Sunteți pe pagina 1din 77

ÎMBUNĂTĂŢIREA INTEGRITĂŢII ÎN AGENŢIA NAŢIONALĂ DE

ADMINISTRARE FISCALĂ PRIN INTERMEDIUL COOPERĂRII


INSTITUŢIONALE ŞI CONSOLIDAREA CAPACITĂŢILOR
CUPRINS

CAPITOLUL I ............................................................................................................................................ 3
PREZENTARE GENERALĂ
CAPITOLUL II ......................................................................................................................................... 21
DIRECŢIA GENERALĂ DE INTEGRITATE
CAPITOLUL III ....................................................................................................................................... 29
ÎMBUNĂTĂŢIREA INTEGRITĂŢII ÎN CADRUL A.N.A.F. PRIN COOPERAREA
INSTITUŢIONALĂ ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII
CAPITOLUL IV ....................................................................................................................................... 31
ANALIZĂ COMPARATIVĂ ROMÂNIA NORVEGIA
CAPITOLUL V ....................................................................................................................................... 588
STUDIU APLICATIV FIŞA DE PROIECT FINANŢARE - EEA/ MECANISMUL FINANCIAR
NORVEGIA 2009 - 2014
CAPITOLUL VI ....................................................................................................................................... 71
CONCLUZII.............................................................................................................................................. 71
BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................................... 73
ANEXA I .................................................................................................................................................... 75
Programul detaliat de implementare

2
CAPITOLUL I

PREZENTARE GENERALĂ

Fondurile Structurale şi de Coeziune sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeana
actioneaza pentru realizarea celor trei obiective ale Politicii de Coeziune prin implementarea Programelor
Operationale, pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii
coeziunii economice si sociale.

Obiectivele Politicii de Coeziune a Uniunii Europene in perioada 2007-2013 sunt: convergenta:


destinat sa grabeasca dezvoltarea economica pentru regiunile ramase in urma, prin investitii in capitalul
uman si infrastructura de baza; competitivitate Regionala si Ocuparea Fortei de Munca: destinat sa
consolideze competitivitatea si atractivitatea regiunilor, precum si capacitatea de ocupare a fortei de
munca printr-o dubla abordare (angajati si angajatori); cooperare teritoriala europeana: urmareste intarirea
cooperarii la nivel transfrontalier, transnational si interregional.

Pentru perioada 2007-2013 exista trei instrumente financiare cunoscute ca Fonduri Structurale
respectiv: Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR): sprijin pentru IMM-uri, infrastructura de
transport, mediu, energie, educatie, sanatate, turism, cercetare-dezvoltare, cooperare teritoriala; Fondul
Social European (FSE): educatie si formare profesionala, adaptabilitatea fortei de munca si a
intreprinderilor, incluziunea sociala, cresterea eficientei administrative şi Fondul de Coeziune (FC):
infrastructura mare de transport si mediu.

Fonduri europene 2014 – 20201

În luna octombrie 2011, Comisia Europeană a prezentat primele propuneri privind pachetul
legislativ referitor la Politica de Coeziune, respectiv Politica Agricolă Comună şi Politica Comună pentru
Pescuit, pentru perioada 2014-2020. Înainte de a fi adoptate în mod oficial de Consiliul Uniunii Europene
şi de Parlamentul European, propunerile de regulamente sunt supuse negocierii cu Statele Membre ale
Uniunii Europene. In urmatoarea perioada vor fi elaborate documentele regionale si nationale de
programare pentru perioada 2014 – 2020. Acestea vor stabili tipurile de investitii ce vor fi finantate prin
viitoarele programe operationale, plecand de la obiectivele tematice, prioritatile de investitii si actiunile
cheie prevazute de proiectele de regulamente privind fondurile europene. Elaborarea, implementarea,
monitorizarea si evaluarea documentelor de programare implica respectarea principiului european al

1
http://eufinantare.info/fonduri-europene-2014-2020.html
3
parteneriatului si consultari cu autoritatile competente nationale, regionale, locale cu organizatiile
societatii civile, cu parteneri economici si sociali.

Foaia de parcurs pentru pregatirea Acordului de Parteneriat si a PO 2014 - 2020

 Prima reuniune din cadrul dialogului informal cu reprezentanţii Comisiei Europene -> 31
Ianuarie 2013
 Transmiterea oficială a Negotiation Box către Comisia Europeană -> 18 Februarie 2013
 Aprobarea planurilor de acţiune pentru condiţionalităţile ex-ante şi a sistemului de
monitorizare -> Februarie – Martie 2013
 Prima reuniune tematică de două zile cu serviciile Comisie Europene (Bruxelles) -> 19-22
martie 2013
 Finalizarea analizelor socio-economice -> 22 Martie 2013
 Validarea analizelor socio-economice şi a nevoilor de dezvoltare la nivel de Acord de
Parteneriat în CIAP -> 29 Martie 2013
 Aprobarea arhitecturii programelor operaţionale şi a viitoarelor AM-uri şi OI-uri prin
memorandum în Guvern pentru a putea fi incluse în primul proiect al Acordului de Parteneriat
-> 31 Martie 2013
Demararea procesului de elaborare a Programelor Operaţionale
 A doua reuniune tematică de două zile cu serviciile Comisie Europene (Bucureşti) -> Mijloc
de Aprilie 2013
 Finalizarea strategiei la nivelul Acordului de Parteneriat -> 19 Aprilie 2013
 Alocarea financiară la nivel de Programe Operaţionale/ obiective tematice pe baza estimărilor
iniţiale ale nevoilor de finanţare, luând în considerare alocările prestabilite prin regulamente ->
26 April 2013
 Finalizarea primului proiect al Acordului de Parteneriat şi transmiterea partenerilor spre
consultare -> 3 Mai 2013
 Validarea primului proiect al Acordului de Parteneriat în CIAP -> 20 Mai 2013
 Transmiterea informală a primului proiect al Acordului de Parteneriat Comisiei Europene ->
Sfârşit de mai 2013
 A treia reuniune tematică de două zile cu serviciile Comisie Europene -> Sfârşit de mai /
Început de iunie 2013
 A doua reuniune din cadrul dialogului informal cu reprezentanţii Comisiei Europene -> Sfârşit
de iunie 2013
 Primul proiect al programelor operaţionale va fi supus dezbaterilor publice -> Început de iulie
2013
4
 Validarea primului proiect al Programelor Operaţionale la nivelul Comitetelor Consultative şi
al CIAP -> 1-15 iulie 2013
 Dezbateri extinse la nivelul Comitetelor Consultative privind proiectul de strategie la nivelul
programelor operaţionale -> Iunie-iulie 2013
 Desemnarea oficială a AM-urilor şi a programelor operaţionale prin Hotărâre de Guvern ->
Iulie 2013
 A patra reuniune tematică de două zile cu serviciile Comisie Europene -> Sfârşit de iulie 2013
 Elaborarea unei versiuni revizuite a Acordului de Parteneriat, bazate pe evoluţiile la nivel de
Programe Operaţionale şi pe recomandările Comisiei Europene -> Iunie – Sept. 2013
 Transmiterea informală a primului proiect al Programelor Operaţionale (inclusive al PNDR şi
POP) -> Septembrie 2013
 A cincea reuniune tematică de două zile cu serviciile Comisie Europene -> Început de
septembrie 2013
 Transmiterea informală a celui de-al doilea proiect al Acordului de Parteneriat Comisiei
Europene -> Sfârşit de septembrie 2013
 A treia reuniune din cadrul dialogului informal cu reprezentanţii Comisiei Europene ->
Început de octombrie 2013
 A şasea reuniune tematică de două zile cu serviciile Comisie Europene -> Sfârşit de
octombrie 2013
 Transmiterea oficială a proiectului de Acord de Parteneriat Comisiei Europene -> Început de
noiembrie 2013
 Aprobarea de către Comisia Europeană a Acordului de Parteneriat -> Ianuarie 2014
 Transmiterea oficială a proiectului de Programe Operaţionale -> Început de ianuarie 2014
 Aprobarea de către Comisie a Programelor Operaţionale -> Martie 20142

Politica de Coeziune şi celelalte politici europene în perioada 2014-2020

Principalele caracteristici ale viitorului proces de programare:

 concentrarea tematică asupra priorităţilor Strategiei Europa 2020 pentru o “creştere inteligentă,
durabilă şi incluzivă”, transpusă în Cadrul Strategic Comun (CSC) la nivel european;
 un cadru unic de programare la nivelul fiecărui Stat Membru – numit Contract /Acord de
Parteneriat (C/AP) 2014-2020 (care să înlocuiască actualul Cadru Strategic Naţional de
Referinţă 2007-2013) şi care va acoperi instrumentele structurale şi fondurile destinate
dezvoltării rurale şi pescuitului, respectiv: Fondul European pentru Dezvoltare Regională

2
Ministerul Fondurilor Europene, www.fonduri-ue.ro.
5
(FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul de Coeziune (FC), FEADR (Fondul European
Agricol pentru Dezvoltare Rurală) şi FEPM (Fondul European pentru Pescuit şi afaceri
Maritime); aceste fonduri, programate prin CSC, vor contribui la realizarea obiectivelor
Uniunii privind o creştere inteligentă, durabilă şi incluzivă;
 posibilitatea de a putea elabora programe multi-fond în cazul implementării instrumentelor
structurale;
 oportunităţi extinse pentru abordarea teritorială a programării;
 un accent crescut pe performanţa şi monitorizarea rezultatelor;
 orientarea specifică a cheltuielilor către realizarea priorităţilor Uniunii şi delimitarea clară a
sumelor alocate în acest scop;
 impunerea unor condiţionalităţi macroeconomice, ex-ante şi ex-post pentru
accesarea/cheltuirea fondurilor;
 simplificarea procesului de implementare şi un mai bun management al fondurilor.

Orientări metodologice pentru programarea fondurilor europene destinate unei dezvoltări


inteligente, durabile şi incluzive 2014-2020

Orientările metodologice au în vedere, în principal, stabilirea unor linii directoare pentru procesul
de programare pentru perioada 2014-2020. Orientările metodologice descriu astfel principalele elemente
ale diverselor tipuri de documente programatice care urmează să fie elaborate, precum şi etapele
procesului de programare – inclusiv metodele de analiză a nevoilor de dezvoltare, de formulare a
strategiei şi de desfăşurare aprocesului de consultare în parteneriat. Se au în vedere, de asemenea, o serie
de aspecte operaţionale, precumdefinirea atribuţiilor principalelor entităţi participante la proces, cât şi
modul în care va fi realizată construcţia instituţională care va susţine viitoarele programe operaţionale.

Toate aspectele care nu sunt detaliate în actualele orientări metodologice, vor fi clarificate ulterior,
sub forma unor Fişe, ce se vor constitui în Anexe la Orientările metodologice. Fisele vor fi dezvoltate de
MAEur pe bazadocumentelor subsecvente propunerilor de regulamente elaborate de către Comisia
Europeană şi în funcţie de evoluţiile decizionale pe plan european şi naţional.

La momentul actual, există o multitudine de opţiuni şi întrebări deschise privind abordarea


procesului de programare pentru perioada 2014-2020, multe dintre acestea neputând fi clarificate decât
după definitivareacadrului legislativ la nivel european. Pe de altă parte, adoptarea cu întârziere a unor
decizii la nivel naţional poate crea dificultăţi mari în recuperarea timpului pierdut în procesul de
programare.

6
Orientările metodologice de programare vor fi adaptate/completate pe parcurs, în funcţie de o
serie de decizii importante care vor fi adoptate la nivel naţional în cursul anului 2012. Cele mai
importante dintre acestea sunt evidenţiate mai jos.

Decizii care vor influenţa Orientările metodologice de programare


pentru perioada 2014-2020

 Legătura dintre Politica de Coeziune pentru perioada 2014-2020 şi Programul Naţional de


Reformă şi Programul de Convergenţă, precum şi cu alte strategii naţionale/sectoriale, inclusiv
cele stabilite prin regulamentele europene ca fiind condiţionalităţi ex-ante;
 Elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regională care vor fundamenta intervenţiile publice în
plan regional;
 Numărul şi aria de acoperire a viitoarelor Programe Operaţionale – inclusiv dimensiunea lor
teritorială, caracteristicile de tip mono sau multi-fond;
 Responsabilităţile privind managementul programelor şi cadrul instituţional;
 Reconsiderarea sistemului naţional de asigurare a resurselor naţionale de co-finanţare.

În scopul îmbunătăţirii implementării politicii de coeziune în România pentru perioada 2014-


2020, în special având în vedere nivelul redus al absorbţiei pentru perioada 2007-2013, prezentele
orientări metodologice pleacă de la premisa necesităţii unei noi abordări programatice, cu următoarele
caracteristici principale:

 un accent deosebit, încă din stadiul incipient al procesului de programare, asupra sistemului şi
regulilor de implementare a programelor;
 concentrarea asupra unui număr relativ redus de priorităţi/obiective tematice şi domenii majore
de intervenţie/priorităţi de investiţii, în vederea maximizării impactului fondurilor şi asigurării
unei eficienţe crescute în procesul de management;
 un proces de consultare partenerială bine gestionat;
 asigurarea capacităţii administrative adecvate a structurilor desemnate cu managementul
programelor operaţionale;
 stabilirea mecanismelor pentru eliminarea obstacolelor administrative şi legislative care
împiedică implementarea fără probleme şi la timp a proiectelor;
 dezvoltarea unui portofoliu solid de proiecte mature şi a unor scheme financiare de diverse
tipuri şi valori, care să acopere cel puţin primii 3 ani de implementare.

7
In termeni operaţionali, orientările metodologice au în vedere crearea condiţiilor pentru un număr
suficient de proiecte aprobate şi o creştere semnificativă a fondurilor absorbite începând cu primul an de
implementare.

Acesta ar trebui să reprezinte un obiectiv principal al procesului de programare pentru perioada


2014-2020.

Un element esenţial care va fi luat în considerare este ca procesul de programare pentru perioada
2014-2020 să se concentreze pe acele aspecte care pot duce la o creştere reală a cheltuirii fondurilor,
precum şi la stabilirea unor ţinte realiste de absorbţie. Capacitatea actuală de absorbţie a fondurilor va
juca un rol central în procesul de negociere cu Comisia Europeană pentru următoarea perioadă de
programare.

Consideraţii generale privind documentele de programare

În elaborarea documentelor de programare pentru perioada 2014-2020 se vor avea în vedere atât
reglementările europene şi naţionale în domeniu, cât şi alte documente programatice şi strategice
specifice la nivel european şi naţional, după cum urmează:

 Strategiile europene orizontale/ sectoriale cu impact asupra priorităţilor de dezvoltare şi


obiectivelor care trebuie atinse de Statele Membre: precum Strategia Europa 2020 (inclusiv
cele şapte ‘iniţiative emblematice’ – flag ships), strategiile pentru creştere şi ocupare etc.;
 Regulamentele europene privind Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună şi Politica
Comună în domeniul Pescuitului, Cadrul Strategic Comun, precum şi regulamentele specifice
pentru fiecare Fond în parte, inclusiv cele pentru FEADR şi FEPM;
 Constrângerile financiare şi condiţionalităţile la nivel european, care determină alocările
financiare la nivelul fiecărui Stat Membru sau la nivel sectorial/regional; fondurile disponibile
şi restricţiile aferente;

Documente de planificare şi politicile relevante la nivel naţional – care vizează aceeaşi perioadă
de programare sau o perioadă mai scurtă, dar care au un impact asupra procesului de planificare sau în
ceea ce priveşte obiectivele stabilite (precum Programul Naţional de Reformă, strategiile în domeniul
energetic, alte strategii sectoriale de actualitate etc.)

Tipuri de documente programatice3

3
Document de lucru al serviciilor comisiei, Elemente ale unui cadru strategic comun 2014 – 2020 pentru Fondul european de
dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul
european pentru pescuit și afaceri maritime, Bruxelles, 14.3.2012 SWD(2012) 61 final, COMISIA EUROPEANĂ.
8
În vederea programării fondurilor europene care contribuie la realizarea obiectivelor Uniunii
privind creşterea inteligentă, durabilă şi incluzivă, vor fi elaborate următoarele categorii de documente de
programare, în conformitate cu propunerile regulamentelor europene:

 ”Contractul/Acordul de Parteneriat” (C/AP), care va înlocui actualul Cadru Strategic Naţional


de Referinţă şi va stabili orientările strategice naţionale finanţabile atât din Instrumentele
Structurale – FEDR, FSE şi Fondul de Coeziune, cu excepţia celor din cadrul obiectivului de
cooperare teritorială europeană – cât şi din FEADR şi FEPM;
 Programele Operaţionale (PO): documente de programare la nivel sectorial / teritorial
(programele finanţate din instrumente structurale pot fi mono sau multi-fond);
 Programele (P): programul naţional pentru dezvoltare rurală şi programul operaţional pentru
pescuit, programe din domeniul dezvoltării rurale şi pescuitului, în cazul finanţărilor din
FEADR şi FEPM;
 Documentele de implementare: documente care prezintă detaliile practice de implementare la
nivel de ‘prioritate de investiţii’ (similar actualelor Documente Cadru de Implementare);
aceste documente nu sunt solicitate expres de regulamentele europene, dar ele sunt esenţiale
pentru asigurarea unui proces de implementare eficient. Pe parcursul procesului de
programare, se va stabili conţinutul şi aria de acoperire a acestor documente. Modalitatea în
care astfel de documente de implementare sunt aplicabile şi FEADR, respectiv FEPM se va
stabili pe parcurs.

Aria de acţiune a fiecărui Program Operaţional/Program trebuie definită având în vedere aspectele
critice menţionate mai sus, precum şi modul în care pot fi cel mai bine atinse obiectivele strategice
naţionale/teritoriale. Chiar atunci când se are în vedere definirea unor aspecte strategice, nu trebuie
subestimată importanţa clarificării detaliilor practice de implementare, în scopul definirii unei abordări cât
mai realiste pentru atingerea rezultatelor dorite.

Procesul de consultare în parteneriat

Consultarea poate lua diverse forme:

Consultare formalizată, în cadrul unor structuri stabilite printr-un document adoptat de Guvern,
în cadrul unor comitete consultative - un comitet consultativ cuprinde cei mai importanţi şi reprezentativi
parteneri economici şi sociali, pentru un anumit domeniu, la nivel naţional.

9
În principiu, se recomandă următoarea structură a parteneriatului: Pentru Contractul/Acordul de
Parteneriat – Comitetul Interinstituţional pentru elaborarea Acordului de Parteneriat (CIAP)4, care
urmează să fie înfiinţat la începutul procesului de programare şi care va avea ca scop principal validarea
diverselor etape ale elaborării C/AP precum şi a Programelor Operaţionale/Programelor; o Pentru diverse
domenii de intervenţie - Comitete Consultative organizate ca secţiuni ale CIAP, care pot fi:

Zece Comitete Consultative Tematice, organizate pe următoarele domenii:

1. Transporturi
2. Mediu şi schimbări climatice
3. Competitivitate şi eficienţă energetică
4. Comunicaţii şi tehnologia informaţională
5. Educaţie
6. Ocupare, incluziune socială şi servicii sociale
7. Servicii de sănătate
8. Turism, cultură şi patrimoniul cultural
9. Dezvoltare rurală, agricultură şi pescuit
10. Administraţie şi bună guvernanţă

Două Comitete Consultative reprezentative pentru dezvoltarea regională şi pentru dimensiunea


teritorială:

1. Comitetul Consultativ privind Dezvoltarea Regională (CCDR)


2. Comitetul Consultativ privind Coeziunea Teritorială (CCCT).

Rolul acestor comitete consultative este de a stabili şi prioritiza investiţiile la nivel sectorial şi
regional, pe baza documentelor realizate în cadrul mai multor grupuri de lucru subsecvente. Propunerile
formulate de către comitetele consultative sunt dezbătute în CIAP, la nivelul căruia este agreată gruparea
domeniilor de intervenţie corespunzătoare fiecărui document de programare, precum şi principalele
elemente privind modalităţile de implementare, monitorizare şi evaluare.

Rezumat al deciziilor cheie care trebuie adoptate în ceea ce priveşte documentele de


programare

4
Comitetul Interinstitutional pentru Acordul de Parteneriat (CIAP) reprezinta forul institutional prin care se asigura
coordonarea cadrului partenerial la nivel national. CIAP are rol consultativ, fiind constituit pentru promovarea parteneriatului
in elaborarea documentelor de programare aferente perioadei 2014-2020, respectiv a Acordului de Parteneriat si a programelor
subsecvente. (58 membri, dintre care 2 membrii din partea MAEur)
10
Principalele decizii necesare cu privire la fiecare tip de document de programare sunt prezentate
mai jos:

1. La nivelul cadrului naţional de programare – Contractul/Acordul de Parteneriat:

 stabilirea priorităţilor de dezvoltare (Teme Prioritare / Obiective Tematice) şi a domeniilor de


acţiune din cadrul acestora;
 nivelul de concentrare/ contribuţia la obiectivele Strategiei ”Europa 2020”;
 stabilirea ponderii acestor priorităţi pentru diverse obiective (ex. schimbări climatice);
 stabilirea ţintelor naţionale (inclusiv a ţintelor intermediare) care trebuie atinse şi a
condiţionalităţilor corespunzătoare;
 stabilirea principalelor arii prioritare de cooperare;
 stabilirea Programelor Operaţionale (inclusiv tipul de finanţare a acestora – în cazul PO
finanţate din mai multe fonduri şi a priorităţilor de investiţii, precum şi valoarea alocării
financiară pentru fiecare PO;
 definirea unei abordări integrate pentru dezvoltarea teritorială, inclusiv mecanismele de
coordonare între diversele fonduri europene (la nivelul CSC şi al altor programe/fonduri UE
disponibile) · definirea detaliilor administrative pentru implementarea eficientă (ex. stabilirea
AM şi OI responsabile având în vedere şi performanţele trecute) şi întărirea capacităţii lor
instituţionale;
 gradul de atingere a condiţionalităţilor ex-ante etc.

2. La nivel de Program Operaţional:

 stabilirea Axelor Prioritare (şi legătura cu Obiectivele Tematice) şi determinarea ponderii


relative a acestora;
 decizia cu privire la natura oricăror programe sau abordări regionale/ teritoriale şi contribuţia
la abordarea integrată definită la nivelul Acordului de Parteneriat;
 analizarea posibilităţii de a utiliza noile instrumente propuse de Comisia Europeană (Joint
Action Plan, Community-led local development, Integrated Territorial Investment, financial
instruments, simplified costs);
 lista orientativă a proiectelor mature/majore;
 selecţia posibilelor domenii de intervenţie în cadrul priorităţilor, ca bază de pornire pentru
definirea ”priorităţilor de investiţii”, precum şi definirea unor ţinte clare şi măsurabile pentru
indicatorii definiţi;
 definirea detaliilor de implementare (plecând de la dificultăţile din actuala perioadă de
implementare), inclusiv posibilitatea de a utiliza organisme intermediare private.
11
3. La nivel de Documentele Cadru de Implementare:

 stabilirea formatului de document cadru de implementare şi a modalităţii de


formalizare/aprobare a acestuia;
 selecţia şi definirea priorităţilor de investiţii/operaţiunilor;
 stabilirea criteriilor eligibilitate şi selecţie (inclusiv a regulilor de eligibilitate la nivel naţional,
dacă este cazul, precum si a unor criterii suplimentare care sa poată susţine abordarea integrata
a intervenţiilor in vederea optimizării impactului finanţării);
 stabilirea dimensiunii finanţării şi a ratei de co-finanţare;
 stabilirea alocărilor financiare la nivel de prioritate de investiţie;
 definirea detaliilor de implementare specifice pentru fiecare prioritate de investiţie sau
”schemă de finanţare” în parte (dacă este cazul);
 stabilirea portofoliului de proiecte/ pre-selectarea proiectelor de dimensiuni mai mici/ a
schemelor (inclusiv a metodelor de pre-selecţie, dacă este necesar).

Anumite priorităţi de investiţii din perioada de programare 2014-2020 reprezintă o continuare a


intervenţiilor din perioada prezentă de programare. În cazul acestora, pe baza experienţei dobândite,
pregătirea proiectelor poate demara rapid.5

Principalele programe

A. PNDR – Programul National de Dezvoltare Rurala

CE finanteaza: crearea, comercializarea si diversificarea produselor agricole; diversificarea


economiei locale; crearea conditiilor de productie crearea de instrumente de comunicare si valorificarea
mediului si a peisajelor si evenimentelor culturale.

CINE poate obtine finantare prin PNDR: persoane fizice; micro-intreprinderi, intreprinderi mici și
mijlocii; autoritățile publice locale; organizațiile neguvernamentale, asociațiile; comunitatea locală.

Axe prioritare PNDR: Imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier (Axa prioritara
1), Imbunatatirea mediului si a spatiului rural (Axa prioritara 2), Imbunatatirea calitatii vietii in zonele
rurale si diversificarea economiei rurale (Axa prioritara 3) şi Axa LEADER.

Institutii implicate: Autoritatea de Management: Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale şi


Autoritatea de Plata: Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit.

B. POSDRU – Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

5
http://eufinantare.info/fonduri-europene-2014-2020.html
12
CE finanteaza: organizarea de seminarii pentru instruirea angajatilor in vederea adaptabilitatii la
tehnologii avansate; pregatirea de campanii de constientizare cu privire la responsabilitatea sociala a
intreprinderilor si de programe ce au ca scop transformarea muncii nedeclarate in munca legala;
implementarea de programe si noi servicii de sprijin pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale, precum si
pentru demararea unei afaceri; dezvoltarea si promovarea abilitatilor manageriale moderne, in special
pentru IMM-uri.

CINE poate obtine finantare prin POSDRU: scoli, universitati, centre de cercetare; furnizori
acreditati de formare profesionala; camerele de comert si industrie; sindicatele si patronatele; IMM-urile.

Axe prioritare POSDRU: Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si


dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere (Axa prioritara 1), Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu
piata muncii (Axa prioritara 2), Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor (Axa prioritara
3), Modernizarea Serviciului Public de Ocupare (Axa prioritara 4), Promovarea masurilor active de
ocupare (Axa prioritara 5), Promovarea incluziunii sociale (Axa prioritara 6) şi Asistenta tehnica (Axa
prioritara 7).

Institutii implicate: Autoritatea de Management: Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de


Sanse.

C. POSCCE – Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice

CE finanteaza: extinderea capacitatii de productie; modernizarea intreprinderii; sprijin financiar


pentru accesul institutiilor publice si IMM-urilor la internet si servicii conexe, precum si pentru
achizitionarea de hardware si software; extinderea si modernizarea retelelor de transport, distributie si
furnizare a energiei electrice, gazelor naturale si petrolului, in scopul reducerii pierderilor.

CINE poate obtine finantare prin POSCCE: IMM-urile si intreprinderile mari; autoritatile locale;
operatorii economici din sectorul energetic; furnizorii de retele de comunicatii electronice.

Axe prioritare POSCCE: Un sistem inovativ si eco-eficient de productie (Axa prioritara 1),
Cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare pentru competitivitate (Axa prioritara 2), Tehnologia
informatiei si comunicatiilor pentru sectoarele privat si public (Axa prioritara 3), Cresterea eficientei
energetice si a sigurantei in aprovizionare, in contextul combaterii schimbarilor climatice (Axa prioritara
4) şi Asistenta Tehnica (Axa prioritara 5).

Institutii implicate: Autoritatea de Management: Ministerul Economiei si Finantelor; Organisme


Intermediare: Ministerul pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii liberale,
Ministerul Educatiei si Cercetarii (Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica), Ministerul
13
Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Ministerul Economiei si Finantelor – Directia Generala
Politica Energetica.

D. POSDCA – Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Capacitatii Administrative

CE finanteaza: studii si cercetari privind experientele de reforma ale administratiei locale din alte
state membre; studierea si dezvoltarea aspectelor privind reforma avansata, precum si managementul
cunoasterii si folosirea tehnologiilor inovative in administratie;
managementul reformei, inclusiv furnizarea de echipament pentru reformarea structurilor de
management; asistenta tehnica pentru elaborarea de strategii privind informatizarea institutionala;
asistenta tehnica pentru planurile de formare profesionala; training-ul si asistenta tehnica pentru sprijinul
receptarii bunelor practici; studiile pentru dezvoltarea sistemelor informatice pentru sprijinul activitatilor
de monitorizare si evaluare.

CINE poate obtine finantare prin POSDCA: administratia centrala si locala; institutiile de
invatamant superior in parteneriat cu autoritatile publice locale; organizatiile neguvernamentale.

Axe prioritare POSDCA: Axa prioritara 1: Imbunatatiri de structura si proces ale managementului
ciclului de politici publice Axa prioritara 2: Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor
publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare Axa prioritara 3: Asistenta tehnica

Autoritatea de Management: Ministerul Afacerilor Interne

E. POSM – Programul Operational Sectorial Mediu

CE finanteaza: proiectele care vizeaza construirea sau reabilitarea statiilor de tratare a apei
potabile; proiectele de extindere sau reabilitare a retelelor de distributie a apei potabile si a sistemelor de
canalizare; proiectele de constructie sau reabilitare a statiilor de epurare; proiectele de achizitionare a
vehiculelor de transport al deseurilor; proiecte de construire a unor facilitati adecvate pentru deseurile
periculoase (medicale, provenite din echipamente tehnice etc); proiecte de reabilitare a retelelor de
distributie a apei calde si a caldurii; proiecte de restaurare ecologica a habitatelor si speciilor; proiecte
care sustin biodiversitatea; proiecte de infrastructura pentru prevenirea inundatiilor si reducerea
consecintelor acestora; proiecte de elaborare a unor harti de pericol si risc al inundatiilor si inclusiv
proiectele de informare publica si de instruire in domeniul reducerii riscurilor; proiecte de reabilitare a
zonei costiere a Marii Negre afectate de eroziune.

CINE poate obtine finantare prin POSM: autoritatile publice centrale, regionale si locale;
companiile regionale de apa; administratiile ariilor protejate; Administratia Nationala “Apele Romane”;
organizatii non-guvernamentale.
14
Axe prioritare POSM: Axa prioritara 1: Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa
uzata, Axa prioritara 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea
siturilor contaminate istoric, Axa prioritara 3: Reducerea poluarii si diminuarea efectelor schimbarilor
climatice prin restructurarea si reabilitarea sistemelor de incalzire urbana pentru atingerea tintelor de
eficienta energetica in localitatile cele mai afectate de poluare, Axa prioritara 4: Implementarea sistemelor
adecvate de management pentru protectia naturii, Axa prioritara 5: Implementarea infrastructurii adecvate
de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc, Axa prioritara 6: “Asistenta Tehnica”.

Autoritatea de Management: Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile

F. POP – Programul Operational Pescuit

CE finanteaza: promovarea tehnologiilor si echipamentelor pentru comercializarea produselor din


peste prin imbunatatirea calitatii, sigurantei si trasabilitatii; campanii de promovare (campanii de
publicitate pentru incurajarea consumului de peste si a produselor din peste, carti de bucate cu produse
din peste, etc); organizarea si participarea la expozitii de produse marine si din peste; construirea sau
instalarea facilitatilor statice sau mobile destinate protectiei si dezvoltarii faunei si florei acvatice;
reabilitarea apelor interioare, inclusiv a zonelor de reproducere si a rutelor de migratie pentru speciile
migratoare.

CINE poate obtine finantare prin POP: proprietarii de nave de pescuit comercial inregistrate in
Fisierul comunitar al navelor de pescuit; organizatii de pescari; persoane fizice; agenti economici;
autoritatile publice locale; organizatiile neguvernamentale, asociatiile; comunitatea locala.

Axe prioritare POP: Axa prioritara 1: Masuri de adaptare a flotei de pescuit Comunitare, Axa
prioritara 2: Acvacultura, pescuitul in apele interioare, procesarea si marketingul produselor obtinute din
pescuit si acvacultura, Axa prioritara 3: Masuri de interes comun, Axa prioritara 4: Dezvoltarea durabila a
zonelor pescaresti, Axa prioritara 5: Asistenta Tehnica

Institutii implicate: Autoritatea de Management: Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura;


Autoritatea de Certificare: Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, Autoritatea de Audit:
Curtea de Conturi.

G. POS T – Programul Operational Sectorial Transport

CE finanteaza: modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea masurilor


necesare pentru protectia mediului inconjurator; modernizarea si dezvoltarea retelelor nationale de
transport, in conformitate cu principiile dezvoltarii durabile; promovarea transportului feroviar, naval si

15
intermodal; sprijinirea dezvoltarii transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale
transportului asupra mediului si imbunatatirea sigurantei traficului si a sanatatii umane.

CINE poate obtine fnantare prin POS T: administratiile infrastructurii nationale de transport (CN
ADNR SA, CN Cai Ferate CFR SA); administratiile porturilor si aeroporturilor; Ministerul
Transporturilor; alti beneficiari.

Axe prioritare POS T: Axa prioritara 1: Modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T in
scopul dezvoltarii sustenabile a sistemului de transport, integrat in cadrul retelelor europene de transport ,
Axa prioritara 2: Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii nationale de transport in afara Axelor
prioritare TEN-T in scopul dezvoltarii sustenabile a sistemului national de transport, Axa prioritara 3:
Modernizarea sectorului de transport in scopul imbunatatirii protectiei mediului, a sanatatii umane si a
sigurantei pasagerilor, Axa 4: Asistenta Tehnica.

Institutii implicate: Autoritate de Management: Ministerul Transporturilor, Autoritatea de


Certificare si Plata: Ministerul Finantelor Publice, Autoritatea de Audit: Curtea de Conturi.

H. POS AT – Programul Operational de Asistenta Tehnica

CE finanteaza: asigurarea sprijinului si a instrumentelor adecvate in vederea unei coordonari si


implementari eficiente a instrumentelor structurale pentru perioada 2007-2013 si pregatirea pentru
urmatorea perioada de programare a instrumentelor structurale; asigurarea unei diseminari coordonate la
nivel national a mesajelor generale cu privire la instrumentele structurale si implementarea Planului de
Actiuni al Autoritatii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale pentru comunicare in linie cu
Strategia Nationala de Comunicare pentru Instrumentele Structurale.

CINE poate obtine finantare prin POS AT: Autoritatile de Managament responsabile de
gestionarea Programelor Operationale; Organismele Intermediare; Autoritatea de Certificare si Plata;
Autoritatea de Audit.

Axe prioritare POS AT: Axa prioritara 1: Sprijin pentru implementarea Instrumentelor Structurale
si coordonarea programelor, Axa prioritara 2: Dezvoltarea in continuare si sprijin pentru functionarea
Sistemului Unic de Management al Informatiei, Axa prioritara 3: Diseminarea informatiei si promovarea
Instrumentelor Structurale.

Autoritate de Management: Ministerul Finantelor Publice

16
Granturile SEE şi norvegiene

Spaţiul Economic European (SEE) a fost creat în 1994, ca o zonă de Liber Schimb între
Comunitatea Europeană (CE) şi Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS). SEE reuneşte Statele
Membre ale Uniunii Europene (UE) şi 3 dintre Statele AELS (Norvegia, Islanda şi Liechtenstein), într-o
piaţă internă bazată pe libera circulaţie a mărfurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalurilor.

La data de 28 iulie 2010, a fost semnat Acordul între Uniunea Europeană şi Regatul Norvegiei pentru
Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014 cu privire la asistenţa nerambursabilă acordată de acesta în
perioada 2009-2014.

Prin acest mecanism, România urmează să beneficieze de o asistenţă financiară totală de 115,20
milioane Euro.

Mecanismul Financiar Norvegian 2009 – 2014 îşi propune să contribuie la reducerea disparităţilor
economice şi sociale din Spaţiul Economic European şi la consolidarea relaţiilor de cooperare între statul
donator (Norvegia) şi statele beneficiare prin intermediul sectoarelor prioritare propuse.

Astfel, în urma procesului de negociere ce a avut loc între România şi statul donator în perioada
octombrie 2011 – ianuarie 2012, au fost concluzionate prevederile Memorandumului de Înţelegere pentru
Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014, document ce stabileşte cadrul de cooperare şi permite
implementarea eficientă a asistenţei financiare acordate.

În acest sens, Memorandumul de Înţelegere pentru Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014


stabileşte entităţile naţionale implicate în implementarea Mecanismului Financiar Norvegian pentru
perioada 2009-2014 şi funcţiile acestora în cadrul sistemului naţional de management şi control (Anexa
A), precum şi cadrul de implementare (Anexa B) ce specifică lista sectoarelor prioritare şi alocarea
financiară acordată prin intermediul Mecanismului Financiar Norvegian în perioada 2009-2014,
identificarea programelor aprobate pentru finanţare cu principalele obiective şi rezultate aşteptate,
identificarea Operatorilor de Program, precum şi proiectele predefinite acceptate.

Pentru perioada 2007 -2009, suma alocată României prin „Programul de cooperare norvegian
pentru creştere economică şi dezvoltare durabilă" a fost de 48 milioane Euro şi s-a adresat cu prioritate
următoarelor domenii:

 reducerea emisiilor de gaze, inclusiv implementarea comună a proiectelor sub protocolul


Kyoto şi a altor emisii în aer şi apă;
 eficienţă energetică şi energie regenerabilă;
 facilitarea producţiei sustenabile, inclusiv certificarea şi verificarea;
17
 sănătatea.

Pentru programarea şi gestionarea acestor fonduri, s-a constituit în baza OMEF nr. 230/21 mai
2007, în cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor (actualemente Ministerul Finanţelor Publice),
Punctul Naţional de Contact (PNC) în structura Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor
Structurale, Direcţia Analiză şi Programare.

Memorandumului de Înţelegere între Guvernul Norvegiei şi Guvernul României pentru punerea în


aplicare a „Programului de cooperare norvegian pentru creştere economică şi dezvoltare durabilă" s-a
semnat la data de 7 noiembrie 2007, la Oslo.

Mecanisme

Mecanismul Financiar Norvegian (Granturile norvegiene) 2009-2014 va sprijini proiecte în


următoarele 9 domenii de finanţare:

1. Captarea şi stocarea carbonului - 40 000 000 euro

Obiectiv: Atenuarea schimbărilor climatice

Operatorul programului: Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Direcţia


Generală pentru Planificare şi Dezvoltare Economică - Unitatea de Protecţie a Mediului

2. Inovare in industria verde - 24 000 000 euro

Obiectiv: Creşterea competitivităţii întreprinderilor ecologice, inclusiv ecologizarea industriilor


existente şi inovarea şi dezvoltarea spiritului antreprenorial pe baze ecologice

Operatorul programului: Innovation Norway

3. Muncă decentă şi dialog tripartit - 1 152 000 euro

Obiectiv: Promovarea muncii decente şi îmbunătăţirea cooperării tripartite între organizaţii


patronale, sindicate şi autorităţi publice în vederea sprijinirii dezvoltării economice şi sociale în mod
echitabil şi durabil

Operatorul programului: Innovation Norway

4. Consolidarea capacităţii şi cooperarea instituţională între instituţiile publice, autorităţile


locale şi regionale din România şi cele din Norvegia - 6 000 000 euro

18
Obiectiv: Întărirea capacităţii instituţionale şi dezvoltarea resurselor umane din instituţiile publice,
autorităţile locale şi regionale din România în cadrul sectoarelor prioritare agreate, prin intermediul
cooperării şi transferului de cunoştinţe cu instituţii şi autorităţi similare din Norvegia

Operatorul programului: Ministerul Afacerilor Europene (Punctul Naţional de Contact)

5. Iniţiative privind sănătatea publică - 8 104 000 euro

Obiectiv: Îmbunătăţirea accesului la serviciile publice de asistenţă medicală şi reducerea


inegalităţilor între grupuri de utilizatori. Prevenirea şi tratarea bolilor transmisibile vor constitui, de
asemenea, o prioritate.

Operatorul programului: Ministerul Sănătăţii, Direcţia de Implementare şi Coordonare Programe

6. Violenţă domestică şi violenţă bazată pe deosebirea de gen - 4 000 000 euro

Obiectiv: Reducerea violenţei bazate pe deosebirea de sex şi sprijin oferit victimelor traficului de
persoane

Operatorul programului: Ministerul Justiţiei

7. Cooperare Schengen şi combaterea criminalităţii transfrontaliere şi a crimei organizate,


inclusiv a traficului de persoane şi a grupurilor criminale itinerante - 5 000 000 euro

Obiectiv: Creşterea securităţii cetăţenilor prin îmbunătăţirea eficienţei cooperării între autorităţile
de aplicare a legii din statele membre Schengen în lupta împotriva crimei organizate, inclusiv a traficului
de persoane

Operatorul programului: Ministerul Administraţiei şi Internelor

8. Consolidarea capacităţii în cadrul sistemului judiciar şi a cooperării - 8 000 000 euro

Obiectiv: Sporirea eficienţei instanţelor din România şi consolidarea capacităţii sistemului judiciar

Operatorul programului: Ministerul Justiţiei

9. Servicii corecţionale, inclusiv sancţiuni non-privative de libertate - 8 000 000 euro

Obiectiv: Îmbunătăţirea sistemelor de servicii corecţionale în conformitate cu instrumentele


internaţionale relevante în domeniul drepturilor omului

Operatorul programului: Ministerul Justiţiei

19
Documente relevante

1. Memorandum de Înţelegere pentru Implementarea Mecanismului Financiar Norvegian 2009-


2014.

2. Regulamentele de implementare pentru Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014.

3. Lista indicatorilor standard pentru Mecanismele financiare SEE si norvegiene (Granturile SEE
si norvegiene) 2009-2014.

4. Ordonanţa de urgenţă nr. 88/12.12.2012 privind cadrul cadrul instituţional pentru coordonarea,
implementarea şi gestionarea asistenţei financiare acordate României prin Mecanismul financiar SEE si
prin Mecanismul financiar norvegian (Granturile SEE si norvegiene) pe perioada de programare 2009-
2014, publicată în M.O. nr 863/19.12.2012.

5. Ordonanţa de urgenţă nr. 23/03.04.2013 privind gestionarea financiară a fondurilor externe


nerambursabile aferente Mecanismului fInanciar al Spaţiului Economic European 2009-2014 şi
Mecanismului fInanciar norvegian 2009-2014, publicată în M.O. nr 210/13.04.2013.

Documente aferente perioadei de programare anterioare, 2004-2009:

Memorandum de Înţelegere pentru Implementarea Programului de Cooperare Norvegian pentru


Creştere Economică şi Dezvoltare Durabilă 2004-2009 publicat in MO nr.6/4.01.2008. 6

6
http://www.asistentasee.fonduri-ue.ro/index.php?page=program&pid=1&parent=6&child=18
20
CAPITOLUL II

DIRECŢIA GENERALĂ DE INTEGRITATE

Mecanisme pentru eliminarea vulnerabilităţilor din sistemul fiscal

Ţările din Uniunea Europeană acordă o atenţie deosebită diminuării şi eradicării corupţiei, acest
flagel având implicaţii majore atât la nivel instituţional, cât şi la nivel social. Este unanim acceptat faptul
că fenomenul se manifestă şi la nivelul societăţii româneşti, în sectorul public, motiv pentru care Strategia
Naţională Anticorupţie 2012-2015, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 215/2012, dimensionează
măsurile preventive ce trebuie implementate la nivelul fiecărei autorităţi şi instituţii publice, în scopul
combaterii corupţiei.

Din analizele efectuate, a reieşit necesitatea unui cadru organizatoric distinct, care să garanteze
implementarea în condiţii optime şi de eficacitate a obiectivelor prevăzute în Strategia Naţională
Anticorupţie, luând în considerare complexitatea structurii actuale a A.N.A.F., care determină şi
identificarea zonelor sensibile la corupţie ca urmare a unor factori de risc ridicaţi.

Prin modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 109/2009 privind organizarea şi


funcţionarea A.N.A.F. cu Hotărârea Guvernului nr. 665/2012, s-a înfiinţat în cadrul A.N.A.F. Direcţia
Generală de Integritate (D.G.I.). Aceasta, prin Hotărârea Guvernului nr. 854/2012, a preluat Direcţia
Corpul de Control din cadrul A.N.A.F., atât cu sarcini şi atribuţii, cât şi cu întreg personalul direcţiei,
D.G.I. având în prezent un număr de 93 de posturi.

Prin înfiinţarea acestei direcţii, A.N.A.F. vine în întâmpinarea observaţiilor şi recomandărilor


Comisiei Europene cuprinse în Mecanismul de Cooperare şi Verificare privind reducerea corupţiei în
cadrul sistemului vamal şi a celorlalte instituţii subordonate A.N.A.F..

D.G.I. reprezintă structura specializată în prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul


personalului propriu, are competenţă teritorială naţională, asupra tuturor unităţilor centrale şi
teritoriale aflate în structura sau în subordinea A.N.A.F..

Direcţia este organizată şi funcţionează sub coordonarea directă a preşedintelui A.N.A.F., fiind
stabilite măsurile instituţionale necesare pentru asigurarea independenţei activităţilor desfăşurate.

Având în vedere specificul activităţii, cât şi pentru aducerea la îndeplinire în bune condiţii a
obiectivelor asumate, în cadrul D.G.I. - alături de personalul calificat în materia controlului intern al
structurilor din cadrul A.N.A.F. - au fost detaşaţi ofiţeri de poliţie judiciară specializaţi în lupta
21
anticorupţie, din cadrul unor structuri care şi-au dovedit eficienţa în materie: Direcţia Naţională
Anticorupţie, Inspectoratul General al Poliţiei Române, Direcţia Generală Anticorupţie, Direcţia Generală
de Informaţii şi Protecţie Internă şi Corpul de Control al Ministrului din cadrul Ministerului Afacerilor
Interne.

Pentru exercitarea atribuţiilor ce îi revin, D.G.I. a stabilit prin Regulamentul de organizare şi


funcţionare, să atingă următoarele obiective generale:

 prevenirea şi combaterea administrativă a actelor de corupţie în rândul personalului A.N.A.F.


şi unităţilor subordonate;
 asigurarea integrităţii profesionale în exercitarea funcţiilor publice de către personalul propriu
al A.N.A.F. şi unităţilor subordonate;
 asigurarea exercitării ansamblului de operaţiuni de control şi de monitorizare a activităţii
desfăşurate la nivelul structurilor centrale şi teritoriale aflate în cadrul şi/sau în subordinea
A.N.A.F..

În acest scop, a fost emis Ordinul pentru aprobarea Planului sectorial de acţiune pentru
implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie pe perioada 2012-2015 la nivelul A.N.A.F. şi al
instituţiilor subordonate, precum şi al Inventarului măsurilor preventive anticorupţie şi al indicatorilor de
evaluare.

Scopul SNA este de a creşte eficienţa măsurilor anticorupţie pentru prevenirea şi reducerea
fenomenului, unul dintre instrumente fiind aplicarea riguroasă a cadrului normativ şi instituţional. Prin
intermediul Inventarului măsurilor preventive anticorupţie şi indicatorilor de evaluare asociaţi, enumeraţi
în Anexa nr. 2 la H.G. nr. 215/2012, se urmăreşte realizarea la nivelul instituţiei a unei autoevaluări
periodice privind nivelul de utilizare şi eficienţă a măsurilor anticorupţie.

În urma elaborării Raportului anual privind implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie


2012-2015 la nivelul A.N.A.F., Direcţia Generală de Integritate a constatat că măsurile prevăzute au fost
duse la îndeplinire de către direcţiile responsabile, în cea mai mare parte.

Dintre cele mai importante activităţi întreprinse în vederea implementării măsurilor prevăzute în
Planul sectorial pentru implementarea SNA, menţionăm următoarele:

Încheierea „Protocolului de cooperare între A.N.A.F. şi Direcţia Generală Anticorupţie”, având


ca principale obiective:

22
 stabilirea modalităţilor concrete de realizare a cooperării dintre A.N.A.F. şi D.G.A., în ceea ce
priveşte implementarea la nivelul A.N.A.F. a „Metodologiei de identificare a riscurilor şi
vulnerabilităţilor la corupţie”;
 implementarea etapelor de identificare, evaluare şi determinare a măsurilor de control a
riscurilor de corupţie la nivelul unor structuri ce vor fi selectate din cadrul A.N.A.F.;
 stabilirea unor indicatori comuni privind activităţile desfăşurate în scopul de a evalua impactul
activităţii de implementare a metodologiei amintite.

Având în vedere gradul redus de percepţie favorabilă asupra imaginii instituţiei noastre, afectată
de evenimentele cu impact negativ desfăşurate în anii precedenţi, Direcţia de Comunicare, Relaţii Publice
şi Mass-Media şi-a propus un plan elaborat de îmbunătăţire a imaginii instituţionale concretizat în
aprobarea, derularea şi implementarea începând cu data de 26.10.2011 a proiectului "Dezvoltarea unui
parteneriat viabil între Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi beneficiarii direcţi ai serviciilor
furnizate de aceasta – premisă a eficientizării sistemului de colectare a veniturilor publice" cod SMIS
31224, finanţat din Fondul Social European - Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii
Administrative, cu un orizont de timp de 24 de luni. Obiectivul principal al proiectului este realizarea
unui concept creativ privind identitatea vizuală a instituţiei (elaborarea unui manual de identitate vizuală,
unui concept de portal pentru A.N.A.F. şi specificaţiile tehnice privind redesenarea şi restructurarea
portalului A.N.A.F. şi ale site-urilor unităţilor subordonate). De asemenea, vor fi asigurate şi servicii de
formare profesională a personalului din cadrul aparatului central şi teritorial al Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscală în domeniul tehnicilor de comunicare.

Proiectele dezvoltate de Direcţia de Comunicare, Relaţii Publice şi Mass-Media se vor derula în


strânsă corelaţie cu cele dezvoltate de alte structuri ale A.N.A.F., respectiv cu Studiul cu privire la
fenomenul de corupţie, la cauzele, factorii şi riscurile asociate corupţiei la nivelul A.N.A.F. şi al
instituţiilor subordonate.

Totodată, au fost desfăşurate activităţi pentru asigurarea respectării prevederilor privind accesul la
informaţiile de interes public şi a celor privind transparenţa procesului decizional şi îmbunătăţirea
strategiilor de comunicare pe teme de corupţie, cu accent pe gestionarea relaţiilor cu publicul şi mass-
media.

În vederea implementării măsurii 1.2.4 din H.G. nr. 215/2012, Direcţia Generală de Integritate a
făcut demersuri pentru obţinerea de fonduri externe privind proiectul din cadrul PMF EEA Norvegia
2009-2014 intitulat „Îmbunătăţirea integrităţii în cadrul A.N.A.F. prin cooperare instituţională şi
creşterea capacităţilor”.

23
Pentru implementarea măsurii nr. 1.4.1, respectiv completarea cadrului legislativ privind
finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, în concordanţă cu Recomandările GRECO7, şi
având în vedere, printre altele introducerea obligaţiei partidelor politice de a transmite situaţiile financiare
centralizate către AEP şi de a face publice variante rezumate adecvate, Direcţia Generală de Informaţii
Fiscale, alături de Direcţia Generală de Coordonare a Inspecţiei Fiscale a răspuns iniţiativei Autorităţii
Electorale Permanente de a colabora în sensul elaborării unui proiect de Protocol de schimb de informaţii,
care în momentul actual este supus spre analiză autorităţii iniţiatoare.

OPERAŢONALIZAREA D.G.I.

Introducere testelor de integritate

În anul 2013, conducerea A.N.A.F. îşi propune să continue activitatea de îndeplinire a


obiectivelor generale şi specifice asumate prin Planul sectorial pentru implementarea Strategiei
Naţionale Anticorupţie pe perioada 2012-2015. În acest sens, se va aplica metodologia unitară de
evaluare a riscurilor de corupţie, ca premisă pentru dezvoltarea planului intern de integritate.

Ţinând seama de faptul că Raportul CE privind progresele realizate de România în cadrul MCV
reiterează recomandarea consolidării politicii generale anticorupţie, în special prin îmbunătăţirea
coordonării la cel mai înalt nivel şi elaborarea unei noi strategii multianuale solide pentru a preveni şi a
pedepsi actele de corupţie, a fost elaborat proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind efectuarea de către
Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a testelor de integritate
profesională a personalului propriu şi al unităţilor subordonate.

Proiectul de Ordonanţă reglementează activitatea de testare a integrităţii profesionale a


personalului din cadrul A.N.A.F., ca măsură exclusivă de evaluare a respectării standardelor etice şi de
integritate profesională.

Testarea integrităţii profesionale reprezintă o metodă de identificare, evaluare şi înlăturare a


vulnerabilităţilor şi a riscurilor care determină personalul din cadrul M.F.P. şi al unităţilor subordonate să
săvârşească fapte de încălcare a integrităţii profesionale, constând în crearea de situaţii virtuale, similare
celor cu care se confruntă personalul în exercitarea atribuţiilor de serviciu.Acestea vor fi materializate
prin operaţiuni disimulate, circumstanţiate de comportamentul personalului, în vederea stabilirii reacţiei şi
a conduitei adoptate.

7
Recomandările au fost formulate în rapoartele de evaluare a României, din cadrul celei de-a treia rundă de evaluare GRECO,
cu privire la incriminările faptelor de corupţie şi transparenţa finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale. Cele două
rapoarte au fost adoptate în cadrul celei de-a 49-a reuniuni plenară GRECO, ce a avut loc în perioada 29 noiembrie – 3
decembrie 2010.
24
CORPUL DE CONTROL

Direcţia Generală de Integritate, prin Corpul de Control, a efectuat acţiuni de control intern, în
baza prevederilor O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern/ managerial şi controlul financiar preventiv,
republicată, O.M.F.P. nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului control intern/managerial, cuprinzând
standardele de control intern/managerial la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control
intern/managerial, republicat şi O.P.A.N.A.F. nr. 258/2008 privind aprobarea Procedurii de control intern
şi revizie a activităţii desfăşurate de structurile centrale şi teritoriale ale Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscală.

Corpul de Control a efectuat controale, având următoarele obiective:

 respectarea legalităţii şi regularităţii activităţii desfăşurate de către structurile centrale şi


teritoriale ale A.N.A.F.;
 constatarea abaterilor de la obiectivele A.N.A.F., analizarea cauzelor şi stabilirea măsurilor
corective sau preventive ce se impun, în scopul creşterii eficienţei şi eficacităţii funcţionării
agenţiei;
 furnizarea de informaţii utile managementului pentru fundamentarea deciziilor manageriale;
 efectuarea de inspecţii la instituţii publice pentru abateri de la legalitate şi regularitate a unor
operaţiuni efectuate de acestea, prin structurile de control intern/inspecţie din cadrul direcţiilor
generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti.

În perioada 01.10.2012-15.03.2013, la nivelul structurilor de control din A.N.A.F. au fost


înregistrate un număr de 720 petiţii, din care au fost soluţionate 359 petiţii, 171 au fost redirecţionate, 76
clasate şi 114 petiţii în curs de soluţionare.

În aceeaşi perioadă, au fost încheiate un număr de 333 de rapoarte de control intern, în urma
cărora valoare prejudiciului estimat este de 15,70 milioane lei.

În urma actelor de control, a fost sesizată Comisia de disciplină în 27 cazuri (pentru un număr de
60 persoane) şi Agenţia Naţională de Integritate într-un singur caz. Totodată, au fost întocmite 16 acte de
sesizare ale organelor judiciare.

Cooperare internaţională şi inter-instituţională

În prezent, D.G.I. acţionează în vederea:

 implementării unor instrumente noi, consacrate ca bune practici europene, cum ar fi


metodologia de evaluare a riscurilor şi vulnerabilităţilor la corupţie;

25
 acţionează pentru implementarea codurilor etice, pentru punerea în aplicare a standardelor de
control intern/managerial şi pentru eficientizarea mecanismelor administrative de sancţionare,

D.G.I. este responsabilă de managementul vulnerabilităţilor specifice activităţii A.N.A.F..

În acest sens, sprijinul internaţional şi experienţa statelor membre UE va fi un element important


pentru A.N.A.F. şi pentru România. În perioada următoare, noua structură va participa în cadrul unor
proiecte internaţionale de dezvoltare instituţională în parteneriat cu instituţii similare din state membre
UE, cofinanţate din fonduri UE sau din partea unor state europene.

În ceea ce priveşte primul proiect, primii paşi au fost făcuţi prin demersurile efectuate pentru
obţinerea de fonduri europene privind proiectul din cadrul PMF EEA Norvegia 2009-2014, intitulat
„Îmbunătăţirea integrităţii în cadrul A.N.A.F. prin cooperarea instituţională şi creşterea capacităţilor”,
care urmează să se desfăşoare în perioada 07.2013 – 12.2014.

Scopul proiectului este de a creşte capacitatea administrativă a D.G.I. şi de a creşte nivelul de


conştientizare în rândul personalului A.N.A.F. cu privire la respectarea normelor de integritate şi la
prevenirea şi combaterea corupţiei.

Obiectivele specifice ale acestui proiect sunt:

 dezvoltarea capacităţii administrative a D.G.I. din cadrul A.N.A.F.;


 dezvoltarea capacităţii de prevenire a actelor de corupţie sau a celor de încălcare a integrităţii;
 creşterea capacităţii de control intern şi de combatere a corupţiei.
 Cele mai importante rezultate aşteptate în urma desfăşurării proiectului sunt:
 Creşterea capacităţii de realizare a activităţilor specifice precum şi a nivelului de instruire al
personalului D.G.I.;
 Dezvoltarea metodologiilor şi mecanismelor de prevenire şi combatere a corupţiei precum şi
de control intern;
 Creşterea nivelului de conştientizare în rândul personalului A.N.A.F. cu privire la riscurile la
care se expun prin încălcarea standardelor profesionale şi comiterea actelor de corupţie;
 Diminuarea percepţiei negative a populaţiei cu privire la nivelul corupţiei în rândul
personalului A.N.A.F.;
 Creşterea nivelului de conştientizare în rândul populaţiei cu privire la riscul de comitere a
actelor de corupţie şi la rolul proactiv al D.G.I. în activitatea de reducere a fenomenului
corupţiei;

26
Facem precizarea că la sfârşitul anului 2012, proiectul era la nivelul discuţiilor atât cu partenerul
norvegian, prin Tax Norway (instituţia similară A.N.A.F.) – finanţator şi participant activ la derularea
proiectului, cât şi cu Secretariatul General al Guvernului - Direcţia Politici Publice, în calitate de
promotor al proiectului şi de Autoritate de Implementare.

Referitor la cel de-al doilea proiect, având în vedere colaborarea strânsă existentă între A.N.A.F. şi
Agenţia Regală pentru Venituri şi Vamă (HMRC), partea română a solicitat, iar partea engleză a fost de
acord să ofere asistenţă structurii nou înfiinţate, în vederea creşterii capacităţii operaţionale a acesteia.

În urma dialogului dintre părţi, în ultima săptămână a lunii februarie 2013, la Bucureşti, a avut loc
o întâlnire între doi experţi ai Agenţiei Regale pentru Venituri şi Vamă şi reprezentanţii Direcţiei
Generale de Integritate. În cadrul acestei întâlniri au fost discutate următoarele subiecte:

 Modul de abordare al Agenţiei Regale pentru Venituri şi Vamă în ceea ce priveşte


managementul riscului, procedurile de verificare, politicile de recrutare, verificările de
integritate utilizate şi procedurile utilizate în cazul unui conflict de interese;
 Contra-măsuri şi strategii de prevenire introduse de Agenţia Regală pentru Venituri şi Vamă în
ultimii cinci ani, incluzând dialogul şi interacţiunea cu alte instituţii;
 Mecanismul de raportare cu privire la corupţie şi abateri în rândul angajaţilor;
 Sistemul de informaţii, precum şi modul de utilizare a acestui sistem pentru a evalua
provenienţa informaţiilor primite;
 Procedurile disciplinare din cadrul Agenţiei Regale pentru Venituri şi Vamă şi modul în care
aceste proceduri sunt în conformitate cu Codul de conduită al funcţionarilor publici;

Au fost prezentate studii de caz şi lecţii cheie învăţate din experienţa Agenţiei Regale pentru
Venituri şi Vamă. Pentru realizarea acestor deziderate, Direcţia Generală de Integritate îşi propune să
remedieze vulnerabilităţile specifice instituţiilor publice, prin implementarea sistematică a măsurilor
preventive prin:

 elaborarea procedurilor şi metodologiilor de lucru;


 autoevaluarea periodică a gradului de implementare a măsurilor preventive obligatorii;
 intensificarea activităţilor de implementare a sistemelor de control intern/managerial;
 introducerea treptată la nivelul instituţiilor publice a unei metodologii unitare de evaluare a
riscurilor de corupţie ca premisă pentru dezvoltarea planurilor interne de integritate;
 consolidarea statutului şi a rolului consilierului de etică;
 identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor, precum şi a măsurilor de remediere a acestora
specifice instituţiei;

27
 crearea accesului/ interconectarea la bazele de date ale instituţiilor cu care se cooperează pe
baza protocoalelor;
 efectuarea de sesiuni de pregătire cu personalul D.G.I., în vederea specializării, conform
atribuţiilor de serviciu;
 obţinerea şi participarea în cadrul unor proiecte internaţionale de dezvoltare instituţională în
parteneriat cu instituţii similare din state membre UE, cofinanţate din fonduri UE sau din
partea unor state europene;
 elaborarea unor strategii de comunicare pe teme de anticorupţie cu accent pe gestionarea
relaţiilor cu publicul si mass-media;
 participarea A.N.A.F. în cadrul Proiectului Pilot de testare a Metodologiei de Evaluare a
Riscurilor;
 înfiinţarea unor structuri teritoriale ale D.G.I. cu ocazia reorganizării A.N.A.F. (prevăzută în
Memorandumul Băncii Mondiale);
 cooperarea cu organele judiciare pentru valorificarea rezultatelor activităţilor de control intern;
 primirea şi soluţionarea reclamaţiilor/petiţiilor cetăţenilor referitoare la abateri de la normele
de integritate, precum şi la faptele de corupţie săvârşite de personalul A.N.A.F.;
 monitorizarea modului de implementare a recomandărilor şi măsurilor formulate de Curtea de
Conturi a României şi de către alte instituţii ale statului, în urma verificărilor efectuate la
nivelul aparatului propriu al A.N.A.F. şi a celor subordonate acestuia.

28
CAPITOLUL III

ÎMBUNĂTĂŢIREA INTEGRITĂŢII ÎN CADRUL A.N.A.F. PRIN COOPERAREA


INSTITUŢIONALĂ ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII

Ţinând cont de concluziile Raportului de evaluare independentă privind implementarea Strategiei


Naţionale Anticorupţie 2005-2007 şi a Strategiei Naţionale Anticorupţie privind Sectoarele Vulnerabile şi
Administraţia Publică Locală şi având în vedere prevederile Hotărârii de Guvern nr. 215/2012 privind
aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2012-2015, a Inventarului măsurilor preventive
anticorupţie şi a indicatorilor de evaluare, precum şi a Planului naţional de acţiune pentru implementarea
Strategiei naţionale anticorupţie 2012-2015, măsura 1.1.3, între Agenţia Naţională de Administrare
Fiscală din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, denumită în continuarea ANAF, şi Direcţia Generală
Anticorupţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, denumită în continuarea DGA, a fost încheiat un
protocol de cooperare.

Protocolul de cooperare a fost încheiat conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 109/2009
privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, respectiv ale Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 120/2005 privind operaţionalizarea Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare.

Obiectivele cooperării:

a) stabilirea modalităţilor concrete de realizare a cooperării dintre ANAF şi DGA, în ceea ce priveşte
implementarea la nivelul ANAF a Metodologiei de identificare a riscurilor şi vulnerabilităţilor la
corupţie, denumită în continuare Metodologie.
b) implementarea etapelor de identificare, evaluare şi determinare a măsurilor de control al riscurilor
de corupţie, prevăzute în Metodologie, la nivelul structurilor selectate din cadrul ANAF.
c) stabilirea unor indicatori comuni privind activităţile desfăşurate în scopul de a evalua impactul
activităţii de implementare a Metodologiei.

Responsabilităţile ANAF

În scopul implementării Metodologiei, ANAF selectează structurile unde se aplică Metodologia şi


constituie, la nivelul acestora, Grupuri de lucru pentru prevenirea corupţiei, denumite în continuare
Grupuri. Componenţa Grupurilor se stabileşte în funcţie de dimensiunea şi caracteristicile organizatorice
ale structurilor, avându-se în vedere categoriile de funcţii/similare prevăzute în Metodologie.
29
În vederea realizării activităţilor presupuse de managementul riscurilor de corupţie, ANAF emite
acte administrative cu caracter normativ pentru aplicarea Metodologiei în cadrul structurilor selectate,
pentru reglementarea domeniului de aplicare a acesteia şi pentru responsabilizarea persoanelor care fac
parte din Grup.

Structura responsabilă la nivelul ANAF pentru implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie


planifică şi asigură punerea în aplicare a activităţilor prevăzute în Metodologie, în vederea adoptării la
nivelul structurilor selectate a unui registru al riscurilor de corupţie. Documentele prevăzute anterior se
elaborează în termenul prevăzut pentru realizarea măsurii 1.1.3 din Planul naţional de acţiune pentru
implementarea SNA pe perioada 2012-2015. Pentru desfăşurarea activităţilor presupuse de implementarea
Metodologiei, conducerea structurilor selectate asigură resursele materiale şi umane necesare. La finalul
perioadei de aplicare, ANAF evaluează impactul activităţii de aplicare a Metodologiei şi a registrelor
riscurilor de corupţie la nivelul structurilor selectate. Pentru realizarea acestei activităţi ANAF poate
solicita sprijinul de specialitate al DGA.

Responsabilităţile DGA

În vederea realizării obiectivelor cooperării, DGA pune la dispoziţia ANAF Metodologia realizată
şi implementată de către DGA la nivelul Ministerului Afacerilor Interne. DGA asigură instruirea
membrilor Grupului, explicând cadrul conceptual prevăzut de Metodologie şi furnizând experienţa de
specialitate dobândită în activitatea de implementare a acesteia la nivelul Ministerului Afacerilor Interne.
Instruirea se realizează la solicitarea structurii menţionate la art. 4 şi va precede fiecare etapă presupusă
de Metodologie.

DGA asigură, la solicitarea ANAF sprijin pentru planificarea şi organizarea activităţilor la nivelul
structurilor selectate, precum şi suportul conceptual cu privire la documentele întocmite conform
Metodologiei. La solicitarea ANAF, DGA poate formula propuneri privind aplicarea Metodologiei,
conţinutul documentelor întocmite la nivelul structurilor selectate ori evaluarea impactului aplicării
Metodologiei şi a registrelor riscurilor de corupţie. Cooperarea se realizează cu respectarea strictă a
atribuţiilor şi competenţelor părţilor semnatare, prevăzute de lege şi de Protocol.Structurile responsabile
pentru realizarea cooperării sunt Serviciul Studii şi Proiecţii Anticorupţie din cadrul DGA, respectiv
Serviciul metodologii, studii şi proiecţii anticorupţie – Direcţia Generală de Integritate din cadrul
ANAF.Periodic sau ori de câte ori situaţia impune, se vor realiza întâlniri de lucru, în vederea evaluării
activităţilor întreprinse conform Metodologiei şi a rezultatelor obţinute.

30
CAPITOLUL IV

ANALIZĂ COMPARATIVĂ ROMÂNIA NORVEGIA

1. Legislaţie
România Norvegia
1.1 Descrieţi pe scurt legile privind corupţia şi abaterile disciplinare
Faptele de corupţie sunt reglementate Corupţia
 în Codul penal cu modificările şi Conform legislaţiei norvegiene, toate formele de
completările ulterioare, care încriminează corupţie sunt interzise. Normele prohibitive se aplică
conflictul de interese (art. 253^1), luarea de pe deplin şi în egală măsură cetăţenilor norvegieni şi
mită (art. 254), darea de mită (art. 255), rezidenţilor care desfăşoară activităţi în Norvegia.
primirea de foloase necuvenite (art. 256) şi Plata de facilitare este, de asemenea, considerată act de
traficul de influenţă (art. 257). corupţie. Esenţa normelor prohibitive implică existenţa
 în Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, unui avantaj necuvenit (incorect, necorespunzător).
descoperirea şi sancţionarea faptelor de Companiile norvegiene pot, de asemenea, să atragă
corupţie, cu modificările şi completările răspunderea penală conform legislaţiei tării gazdă în
ulterioare, care stabileşte patru categorii de care îşi desfăşoară activitatea. Ele se supun deopotrivă
infracţiuni: infracţiuni de corupţie, legislaţiei norvegiene cât şi a ţării gazdă (Codul
infracţiuni asimilate infracţiunilor de general civil şi penal, secţiunea 276 a-c).
corupţie, infracţiuni în legătură directă cu Modificările introduse în Actul de indemnitate în
infracţiunile de corupţie sau cu infracţiunile 2008 prevăd de asemenea răspunderea pentru acte de
asimilate lor, infracţiuni împotriva corupţie. În cazul angajatorilor, pentru a evita
intereselor financiare ale Comunităţilor răspunderea penală pentru actele de corupţie săvârşite
Europene. de către angajaţi, trebuie (există cerinţa) ca ei,
Codul penal prevede: angajatorii, să fi luat toate precauţiile rezonabile în
 la art. 253^1- Conflictul de interese scopul evitării actelor de corupţie (Actul de
“Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul indemnitate, secţiunea 1-6).
atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori Nu are corespondent ca şi faptă incriminată. Există
participă la luarea unei decizii prin care s-a cerinţe de imparţialitate oarecum asemănătoare.
realizat, direct sau indirect, un folos material Legea nr.10/22.051902 de aprobare a Codului
pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la general civil şi penal (CPC) Corespunde cu art.254-

31
gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu 255 din Codul penal român
care s-a aflat în raporturi comerciale ori de CPC secţiunea 276 a - “Orice persoană care:
muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a pentru sine ori pentru alţii solicită sau primeşte un
beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase avantaj necuvenit sau acceptă o ofertă privind un
de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de avantaj incorect/necorespunzător în legătură cu funcţia
la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a sa, cu locul de muncă sau cu atribuţiile de serviciu, sau
ocupa o funcţie publică pe durată maximă. dă sau promite oricărei persoane un avantaj
Dispoziţiile alin. 1 nu se aplică în cazul incorect/necorespunzător în legătură cu o funcţie, loc
emiterii, aprobării sau adoptării actelor de muncă sau atribuţii de serviciu va fi pasibil de o
normative. pedeapsă pentru corupţie.
 la art. 254 - Luarea de mită Funcţia, locul de muncă sau atribuţiile de serviciu
“Fapta funcţionarului care, direct sau indirect, prevăzute la primul paragraf reprezintă acelaşi lucru în
pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care orice ţară străină.
nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel CPC secţiunea 276 b
de foloase sau nu o respinge, în scopul de a La stabilirea gravităţii faptei de corupţie trebuie avut
îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia în vedere, printre altele (inter alia), dacă fapta a fost
îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale comisă de către sau în legătură cu un reprezentant al
de serviciu sau în scopul de a face un act contrar autorităţii publice sau oricare altă persoană care a
acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare abuzat de puterea cu care a fost învestit prin natura
de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi. funcţiei, locului de muncă sau atribuţiilor de serviciu,
Fapta prevăzută în alin. 1, dacă a fost fie dacă au rezultat consecinţe deosebit de grave, fie
săvârşită de un funcţionar cu atribuţii de dacă a existat un risc considerabil de a se produce
control, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la consecinţe economice sau de altă natură deosebit de
15 ani şi interzicerea unor drepturi. grave, sau dacă au fost operate înregistrări false în
Banii, valorile sau orice alte bunuri care au contabilitate, sau dacă au fost întocmite în fals
făcut obiectul luării de mită se confiscă, iar dacă documente de contabilitate sau bilanţul contabil anual .
acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat
la plata echivalentului lor în bani.” CPC secţiunea 276 c. - Orice persoană care:
 art. 255 - Darea de mită  pentru sine sau pentru alţii solicită sau primeşte un
“Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte avantaj necuvenit sau acceptă în acest sens o
foloase, în modurile şi scopurile arătate în art. ofertă în schimbul influenţării activităţii unei
254, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 persoane din perspectiva funcţiei, locului de muncă
ani. sau atribuţiilor de serviciu sau
Fapta prevăzută în alineatul precedent nu  oferă un avantaj necuvenit sau face o ofertă în

32
constituie infracţiune atunci când mituitorul a acest sens unei persoane în schimbul influenţării
fost constrâns prin orice mijloace de către cel activităţii unei persoane din perspectiva funcţiei,
care a luat mita. locului de muncă sau atribuţiilor de serviciu este
Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă pasibilă de pedeapsă pentru trafic de influenţă.
autorităţii fapta mai înainte ca organul de Funcţia, locul de muncă sau atribuţiile de serviciu
urmărire să fi fost sesizat pentru acea prevăzute la primul paragraf reprezintă acelaşi lucru în
infracţiune.” orice ţară străină.

 la art. 256 - Primirea de foloase


necuvenite
“Primirea de către un funcţionar, direct sau
indirect, de bani ori de alte foloase, după ce a
îndeplinit un act în virtutea funcţiei sale şi la
care era obligat în temeiul acesteia, se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se
confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc,
condamnatul este obligat la plata echivalentului
lor în bani.”
 la art. 257 - Traficul de influenţă
“Primirea ori pretinderea de bani sau alte
foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri,
direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul,
săvârşită de către o persoană care are influenţă
sau lasă să se creadă că are influenţă asupra
unui funcţionar pentru a-l determina să facă ori
să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de
serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la
10 ani.
Dispoziţiile art. 256 alin. 2 se aplică în mod
corespunzător.

Legea 78/2000 pentru prevenirea, Abaterile disciplinare


descoperirea şi sancţionarea faptelor de Abaterile disciplinare pot duce la sancţiuni

33
corupţie prevede: disciplinare, descărcare de atribuţii (pierderea
- la art. 6^1 prerogativelor deţinute în virtutea funcţiei) suspendare
“(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, de sau concediere. (Legea exercitării funcţiei publice,
daruri ori alte foloase, direct sau indirect, unei secţiunea 14, 15 şi 16). Funcţionarii publici nu pot
persoane care are influenţă sau lasă să se creadă accepta cadouri, comisioane, servicii sau alte forme de
că are influenţă asupra unui funcţionar, pentru plată în executarea funcţiei publice pe care o deţin
a-l determina să facă ori să nu facă un act ce (Legea administraţiei publice, secţiunea 20).
intră în atribuţiile sale de serviciu, se pedepseşte Un funcţionar public care cere orice taxă nelegală,
cu închisoare de la 2 la 10 ani. obligaţie sau remunerare pentru a-şi îndeplini
(2) Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă atribuţiile de serviciu poate fi acuzat (Codul general
autorităţii fapta mai înainte ca organul de civil şi penal, secţiunea 111).
urmărire să fi fost sesizat pentru acea faptă.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri care au Civil Service Act (CSA) – Legea exercitării funcţiei
făcut obiectul infracţiunii prevăzute la alin. (1) publice (CSA)
se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, Statutul funcţionarilor publici etc. nr. 3 din04.03.1983
condamnatul este obligat la plata echivalentului
lor în bani. CSA Secţiunea 14 – Sancţiuni disciplinare
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri se Înalţii functionari publici (exceptând judecătorii) şi
restituie persoanei care le-a dat în cazul funcţionarii publici care în conformitate cu Statutul lor
prevăzut la alin. (2).” nu sunt supuşi unei alte autorităţi disciplinare, pot fi
- la art. 8^2 sancţionaţi disciplinar pentru următoarele:
“Promisiunea, oferirea sau darea, direct ori  încălcarea atribuţiilor de serviciu sau îndeplinirea
indirect, de bani sau alte foloase unui functionar necorespunzătoare a acestora,
al unui stat strain ori al unei organizatii publice  comportament necorespunzător la serviciu sau în
internationale, pentru a indeplini sau a nu afara serviciului dacă acesta prejudiciază respectul
indeplini un act privitor la indatoririle sale de sau încrederea, atribute esenţiale ale locului de
serviciu, in scopul obtinerii unui folos necuvenit muncă.
in cadrul operatiunilor economice Ca sancţiuni disciplinare, înalţii funcţionarii publici
internationale, se pedepseste cu inchisoare de la şi funcţionarii publici pot:
unu la 7 ani.” - primi un avertisment scris
- pierde poziţia de senior pentru o perioadă de la 1 lună
la 2 ani
- fi retrogradaţi în funcţie, fie permanent, fie pentru o
perioadă limitată de timp. Un loc de muncă obişnuit

34
Abaterile sunt reglementate în Legea nr. nu trebuie privit ca fiind o măsură disciplinară.
1888/1999 privind Statutul funcţionarului Sancţiunile disciplinare sunt înregistrate la biroul de
public, cu modificările şi completările personal sau pe cardul de personal. Reglementările
ulterioare. Astfel, “încălcarea cu vinovăţie de prevăd momentul la care înregistrările sunt şterse.
către funcţionarii publici a îndatoririlor Orice funcţionar poate solicita să-i fie aduse la
corespunzătoare funcţiei publice pe care o deţin cunoştinţă înregistrarea/menţiunile de pe cardul de
şi a normelor de conduită profesională şi civică personal.
prevăzute de lege constituie abatere disciplinară CSA Secţiunea 15 Descărcarea de atribuţii
şi atrage răspunderea disciplinară a acestora”. (pierderea prerogativelor deţinute în virtutea funcţiei)
Constituie abateri disciplinare următoarele Un înalt funcţionar public/ funcţionar public poate fi
fapte: descărcat de atribuţii (să-şi piardă prerogativelor
a) întârzierea sistematică în efectuarea deţinute în virtutea funcţiei) când:
lucrărilor;  a dat dovadă de neglijenţă gravă în serviciu sau
b) neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor;  este vinovat de neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu
c) absenţe nemotivate de la serviciu; sau
d) nerespectarea în mod repetat a programului  în ciuda avertismentului sau atenţionării scrise, în
de lucru; mod repetat nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu,
e) intervenţiile sau stăruinţele pentru  prin comportament necorespunzător la serviciu şi în
soluţionarea unor cereri în afara cadrului afara serviciului s-a dovedit a fi nedemn pentru
legal; funcţia sa,
f) nerespectarea secretului profesional sau a  ori i-au fost prejudiciate respectul şi încrederea,
confidenţialităţii lucrărilor cu acest caracter; atribute esenţiale ale locului de muncă.
g) manifestări care aduc atingere prestigiului Prevederile acestei secţiuni nu restricţioneză dreptul de
autorităţii sau instituţiei publice în care îşi sancţionare a înalţilor funcţionari publici sau
desfăşoară activitatea; funcţionarilor publici prin destituirea din funcţie în
h) desfăşurarea în timpul programului de lucru conformitate cu normele de procedură penală.
a unor activităţi cu caracter politic; CSA Secţiunea 16 Suspendarea
i) refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu; Dacă este în interesul serviciului, un înalt funcţionar
j) încălcarea prevederilor legale referitoare la public sau un funcţionar public poate să fie imediat
îndatoriri, incompatibilităţi, conflicte de suspendat dacă există temeiuri pentru a fi suspectat că
interese şi interdicţii stabilite prin lege pentru este vinovat de un compartament care ar putea conduce
funcţionarii publici; la o descărcare de atribuţii (pierderea prerogativelor
k) alte fapte prevăzute ca abateri disciplinare în deţinute în virtutea funcţiei) în conformitate cu
actele normative din domeniul funcţiei secţiunea 15. Când asemenea temeiuri nu mai există,

35
publice şi funcţionarilor publici. suspendarea va înceta.
De asemenea, suspendarea va înceta şi în cazul
scoterii de sub urmărire penală/ încetării urmăririi
penale sau dacă se renunţă la judecată în cazul unei
descărcări de atribuţii (pierderea prerogativelor
deţinute în virtutea funcţiei), dacă s-a ajuns în instanţă
cu respectivul caz. Suspendarea va înceta şi în cazul în
care în termen de 6 luni nu se va lua o decizie de
descărcare de atribuţii (pierderea prerogativelor
deţinute în virtutea funcţiei). Dacă totuşi, urmărirea
Sancţiunile disciplinare sunt (pct.2.4.): penală a fost începută pentru un comportament care ar
a) mustrare scrisă; putea constitui temeiul unei descărcări de atribuţii
b) diminuarea drepturilor salariale cu 5 - 20% (pierderea prerogativelor deţinute în virtutea funcţiei)
pe o perioadă de până la 3 luni; în sensul secţiunii 15, sau dacă ar putea implica o
c) suspendarea dreptului de avansare în gradele sancţiune ce ar duce la pierderea locului de muncă ori
de salarizare sau, după caz, de promovare în dacă a fost intentată cu scopul de a elibera din funcţie
funcţia publică pe o perioadă de la 1 la 3 ani; un ofiţer, conform secţiunii 10 din Actul privind
d) retrogradarea în funcţia publică pe o perioadă intrarea în vigoare a Codului Penal Norvegian,
de până la un a; suspendarea poate fi prelungită cu câte cel mult 6 luni
e) destituirea din funcţia publică. până la finalizarea cazului. Suspendarea poate fi de
asemenea prelungită cu câte cel mult 6 luni dacă înaltul
funcţionar public sau funcţionarul public ocupă o
poziţie învestită cu o anumită încredere, astfel încât ar
fi în detrimentul serviciului dacă ar înceta lucrul
înainte de a fi luată o decizie de către instanţă sau în
cazul în care s-ar afla într-o poziţie care i-ar permite să
distrugă probe necesare fundamentării deciziei în cazul
descărcării de atribuţii (pierderea prerogativelor
deţinute în virtutea funcţiei).
Dacă se ia decizia suspendării funcţionarului, cazul
de descărcare de atribuţii (pierderea prerogativelor
deţinute în virtutea funcţiei) va fi soluţionat fără
întârzieri nejustificate.
Ca alternativă a suspendării, funcţionarii publici şi

36
înalţii funcţionari publici din cadrul serviciilor
guvernamentale, forţelor armate sau Serviciilor
Externe pot fi transferaţi temporar la un serviciu cu un
nivel de confidenţialitate mai scăzut. Regulile
suspendării se aplică şi unor asemenea transferuri.
Până la emiterea unei decizii privind descărcarea de
atribuţii (pierderea prerogativelor deţinute în virtutea
funcţiei), un înalt funcţionar public/funcţionar public
suspendat beneficiază de toate drepturile salariale
aferente funcţiei. În cazul în care decizia este apelată,
ofiţerul este îndreptăţit să primească toate drepturile
salariale până la soluţionarea apelului. Deducerile
ulterioare pot fi operate în ceea ce priveşte salariul
ofiţerului, în considerarea oricărui venit primit pentru
orice muncă prestată în perioada suspendării.

CSA Secţiunea 20 Interzicerea primirii de cadouri la


serviciu etc.
Niciun înalt funcţionar public sau funcţionar public
nu va primi pentru sine sau pentru alţii un cadou,
comision, serviciu sau un alt mod de plată care este
probabil, sau prin intermediul căruia donatorul
intenţionează să infuenţeze atribuţiile sale de serviciu,
sau primirea cărora este interzisă de reglementările în
vigoare.
Încălcarea acestor prevederi poate atrage aplicarea
unor sancţiuni disciplinare sau descărcarea atribuţiilor
(pierderea prerogativelor deţinute în virtutea funcţiei).

CPC Secţiunea 111


Dacă un funcţionar public cere pentru sine sau
pentru alt funcţionar public sau pentru autorităţile
publice orice taxă, impozit sau remuneraţie ilegală
pentru serviciile prestate sau primeşte ceea ce îi este

37
oferit din greşeală cu scopul mai sus-menţionat, acesta
riscă pedeapsa cu închisoarea pentru o perioadă ce nu
depăşeşte 5 ani.
Dacă păstrează cu bună ştiinţă ceea ce a primit după
ce i-a fost atrasă atenţia cu privire la greşeala care s-a
produs, va fi pasibil de amendă, plata unor daune
biroului, sau pedeapsa cu închisoarea pentru o perioadă
ce nu depăşeşte 3 luni.

1.2 Au fost aceste legi modificate sau completate în ultimii 5 ani? Dacă da, în ce fel?
Legea nr. 1888/1999 privind Statutul Legislaţia privind corupţia şi traficul de influenţă nu a
funcţionarului public a suferit unele modificări fost modificată din anul 2008. Ultima modificare a
şi completări dar acestea nu au vizat abaterile actului de indemnitate se referă la faptul că o persoană
disciplinare şi sancţiunile corespunzătoare ( poate răspunde solidar pentru pagube cauzate de
condiţiile de desfăşurare a concursurilor pentru corupţie.
ocuparea funcţiilor publice vacante, întărirea
capacităţii administrative a României în vederea
îndeplinirii obligaţiilor ce îi revin în calitatea sa
de stat membru al UE etc.)
1.3 Care sunt potenţialele consecinţe legale dacă cineva este condamnat pentru corupţie?
Principala consecinţă a comiterii unei CPC secţiunea 276 a.
infracţiuni de corupţie este reprezentată de Corupţie – amendă sau închisoare care nu poate depăşi
pedeapsa stabilită pentru acest gen de fapte. o perioadă de 3 ani. Orice persoană care a ajutat sau a
Individualizarea pedepselor se face, după caz, instigat la această faptă este pasibilă de aceeaşi
de instanţa judecătorească, conform pedeapsă.
prevederilor legale.
Alte consecinţe: CPC section 276 b.
 interzicerea unor drepturi (dreptul de a alege Corupţie de mare amploare – închisoare pentru o
şi de a fi ales în autorităţile publice sau în perioadă care nu poate depăşi 10 ani. Orice persoană
funcţii elective publice; dreptul de a ocupa o care a ajutat sau a instigat la această faptă este pasibilă
funcţie implicând exerciţiul autorităţii de de aceeaşi pedeapsă.
stat; dreptul de a ocupa o funcţie sau de a
exercita o profesie ori de a desfăşura o CPC section 276 c.
activitate, de natura aceleia de care s-a folosit Trafic de influenţă – amendă sau închisoare pentru o

38
condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii); perioadă care nu poate depăşi 3 ani. Orice persoană
 destituirea din funcţia deţinută şi încetarea care a ajutat sau a instigat la această faptă este pasibilă
raporturilor de serviciu (va mai ocupa o de aceeaşi pedeapsă.
funcţie publică doar după reabilitare);
 banii, foloasele necuvenite şi celelalte bunuri
care fac obiectul infracţiunilor de corupţie
sunt confiscate. Dacă nu mai este posibilă
restituirea lor, făptuitorul este obligat la plata
echivalentului acelor bunuri.

1.4 Este ilegal să plăteşti mită sau plată de facilitare?


DA DA
1.5 Este ilegal să accepţi mită sau plată de facilitare?
DA DA

2. Proceduri şi linii directoare interne


România Norvegia
2.1. Descrieţi pe scurt procedurile şi liniile directoare interne cu privire la corupţie şi abateri
În cadrul ANAF nu există proceduri interne cu Liniile directoare interne ale Administraţiei
privire la coruptie si abateri, însă legislaţia fiscale norvegiene reflectă legile şi normele
românească încriminează faptele de corupţie şi comune generale prevăzute la nivel naţional.
abaterile disciplinare, aşa cum am precizat în
răspunsul la întrebarea 1.1.
Având în vedere superioritatea legii în raport cu o
procedură sau linie directoare internă, s-a considerat
ca fiind suficientă obligativitatea respectării acestor
acte normative la care ne-am referit déjà.
Pe de altă parte, raportându-ne la atribuţiile DGI,
avem rolul de a preveni şi combate săvârşirea unor
fapte de corupţie sau de încălcare a unor norme de
integritate profesională, iar pentru atingerea acestor
obiective vor fi elaborate proceduri de lucru proprii
direcţiei.

2.2 Există reguli specifice care să prevadă ce cadouri sau alte beneficii poate accepta un funcţionar
39
public, datorită muncii depuse?
Legea nr. 251/2004 privind unele măsuri Codul de conduită prevede că este ilegală
referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu acceptarea oricărui cadou de la persoane fizice
prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea externe, organizaţii sau companii private
mandatului sau a funcţiei prevede: (toleranţă zero).
(1) Persoanele care au calitatea de demnitar public şi
cele care deţin funcţii de demnitate publică,
magistraţii şi cei asimilaţi acestora, persoanele cu
funcţii de conducere şi de control, funcţionarii
publici din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice
sau de interes public, precum şi celelalte persoane
care au obligaţia să-şi declare averea, potrivit legii,
au obligaţia de a declara şi prezenta la conducătorul
instituţiei, în termen de 30 de zile de la primire,
bunurile pe care le-au primit cu titlu gratuit în cadrul
unor activităţi de protocol în exercitarea mandatului
sau a funcţiei.
(2) Conducătorul autorităţii, instituţiei publice sau al
persoanei juridice dispune constituirea unei comisii
alcătuite din 3 persoane de specialitate din instituţie,
care va evalua şi va inventaria bunurile prevăzute la
art. 1.
(3) Există o Comisie de evaluare şi inventariere a
bunurilor care ţine evidenţa bunurilor primite de
fiecare demnitar sau funcţionar şi, înainte de finele
anului, propune conducătorului instituţiei rezolvarea
situaţiei bunului.
(4) În cazurile în care valoarea bunurilor stabilite de
comisie este mai mare decât echivalentul a 200 euro,
persoana care a primit bunurile poate solicita
păstrarea lor, plătind diferenţa de valoare. Dacă
valoarea bunurilor stabilită de comisie este sub
echivalentul a 200 euro, acestea se păstrează de către
primitor.

40
(5) În cazurile în care persoana care a primit bunurile
nu a solicitat păstrarea lor, la propunerea comisiei,
bunurile rămân în patrimoniul instituţiei sau pot fi
transmise cu titlu gratuit unei instituţii publice de
profil ori vândute la licitaţie, în condiţiile legii.
(6) Veniturile obţinute ca urmare a valorificării
acestor bunuri se varsă, după caz, la bugetul statului,
bugetele locale sau la bugetele autorităţilor,
instituţiilor publice ori persoanelor juridice, potrivit
modului de finanţare a acestora.

2.3 Există un cod de conduită semnat de fiecare angajat? Există prevederi cu privire la corupţie în
acest cod de conduită?
În România Codul de conduită a funcţionarilor Există un cod de conduită al Administraţiei
publici este reglementat prin lege acest fapt fiscale norvegiene care prevede că nu este
conferindu-i puterea necesară aplicării, fără a fi acceptat nici un act de corupţie. Fiecare angajat
nevoie de luarea la cunoştinţă şi asumarea trebuie să semneze un contract de muncă care
răspunderii în mod individual de către funcţionarii prevede că angajaţii se vor supune codului de
publici. conduită.
Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a
funcţionarilor publici republicată prevede normele
de conduită care stau la baza exercitării funcţiei
publice, în legătură cu următoarele aspecte:
 asigurarea unui serviciu public de calitate
 loialitatea faţă de Constituţie şi lege, faţă de
autorităţile şi instituţiile publice
 libertatea opiniilor şi activitatea publică
 activitatea politică
 folosirea imaginii proprii
 cadrul relaţiilor în exercitarea funcţiei publice
 conduita în cadrul relaţiilor internaţionale
 interdicţia privind acceptarea cadourilor,
serviciilor şi avantajelor
 participarea la procesul de luare a deciziilor

41
 obiectivitatea în evaluare
 folosirea prerogativelor de putere publică
 utilizarea resurselor publice
 limitarea participării la achiziţii, concesionări sau
închirieri.
2.4 Care sunt sancţiunile pentru încălcarea procedurilor sau liniilor directoare interne ?
Principalul izvor de drept in materia sanctiunilor Sancţiunile depind de gravitatea infracţiunii.
functionarilor publici este Legea nr. 188/1999 Pentru cele severe angajaţii pot fi concediaţi.
privind Statutul functionarilor publici . Pentru infracţiunile mai puţin grave vor fi aplicate
Aşa cum am precizat la întrebarea 1.1. “încălcarea sancţiuni minore (CPA secţiunea 14, 15 şi 16):
cu vinovăţie de către funcţionarii publici a  Secţiunea 14 – sancţiuni disciplinare;
îndatoririlor corespunzătoare funcţiei publice pe  Secţiunea 15 – descărcarea de atribuţii
care o deţin şi a normelor de conduită profesională (pierderea prerogativelor deţinute în virtutea
şi civică prevăzute de lege constituie abatere funcţiei);
disciplinară şi atrage răspunderea disciplinară a  Secţiunea 16 – suspendarea.
acestora”. De asemenea, în răspunsul la întrebarea
1.1. au fost enumerate faptele care constituie abateri,
fapte care asimilează încălcarea procedurilor sau
liniilor directoare interne.
Sancţiunile disciplinare sunt:
a) mustrare scrisă;
b) diminuarea drepturilor salariale cu 5 - 20% pe o
perioadă de până la 3 luni;
c) suspendarea dreptului de avansare în gradele de
salarizare sau, după caz, de promovare în funcţia
publică pe o perioadă de la 1 la 3 ani;
d) retrogradarea în funcţia publică pe o perioadă de
până la un an
e) destituirea din funcţia publică.
2.5 Vă rugăm să descrieţi ce măsuri specifice puteţi să recomandaţi a fi luate pentru îmbunătăţirea
procedurilor şi liniilor directoare interne pentru a lupta mai eficace şi eficient împotriva corupţiei
În ceea ce priveşte îmbunătăţirea procedurilor şi Creşterea numărului sistemelor IT care au
liniilor directoare interne menite să eficientizeze posibilitatea înregistrării activităţilor (intrărilor în
lupta împotriva corupţiei, DGI propune următoarele sistem). Vor avea prioritate sistemele vulnerabile

42
direcţii de acţiune: la corupţie. Vom continua să ne concentrăm pe
 iniţierea, proiectarea şi desfăşurarea la nivel etică prin programe de instruire referitoare la
naţional de studii în vederea analizei şi dilemele etice şi la etică în management.
diagnosticării corupţiei la nivel instituţional;
 realizarea de metodologii, analize şi studii de
caz în vederea identificării factorilor individuali,
organizaţionali şi externi, care stau la baza
comiterii faptelor de corupţie;
 implementarea Metodologiei privind
managementul riscurilor de corupţie în cadrul
ANAF. Această metodologie se va aplica în
scopul adoptării unor măsuri de control şi/sau
prevenire, adaptate cauzelor care determină
posibilitatea de apariţie a unor fapte de corupţie.

2.6.1 Există o modalitate internă pentru reclamaţii şi divulgare către o persoană neutră şi
independentă?
Există instituţia avertizorului de integritate DA
reglementată prin Legea nr. 571/2004 privind Modalitatea pentru reclamaţii şi divulgare este
protecţia personalului din autorităţile publice, stabilită iar recipientul, persoană neutră şi
instituţiile publice şi din alte unităţi, care independentă, este directorul Direcţiei de audit
semnalează încălcări ale legii. Avertizor poate fi intern.
persoana care face o sesizare potrivit celor de mai Cel care reclamă sau divulgă poate alege să
sus şi care este încadrată din autorităţile publice, rămână anonim.
instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează Acest canal este doar pentru angajaţi.
încălcări ale legii asupra întregului sector public,
precum şi asupra funcţionarilor din companiile de
utilităţi publice şi din instanţe. Regulamentul intern
al aparatului propriu al ANAF aprobat prin
OPANAF nr. 78/2010 prevede la capitolul XI:
„Măsuri privind protecţia persoanelor care au
reclamat ori au sesizat încălcări ale legii, săvârşite de
către persoanele cu funcţii de conducere sau de
execuţie din cadrul ANAF”.

43
Astfel, potrivit art.47 alin (2) din acelaşi ordin,
avertizare în interes public înseamnă sesizarea
făcută cu bună-credinţă cu privire la orice faptă
care presupune o încălcare a legii, a deontologiei
profesionale sau a principiilor bunei administrări,
eficienţei, eficacităţii, economicităţii şi
transparenţei.
De asemenea, potrivit art.7 alin. (2), în situaţia în
care cel reclamat prin avertizarea în interes public
este şef ierarhic, direct sau indirect, ori are atribuţii
de control, inspecţie şi evaluare a avertizorului,
comisia de disciplină sau alt organism similar va
asigura protecţia avertizorului, ascunzându-i
identitatea.
Avertizarea în interes public se referă la:
 infracţiuni de corupţie, infracţiuni asimilate sau în
legătură directă cu infracţiunile de corupţie,
infracţiunile de fals şi infracţiunile de serviciu sau
în legătură cu serviciul;
 infracţiuni împotriva intereselor financiare ale
CE;
 practici sau tratamente preferenţiale ori
discriminatorii în exercitarea atribuţiilor instituţiei
;
 încălcarea prevederilor privind incompatibilităţile
şi conflictele de interese;
 folosirea abuzivă a resurselor materiale sau
umane;
 partizanatul politic în exercitarea prerogativelor
postului, cu excepţia persoanelor alese sau numite
politic;
 încălcări ale legii în privinţa accesului la
informaţii şi a transparenţei decizionale;
 încălcarea prevederilor legale privind achiziţiile

44
publice şi finanţările nerambursabile;
 incompetenţa sau neglijenţa în serviciu;
 evaluări neobiective ale personalului în procesul
de recrutare, selectare, promovare, retrogradare şi
eliberare din funcţie;
 încălcări ale procedurilor administrative sau
stabilirea unor proceduri interne cu nerespectarea
legii;
 emiterea de acte administrative sau de alta natura
care servesc interese de grup sau clientelare;
 administrarea defectuoasă sau frauduloasă a
patrimoniului public şi privat al instituţiei;
 încălcarea altor dispoziţii legale, care impun
respectarea principiului bunei administrări şi cel
al ocrotirii interesului public.
2.6.2 Există o modalitate de a reclama care să fie utilizată de persoane din afara instituţiei?
O.G. nr.27/2002 privind reglementarea activităţii de Nu există o modalitate pentru reclamaţii şi
soluţionare a petiţiilor, prevede o modalitate de a divulgare pentru persoane din afara instituţiei.
reclama care să fie utilizată de persoane din afara Oricum, Administraţia fiscală norvegiană primeşte
instituţiei, şi anume: art.8 prevede faptul că raportări externe de la proprii angajaţi. Toate
autorităţile şi instituţiile publice sesizate „au acestea sunt verificate.
obligaţia să comunice petiţionarului, în termen de
30 de zile de la data înregistrării petiţiei, răspunsul,
indiferent dacă soluţia este favorabilă sau
nefavorabilă”.
2.6.3 Există un regulament cu privire la interese de afaceri în afara organizaţiei?
Referitor la interesul de afaceri în afara instituţiei, DA
menţionăm că potrivit art.94 din Legea nr.161/2003 Există un astfel de regulament.
privind unele măsuri pentru asigurarea
transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a
funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea
şi sancţionarea corupţiei, calitatea de funcţionar
public este incompatibilă cu orice altă funcţie
publică, precum şi cu funcţiile de demnitate publică.

45
Incompatibilitatea funcţionarului public se manifestă
prin faptul că acesta nu poate deţine alte funcţii şi nu
poate desfăşura alte activităţi, remunerate sau
neremunerate.

2.6.4 Există un regulament cu privire la conflictul de interese?


DA. DA.
În ceea ce priveşte conflictul de interese, acesta este Conflictul de interese este reglementat prin lege.
reglementat de Legea 176/2010 privind integritatea Aceasta prevede că un funcţionar public va fi
în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice descalificat din postura pe care o are vis-à-vis de
pentru modificarea şi completarea Legii nr. un anume caz dacă el sau cineva înrudit are un
144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi interes în cazul respectiv.
funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, De asemenea este descalificat dacă există alte
precum şi pentru modificarea şi completarea altor circumstanţe speciale de natură să submineze
acte normativ. încrederea cu privire la imparţialitatea lui.

Potrivit prevederilor acestei legi, prin conflict de Legea din 10.02.1976 privind Administraţia
interese se înţelege situaţia în care persoana ce publică - Secţiunea 6. (cerinţe privind
exercită o demnitate publică sau o funcţie publică imparţialitatea)
are un interes personal de natură patrimonială, care Un funcţionar public va fi descalificat din orice
ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a postură deţinută în cadrul unui proces
atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor administrativ:
acte normative, astfel că funcţionarul public are a) dacă el însuşi este parte în proces;
obligaţia de a depune Declaraţiile de avere şi b) dacă este rudă de sânge sau prin alianţă cu una
declaraţiile de interese în termen de 30 de zile de la dintre părţile din proces, în linie directă
data numirii sau a alegerii în funcţie ori de la data ascendentă sau descendentă, sau pe linie
începerii activităţii. colaterală ca soră şi/sau frate;
Totodată, situaţiile când un funcţionar public se c) dacă este sau a fost căsătorit sau este logodit cu
află în conflict de interese sunt menţionate în art.79, o parte din process, dacă este părinte vitreg sau
cap.I din Legea nr.161/2003: copil vitreg al unei părţi din proces;
« Situaţiile în care un funcţionar public se află în d) dacă este tutorele sau reprezentantul uneia
conflict de interese apare când acesta: dintre părţile din proces sau a fost tutore sau
 este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să reprezentant după ce a început procesul;
participe la luarea deciziilor cu privire la persoane e) dacă este şef, deţine o poziţie superioară, dacă

46
fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter este membru în consiliul de administraţie sau în
patrimonial; adunarea acţionarilor pentru o firmă care este
 participă în cadrul aceleiaşi comisii, constituite parte în proces şi care nu este în proprietatea
conform legii, cu funcţionari publici care au deplină a statului sau a municipalităţii, pentru o
calitatea de soţ sau rudă de gradul I; organizaţie, bancă de economii sau fundaţie care
 interesele sale patrimoniale, ale soţului sau este parte în proces.
rudelor sale de gradul I pot influenţa deciziile pe De asemenea, este descalificat dacă există orice
care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei alte circumstanţe speciale care ar putea să aducă
publice.» vreun dubiu asupra imparţialităţii lui; trebuie luat
Referitor la aspectele prezentate mai sus, în considerare, printre altele, dacă decizia în
menţionăm că există ghiduri elaborate de Agenţia cauză poate implica orice fel de avantaj special,
Naţională de Integritate şi diverse instituţii pierdere sau incovenient pentru sine sau pentru
guvernamentale şi nonguvernamentale care crează altă persoană cu care are o relaţie personală
un cadru de îndrumare în domeniu: Ghidul privind apropiată. De asemenea trebuie avut în vedere şi
mijloacele legale de prevenire şi combaterea faptelor dacă vreuna dintre părţi a contestat în vreun fel
de corupţie, Ghidul privind Normele deontologice imparţialitatea oficialului.
aplicabile sectorului public, Ghidul privind Dacă funcţionarul public descalificat deţine o
incompatibilităţile şi conflictul de interese. funcţie superioară, cazul nu poate fi soluţionat de
către un subordonat direct, din aceeaşi instituţie
publică.
Normele care reglementează descalificarea nu
se aplică în cazul în care este evident că legătura
funcţionarului cu cazul sau cu părţile din proces
nu îi va influenţa punctul de vedere şi nici un
interes public sau privat nu indică faptul că ar
trebui să fie descalificat.
Sfera de aplicabilitate a paragrafelor 2 şi 4
poate fi completată prin prevederi emise de Rege.

3. Organizare şi conducere
România Norvegia
3.1 Există o pregătire profesională a managementului care să se focalizeze pe corupţie şi fraudă?
DA. Serviciul Prevenire din cadrul DGI Programele de instruire în domeniul managementului
desfăşoară activităţi de instruire privind cuprind cursuri de evaluarea riscului şi dilemele pivind

47
corupţia atât pentru funcţionari din cadrul corupţia şi fraudele. Se susţin prelegeri şi se derulează
managementului precum şi pentru filme cu aceste teme. Există un curs separate referitor la
funcţionari cu funcţii de execuţie, acest fapt etică şi la prevenirea fraudei.
reprezentând una dintre principalele atribuţii
ale serviciului. Curicula acestor instruiri
include prezentarea legislaţiei în domeniu
(fapte de corupţie, pedepse, circumstanţe
agravante etc.), a modalităţilor prin care un
funcţionar trebuie să reacţioneze la
încercarea de atragere a sa într-un act de
corupţie, precum şi cazuri concrete de fapte
de corupţie săvârşite în cadrul instituţiei.

3.2. Există o pregătire profesională care să se axeze pe modul de tratare a dilemelor etice?
DA.
Serviciul Prevenire din cadrul DGI Instruirea cu privire la modul de tratare a dilemelor
desfăşoară activităţi de instruire privind etice are loc cel puţin o dată pe an sau ori de câte ori este
etica şi integritatea atât pentru funcţionari necesar. Dilemele etice reprezintă, de asemenea, tema a
din cadrul managementului precum şi pentru numeroase conferinţe sau şedinţe ale managementului.
funcţionari cu funcţii de execuţie, acest fapt
reprezentând una dintre principalele atribuţii
ale serviciului. Curicula acestor instruiri
include prezentarea legislaţiei în domeniu
(codul etic al funcţionarului public,
incompatibilităţi, conflicte de interese,
sancţiuni disciplinare etc.) cu exemplificări
concrete a ceea ce trebuie să facă un
funcţionar din cadrul ANAF pentru a avea o
atitudine etică la locul de muncă.
Conform Legii nr 7/2004 privind Codul de
conduită a funcţionarilor publici, modificată
şi completată prin Legea nr 50/2007, în
cadrul fiecărei instituţii publice există un
consilier de etică care are ca principală

48
atribuţie, conform art.21 alin.(2), „acordarea
de consultanţă şi asistenţă funcţionarilor
publici cu privire la respectarea normelor de
conduită”.
3.3. Regulamente cu privire la evaluarea declaraţiilor de venit (declaraţii fiscale/fişe fiscale) pentru
persoanele din cadrul administraţiilor fiscale?
(1) Funcţionarii publici din cadrul A.N.A.F. Toate declaraţiile fiscale ale angajaţilor Administraţiei
au obligaţia declarării averii şi a intereselor fiscale norvegiene sunt evaluate de un serviciu special.
conform Legii nr. 176/2010 privind Declaraţiile fiscale ale funcţionarilor din cadrul acestui
integritatea în exercitarea funcţiilor şi serviciu sunt evaluate de către un alt serviciu de oriunde
demnităţilor publice, pentru modificarea şi din ţară.
completarea Legii nr. 144/2007 privind În Norvegia există un sistem de declaraţii fiscale
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea prezumate şi pre-tipărite. Dacă cineva nu are vreo
Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi modificare de făcut acestei declaraţii fiscale pre-tipărite,
pentru modificarea şi completarea altor atunci nu trebuie să o depună nicăieri, considerându-se că
acte normative. este de accord cu ceea ce conţine formularul.
Declaraţiile de avere se fac în scris, pe
propria răspundere, şi cuprind drepturile şi
obligaţiile declarantului, ale soţului/soţiei,
precum şi ale copiilor aflaţi în întreţinere.
Declaraţiile de interese se fac în scris, pe
propria răspundere, şi cuprind funcţiile şi
activităţile reglementate de prevederile Legii
nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru
asigurarea transparenţei în exercitarea
demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi
în mediul de afaceri, prevenirea şi
sancţionarea corupţiei, cu modificările şi
completările ulterioare.
Evaluarea declaraţiilor de avere şi de
interese pentru persoanele din cadrul
administraţiilor fiscale se realizează de către
Agenţia Naţională de Integritate.

49
(2) Pentru veniturile realizate suplimentar
(altele decât veniturile salariale sau în
legătură cu activitatea de funcţionar public),
funcţionarii au obligaţia depunerii
Declaraţiei 220 - privind venitul
estimat/norma de venit (OPANAF
184/2013).
Declaraţia se completează şi se depune de
către persoanele fizice care realizează, în
mod individual sau într-o formă de asociere,
venituri în bani şi/sau în natură provenind
din:
a) activităţi independente, în a cărui
categorie intră veniturile comerciale,
veniturile din profesii libere, veniturile
din drepturi de proprietate intelectuală.
b) cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia
veniturilor din arendă, se depune de
persoanele fizice care realizează venituri
în bani şi/sau în natură, provenind din
cedarea folosinţei bunurilor mobile şi
imobile, obţinute în calitate de proprietar,
uzufructuar sau alt deţinător legal.
c) activităţi agricole impuse în sistem real,
silvicultură şi piscicultură – se depune de
către persoanele fizice care realizează
venituri în bani şi/sau în natură,
provenind din cultivarea şi valorificarea
florilor, legumelor şi zarzavaturilor, în
sere şi solarii, special destinate acestor
scopuri şi/sau în sistem irigat, precum şi
din cultivarea şi valorificarea arbuştilor,
plantelor decorative şi a ciupercilor, din
exploatarea pepinierelor viticole şi

50
pomicole şi din altele asemenea, realizate
în mod individual şi/sau în cadrul unei
asocieri fără personalitate juridică,
constituită între persoane fizice.
3.4. Proceduri (norme de lucru) aprobate pentru întreaga organizaţie?
Parţial.
Legislaţia românescă prevede, prin OMFP Există proceduri de lucru standardizate pentru fiecare arie
nr.946/2005, standardele minimale pe care de activitate majoră, valabile pentru întreaga organizaţie.
instituţiile publice trebuie să le Procedurile de lucru standardizate reprezintă cerinţa de
implementeze pentru existenţa unui sistem bază din partea instituţiei centrale a fiscului norvegian.
de control intern/managerial eficient. Unul Procedurile de lucru elaborate la nivel local pot doar să
dintre aceste standarde se referă la vină în completarea procedurilor de lucru de bază stabilite
elaborarea şi aplicarea procedurilor scrise de către administraţia fiscală centrală (Directorate of tax),
pentru toate activităţile desfăşurate în dar nu le pot înlocui.
cadrul instituţiei publice.
La nivelul ANAF procesul de elaboarare a
procedurilor este încă în derulare ca urmare
a numărului mare de activităţi, dar
majoritatea acestora au fost deja
procedurate, astfel:
 prin proceduri de lucru de sistem
(aproximativ 36 de proceduri de sistem)
pentru acele activităţi care sunt comune
mai multor departamente (de ex.
Întocmirea, actualizarea şi aprobarea
fişelor posturilor este o activitate care se
desfăşoară la nivelul fiecărei direcţii, sub
coordonarea Direcţiei Generale de
Organizare şi Resurse Umane);
 prin proceduri de lucru operaţionale
(peste 100 de proceduri operaţionale)
pentru activităţile specifice unor
departamente anume (ex. Administrarea
serverelor ORACLE este o activitate

51
specifică Direcţiei Generale de
Tehnologia Informaţiei).
3.5. Un plan de audit bazat pe risc susţinut de managementul de top?
În conformitate cu dispoziţiile Planul de audit intern este elaborat în strânsă colaborare
dreptului comun general (L 672/2002 cu managementul de top al Administraţiei fiscale
privind auditul public intern, cu modificările norvegiene şi este aprobat de şeful Administraţiei fiscale
şi completările ulterioare), ale norvegiene (Directorul finanţelor).
reglementărilor proprii sistemului finanţelor
publice şi ale reglementărilor interne în
materia auditului public intern,
compartimentul de audit public intern
elaborează proiectul planului multianual şi,
pe baza acestuia, planul anual de audit
public intern, astfel:
ca urmare a evaluării riscului asociat
diferitelor structuri, activităţi,
programe/proiecte sau operaţiuni,
prin preluarea sugestiilor conducătorului
entităţii publice,
prin consultare cu entităţile publice ierarhic
superioare, ţinând seama de recomandările
Curţii de Conturi a României şi ale
organismelor Comisiei Europene.
Proiectele planului multianual şi
planului anual de audit public intern sunt
supuse aprobării Preşedintelui ANAF.
3.6 Urmărire efectivă a corecţiilor (schimbărilor) recomandate după o misiune de audit?
Urmărirea modului de implementare a Toate recomandările asumate şi aprobate sunt urmărite de
recomandărilor formulate de auditori prin către auditul intern până la implementarea lor prin
rapoartele de audit public intern se realizarea activităţilor corective necesare.
realizează:
 prin raportările periodice transmise de
structurile auditate, conform calendarului
de implementare, în termenele asumate;

52
 prin verificarea ulterioară în cadrul
următoarelor misiuni de audit public
intern programate în cadrul structurilor
respective;
 prin misiune distinctă în acest sens.
3.7 O organizare a instituţiei care să prevină corupţia şi abaterile?
În acest sens sunt relevante următoarele măsuri:
Direcţia Generală de Integritate  În Norvegia, toate aspectele fiscale sunt realizate
independent de reşedinţa contribuabilului.
 Toată activitatea este informatizată (administrarea
finanţelor se poate realiza de oriunde din ţară, existând
muliple posibilităţi de accesare a sistemului fiscal,
respectiv a situaţiei fiscale individuale).
 Toate declaraţiile fiscale ale angajaţilor Administraţiei
fiscale norvegiene sunt evaluate de un serviciu special.
Declaraţiile fiscale ale funcţionarilor din cadrul acestui
serviciu sunt evaluate de către un alt serviciu de
oriunde din ţară.
 Fiecare plată trebuie avizată şi aprobată.
 Reducerea semnificativă a numărului de oficii fiscale.
Nici un contribuabil nu are un singur punct de contact în
cadrul administraţiei fiscale. El îşi poate rezolva
problemele şi plăti taxele oriunde în ţară.
3.8 O actualizare anuală a riscului cu privire la fraudă?
În fiecare an este elaborat un tablou al riscurilor cu
NU. privire la fraudă. Acesta conţine 14-15 dintre cele mai
importante riscuri. Majoritatea dintre acestea se referă la
corupţie.

4. Sisteme administrative şi de IT
România Norvegia
4.1. Există control al accesului la diferite sisteme IT (producţie-/administrativ-/sisteme fiscale?
DA, accesul utilizatorilor la sisteme se face în DA.
baza credenţialelor generate de DGTI şi a Accesul la diferite sisteme IT, producţie / administrative
53
rolurilor atribuite de proprietarii sistemelor. /sisteme fiscale, este acordat doar angajaţilor care au
Accesul administratorilor şi programatorilor nevoie să acceseze sistemul în scopul derulării activităţii
se face în baza credenţialelor şi rolurilor lor.
atribuite de DGTI. Şefii acordă accesul subalternilor la aceste sisteme pe
baza unor liste întocmite în acest sens pe care le verifică
şi le aprobă.
4.2. Există o diferenţă între «read only» şi «acces deplin» la sisteme?
DA.Tipul de acces este asociat rolului pe care Da, în funcţie de nevoi.
îl pot avea diverse tipuri de utilizatori.
4.3. Există sisteme TI care au posibilitatea înregistrării activităţilor (intrărilor în sistem)
Parţial. DA.
Deşi există sisteme pentru care logarea este Înregistrarea intrărilor şi a acţiunilor derulate într-un
realizată, DGTI nu are resurse pentru a sistem are loc, în principiu, în orice sistem IT dar
asigura logările necesare pentru acoperirea posibilitatea de a accesa aceste informaţii variază.
tuturor riscurilor, alertarea şi dovedirea Pentru documentele “read only”, spre exemplu, nu există
activităţii nelegitime. posibilitatea de a verifica cine a accesat (citit)
respectivele documente.
4.4. Proceduri de lucru standardizate pentru atestare şi autorizare?
Parţial. DA.
Mecanismul de autorizare este orientat pe Fiecare plată trebuie avizată şi aprobată de două
evenimente de intrare/ieşire din sistem şi persoane.
presupune acordarea de drepturi de către
conducătorul direcţiei din care face parte
angajatul. Acesta asigură conformitatea
rolului cu atribuţiile de serviciu. La părăsirea
compartimentului, utilizatorului îi sunt retrase
automat toate drepturile de acces. Atâta timp
cât starea utilizatorului rămâne neschimbată,
acesta nu mai este reatestat sau reautorizat.

5. Cooperarea cu parteneri externi


România Norvegia
5.1. Auditorul general
Există o bună colaborare cu Auditorul general. Tax
- Norway raportează cazurile de corupţie care se
54
materializează la Auditorul General. De asemenea,
se organizează anual o şedinţă comună, ocazie cu
care sunt dezbătute cazurile de fraudare.
5.2. Poliţia
ANAF colaborează cu Politia Română pe momente Poliţia informează Tax Norway dacă vreunul dintre
operative, prin furnizarea datelor şi informaţiilor funcţionari este implicat într-un caz penal, acest
solicitate. fapt fiind foarte important pentru serviciul în Tax
Norway. Mai mult, poliţia acordă asistenţă în multe
cazuri ample şi complexe.
Tax Norway are obligaţia generală de a raporta
poliţiei toate infracţiunile, inclusiv cele de corupţie.
5.3. Procurorul
ANAF colaborează cu unităţi de parchet şi Tax Norway nu are un acord de colaborare oficial
procurori pe momente operative, prin furnizarea cu procurorii dar colaborează în cazuri concrete de
datelor şi informaţiilor solicitate. natură penală.
5.4. Sindicatele
În cadrul Administraţiei fiscale nu există un accord
- oficial de colaborare cu sindicatele cu privire la
etică şi corupţie. În cazuri concrete de fraudă şi
corupţie, angajaţii implicaţi pot alege să fie
reprezentaţi de reprezentanţii sindicatului din care
fac parte.
Oricum, Tax Norway a cooperat cu diferite
sindicate la nivel naţional, într -un mare număr de
campanii naţionale, acest fapt dovedindu-se rentabil
şi de suscces.
5.5. Patronatele
Tax Norway a cooperat cu diferite patronate la
- nivel naţional, într -un mare număr de campanii
naţionale, acest fapt dovedindu-se rentabil şi de
suscces.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală nu are încheiate protocoale de cooperare cu privire


la corupţie decât cu Direcţia Generală Anticorupţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, unul

55
dintre obiectivele documentului de referinţă vizând “stabilirea modalităţilor concrete de realizare a
cooperării în ceea ce priveşte implementarea la nivelul ANAF a Metodologiei de identificare a riscurilor
şi vulnerabilităţilor la corupţie”.

De asemenea, potrivit art. 14 din O.U.G. NR. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie,

“(1) Persoanele cu atribuţii de control sunt obligate să sesizeze Direcţia Naţională Anticorupţie cu
privire la orice date sau informaţii din care rezultă că s-a săvârşit una dintre infracţiunile atribuite prin
prezenta ordonanţă de urgenţă în competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

(2) Persoanele cu atribuţii de control sunt obligate ca în cursul efectuării actului de control, în
situaţiile prevăzute la alin. (1), să procedeze la asigurarea şi conservarea urmelor infracţiunii, a corpurilor
delicte şi a oricăror mijloace de probă ce pot servi organelor de urmărire penală.

(3) Serviciile şi organele specializate în culegerea şi prelucrarea informaţiilor au obligaţia de a


pune la dispoziţie Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de îndată, datele şi informaţiile deţinute în legătură cu
săvârşirea infracţiunilor privitoare la corupţie.

(4) Serviciile şi organele specializate în culegerea şi prelucrarea informaţiilor, la cererea


procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau a procurorului anume desemnat de acesta, îi vor
pune la dispoziţie datele şi informaţiile prevăzute la alin. (3), neprelucrate.”

CONCLUZIILE GENERALE ALE ANALIZEI COMPARATIVE:

Cu privire la reglementările juridice referitoare la corupţie, România se prezintă la un nivel


superior faţă de Norvegia din punct de vedere al pedepselor:

 RO prevede atât limite minime de pedeapsă cât şi maxime, NO stabileşte doar maximul
pedepsei;
 RO prevede pedepse pentru faptele de corupţie de până la 12 ani, respectiv de până la 15 în
situaţii agravante, NO are un maxim de 3 ani, respectiv de 10 ani pentru situaţiile agravante.

Cu privire la abaterile disciplinare, NO are o legislaţie care prezintă într-un mod mai detaliat
condiţiile pedepselor aferente, fapt care poate însemna o utilizare frecventă a acestor instrumente
punitive, faţă de RO în care cazurile de aplicare a sancţiunilor disciplinare sunt relativ rare.

Cu privire la acceptarea unor cadouri de către funcţionarii publici, legislaţia NO nu permite sub
nici o formă acest lucru – toleranţă „zero”.

56
În ceea ce priveşte procedurile de lucru, în NO acestea sunt standardizate, ceea ce însemnă că
pentru activităţi identice există nişte proceduri de lucru de bază pentru întregul sistem fiscal, ele putând fi
particularizate de către oficiile locale doar cu prevederi suplimentare.

Norvegia atribuie în mod real un rol de bază managementului riscurilor, respectiv al


riscurilor de corupţie şi fraudă. În fiecare an se întocmeşte un tablou al riscurilor de corupţie şi fraudă
în baza căruia se acţionează ulterior, accentuându-se activitatea de prevenire pentru a evita cât mai mult
posibil necesitatea reparării. În acest scop, al prevenirii, Norvegia aplică cu consecvenţă metoda de lucru
constând în instruirea cu privire la integritate, corupţie, etică şi tratarea dilemelor etice. De asemenea,
declaraţiile de venit (fiscale) ale angajaţilor Tax Norway sunt analizate de către un serviciu special, creat
în acest sens.

Din punct de vedere tehnico-operativ, există următoarele diferenţe între cele două sisteme fiscale,
în sensul că aspectele de mai jos există în Norvegia şi lipsesc în România:

 informatizarea completă a sistemului fiscal norvegian şi lipsa contactului direct între


contribuabil şi funcţionarul public;
 existenţa declaraţiilor prezumate şi pretipărite;
 posibilitatea soluţionării aspectelor fiscale independent de locul de domiciliu al
contribuabilului; nici un contribuabil nu are un singur punct de contact în cadrul administraţiei
fiscale. El îşi poate rezolva problemele şi plăti taxele oriunde în ţară;
 reducerea semnificativă a numărului de oficii fiscale.

O primă concluzie este aceea că diferenţele prezentate mai sus, în defavoarea RO, constituie
izvor de riscuri de corupţie şi reprezintă unele dintre cauzele corupţiei din domeniul fiscal şi vamal din
România. Coroborând cu faptul că, deşi are pedepse semnificativ mai mici pentru aceleaşi infracţiuni, NO
este pe locul 5 iar RO, cu pedepse mai mari, pe un negativ loc 66 într-un clasament al nivelului de
corupţie, conform Transparancy International, se poate, de asemenea, concluziona că este mai eficientă o
abordare preventivă a corupţiei.

57
CAPITOLUL V

STUDIU APLICATIV FIŞA DE PROIECT FINANŢARE


EEA / MECANISMUL FINANCIAR NORVEGIA 2009 – 2014

Titlul proiectului: „Îmbunătăţirea integrităţii în cadrul ANAF prin cooperare instituţională


şi dezvoltarea capacităţii”

1. Sumarul proiectului

Titlul proiectului

„Îmbunătăţirea integrităţii în cadrul ANAF prin cooperare instituţională şi dezvoltarea capacităţii”

Domeniul proiectului

Dezvoltarea capacităţii şi cooperare instituţională între statul beneficiar şi instituţiile publice


norvegiene, autorităţile locale şi regionale

Numele Promotorului de proiect

Secretariatul General al Guvernului

Scurtă descriere a proiectului:

(i) Obiectivul general

Dezvoltarea cadrului instituţional şi ale procedurilor anticorupţie precum şi creşterea nivelului de


integritate în cadrul ANAF

Scopul proiectului

Scopul proiectului este creşterea capacităţii administrative a DGI şi amplificarea conştientizării


de către angajaţii ANAF şi cetăţeni a pericolului pe care îl presupune corupţia şi a mijloacelor de
prevenire şi combatere a acesteia.

Obiectivele specifice ale proiectului se axează pe:

1. Dezvoltarea capacităţii administrative a DGI din cadrul ANAF.


2. Dezvoltarea capacităţii de prevenire a actelor de corupţie sau a celor de incălcare a integrităţii.

58
3. Creşterea capacităţii de control intern şi de combatere a corupţiei.

(ii) Principalele activităţi:

Organizarea conferinţei de deschidere.

 Proiectarea şi implementarea unui studiu de evaluare ex-ante concentrat pe identificarea


vulnerabilităţilor la corupţie.
 Achiziţionarea logisticii (produselor) necesare desfăşurării unor activităţi specifice de către
DGI.
 Derularea unor sesiuni de instruire pentru angajaţii DGI şi pentru personalul ANAF.
 Dezvoltarea unei aplicaţii IT pentru monitorizarea activităţii structurilor din ANAF cu privire
la implementarea unor recomandări specifice şi proceduri (activitatea presupune instruirea
utilizatorilor aplicaţiei şi manuale de utilizare).
 Organizarea şi coordonarea derulării unor campanii publice de informare la nivel naţional.
 Dezvoltarea standardelor privind prevenirea şi combaterea corupţiei precum şi a celor de
control intern.
 Organizarea a două vizite de studiu în Norvegia şi în Anglia pentru a învăţa cele mai bune
practici de la instituţii similare dar care sunt mai avansate în implementarea activităţilor şi
procedurilor privind prevenirea şi combaterea corupţiei.
 Organizarea conferinţei de închidere a proiectului.

(iii) Buget

(iv) Parteneri

 ANAF
 Administraţia fiscal norvegiană
 Partenerul National

(v) Durata proiectului

Proiectul va fi implementat în decurs de 18 luni, începând cu iulie 2013.

2. Informaţii privind Promotorul Proiectului:

2.1 Nume şi date de contact:

Numele: Secretariatul General al Guvernului Rom\niei

59
2.2 Descrierea promotorului proiectului

Secretariatul General al Guvernului (SGG) este o structura specializată a guvernului al cărui rol
este de a asigura derularea operaţiunilor tehnice aferente actului de guvernare, rezolvarea problemelor
organizatorice, juridice, economice şi tehnice ale activităţii Guvernului şi prim-ministrului.

SGG este în coordonarea prim-ministrului fiind condus de un Secretar General al Guvernului.


SGG îşi desfăşoară activitatea în baza OUG. 24/2007, OUG. 25/2007 si HG. nr. 405/2007.

Principalele functii ale SGG sunt:

 Realizeaza activitatile necesare pentru pregatirea si organizarea sedintelor de guvern,


 Stabilirea cadrului general pentru definirea prioritatilor guvernului,
 Stabileste cadrul metodologic si organizatoric pentru sistemul de planificare, elaborare si
implementare a politicilor publice la nivelul ministerelor,
 Asigura suportul metodologic si consultanta ministerelor privind formularea politicilor
publice,
 Asigurarea cadrului necesar pentru elaborarea de studii, analize privind starea sociala a
populatiei, oportunitatea sociala si impactul perceptiv pentru masurile guvernamentale in
vederea asigurarii unei baze stiintifice pentru elaborarea de startegii si politici publice
guvernamentale.

SGG este responsabil cu implementarea si cordonarea, in special pentru componentele care


privesc studiile de impact, campania de informare si publicitate la nivel national precum si pentru
elaborarea unui document de politici publice la nivel national.

2.3 Partenerii din cadrul proiectului

 ANAF
 Administraţia fiscală din Norvegia
 Partenerul Naţional

ANAF (DESCRIEREA INSTITUŢIEI8)

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a fost înfiinţată la data de 1 octombrie 2003 în
subordinea Ministerului Finanţelor Publice, prin Ordonanţa Guvernului nr. 86/2003, ca organ de
specialitate al administraţiei publice centrală. Începând cu ianuarie 2004 a devenit operaţională,

8
Broșura de prezentare a ANAF, www.anaf.ro.
60
dobândind calitatea de instituţie cu personalitate juridică proprie, prin desprinderea direcţiilor cu atribuţii
în administrarea veniturilor statului din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

Organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu atribuţii în aplicarea politicii de


administrare fiscală, ANAF îşi desfăşoară activitatea în domeniul administrării veniturilor bugetare, prin
intermediul procedurilor de: gestiune, colectare, control fiscal şi dezvoltarea unor relaţii de parteneriat cu
contribuabilii.

Începând cu 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, administraţia fiscala
română asigură schimburile de informaţii intracomunitare în ceea ce priveşte taxa pe valoarea adăugată şi
accizele, precum şi adaptarea procesului de gestiune, colectare şi control, astfel încât să răspundă
cerinţelor administraţiilor fiscale ale statelor membre ale Uniunii Europene.

A.N.A.F are misiunea de a asigura resursele pentru cheltuielile publice ale societăţii prin
colectarea şi de a administra eficace şi eficientă a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume
datorate bugetului general consolidat, precum şi de a furniza informaţiile necesare conturării politicii
economice a Guvernului.

Pentru aceasta ia în considerare respectarea a două principii:

 egalitatea contribuabililor în faţa impozitului;


 eficienţa colectării veniturilor bugetare.

A.N.A.F îşi îndeplineşte misiunea acţionând în baza a trei orientări prioritare:

 încurajarea conformării voluntare pentru prevenirea fraudei fiscale, prin diversificarea şi


creşterea calităţii serviciilor şi asigurarea unor proceduri simplificate.
 combaterea fraudei prin promovarea unui control fiscal de calitate şi orientat mai mult spre
sectoarele cu risc ridicat de fraudă;
 eficacitate şi eficienţă crescută în activitatea de colectare a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor
sociale, pentru a garanta veniturile bugetare necesare.

Pentru a-şi îndeplini misiunea în mod optim, ANAF continuă îmbunătaţirea procesului de
mointorizare a încasării creanţelor bugetare, susţinând astfel politica economică şi socială a Guvernului.

Principalele atribuţii ale D.G.I. sunt:

Efectuează activităţile necesare pentru descoperirea şi combaterea faptelor de corupţie în care este
implicat personalul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală;

61
Desfăşoară activităţi specializate de prevenire a faptelor de corupţie;

Primeşte şi soluţionează reclamaţiile/petiţiile cetăţenilor referitoare la faptele de corupţie săvârşite


de personalul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală;

Controlează şi monitorizează activitatea desfăşurată la nivelul aparatului propriu şi la nivelul


structurilor centrale şi teritoriale subordonate Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală sub aspectul
eficienţei, legalităţii, oportunităţii, integrităţii profesionale şi personale;

Verifică respectarea legislaţiei, reglementărilor şi politicilor interne ale Agenţiei Naţionale de


Administrare Fiscală, cât şi a deciziilor manageriale de către apartul propriu şi structurile centrale şi
teritoriale subordonate Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală;

Efectuează acţiuni de control intern, monitorizare, documentare, informare şi sinteză.

Partenerul norvegian - Administraţia fiscală din Norvegia - descrierea instituţiei

Sarcinile de bază ale administrației fiscale norvegiene sunt acelea de a colecta impozitul pe
venituri și averi, contribuțiile la asigurările naționale, taxa pe valoarea adăugată și impozitul pe
succesiune. Administraţia fiscală norvegiană este, de asemenea, responsabilă pentru menținerea și
actualizarea Registrului național al populației.

Administrația fiscală norvegiană este formată din Direcția de Impozite din Oslo și birouri locale
fiscale în cinci regiuni: regiunea fiscală de nord, regiunea fiscală centrală , regiunea fiscală de vest,
regiunea fiscală de sud și regiunea fiscală de est.

Există, de asemenea, trei birouri fiscale naționale: Oficiul Central - Afaceri fiscale externe
(COFTA), Oficiul Fiscal Central pentru Întreprinderile Mari și Oficiul de Impozitare a Petrolului.

Partenerul Naţional (NP) – descrierea generală –

Partener National va fi o entitate neguvernamentală din România, care urmează să fie selectată în
baza unor proceduri de selecție transparente. Domeniul său de expertiză trebuie să fie relevante pentru
obiectivele proiectului și organizația va fi implicată în sprijinirea Secretariatului Guvernului și ANAF, în
principal, în dezvoltarea și punerea în aplicare a campaniei de informare.

Partenerul Național va întreprinde toate activitățile legate de managementul de proiect și, din
această perspectivă, va oferi suport complet pentru parteneri în punerea în aplicare a proiectului. În
acelaşi timp, PN va lucra îndeaproape cu promotorul proiectului (SGG), în monitorizarea și evaluarea
rezultatelor proiectului și a rezultatelor. De aceea, 3 persoane cu normă întreagă (1 responsabil de proiect

62
și 2 asistenți) va fi disponibil în întreaga implementare a activităților ", în scopul de a se asigura că
acestea se desfășoară și sunt pregătite în mod corespunzător .

Există, de asemenea, unele activități specifice care intră în responsabilitatea NP:

 Organizarea și lansarea conferinței de închidere;


 Pregătirea și desfășurarea campaniei de informare a publicului.

Având în vedere natura și amploarea acestei activități, PN va furniza expertiză specifică prin
includerea în echipă a unui coordonator de campanie, unui expert în domeniul conștientizare publică,
precum și a unui asistent și a unui expert în sesiuni de informare. Cererea a fost elaborată de către
Secretariatul General al Guvernului, în parteneriat cu Agenția Națională de Administrare Fiscală.

3. Relevanţa proiectului

4. Conţinutul proiectului:

Obiectivul general al Programului din care face parte prezentul proiect constă în întărirea
capacităţii instituţionale şi dezvoltarea resurselor umane în instituţiile publice, autorităţile locale şi
regionale din România prin cooperare şi transfer de cunoştinţe cu instituţii şi autoritati din
Norvegia.

Scopul proiectului

Scopul proiectului este creşterea capacităţii administrative a DGI şi amplificarea conştientizării


de către angajaţii ANAF şi cetăţeni a pericolului pe care îl presupune corupţia şi a mijloacelor de
prevenire şi combatere a acesteia.

Obiectivele specifice ale proiectului se axează pe:

1. Dezvoltarea capacităţii administrative a DGI din cadrul ANAF.


2. Dezvoltarea capacităţii de prevenire a actelor de corupţie sau a celor de incălcare a integrităţii.
3. Creşterea capacităţii de control intern şi de combatere a corupţiei.

Rezultate intangibile

 Creşterea capacităţii de realizare a activităţilor specifice precum şi nivelul de instruire al


personalului DGI.
 Dezvoltarea metodologiilor şi mecanismelor de prevenire şi combatere a corupţiei precum şi
de control intern.

63
 Creşterea nivelului de conştientizare în rândul personalului ANAF privind riscurile la care se
expun prin încălcarea standardelor profesionale şi comiterea actelor de corupţie.
 Diminuarea percepţiei negative a populaţiei cu privire la nivelul corupţiei în rândul
personalului ANAF.
 Creşterea nivelului de conştientizare în rândul populaţiei cu privire la riscul de comitere a
actelor de corupţie şi la rolul proactiv al DGI în activitatea de reducere a fenomenului
corupţiei.
 Promovarea misiunii (rolului) şi creşterea vizibilităţii DGI
 Creşterea transparenţei activităţii derulate de structurile ANAF

Rezultate aşteptate

 Analiza riscurilor elaborată în cadrul studiului de evaluare ex-ante.


 Logistică perfect funcţională achiziţionată.
 Personalul DGI instruit.
 Vizitele (2) de studiu în scopul schimbului de experienţă realizate.
 Aplicaţia IT pentru realizarea activităţilor specifice DGI dezvoltata şi implementata. Personal
instruit pentru a folosi în mod corespunzător aplicaţia IT.
 Instrumente IT (licenţe, softuri) pentru derularea activităţilor specifice DGI instalate.
 Sesiuni de instruire pentru personalul ANAF derulate.
 Campanii publice de informare cu privire la anticorupţie realizate.
 Standarde, metodologii şi proceduri de lucru privind prevenirea şi combaterea corupţiei
elaborate.
 Standarde, metodologii şi proceduri de lucru privind controlul intern elaborate.
 Metodologii şi proceduri de lucru privind controlul intern îmbunătăţite, (dacă este cazul).
 2 cconferinţe, de deschidere şi de închidere, organizate.
 1 raport de monitorizare şi evaluare elaborat.

Activităţile proiectului

1. Conferinţa de deschidere

Partenerul Naţional va organiza conferinţa de deschidere a proiectului. În acest scop va elabora o


metodologie de implementare a acestei activităţi care va conţine informaţii detaliate cu privire la grupul
ţintă, locaţia evenimentului, echipamentul necesar, participanţi, documentele care vor fi distribuite în
cadrul conferinţei.

64
Conferinţa de deschidere va fi organizată pentru 100 de invitaţi din instituţiile publice centrale din
domeniul finanţelor şi justiţiei, din societatea civilă, mediul academic şi mass-media.. De asemenea, un
comunicat de presă va fi elaborat şi transmis către mass-media naţională, regională şi locală., după
stabilirea de comun acord a variantei finale de către toţi partenerii.

Reprezentanţii desemnaţi din partea Administraţiei Fiscale Norvegiene vor participa la conferinţa
de deschidere şi vor prezenta din experienţa lor în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei fiscale.

2. Studiul de evaluare ex-ante

Studiul de evaluare ex-ante va fi coordonat de către SGG şi dus la îndeplinire cu sprijinul ANAF
ŞI a Partenerului Naţional. Studiul se va axa pe identificarea vulnerabilităţilor la corupţie, analiza
riscurilor şi măsuri de diminuare a acestora. Un alt scop al studiului este de a evalua diferite posibilităţi
privind extinderea cadrului legal şi a funcţiilor la nivel regional.

O metodologie detaliată va fi elaborată în faza inițială a proiectului şi va include deopotrivă


tehnici cantitative și calitative pentru a avea o imagine de ansamblu și detaliată a vulnerabilităților de
corupție în domeniul fiscal, precum și cu privire la modalitățile de a dezvolta cadrul instituțional actual .
Acest studiu va folosi rezultatele unei cercetări sociologice în rândul funcționarilor publici din cadrul
ANAF și a cetățenilor, cu privire la vulnerabilitățile la corupție, care va fi efectuată înainte de această
activitate.

Studiul va include:

 o analiză comparativă între cadrul legal şi instituţional roman şi norvegian precum şi între
experienţele celor două ţări în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei fiscale.;
 o prezentare a vulnerabilităţilor la corupţie în cadrul ANAF şi recomandări cu privind
diminuarea lor.
 În cadrul studiul vor fi elaborate câteva scenarii privind extinderea cadrului instituţional în
teritoriu. Fiecare variantă de scenariu va fi însoţită de o evaluare de impact care să aibă în
vedere următoarele criterii principale: restricţii legale, buget, funcţii, responsabilităţi şi resurse
umane. Pe baza acestor evaluări, unul dintre scenarii va fi recomandat.
3. Achiziţionarea logisticii necesare funcţionării DGI

Lista produselor care vor fi achiziţionate:

65
4. Sesiuni de instruire

Un program de instruire de lungă durată va fi realizat pe parcursul implementării proiectului. În


acest sens, vor fi efectuate mai multe sesiuni de instruire pe teme de prevenire și combatere a corupției și
de creștere a nivelului de integritate în ANAF. Administraţia Fiscală norvegiană va asigura elaborarea
curiculelor precum şi formatorii necesari.. În cadrul sesiunilor de formare personalul principal al DGI şi
personalul ANAF vor fi informați și educați pe marginea a trei teme majore: prevenirea, combaterea
corupţiei și de control intern. În același timp, instruirile vizează creșterea gradului de conștientizare al
funcționarilor publici din ANAF despre importanța integrității și a riscurilor de corupție.

La începutul sesiunilor de formare va fi implementat un program de formare de formatori pentru


25 de funcţionari din cadrul DGI, în scopul de a dezvolta abilitățile de prezentare și de formare
profesională, deoarece aceştia vor avea nevoie de ele pentru a difuza informații și cunoștințe
suplimentare întregului personal ANAF, în mod regulat, așa cum prevăd responsabilitățile lor. În acelaşi
timp, personalul DGI va fi informat și educat pe teme cum ar fi: prevenirea, combaterea corupției, analiza
informațiilor și controlul intern.

Programul de instruire cuprinde 4 componente:

1. Formare de instructori;
2. Instruirea participanţilor de la componenta 1 în cadrul a două cursuri pe care le vor susţine la
rândul lor pentru personalul ANAF:
a. „Prevenirea corupţiei”;
b. “Instrumente modern de luptă împotriva corupţiei în sistemul fiscal”;
3. Instruirea întregului personal al DGI în cadrul următoarelor cursuri:
a. “Tehnici moderne de control intern”
b. Analiza informaţiei:
4. Sesiuni de instruire în vederea conştientizării pentru personalul ANAF (12 sesiuni x 2 zile x 20
participanti):
a. Prevenirea corupţiei”;
b. Instrumente moderne de luptă împotriva corupţiei în sistemul fiscal”.

Instructorii pentru sesiunile prevăzute la punctual 4 vor fi funcţionarii DGI care vor urma cursurile
de formatori prevăzute la punctual 1. De asemenea, în cadrul acestor sesiuni vor fi folosite material
promoţionale obţinute la activitatea 6, Campania de informare.

66
5. Dezvoltarea aplicaţiei IT

Serviciul responsabil de monitorizarea activităților structurilor ANAF trebuie să aibă o soluție IT,
pentru a fi în măsură să monitorizeze punerea în aplicare a recomandărilor primite de către structurile
ANAF din partea diferitelor departamente de control (Direcția Corpul de Control, Direcția Generală de
Audit Intern, Curtea de conturi, etc). Pentru aceasta, o solutie IT este necesară în scopul de a compila,
căuta și procesa informații care provin din surse diferite, precum și pentru a genera rapoartele necesare.
Această solutie IT pentru activitatea de monitorizare va fi elaborată în conformitate cu strategia ANAF în
domeniu și trebuie să fie integrată sistemului informatic din ANAF precum şi să fie capabilă să
interacţioneze cu alte soluţii informatice din cadrul ANAF. După dezvoltarea şi implementarea acestei
soluţii, angajații DGI din cadrul diviziei dedicate monitorizarii activităţilor structurilor ANAF, vor avea
nevoie de pregătire specifică și manuale privind modul de utilizare a soluției IT. La rândul lor,vor instrui
în continuare funcționarii publici cu responsabilități în domeniul monitorizării de la filialele locale ale
ANAF.

În același timp, instrumente IT necesare (licențe) pentru punerea în aplicare a activităților


specifice serviciului de analiza informațiilor vor fi achiziționate în cadrul activitatii nr.3.

6. Campania de informare publică

În timpul implementării proiectului va fi realizată o campanie publică de informare, audio și


video, în scopul de a crește gradul de conștientizare, atât a funcționarilor publici care lucrează în
instituțiile fiscale centrale şi locale cât și a cetățenilor, cu privire la diferite aspecte ale prevenirii și luptei
împotriva corupției precum și la necesitatea de a crește nivelul de integritate în instituțiile publice, cum ar
fi ANAF și sucursalele sale județene.

Campania de informare va include:

Organizarea de conferințe / reuniuni publice cu scopul de a disemina informatiilor referitoare la


prevenirea actelor de corupție. Participanții vor veni din DGI, mediul de afaceri, societatea civilă,
investitori, etc

Elaborarea și diseminarea de materiale informative cu privire la vulnerabilitățile la corupție și


măsuri anticorupție.

Pentru publicitatea proiectului vor fi diseminate postere și pliante, atât la nivel național și
județean. De asemenea vor fi folosite și canalele mass-media pentru rularea unor spoturi publicitare.

67
Materialele de promovare vor include informații cu privire la finanţator și logo-ul său și vor
respecta dispozițiile menționate în manualul de comunicare al Mecanismului financiar norvegian.

După realizarea campaniei, activitatea va fi finalizată prin elaborarea unui raport privind
organizarea şi implementarea campaniei, raport realizat de echipa partenerului român. Raportul va
include informații referitoare la numărul de transmisiuni ale spotului TV și radio, numărul de articole
publicate în presa scrisă, numărul de pliante distribuite, numărul de postere distribuite, etc. și va fi
aprobat de catre parteneri.

Prin toate aceste activități, promotorul proiectului, NP și restul partenerilor se va asigura că


beneficiarii vor fi informați despre consolidarea capacității și calității serviciilor furnizate de către
autoritățile locale și regionale. De asemenea, această activitate va crește și consolida cooperarea între
instituțiile publice, autoritățile locale și regionale, mass-media și cetățeni.

Campanie de conştientizare va implica experți din partea Partenerului Naţional.

Grupul țintă:

 Agenția Națională de Administrare Fiscală şi structurile ei;


 Mass-media națională, regională și locală.
7. Standarde şi metodologii de prevenire şi combatere a corupţiei precum şi de control
intern
8. Vizite de studiu
9. Conferinţa de închidere
10. Beneficiarii proiectului:

DGI, angajaţii ANAF, cetăţeni, mass-media

11. Susţinerea proiectului

Etape cheie şi monitorizarea progresului (Major Milestones and Monitoring of Progress)

Etape cheie (Milestones)

 Coordonarea studiului de evaluare ex-ante.


 Sesiuni de instruire pentru angajaţii ANAF.
 Aplicaţie IT creată pentru a monitoriza activităţile structurilor din ANAF.
 Dezvoltarea standardelor de prevenire şi combatere a corupţiei precum şi de control intern.

68
Rezultate aşteptate

 Analiza riscurilor elaborată în cadrul studiului de evaluare ex-ante.


 Logistică perfect funcţională achiziţionată.
 Personalul DGI instruit.
 Vizitele (2) de studiu în scopul schimbului de experienţă realizate.
 Aplicaţia IT pentru realizarea activităţilor specifice DGI dezvoltata şi implementata. Personal
instruit pentru a folosi în mod corespunzător aplicaţia IT.
 Instrumente IT (licenţe, softuri) pentru derularea activităţilor specifice DGI instalate.
 Sesiuni de instruire pentru personalul ANAF derulate.
 Campanii publice de informare cu privire la anticorupţie realizate.
 Standarde, metodologii şi proceduri de lucru privind prevenirea şi combaterea corupţiei
elaborate.
 Standarde, metodologii şi proceduri de lucru privind controlul intern elaborate.
 Metodologii şi proceduri de lucru privind controlul intern îmbunătăţite, (dacă este cazul).
 2 cconferinţe, de deschidere şi de închidere, organizate.
 1 raport de monitorizare şi evaluare elaborat.

Indicatori

1. Numărul de sancţiuni aplicate cazurilor instrumentate de DGI.


2. Numărul acuzărilor privind corupţia şi/sau încălcarea integrităţii în cadrul ANAF.
3. Numărul de cazuri instrumentate privind încălcarea cadrului legal specific.
4. Numărul entităţilor investigate.
5. Numărul de propuneri de îmbunătăţire a regulamentelor interne în baza analizei riscurilor.
6. Numărul participanţilor la conferinţa de deschidere.
7. 1 studiu de evaluare ex-ante.
8. Numărul de produse operaţionale achiziţionate.
9. Numărul angajaţilor DGI instruiţi.
10. Numărul persoanelor din cadrul ANAF instruit.
11. Numărul sesiunilor de instruire.
12. Numărul aplicaţiilor dezvoltate.
13. Numărul licenţelor achiziţionate.
14. Numărul personalului instruit să folosească aplicaţia IT dezvoltată precum şi softurile şi
licenţele achiziţionate.
15. Numărul campaniilor organizate în cadrul proiectului.

69
16. Numărul materialelor cu caracter informativ.
17. Numărul materialelor publicitare, de promovare a proiectului.
18. Numărul metodologiilor şi procedurilor de lucru nou create.
19. Numărul metodologiilor şi procedurilor de lucru îmbunătăţite.
20. Numărul participanţilor la cele două vizite de studiu.
21. Numărul participanţilor la conferinţa de închidere.

70
CAPITOLUL VI

CONCLUZII

Corupţia reprezintă un fenomen larg răspândit şi este o problemă cu care se confruntă toate ţările
lumii. Cauzele apariţiei sale sunt multiple. Începând cu Platon, o lungă perioadă de timp natura umană a
fost considerată vinovată de apariţia şi răspândirea comportamentelor neetice. Abordări mai recente au
evidenţiat importanţa contextului pentru asigurarea integrităţii publice.

Astfel corupţia poate fi cauzată de tradiţii îndelung înrădăcinate în anumite comunităţi, tradiţii
care intră în conflict cu regulile birocratice impersonale caracteristice statelor occidentale. S-a constatat,
de asemenea că tipul de regim politic influenţează la rândul său gradul de corupţie.

Pornind de la singurele exemple de succes în combaterea acestui fenomen, Hong Kong şi


Singapore, unii specialişti au opinat că democraţia ar fi mai puţin capabilă să combată comportamentele
corupte, regimurile autoritare (cazul celor două ţări amintite) şi chiar cele totalitare fiind mai puţin
afectate de acest sindrom. Această ipoteză este contrazisă de către Rothstein (2007) care arată că regimul
hitlerist a fost un regim caracterizat de un nivel foarte ridicat al corupţiei.

Numărul redus de cazuri în care corupţia a fost eradicată conduce de asemenea, spre o altă
concluzie: acest flagel este unul persistent, odată instalat fiind greu de eliminat sau chiar de redus.
Această constatare pesimistă este importantă pentru ţara noastră. Să fie oare această aserţiune întemeiată?
Să fie prin urmare eforturile ţării noastre pentru limitarea acestui fenomen lipsite de orice şansă de
reuşită?

Venind la cazul ţării noastre, toate documentele referitoare la această problemă, sondaje de opinie,
studii ale unor instituţii publice şi ale unor organizaţii nonguvernamentale româneşti, dar şi rapoarte şi
studii ale organizaţiilor internaţionale indică un nivel foarte ridicat al corupţiei. Între altele, clasamentele
realizate de către Transparency International plasează România mult în urma unor ţări precum Columbia
sau Bosnia Herţegovina. Ceea ce considerăm că este discutabil, dar este totuşi sugestiv pentru situaţia ţării
noastre.

Tradiţia, slăbiciunea instituţiilor statului şi în primul rând lipsa de voinţă politică sunt principalele
cauze care alimentează corupţia din ţara noastră. Măsurile luate de-a lungul timpului s-au dovedit
ineficiente, în primul rând datorită implementării defectuoase a acestora. Rapoartele Comisiei Europene
au arătat că legislaţia referitoare la combaterea corupţiei pe care România a adoptat-o în ultimii ani este
într-o foarte mare măsură compatibilă cu cea care există în celelalte state ale Uniunii, dar că sunt
deficienţe majore în ceea ce priveşte aplicarea acesteia.

O constatare care credem că se impune în ceea ce priveşte combaterea corupţiei din ţara noastă
este că accentul a fost pus aproape exclusiv pe sancţionarea acestor fapte de către justiţie, aspect vizibil
chiar şi în documentele prezentate mai sus.

71
Nimeni nu poate contesta importanţa justiţiei în combaterea corupţiei. Cu toate acestea,
considerăm că măsurile de prevenţie, prin intermediul cărora să fie eliminate oportunităţile şi riscurile
asociate corupţiei sunt în egală măsură importante şi uneori chiar mai eficiente.

O dovadă în acest sens o constituie rezultatele obţinute în urma politicilor publice de simplificare
a procedurilor administrative derulate de către Ministerul Afacerilor şi Interne în perioada 2005-2006.
Astfel, procesul de eliberare a paşapoartelor, a cărţilor de identitate, a permiselor de conducere, a
certificatelor de înmatriculare a autovehicolelor şi a cazierului judiciar au fost revizuite şi simplificate
semnificativ.

Timpul de emitere a acestor a fost redus foarte mult, ceea ce a avut drept consecinţă eliminarea
corupţiei din acest domeniu. Ca urmare opinăm că aceasta ar trebui să fie modalitatea principală prin care
nivelul integrităţii publice din România ar putea să fie îmbunătăţit.

72
BIBLIOGRAFIE

1. Banca Națională a României, Caiete de studii nr. 31, iulie 2012.


2. Banca Națională a României, Raport asupra stabilității financiare, 2012.
3. C. Voicu, Alex. Boroi, F. Sandu, I. Molnar, Drept penal al afacerilor, Editia a –II-a, Editura All
Beck, București, 2003.
4. Comisia Comunităţilor Europene Strategia Lisabona, Reuşita schimbării, COM(2000) 14 din
15.01.2002.
5. Dan Drosu Saguna, Tratat de Drept Financiar și Fiscal, Editura „All Beck”, Bucuresti, 2001.
6. Dobrescu Emilian, Fondurile Structurale - Oportunități post-aderare, Euroconsultanta, nr 1(24)
2007.
7. Fundaţia Parteneri pentru Dezvoltare Locală, Sănătatea organizaţiei. Un ghid practic de
tratament şi prevenire a corupţiei în administraţiile şi comunităţile locale. Concepte şi strategii,
vol. I, Bucureşti, 2006.
8. I.Văcărel şi colectiv, Finanţe publice, Conţinutul economic şi funcţiile finanţelor publice, EDP,
Bucureşti, 2003, Ed.IV.
9. Ioan Gliga, Drept Financiar, Editura „Humanitas”, Bucureşti, 1998.
10. Johnston, M., Corupţia şi formele sale, Iaşi, Editura Polirom, 2007.
11. Jordan A., Schout A., The Coordination of the European Union, Oxford, Editura Oxford
University Press, 2006.
12. Klitgaard, R., MacLean-Abaroa, R. şi Parris, H.L., Oraşe corupte. Ghid practic de tratament
şi prevenire, Bucureşti, Editura Humanitas, 2006.
13. Kotkin, S. şi Sajo, A., Political Corruption in Transition. A Skeptic’s Handbook, Budapesta,
Central European University Press, 2002.
14. Lewis, C.W. şi Gilman, S.C., The Ethics Challenge in Public Service, New Jersey, Jossey Bass,
2005.
15. Lock, D., Management de proiect, Editura Codecs, București, 2000.
16. Miller, W.L., Grodeland, A.B. şi Koshechkina, T.Y., A Culture of Corruption. Coping with
Government in Post-Communist Europe, Budapest, Central European University Press, 2001.
17. Mocanu, M., Schuster C., Managementul proiectelor – Cale spre creşterea competivităţii, Ediția
a II-a, Editura ALL BECK, Bucureşti, 2004.
18. Moşteanu T. (coordonator), Finanţe Publice, Editura Universitară, 2005.

73
19. National Bank of Romania, Regional Seminar on Financial Stability, Sinaia, Oct. 13-14, 2011.
20. OCDE, Fiscal Relations Across Levels Of Government, seria OECD Economic Outlook nr.
74/2003.
21. Opran, C., Stan, S., Năstasă, S., Abaza, B., Managementul proiectelor, Editura Comunicare.ro,
București, 2002.
22. Profiroiu, M., Parlagi, A., Crai, E. Etică şi corupţie în administraţia publică, Bucureşti, Editura
Economică, 1999
23. Revista DREPTUL nr. 8,12/ 2012, nr. 3,5/2013.
24. Richter, W.L., Burke, F. şi Doig, J.W., Combating Corruption, Encouraging Ethics,
Washington D.C., ASPA Publications, 1990.
25. Office for the Official Publications of the European Union, Structures of the taxation systems
in the European Union (1995-2003), Luxemburg, 2005.
26. Ţâţu L. şi colectiv, Fiscalitate de la lege la practică, Editura ChBeck, Ediţia a V-a, 2008.

SURSE ON-LINE:

27. http://eufinantare.info/fonduri-europene-2014-2020.html
28. http://www.anaf.ro
29. http://www.asistentasee.fonduri-ue.ro/index.php?page=program&pid=1&parent=6&child=18
30. http://www.fonduri-ue.ro
31. http://www.greco.coe.int – Site-ul GRECO, Grupul Statelor împotriva Corupţiei. GRECO a fost
creat în 1998, când un grup de ţări a semnat Convenţia codului penal privind corupţie (semnat de
Lituania in 1999). GRECO monitorizează implementarea acestui instrument legal. Pagina conţine
informaţii despre iniţiative anti-corupţie ale GRECO, intalniri ale statelor membre, etc.
32. http://www.oecd.org – Site-ul Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD).
Organizaţia a depus eforturi majore şi a oferit resurse pentru temperarea nivelului corupţiei in
Europa.
33. http://www.worldbank.org – Site-ul Băncii Mondiale, o organizaţie financiară internaţională care
este deosebit de atentă la măsuri de combatere a corupţiei.
34. http://www2.norvegia.ro

74
ANEXA I

Programul detaliat de implementare:

Programare şi costuri (TVA inclus)

NP Partenerul National

GSG-PPU SGG – Unitatea de Politici Publice

NAFA ANAF

Denumirea activitaţii Programare şi costuri (TVA inclus)

Luna în care începe

Durata (luni)
Managementul proiectului şi
0
activităţi de birou
Cheltuieli ( EURO)

1 Conferinţa de deschidere Luna în care începe

Durata (luni)

Cheltuieli ( EURO)

2 Consultanţă pentru realizarea Luna în care începe


unui studiu de evaluare ex-ante
Durata (luni)

Cheltuieli ( EURO)

75
3 Achiziţia logisticii Luna în care începe

Durata (luni)

Cheltuieli ( EURO)

4 Sesiuni de instruire Luna în care începe

Durata (luni)

Cheltuieli ( EURO)

5 Dezvoltarea aplicaţiei IT Luna în care începe

Durata (luni)

Cheltuieli ( EURO)

6 Campania de informare publică Luna în care începe

Durata (luni)

Cheltuieli ( EURO)

7 Metodologii şi standarde în Luna în care începe


domeniul anticorupţiei fiscale
Durata (luni)

Cheltuieli ( EURO)

8 Vizită de studiu Luna în care începe

Durata (luni)

Cheltuieli ( EURO)

9 Conferinţă de închidere Luna în care începe

Durata (luni)

Cheltuieli ( EURO)

76
Costuri indirecte (overheads) Cheltuieli ( EURO)

Cheltuieli neprevăzute Cheltuieli ( EURO)

TOTAL BUDGET (EUR)

77

S-ar putea să vă placă și