1

PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2009

SERVICII- COAFOR STILIST
Varianta 1
1. Statutul programei
În conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisă
pentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”,
în
funcţie de specializarea aleasă de elev.
Programa 1 Servicii are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă
opţională pentru profilul Servicii, calificarea profesională: Coafor stilist – ruta progresivă
de
profesionalizare. Pentru profilul Servicii, calificarea profesională mai sus enunţată,
absolventul are
posibilitatea de a opta pentru una din cele două programe reprezentative ale profilului.
Programa este elaborată respectând curriculumul şcolar, având la bază Standardele de
pregătire profesională (SPP), pentru calificarea de nivel 3 menţionată şi vizează evaluarea
performanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie, a competenţelor tehnice
generale şi specializate din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:
a) Unităţi de competenţe cheie:
1. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme;
2. Comunicare.
b) Unitatea de competenţă tehnică generală:
1. Igiena, securitatea muncii şi protecţia mediului
c) Unitatea de competenţă tehnică specializată:
1. Îngrijirea părului
Conţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor de
performanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în
concordanţă cu
precizările incluse în SPP şi curriculum.
2
2. Tabelul de corelare a competenţelor tehnice generale de evaluat şi conţinuturilor
aferente acestora
Unităţi de
competenţe
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
Igiena,
securitatea
muncii şi
protecţia
mediului
C1: Aplică legislaţia privind
igiena şi securitatea muncii
Legislaţia privind igiena şi securitatea muncii în
salonul de estetică şi îngrijire a corpului
omenesc
Trusele de prim ajutor; materiale igienicosanitare
specifice locului de muncă
Condiţii de calitatea a materialelor, produselor şi
echipamentelor utilizate în salon, care
influenţează igiena şi securitatea muncii
(proprietăţi organoleptice ale produselor folosite
în coafură, termen de valabilitate, starea tehnică
a instrumentelor şi a aparatelor) .
Condiţii de securitate pentru funcţionarea
aparatelor din salonul de estetică şi îngrijire a
corpului omenesc
Igiena,
securitatea
muncii şi
protecţia
mediului
C2: Desfăşoară acţiuni de
evitare a riscurilor privind
igiena şi securitatea muncii
Reguli de sănătate şi securitate a muncii
specifice (reguli de igienă, ergonomia activităţii
lucrătorului, reguli de securitate a muncii)
Metode de igienizare a posturilor de lucru şi a
instrumentelor (dezinfectare, sterilizare)
Microclimatul în salonul de estetică şi îngrijire a
corpului omenesc
Factori de risc în realizarea lucrărilor de frizerie
şi coafură, consecinţe, modalităţi de prevenire a
acţiunii lor
Primul ajutor în salonul de coafură (primul
ajutor în răniri, în arsuri şi opăriri, în arsuri
produse de substanţe chimice, în electrocutare,
în caz de şoc).
Măsuri de prevenire a incendiilor
Igiena,
securitatea
muncii şi
protecţia
mediului
C3: Aplică măsuri de
protecţie a mediului
Surse de poluare: substanţe chimice, deşeuri,
ambalaje, noxe, poluanţi fonici
Mijloace pentru îndepărtarea surselor de poluare
şi a efectelor
Măsuri de prevenire a poluării mediului
3
Îngrijirea
părului
C1: Realizează schema de
tratament
Examinarea stării pielii capului şi a părului
(moduri de examinare, aspecte urmărite)
Starea pielii capului; tipuri de păr
Produse pentru îngrijirea şi tratarea pielii capului
şi a părului (tipuri, acţiune, mod de folosire,
recomandări)
Schema de tratament (produse recomandate,
succesiunea şi intervalul de timp la care se
aplică, mod de aplicare)
Îngrijirea
părului
C2: Menţine starea de
sănătate a părului şi a pielii
capului
Cauzele deteriorării părului
Măsuri de prevenire a deteriorării părului în
timpul realizării lucrărilor de coafură
Îngrijirea
părului
C3: Educă clientul pentru
menţinerea sănătăţii părului
şi pielii capului
Produse de styling (tipuri, acţiune, mod de
folosire)
Prezentarea schemei de tratament
Bibliografie
1 Ludmila Cosmovici Cosmetica de la A la Z Ed. Europartner,pag.
21-29
2 Ludmila Cosmovici, L.
Zisu
Caleidoscop cosmetic Editura medicală
3 Ioan Nastoiu ABC-ul primului ajutor Ed. Ceres – Buc.,
1989
*** Manualul frizerului si coaforului Editura didactică si
pedagogică – 1971
Elke Bolz Cum să ne coafam singure Editura Colosseum
2000-1994
Monica Nemeşu Stil şi inspiraţie în coafură Editura Coreus
Publishing, 2006
*** Ordin Nr.1136/ 27.06.2007
privind aprobarea Normelor de igienă
pentru cabinetele de înfrumuseţare
corporală
Ministerul Sănătăţii
Publice
Dr Nicolae Poll, dr.
Adriana Ileana Şerban
Noţiuni fundamentale de igienăservicii
de îngrijire corporala
Editura Crisbuc
Universal, 1998
dr. Andrei Firică Primul ajutor –Culegere de lectii Editura Medicală,
Bucureşti 1979
dr.Andrei Firica Să acordăm corect primul ajutor Edit. Medicala,
Buc.1977
*** Curs de igienă şi prim-ajutor Crucea Roşie, 1977
*** Revista Ioana FRIZURI nr. 2/2005
*** Legea 319 legea sănătăţii şi a
securităţii- norme de protecţia muncii.
4
Instructajul general şi periodic
*** Ghid privind aplicarea normelor de
igienă în unităţile de furnizare a
serviciilor de igienă personală şi
estetică umană din cooperaţia
meşteşugărească 2007
*** Sanitarii pricepuţi- Supliment al
revistei „Sănătatea”
Ed Coresi-
Bucuresti
*** A şti cum! Wella
*** Revista Estetica- iarnă 1997, toamnă
1996, oct-nov 1999
*** Revista Frizuri - nr.2/ 2005, nr. 2/2007
*** Femeia de azi Apariţie: perioada 26 ·
05 – 23 · 06 · 2007
Londa, Head &
Shoulder, Braun
Distribuţie: Hiparion
Distribution SRL
*** http://www.eva.ro/frumusete/cosmetica
/viata-produselor-cosmetice-articol-
1373.html
http://www.eva.ro/frumusete/cosmetica
/cat-timp-te-tin-produsele-cosmeticearticol-
993.html
www.csid.ro.- Îngrijirea părului vopsit

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT - 2009

SERVICII- COAFOR STILIST
Varianta 1

1. Statutul programei
In conformitate cu prevederile legii invatamantului nr.84/1995, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, in cadrul examenului national de bacalaureat
proba E - proba scrisa pentru filiera tehnologica reprezinta o proba, la alegere, din aria
curriculara "Tehnologii", in functie de specializarea aleasa de elev.
Programa 1 Servicii are, in cadrul examenului de bacalaureat - 2008, statutul de programa
optionala pentru profilul Servicii, calificarea profesionala: Coafor stilist - ruta progresiva
de profesionalizare. Pentru profilul Servicii, calificarea profesionala mai sus enuntata,
absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua programe reprezentative
ale profilului.
Programa este elaborata respectand curriculumul scolar, avand la baza Standardele de
pregatire profesionala (SPP), pentru calificarea de nivel 3 mentionata si vizeaza evaluarea
performantelor elevilor, axata pe demonstrarea competentelor cheie, a competentelor
tehnice generale si specializate din cadrul urmatoarelor unitati de competenta:
a) Unitati de competente cheie:
1. Gandirea critica si rezolvarea de probleme;
2. Comunicare.
b) Unitatea de competenta tehnica generala:
1. Igiena, securitatea muncii si protectia mediului
c) Unitatea de competenta tehnica specializata:
1. Ingrijirea parului
Continuturile tematice sunt selectate pe baza conditiilor de aplicabilitate si a criteriilor de
performanta din SPP, astfel incat evaluarea finala a competentelor sa se realizeze in
concordanta cu precizarile incluse in SPP si curriculum.

2. Tabelul de corelare a competentelor tehnice generale de evaluat s

2. Tabelul de corelare a competentelor tehnice generale de evaluat si continuturilor

aferente acestora

Unitati de Competente
Continuturi tematice
competente individuale
Legislatia privind igiena si securitatea muncii in
salonul de estetica si ingrijire a corpului omenesc
Trusele de prim ajutor; materiale igienicosanitare
specifice locului de munca
Igiena, Conditii de calitatea a materialelor, produselor si
securitatea C1: Aplica legislatia echipamentelor utilizate in salon, care influenteaza
muncii si privind igiena si igiena si securitatea muncii (proprietati
protectia securitatea muncii organoleptice ale produselor folosite in coafura,
mediului termen de valabilitate, starea tehnica a
instrumentelor si a aparatelor).
Conditii de securitate pentru functionarea
aparatelor din salonul de estetica si ingrijire a
corpului omenesc
Igiena, C2: Desfasoara Reguli de sanatate si securitate a muncii specifice
securitatea actiuni de evitare a (reguli de igiena, ergonomia activitatii
muncii si riscurilor privind lucratorului, reguli de securitate a muncii)
 Metode de igienizare a posturilor de lucru si a
instrumentelor (dezinfectare, sterilizare)
Microclimatul in salonul de estetica si ingrijire a
corpului omenesc
Factori de risc in realizarea lucrarilor de frizerie si
protectia igiena si securitatea
coafura, consecinte, modalitati de prevenire a
mediului muncii
actiunii lor
Primul ajutor in salonul de coafura (primul ajutor
in raniri, in arsuri si opariri, in arsuri produse de
substante chimice, in electrocutare, in caz de soc).
Masuri de prevenire a incendiilor
Igiena,
Surse de poluare: substante chimice, deseuri,
securitatea
C3: Aplica masuri de ambalaje, noxe, poluanti fonici Mijloace pentru
muncii si
protectie a mediului indepartarea surselor de poluare si a efectelor
protectia
Masuri de prevenire a poluarii mediului
mediului
Examinarea starii pielii capului si a parului
(moduri de examinare, aspecte urmarite) Starea
pielii capului; tipuri de par
Produse pentru ingrijirea si tratarea pielii capului
C1: Realizeaza
ingrijirea parului si a parului (tipuri, actiune, mod de folosire,
schema de tratament
recomandari)
Schema de tratament (produse recomandate,
succesiunea si intervalul de timp la care se aplica,
mod de aplicare)
C2: Mentine starea de Cauzele deteriorarii parului
ingrijirea parului sanatate a parului si a Masuri de prevenire a deteriorarii parului in
pielii capului timpul realizarii lucrarilor de coafura
C3: Educa clientul
Produse de styling (tipuri, actiune, mod de
pentru mentinerea
ingrijirea parului folosire)
sanatatii parului si
Prezentarea schemei de tratament
pielii capului

Bibliografie
Ludmila Ed. Europartner,pag.
1 Cosmetica de la A la Z
Cosmovici 21-29
Ludmila
2 Cosmovici, Caleidoscop cosmetic Editura medicala
L. Zisu
Ed. Ceres - Buc.,
3 Ioan Nastoiu ABC-ul primului ajutor
1989
Editura didactica si
  *** Manualul frizerului si coaforului
pedagogica - 1971
  Elke Bolz Cum sa ne coafam singure Editura Colosseum
 2000-1994
Monica Editura Coreus
  Stil si inspiratie in coafura
Nemesu Publishing, 2006
Ordin Nr.1136/ 27.06.2007 privind aprobarea
Ministerul Sanatatii
  *** Normelor de igiena pentru cabinetele de
Publice
infrumusetare corporala
Dr Nicolae
Poll, dr. Notiuni fundamentale de igienaservicii de ingrijire Editura Crisbuc
 
Adriana corporala Universal, 1998
Ileana serban
dr. Andrei Editura Medicala,
  Primul ajutor - Culegere de lectii
Firica Bucuresti 1979
dr.Andrei Edit. Medicala,
  Sa acordam corect primul ajutor
Firica Buc.1977
  *** Curs de igiena si prim-ajutor Crucea Rosie, 1977
  *** Revista Ioana FRIZURI nr. 2/2005  
Legea 319 legea sanatatii si a securitatii - norme de
  ***  
protectia muncii.
Ghid privind aplicarea normelor de igiena in
unitatile de furnizare a serviciilor de igiena personala
  ***  
si estetica umana din cooperatia mestesugareasca
2007
Ed Coresi-
  *** Sanitarii priceputi- Supliment al revistei "Sanatatea"
Bucuresti
  *** A sti cum! Wella
Revista Estetica- iarna 1997, toamna 1996, oct-nov
  ***  
1999
  *** Revista Frizuri - nr.2/ 2005, nr. 2/2007  
Londa, Head &
Shoulder, Braun
  *** Femeia de azi Aparitie: perioada 26-05 - 23-06-2007 Distributie:
Hiparion
Distribution SRL
http://www.eva.ro/frumusete/cosmetica/viata-
produselor-cosmetice-articol-1373.html
  *** http://www.eva.ro/frumusete/cosmetica/cat-timp-te-
tin-produsele-cosmeticearticol-993.html
www.csid.ro.- ingrijirea parului vopsit
ceasta este versiunea html a fişierului http://www.ucecom.ro/romana/btc/DocW/GHIDSSM.doc.
G o o g l e generează automat versiuni html ale documentelor căutate pe Web.
 

UNIUNEA NATIONALA A COOPERATIEI MESTESUGARESTI –

UCECOM – 
 
 
 
 
 
 
 
 

                                    Ghid
pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca,
in domeniul serviciilor de igiena personala si
estetica umana, din cooperatia mestesugareasca 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

2007 
 
 
 
 

CUPRINS

CAPITOLUL I -  Notiuni generale

      1. Continutul ghidului

      2. Cum poate sa va ajute acest ghid

      3. Ce este managementul de risc

CAPITOLUL II - Pericole in domeniul serviciilor de igiena personala

                           si estetica umana

      1.        Substante periculoase

      1.1.     Efecte asupra sanatatii cauzate de expunerea la substante 

               periculoase

      1.2.     Identificarea substantelor periculoase

      1.3.     Masuri de combatere a efectelor

1. Masuri specifice pentru prestari servicii in domeniul

           coafurii/frizeriei

      1.3.2.  Masuri specifice pentru prestari servicii in domeniul activitatii

                    de manichiura/pedichiura

      1.3.3.  Serviciile de cosmetica 

      2.        Echipamente electrice

      2.1.     Efecte asupra sanatatii cauzate de echipamentele electrice

      2.2.     Masuri de combatere a efectelor 

      3.        Operatiuni manuale

      3.1.     Efecte asupra sanatatii cauzate de operatiunile realize 

      4.        Aparatura

1.   Cerintele care trebuie luate in considerare la achizitionarea

  echipamentelor
      4.2.     Masuri de combatere a riscurilor 

      5.        Pericole biologice

      5.1.     Efecte ale pericolelor biologice

      5.2.     Masuri de combatere a efectelor pericolelor biologice 

      6.        Securitate si siguranta personala 

      7.        Latex

      7.1.     Efecte ale utilizarii latexului

      7.2.     Masuri de combatere a efectelor 

 

      8.        Pericole legate de radiatii

      8.1.     Surse si efecte asupra sanatatii

      8.2.     Masuri de combatere a efectelor

3. Informatii despre lasere

      9.        Zgomote si vibratii

      9.1.     Efectele expunerii la zgomote si vibratii

      9.2.     Masuri de combatere a efectelor 

        10.       Comoditati

1. Intretinerea locului de munca – efecte negative ce pot fi

induse 

  si masuri de combatere

2. Intretinerea podelelor  –  efecte  negative ce pot fi  induse si

            masuri de combatere

 3. Sistemul de iluminare – efecte negative ce pot fi induse si

  masuri de combatere 

      Anexa  1 –     Privire generala asupra managementului de risc

      Anexa  2 –     Formularul pentru managementul de risc

Anexa  3 –     Cum se realizeaza o evaluare a riscului

pentru

                       substante periculoase

Anexa 4 –      Lista riscurilor determinate de

substantele

                      periculoase evaluate pentru serviciile de

igiena

                       personala si estetica umana

Anexa 5 –      Exemple de evaluare a riscului –

operatiuni

                       manuale

Anexa 6 –      Legislatia in domeniul securitatii si

sanatatii in munca

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

CAPITOLUL I - Notiuni generale

 

1. Continutul ghidului 

     La locul de munca/postul de lucru, in domeniul serviciilor de

infrumusetare, exista nenumarate riscuri care pot genera probleme
pentru angajator, lucratori si clienti.

     Angajatorul poate preveni sau reduce la minim expunerea la aceste

riscuri prin luarea unor masuri simple de precautie. Acest ghid va va
furniza informatii practice despre:

 riscurile specifice identificate in domeniul serviciilor de

infrumusetare;
 caile de minimizare a expunerii la riscuri.

   Deoarece la locul de munca pot exista si alte riscuri, care nu au fost

specificate in acest ghid, angajatorul le va identifica si va aprecia
influenta acestora asupra securitatii si sanatatii in munca si va actiona
pentru prevenirea si minimizarea expunerii la aceste riscuri. 

2. Cum poate sa va ajute acest ghid 

   Daca sunt furnizate servicii in domeniile:

 coafura / frizerie
 cosmetica
 terapie pentru frumusete
 manichiura/pedichiura

trebuie sa se asigure securitatea si sanatatea in munca a lucratorilor

precum si securitatea clientilor.

     Desi acest ghid nu este parte a cadrului legislativ, poate asigura celor
implicati asistenta in vederea identificarii si implementarii obligatiilor in
ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca.
     Ghidul explica procesul managementului de risc ce poate fi folosit
pentru a preveni sau minimiza riscurile ce pot apare la locurile de
munca specifice activitatii mentionate mai sus.

     Masurile de evitare a riscului sunt prezentate in ghid in concordanta

cu prioritatile acestora si a modalitatilor de realizare. 

Priori- Masuri de evitare Metode de realizare

a riscurilor
tati
1 Eliminarea sursei Indepartarea completa a riscurilor; de exemplu, indepartarea
de risc (solutie echipamentelor periculoase sau incetarea desfasurarii practicilor
ideala) nesigure la locul de munca
2 Substitutia sursei Asigura reducerea riscului prin substituirea procedeului aplicat cu
de risc un procedeu mai putin riscant, cu o substanta sau un articol mai
putin periculoase decat cele folosite in mod curent
 
3 Reproiectarea locului Schimbarea designului locului de munca, a echipamentelor sau
de munca, tehnologiei proceselor de lucru
etc.
4 Izolarea sursei de risc Prevenirea sau minimizarea riscurilor, prin izolarea lucratorilor expusi
la riscul respectiv
5 Aplicarea de masuri Utilizarea procedeelor sau instructiunilor de prevenire sau minimizare
administrative a riscurilor, de exemplu rotatia locurilor de munca, proceduri standard
de lucru, semnalizare de avertizare, politici de achizitionare, metode
de lucru pentru reducerea frecventei expunerii, supervizare, instruire,
mentinere si gospodarire
6 Folosirea Asigurarea obligatorie a echipamentului individual de protectie pentru
echipamentelor lucratori. Pentru a fi eficienta, aceasta metoda solicita o selectie,
individuale de intretinere si depozitare corecta a echipamentului, iar lucratorii
protectie trebuie instruiti pentru utilizarea echipamentului respectiv.
 

3. Ce este managementul de risc 

     Securitatea si sanatatea in munca pot fi in general administrate

urmarind o strategie de rezolvare a problemelor cunoscuta si sub
numele de management de risc.

     Cei 5 pasi ai managementului de risc sunt:

Pasul 1: identificarea pericolelor

Pasul 2: evaluarea riscurilor care pot sa apara datorita acestor pericole

Pasul 3: stabilirea masurilor de evitare a riscurilor

Pasul 4: implementarea masurilor de evitare a riscurilor

Pasul 5: monitorizarea si trecerea in revista a eficientei masurilor de

evitare a riscurilor

Anexa 1 “Privire generala asupra managementului de risc” ofera mai

multe informatii asupra procesului managementului de risc.  

Anexa 2 “Formularul managementului de risc” este destinat conducerii

activitatilor de management de risc. 

CAPITOLUL II -  Pericole in domeniul serviciilor de

igiena
                            personala si estetica umana
1. SUBSTANTE PERICULOASE

   Persoanele care lucreaza in domeniul serviciilor de infrumusetare pot

fi expuse la o gama larga de produse care contin substante periculoase:

 vopsele de par;
 substante pentru oxigenare;
 solutii de permanent;
 sampoane;
 agenti pentru hair-styling;
 produse pentru ingrijirea parului si a unghiilor;
 agenti pentru indreptarea parului;
 coloranti pentru par si sprancene;
 agenti chimici pentru peeling;
 peroxizi;
 solventi pentru ceara;
 produse dezinfectante si de curatare.
      Expunerea la unele dintre aceste substante chimice poate creste
riscul aparitiei diverselor probleme de sanatate.  

1.1. Efecte asupra sanatatii cauzate de expunerea la substante

periculoase 

- Dermatitele (termen general care se traduce prin inflamatia pielii)

Sunt doua tipuri de dermatite:

 Dermatite iritante de contact, rezultate din contactul cu substante

iritante, cum ar fi detergentii din sampoane.
 Dermatite alergice de contact, care apar cand o persoana
dezvolta o alergie ca raspuns la o substanta chimica.

- Astmul (o boala respiratore, care conduce la ingustarea cailor

respiratorii si se manifesta prin dificultati respiratorii). Substantele
chimice utilizate in domeniul coafurii, manichiurii si industriei de
infrumusetare pot agrava un astm preexistent sau cauza astm
ocupational.

- Cancerul - lucratorii care activeaza in domeniile coafurii, manichiurii si

industriei de infrumusetare pot fi expusi la substante chimice care sunt
suspectate ca ar provoca imbolnavirea de cancer.  

     Substantele periculoase pot patrunde in corp prin piele, prin inhalare

sau prin inghitire. Efectele acute asupra starii de sanatate, cum ar fi
iritatiile ochilor sau ale gatului, pot sa apara aproape imediat.

     Efectele cronice asupra sanatatii, manifestate de exemplu prin

dermatita alergica de contact, se dezvolta dupa un anumit timp.

     Probabilitatea ca substantele periculoase sa cauzeze probleme de

sanatate depinde de anumiti factori, cum ar fi:

 toxicitatea substantelor
 cantitatea de substanta la care este expus lucratorul
 durata de expunere
 frecventa expunerii
 calea de intrare in organism (ex.: absorbtia prin piele, inhalarea
sau ingerarea).
 
 
 
 

1.2. Identificarea substantelor periculoase 

      Determinarea daca un produs este substanta periculoasa se face

prin citirea fisei produsului si a etichetei sale sau prin contactarea
furnizorului si evaluarea riscului.  

a)  Fisa produsului  

- furnizeaza informatii despre ingrediente, potentialele efecte asupra

sanatatii, siguranta in utilizare, primul ajutor si depozitarea substantelor
periculoase.

      Angajatorul este obligat sa:

 tina un registru cu lista tuturor substantelor periculoase utilizate la

locul de munca si a fisei produsului pentru fiecare substanta;
 pastreze o copie a fisei produsului la locul de munca.

b)  Etichete

 
 fiecare recipient cu substante periculoase trebuie sa aiba o
eticheta atasata;
 eticheta trebuie sa exprime clar numele produsului, denumirea
chimica a ingredientelor, precum si riscurile acestuia.

      Daca o substanta periculoasa este transferata dintr-un recipient in

altul si substanta nu este utilizata imediat, trebuie ca al doilea recipient
sa fie etichetat corespunzator.

      Substantele chimice nu trebuie stocate intr-un recipient destinat 

pastrarii alimentelor. 

     Un recipient ce contine o substanta necunoscuta, trebuie sa fie

etichetat astfel:

     “ATENTIE! NU FOLOSITI! SUBSTANTA NECUNOSCUTA"  

      Toate substantele necunoscute trebuie depozitate intr-un loc izolat,
pana ce continutul acestora poate fi identificat si etichetat
corespunzator.

      Substantele necunoscute se vor elimina conform legii.

c) Evaluarea riscului, consta in:

 
 evaluarea riscului asupra sanatatii lucratorilor, ca urmare a
utilizarii substantelor periculoase;
 evaluarea riscului atunci cand informatiile, practica la locul de
munca sau masurile de evitare a riscului sunt schimbate sau
completate;
 pastrarea inregistrarii evaluarii riscurilor.

 
 

Anexa 3  ofera informatii si un exemplu de evaluare a riscului.

Anexa 4  contine  “Lista riscurilor determinate de substante

periculoase”  

1.3. Masuri de combatere a efectelor 

a) Controlul expunerii 

      Daca operatiunea de evaluare a riscului arata ca un lucrator poate fi

expus la o substanta periculoasa, trebuie sa se previna si sa se reduca
expunerea cat mai mult timp posibil.  

b) Ventilatia  

      Munca ce implica substante periculoase, cum ar fi realizarea de

permanent, colorarea parului si aplicarea unghiilor artificiale, trebuie sa
se desfasoare intr-o zona bine ventilata.

Ventilatia naturala, in general, nu faciliteaza o circulatie a aerului

suficienta, pentru a fi potrivita ca metoda de prevenire a expunerii la
contaminari pe cale aeriana (cum ar fi vaporii chimici, cete si prafuri in
industria coafurii, manichiurii si in saloanele de frumusete).
Aerul conditionat dilueaza si nu indeparteaza aerul contaminat
provocand circulatia aerului contaminat in incapere. Aerul va ramane
contaminat lungi perioade de timp.

Evacuarea locala, prin ventilatie, este un mijloc mai sigur de indepartare

a agentilor de contaminare aeropurtati de la sursa, inainte ca acestia sa
fie inhalati. Trebuie sa se ia masuri pentru a se asigura ca sistemul
indeparteaza aerul contaminat din preajma personalului. 

c) Lista de verificare a calitatii aerului la locul de munca  

 Mirosurile puternice persista mai mult de 10 minute?

 Pot fi detectate mirosurile puternice la o distanta de sursa (de
exemplu din partea cealalta a incaperii)?
 Puteti inca simti mirosurile produselor cand deschideti salonul
dimineata?
 S-a intamplat vreodata ca peretii sa fie plini de umezeala sau
ferestrele au devenit cetoase?
 S-au plans cumva clientii de mirosuri agresive?
 Ati fost vreodata nevoiti sa deschideti fereastra sau usa din cauza
mirosului care devenise prea puternic?

      Raspunsul afirmativ la una sau mai multe din intrebarile anterioare,

conduce la faptul ca ventilatia la locul de munca trebuie sa fie
imbunatatita. 
 

d) Substitutia  

 Inlocuirea unei substante cu alta nepericuloasa sau care contine

mai putine substante periculoase. Informatiile furnizate de fisa
produsului permit alegerea substantelor mai putin periculoase;
 Inlocuirea containerele presurizate cu aerosoli cu spray-uri (ex.:
cu spray-uri de par).

e) Reproiectarea locului de munca  

 Asigurarea unei bune ventilatii, astfel incat expunerea la

contaminanti aerofagi  poate fi prevenita sau redusa (ex.:
ventilatie locala);
  Asigurarea protectiei impotriva stropirii ochilor, prin instalarea
unor scuturi in zonele unde sunt amestecate substantele chimice.

f) Masuri administrative 

 Asigurarea ca toate substantele chimice utilizate in salon sunt

insotite de fise actualizate;
 Angajatorul se va asigura ca lucratorilor li s-au furnizat informatii
corespunzatoare, ca au fost instruiti si testati in utilizarea in
conditii de siguranta a substantelor chimice si echipamentului
individual de protectie;
 Depozitarea substantelor chimice departe de sursele de energie,
cum ar fi sigurante, flacari deschise, surse de caldura si iluminare
intensa;
 Depozitarea substantele chimice inflamabile intr-un loc racoros,
intr-un dulap rezistent la foc care este prevazut cu sistem de
inchidere;
 Substantele chimice nu trabuie lasate la indemana copiilor;
 Procedurile de curatare se realizeaza cu un material absorbant
adecvat;
 Curatarea imediata a picaturile de substante chimice varsate;
 Utilizarea in mod corespunzator a substantelor chimice ce se pot
varsa si a echipamentului folosit pentru curatarea acestora;
 Este indicat ca substantele chimice sa fie achizitionate in
recipiente dozate pentru utilizare, mai degraba decat sa fie
transferate din recipiente mari;
 Mainile se spala cu sapun cu ph neutru sau utilizand o crema –
bariera inainte de a manca, bea sau fuma;   
 A nu se manca, a nu se consuma lichide sau fuma in zone care
contin substante chimice.

g)  Dotarea cu echipament individual de protectie

 
 Asigurarea echipamentului individual de protectie (halat, salopeta,
manusi, ochelari, aparatori si protectie pentru respiratie) in functie
de cerintele impuse de identificarea si evaluarea riscului indus de
substantele chimice folosite;
 Instruirea lucratorilor in problema intretinerii si utilizarii
echipamentului individual de protectie;
  Asigurarea ca lucratorii utilizeaza creme protectoare (bariera) pe
partea de piele expusa substantelor chimice, daca au avut iritatii
ale pielii.
 Asigurarea ca lucratorii isi acopera pielea ranita cu bandaje
rezistente la umezeala.
 Asigurarea ca lucratorii isi protejeaza ochii impotriva stropilor de
substante chimice.

1.3.1. Masuri specifice pentru prestari de servicii in domeniul

coafurii/  frizeriei

      Multe dintre produsele utilizate in saloanele de coafura sunt

clasificate ca substante periculoase. Unele produse, cum ar fi
sampoanele, nu sunt clasificate ca “periculoase”, dar ar putea
totusi cauza reactii adverse (ex.: dermatite), sens in care se
recomanda:

 
 A nu se utiliza produse care pot produce dermatite sau care pot
cauza anumite sensibilitati, cum ar fi:
 Formaldehide/formol (prezent in concentratie mica in unele
sampoane, pe post de conservant);
 Fenil diamina si paratoluen diamina (prezente in unii coloranti de
par si alte tipuri de coloranti);
 Glycerol monothioglycolate (prezent in unele solutii de
permanent);
 Acid thioglycolic (prezent in unii agenti de indreptare a parului).   
 A nu se folosi echipament placat cu nichel, la solutii de permanent
care contin thioglycolate de amoniu. A se utiliza otel inoxidabil de
inalta calitate sau echipament din material plastic.

1.3.2. Masuri specifice pentru prestari servicii in domeniul

activitatii de manichiura/pedichiura

      In producerea unghiilor artificiale, sunt utilizate ca ingrediente, atat

metacrilatul de etil (EMA) cat si metacrilatul de metil (MMA). Aceste
substante chimice pot exista ca monomeri (oja) si polimeri (praf de
unghii). 
      Monomerul MMA (lichid de unghii) poate cauza efecte adverse, cum
ar fi:

 dermatite alergice de contact;

 pierderea permanenta a unghiei;
 pierderea senzitivitatii varfurilor degetelor.

      EMA este considerat ca o alternativa mai sigura decat monomerul

MMA, deoarece e mai putin probabil sa cauzeze reactii alergice si
probleme ale unghiilor. 

Lista intrebarilor cu ajutorul careia se poate identifica daca un

produs contine monomer MMA:

 este MMA evidentiat ca ingredient in fisa produsului si pe

eticheta?
 produsul are un miros puternic sau neobisnuit care nu seamana
cu cel al altor lichide acrilice?
 produsul se prelucreaza mai greu si pare a fi mai putin flexibil
decat alte produse?
 sunt extensiile de unghii foarte tari si foarte dificil de pilit, chiar si
cu abrazivi grosieri?
 extensiile de unghii nu se inmoaie in solventi destinati indepartarii
substantelor acrilice?

Se recomanda urmatoarele masuri specifice:

 Interzicerea utilizarii produselor care contin monomer de

metacrilat de metil lichid (MMA);
 Utilizarea unui ecran transparent intre unghiile ce vor fi aplicate si
ochii lucratorului si ai clientului, pentru a reduce riscul ranirii
ochilor;
 Utilizarea  de catre lucratori a recipientelor cu orificii mici (dar
suficient de mari pentru a permite patrunderea unei pensule de
aplicat) si a dispozitivelor senzitive de reducere/stopare a
evaporarii ojei;
 Asigurarea ca produsele cu miros redus/fara miros sunt utilizate
intr-un post de lucru avand o buna ventilatie altfel vaporii acestor
produse se pot insinua in salon fara ca prezenta lor sa fie
sesizata;
  Asigurarea ca lucratorii vor folosi numai produse de calitate,
ambalate in recipiente inchise etans;
 Asigurarea ca lucratorii inchid recipientul imediat dupa folosire;
 Asigurarea ca lucratorii nu curata periile murdare pe prosopul de
pe masa – se utilizeaza servete absorbante de hartie;
 Aruncarea prosoapele de hartie si alte deseuri intr-un cos de
gunoi cu capac. Aruncarea resturilor din cosul de gunoi de cateva
ori pe zi pentru a minimiza expunerea la vapori, in pungi sigilate;
 Interzicarea fumatului in incinta;
 Asigurarea ca produselor volatile nu sunt utilizate in preajma
arzatoarelor;
 Asigurarea ca lucratorii poarta masti cand manipuleaza unghiile
acrilice, pentru a se proteja impotriva prafului. (nota: mastile de
praf nu ofera protectie impotriva vaporilor chimici);
 Asigurarea ca lucratorii poarta ochelari de protectie acolo unde
exista riscul stropirii cu substante chimice, in prezenta prafurilor
acrilice si a resturilor acrilice care pot intra in ochi;
 Utilizarea unei mese pentru manichiura prevazuta cu un sistem
de  ventilatie si unul de acoperire (cupola) din plexiglas, conduce
la diminuarea expunerii la praf si vapori. Manichiura se realizeaza
sub cupola si aerul contaminat este evacuat. Vaporii sunt filtrati si
absorbiti printr-un filtru.

1.3.3.  Servicii de cosmetica 

      Lucratorii in domeniu utilizeaza o varietate de produse ce contin

substante periculoase. Aceste produse includ:

 abrazivi chimici pentru peeling (ex.: acizi alfa hidroxizi, acizi beta
hidroxizi);
 peroxizii (in amestec cu colorantii pentru gene si sprancene);
 solventii pentru ceara;
 alcoolul metilic;
 terebentina;
 uleiuri esentiale.

      In cele mai multe cazuri, concentratia de substante periculoase din

aceste produse nu conduce la clasificarea produsului ca fiind periculos.
      Lucratorii cu probleme ale epidermei trebuie sa ia masuri speciale la
utilizarea acestor produse.  

2. ECHIPAMENTE ELECTRICE 

2.1. Efecte asupra sanatatii cauzate de echipamentele electrice  

      Utilizarea echipamentelor electrice poate crea serioase riscuri pentru

securitatea si sanatatea in munca in domeniul serviciilor de
infrumusetare (coafura, manichiura, cosmetica), in special in conditii de
umiditate.

      Defectiunile aparute la echipamente cresc gradul de risc. In urma

electrocutarii pot sa apara socuri, arsuri si raniri prin cadere. 

2.2. Masuri de combatere a efectelor

   

a) Prelungitoarele si alte cabluri flexibile trebuie sa fie protejate

impotriva avariilor, inclusiv de contactul cu lichidele. 
 

b) Echipamentele electrice trebuie sa fie:

 inspectate, testate si etichetate;

 conectate la prize cu impamantare.

      b.1.) - inspectarea, testarea si etichetarea echipamentelor se

realizeaza numai de catre  persoane autorizate, care trebuie sa
inspecteze, sa testeze si sa ateste echipamentul utilizat prin etichetare,
la intervale de timp reglementate prin lege;          

             - eticheta trebuie sa contina data la care echipamentul trebuie

inspectat si testat din nou;

                   - echipamentul va fi prevazut cu eticheta de avertizare a

lucratorului asupra punctelor cu risc de accidentare;

               -  interventiile  la  instalatia si echipamentele electrice vor fi

facute numai de personal calificat si autorizat in domeniu. 
         b.2.) - daca echipamentul este conectat la un dispozitiv de curent
rezidual (cunoscut ca interupator de siguranta), echipamentul poate fi 
portabil sau instalat la panoul de comanda;

            -  un  dispozitiv  de  curent  rezidual  trebuie  testat,  de  catre 
persoane autorizate, la intervale de timp reglementate prin lege;

                  - daca un asemenea dispozitiv portabil nu functioneaza

corect, trebuie sa fie etichetat pentru a avertiza personalul sa nu-l
utilizeze si trebuie imediat scos din uz. 

c) Sunt obligatorii masuri de securitate electrica:

 utilizarea de echipamente electrice rezistente la apa sau la stropii

de substante in locul echipamentului standard, in cazul in care
munca se desfasoara in conditii de umiditate;
 utilizarea panourilor de control;
 instalarea unei doze suplimentare pentru evitarea supraincarcarii.

d) Sunt necesare masuri administrative care sa vizeze:

 asigurarea instruirii si testarii, verificarii lucratorilor in utilizarea si

manipularea echipamentelor;
 depozitarea echipamentelor departe de zonele cu umezeala;
 pozitionarea cablurilor astfel incat sa nu treaca peste suprafete
umede sau prin orice alte locuri unde pot fi usor avariate;
 trecerea cablurilor de-a lungul marginilor coridoarelor pentru a
minimiza posibilitatea traversarii acestora sau caderii lor;
 protejarea cablurilor de caldura, ulei sau substante chimice,
pentru a preveni deteriorarea izolatiei;
 indepartarea cat de repede posibil a lichidului varsat;
 inspectarea  vizuala la intervale regulate, sau ori de cate ori este
cazul, a echipamentelor pentru a verifica daca acestea (inclusiv
accesoriile, cablurile si prizele) prezinta deteriorari evidente sau
daca au suferit reparatii temporare inadecvate;
 intocmirea unei liste cuprinzand denumirea, seria echipamentelor,
precum si data cand au fost verificate;
 deconectarea aparatelor si echipamentelor inainte de efectuarea
reglajelor sau operatiunilor de curatare;
  eliminarea posibilitatilor de atingere a echipamentelor cu mainile
ude si de utilizare a materialelor textile ude, pentru a curata
dozele;
 pastrarea cordoanelor flexibile intacte departe de traficul din locul
de munca/postul de lucru;
 eliminarea suprasolicitarii dozelor.

e) Dotarea cu echipamentul individual de protectie, respectiv

incaltamintea prevazuta cu talpi de cauciuc (izolatoare). 

3. OPERATIUNILE REALIZATE MANUAL 

      Operatiunile care se realizeaza manual in domeniul serviciilor de

coafura, manichiura si infrumusetare pot fi solicitante psihic si sunt
responsabile pentru majoritatea problemelor musculare care pot sa
apara.

      Aceste probleme pot include durerile usoare de spate, gat si umeri,

tensiuni in zona umerilor sau la incheieturi, disconfort la nivelul
picioarelor. 

3.1. Efecte asupra sanatatii cauzate de operatiunile realizate

manual 

- ranirile survenite in timpul operatiunilor realizate manual, care constau

in ruperea/ranirea incheieturilor, ligamentelor, tendoanelor, muschilor si
discurilor; desi mai putin comune, exista si raniri cauzate de
supraincarcari.

-  dupa o perioada de timp, problemele pot sa creasca gradual prin:

 ramanerea intr-o pozitie fixa o lunga perioada de timp;

 realizarea repetitiva a unor miscari rapide care implica un efort
muscular crescut.

- daca pauzele luate sunt insuficiente, oboseala musculara poate duce

la inflamatii si probleme ale tesuturilor.

3.2. Identificarea factorilor de risc generati de operatiunile manuale

 
      Factorii de risc care fac parte din solicitarile unei profesii si care
afecteaza lucratorul pot conduce la accidentari si/sau imbolnaviri
profesionale; in cazul operatiunilor manuale acestia sunt: 
 

Factorul Surse de generare a vatamarilor Exemple de probleme la

de risc locul de munca

Pozitii de lucru Pozitiile incomode solicita un efort  Spate aplecat sau
muscular foarte mare si conduc la o mai contorsionat (ex.: la
mare oboseala, mai ales in cazurile in spalarea parului)
care se pastreaza pozitia respectiva  Gatul aplecat in fata sau
pentru mai mult timp.  contorsionat (ex.: la
aplicarea culorii)
Pozitiile incomode apar atunci cand  Umeri ridicati
articulatiile lucreaza in alta pozitie decat  Partea superioara a bratelor
cea normala indepartata de corp (ex.:
masajul, taiatul parului)

 Incheietura mainii indoita

sau rasucita (ex.: in cazul
aplicarii unghiilor)
Repetitia si durata Repetarea continua a unei miscari, in  Rularea parului
special in cazul depunerii unui efort  Aplicarea unghiilor
suplimentar, creste riscul vatamarii.   Statul indelungat pe scaun
sau in picioare
Ramanerea o perioada indelungata  intr-  Statul indelungat in pozitie
o pozitie incomoda sau efectuarea de aplecata sau incovoiata
operatii repetitive reprezinta de
asemenea un risc  Aplicarea culorii
Amplasarea Amplasarea ergonomica a  Echipamentul si materialele
ergonomica a echipamentelor si mobilierului  in zona nu sunt amplasate in
echipamentelor si de lucru pot obliga lucratorul sa se apropierea lucratorului,
mobilierului  in zona aplece sau sa se intinda pentru a putea determinandu-l pe acesta sa
de lucru sa execute operatiunile se aplece, sa se intinda sau
sa se rasuceasca
 Scaune si banci nereglabile
 Suprafete de lucru prea
inalte sau prea joase
 Lumina slaba
 Pardoseli tari si alunecoase

 Suprafete de lucru prea largi

sau prea inguste
Utilizarea Dotarea  saracacioasa si utilizarea
echipamentelor excesiva a unor echipamente contribuie
la aparitia problemelor la incheieturi,
coate si umeri
Manipularea Suportarea unei greutati tinand bratele in
greutatilor/ afara corpului creste solicitarea asupra
spatelui si a umerilor
incarcaturii
Factori individuali Pentru lucratori noi, tineri, mai in varsta,
femei insarcinate sau lucratori fara
experienta, riscul de ranire este mai
mare. Tipul de imbracaminte pe care il
poarta poate avea de asemenea un
anumit impact
Organizarea muncii Efectuarea in permanenta a aceleiasi
operatii, neintretinerea echipamentelor si
pauzele de odihna neadecvate pot
conduce la oboseala si in final la
accidentari/imbolnaviri profesionale
In anexa nr. 5 este prezentata o evaluare a riscului in cazul operatiunilor
efectuate manual.  
3.3. Masuri de combatere a efectelor 
a) Organizarea locului de munca
 asigurarea unei iluminari adecvate operatiunilor efectuate, pentru
a reduce necesitatea incovoierii spatelui sau gatului;
 Lucrul cu echipamente grele
 Manipulare dificila sau
greoaie
 Echipamente care vibreaza
(ex.: cele folosite la
manichiura)
 Lucrul cu echipamente
grele  (ex.: manipularea unu
uscator de par)
 Sustinerea unei parti a
corpului in timpul epilarii
 Transportarea in zonele de
depozitare a cutiilor grele
continand diverse produse
 Lipsa instruirii in vederea
realizarii unor operatiuni
specifice
 Absenta unei perioade de
adaptare fizica
 Folosirea unor pantofi cu
tocuri inalte
 O prea mica variatie a
sarcinilor
 Pauze de odihna
neadecvate
 Insuficient personal pentru
acoperirea perioadelor de
varf
  asigurarea unui spatiu suficient pentru a permite deplasarea
usoara in jurul mobilierului si in zonele de lucru;
 asigurarea unor suprafete nealunecoase, confortabile;
 achizitionarea unor scaune ajustabile si a unor scaunele
(bancute) pentru a evita situatiile in care se lucreaza cu mainile
deasupra umerilor si cu capul intr-o pozitie incomoda;
 achizitionarea unor mese/banci/canapele de masaj ajustabile;
 amplasarea articolelor necesare lucrului intr-un loc usor accesibil,
situat in dreptul taliei lucratorului;
 asigurarea mijloacelor de transport (carucioare), pentru a facilita
deplasarea greutatilor dintr-un loc in altul;
 captusirea masei pentru manichiura, pentru a proteja coatele si
partea interioara a bratelor de vatamari ale nervilor (ex. utilizarea
unui prosop);
 asigurarea ca suprafata de lucru pentru manichiura este suficient
de mare astfel incat sa se evite ciocnirea genunchilor lucratorului
cu cei ai clientului si lucratorul nu trebuie sa se incordeze ca sa
ajunga la mainile clientului;
 asigurarea unor spatii prevazute cu scaune, mese, vestiare sau
birouri, astfel incat lucratorii sa se poata odihni (lua masa) dupa
perioade indelungate de stat in picioare.

b) Alegerea instrumentelor ergonomice

 consultarea lucratorului, de catre angajator, cu privire la alegerea

si achizitionarea instrumentelor si echipamentelor;
 instrumentele (ex. uscatoarele de par) sa aiba greutatea cat mai
redusa;
 achizitionarea foarfecelor cu manerele astfel realizate incat sa
menajeze incheieturile si sa nu lase urme pe maini.

c) Alegerea pozitiei de lucru

 se va lucra cat mai aproape de client pentru a reduce aplecarea si

intinderea;
 lucratorii trebuie sa ia pauze scurte si dese, pentru a permite
destinderea incheieturilor, umerilor si spatelui;
  lucratorii trebuie sa alterneze statul pe scaun cu statul in picioare,
atunci cand presteaza diferite servicii (ex.: taiatul sau uscatul
parului, epilarea, tratamentele faciale);
 asigurarea instrumentelor in stare de functionare;
 instruirea lucratorilor in realizarea diverselor operatiuni astfel incat
sa nu intervina disconfortul din cauza pozitiei de lucru.

d) Dotarea cu echipamentul individual de protectie

 purtarea incaltamintei cu tocuri joase si talpi care amortizeaza

socurile.

4.  APARATURA  

      Aparatura include orice dispozitiv, echipament, vas sub presiune,

echipament individual de protectie si orice componenta a aparaturii,
conexiune, accesoriu.

 Uscatoare de par
 Foarfece
 Sisteme de aer conditionat
 Lampi pentru bronzare
 Autoclave
 Vase pentru ceara
 Lasere
 Aparate de barbierit electrice
 Clesti de par
 Incalzitoare de apa (boilere)
 Acceleratori de culoare si permanent
 Ondulatoare de par
 Echipamente pentru cosmetica
 Echipamente electrice pentru diversele tratamentei de
infrumusetare
 Pile electrice pentru unghii
 Geluri
 Manusi
 Ochelari de protectie
 

4.1. Cerintele care trebuie luate in considerare la achizitionarea

echipamentelor: 

 Echipamentul sa aiba marcaj de conformitate CE si fisa de

instructiuni in limba romana;
 Echipamentul corespunde cerintelor de la locul de munca/postul
de lucru;
 Asigurarea ca nivelul de zgomot si vibratii se incadreaza in
limitele legale;
 Amplasarea echipamentului nu trebuie sa obstructioneze accesul
la usi si la iesirile de urgenta.

4.2. Masuri de evitare a riscurilor  

a. Izolarea:

 deconectarea echipamentului inainte de efectuarea operatiunilor

de curatare, intretinere sau reparare;

 retragerea din utilizare a echipamentului cu defecte de

functionare.

b)  Instruirea  si  testarea  lucratorilor  referitor  la  utilizarea  in 

siguranta si

     intretinerea echipamentelor:       

 asigurarea ca echipamentul este manipulat, intretinut si i se

asigura service-ul;
 dezvoltarea si implementarea unui program de verificare a
echipamentelor;
 inregistrarea verificarilor, lucrarilor de intretinere si a service-ului
echipamentelor.

5. PERICOLE BIOLOGICE 
5.1. Efecte ale pericolelor biologice 

- Lucratorii din saloanele de infrumusetare se confrunta cu riscul

expunerii la pericole biologice care pot cauza imbolnaviri, cum ar fi:

 boli cu transmitere prin sange (hepatita B, C si HIV)

 infectii ale pielii (stafilococul auriu)
 infestari la nivelul pielii (paduchi).

- Lucratorii din saloanele de infrumusetare sunt expusi la contactul cu

sange si alte substante corporale prin intermediul unor activitati cum ar
fi:

 barbieritul
 manichiura si pedichiura
 aplicarea unghiilor artificiale
 epilarea
 tratamente cosmetice

- Expunerea la contactul cu sange si substante corporale se poate

realiza prin:

 contact direct (in timpul acordarii primului ajutor unui client care
sangereaza)
 contact indirect (manipularea echipamentelor contaminate).
Sangele sau fluidele corporale nu trebuie sa se regaseasca pe un
instrument, pentru ca exista riscul de transmitere a infectiei.

- Infectiile cu boli transmise prin sange pot sa apara daca sangele sau
fluidele corporale infectate intra in corpul unei persoane:

 prin intermediul unei rani la nivelul pielii

 prin mucoase (stropirea cu sange a ochilor sau buzelor unei
persoane).

 
- Clientii pot fi expusi la contactul cu sangele sau substantele corporale
prin intermediul echipamentelor care nu au fost corect curatate si
dezinfectate/sterilizate.

5.2. Masuri de combatere a efectelor pericolelor biologice

a) Substitutia

 inlocuirea echipamentelor reutilizabile cu echipamente de unica

folosinta (ex.: ace, spatule, placi abrazive, perii de machiaj, lame
de ras, prosoape pentru maini etc.).

b) Amplasarea ergonomica a echipamentelor si mobilierului  in zona de

lucru

 utilizarea suprafetelor de mobilier si accesoriilor care sunt

realizate din materiale neabsorbante, care pot fi curatate rapid;
 achizitionarea de foarfece cu varfuri rotunjite pentru operatiunea
de taiere a parului, pentru a preveni traumele provocate de
foarfece;
 proiectarea zonei de lucru astfel incat instrumentele contaminate
sa fie pastrate separat de celelalte.

c) Izolarea

 asigurarea  ca  toate  instrumentele ascutite utilizate sunt

amplasate intr-un container clar etichetat, rigidizat, rezistent la
perforare;
 asigurarea ca toate deseurile contaminate cu sange sau
substante corporale sunt depuse intr-o punga rezistenta la
scurgeri sau intr-un container sigilat.

d) Controale administrative

 dezvoltarea si implementarea unei proceduri, pentru:

 curatarea, dezinfectarea, sterilizarea si depozitarea
echipamentelor reutilizabile, in concordanta cu cerintele de
sanatate;
 rezolvarea corespunzatoare a cazurilor in care apare stropirea cu
sange si fluide corporale;
  controlarea/rezolvarea corespunzatoare a expunerii accidentale la
sange si fluide corporale, precum si a ranirilor pielii;
 depozitarea resturilor contaminate, inclusiv a instrumentelor
ascutite, intr-un loc sigur (in conformitate cu reglementarile
legale);
 curatarea si depozitarea rufelor.
 supervizarea, informarea si instruirea lucratorilor asupra bolilor
infectioase, procedurilor si practicilor de control a infectiilor;
 asigurarea imunitatii, la hepatita de tip B, pentru lucratorii care
sunt expusi contactului cu sangele sau fluidele corporale, in
special pentru lucratorii care realizeaza proceduri asupra pielii;
 asigurarea ca lucratorii nu reutilizeaza echipamentele marcate ca
fiind “de unica folosinta”;
 lucratorii nu trebuie sa refoloseasca echipamentele care au fost
contaminate cu sange sau substante corporale daca acestea nu
au fost curatate si dezinfectate sau sterilizate;
 asigurarea ca lucratorii nu utilizeaza resturile de crema, uleiuri si
lotiuni si sa nu le puna la loc in recipientul original;
 asigurarea ca lucratorii nu refolosesc ceara decat in conditiile in
care a fost decontaminata;
 asigurarea ca lucratorii trateaza toate resturile de sange si
substantele corporale ca potential infectioase si iau masuri de
precautie standard pentru a preveni expunerea (ex.: sa poarte
manusi, sa pastreze igiena corespunzatoare, sa manipuleze in
siguranta obiectele ascutite);
 asigurarea la locul de munca a facilitatilor corespunzatoare pentru
spalarea mainilor;
 instruirea lucratorilor privind spalarea mainilor prin utilizarea
sapunului si a apei inainte si dupa contactul cu clientul si dupa
contactul cu sangele si fluidele corporale si cu echipamentele
contaminate;
 asigurarea mai multor seturi de echipamente pentru a permite ca
unele dintre acestea sa fie curatate si dezinfectate/sterilizate in
timp ce altele sunt folosite;
 instruirea lucratorilor in sensul folosirii concentratiei indicate a
dezinfectantilor, sa respecte cerintele de depozitare si termenele
de expirare.

e) Dotarea cu echipament individual de protectie:

  manusi pentru lucratori ori de cate ori se afla in contact cu sange
sau fluide corporale;
 manusi pentru lucratori cand curata echipamentele contaminate;
 acoperirea cu bandaje rezistente la patrunderea apei a leziunilor;
 ochelari de protectie sau masca pentru fata pentru lucratori atunci
cand realizeaza proceduri cum ar fi curatarea echipamentului
contaminat, care ar putea prezenta pericolul stropirii;
 manusi si aparatoare pentru degete in vederea protejarii unghiilor
lucratorilor impotriva vatamarilor cauzate de pile.

 
 
 

6.  SECURITATEA SI SIGURANTA PERSONALA

      Contactul strans cu publicul inseamna expunerea lucratorilor la

posibile  incidente cum ar fi cearta cu persoane turbulente, hotii
marunte, furturi, spargeri, violenta, hartuire si acte de agresiune
datorate alcoolului, drogurilor sau stressului.

      In eventualitatea unui jaf, ar trebui ca intotdeauna sa se predea

banii (cash). 

      Procedeele de minimizare a riscului de expunere la un jaf sau atac

includ:

 instalarea unui birou de receptie mare, astfel incat clientii sa nu

poata ajunge la casa de inregistrare a banilor;
 instalarea unui buton de panica conectat la o alarma sau la o
statie de politie;
 instalarea unui dispozitiv care sa avertizeze cand intra cineva in
locul de munca (ex. oglinzi, sisteme de alarma, sau un clopotel la
usa);
 biroul de receptie sa fie vizibil din toate unghiurile salonului;
 asigurarea unei bune vizibilitati la locul de munca;
 asigurarea casei de marcaj:
 deschiderea sertarului casei de marcaj doar cand clientul plateste
pentru un serviciu sau achizitioneaza un produs;
 sertarul casei de marcaj sa fie incuiat cand aceasta nu este
utilizata;
  micsorarea, pe cat posibil, a accesului vizual la sertarul casei de
marcaj cand acesta este deschis;
 utilizarea unui dispozitiv acustic care sa indice deschiderea
sertarului casei de marcaj;
 depunerea banilor lichizi intr-un seif;
 utilizarea cardurilor de credit;

 
 protejarea lucratorilor in timpul depunerilor bancare:
 efectuarea  de depuneri bancare de-a lungul zilei;
 nu faceti cunoscut faptul ca aveti asupra dumneavoastra bani
atunci cand transportati bani la banca;
 pentru transportul banilor la banca trebuie schimbat traseul la
intervale de timp;
 folosirea unui telefon mobil in caz de nevoie.

7. LATEX

7.1. Efecte ale utilizarii latexului 

      Lucratorii care utilizeaza manusi din latex pot fi expusi riscului

imbolnavirilor profesionale:

 dermatite iritante de contact

 dermatite alergice de contact
 alergii la latex.

      Alergiile la latex pot include simptome cum ar fi urticarii, ochi iritati,

rinite si astm. In cazuri rare unele persoane pot suferi reactii alergice
severe cunoscute ca soc anafilactic. Aceste cazuri necesita tratament
medical in regim de urgenta. 

7.2. Masuri de combatere a efectelor

 eliminarea manusilor din latex (ex. manusi din alte materiale care
nu contin latex folosite in activitati cum ar fi aplicarea vopselelor
de par sau  din vinil care nu implica expunerea la sange sau fluide
corporale);
 lucratorii sa se spele pe maini cu apa si sapun dupa indepartarea
manusilor de latex;
  furnizarea informatiilor cu privire la alergiile la latex;
 lucratorii sa nu utilizeze creme pe baza de ulei sau lotiuni atunci
cand poarta manusi din latex, pentru ca acestea pot cauza
deteriorarea manusilor respective;

 
 
 

8.  PERICOLE LEGATE DE RADIATII 

8.1. Surse si efecte asupra sanatatii 

Tipul de Sursa Efecte asupra sanatatii

radiatie
Radiatii  Echipamente care utilizeaza  Pe termen scurt  - arsuri,
ultraviolete ultraviolete (lampi solare, paturi) conjunctivite

 Luminile utilizate in domeniul  Pe termen lung –

manichiurii imbatranirea prematura a
pielii, cancer de piele si
cataracta
Radiatii  Lampile cu infrarosii utilizate in  Arsuri ale pielii si ale
infrarosii tratamentele profunde bazate pe tesutului ocular
caldura

 Uscatoarele de par care folosesc

infrarosii
Lasere  Tratamentele din industria de
infrumusetare, cum ar fi exfolierea
pielii si indepartarea parului in exces
Ultrasunete  Industria de infrumusetare  -
tratamente bazate pe caldura si
exfolierea pielii
 Vatamari ale pielii
 Vatamari ale ochilor, inclusiv
orbire
 Incalzirea in exces si
arderea tesutului

8.2. Masuri de combatere a efectelor

  Instalarea de compartimente speciale pentru tratamentele cu raze
ultraviolete si cu laser, pentru a preveni expunerile accidentale la
radiatii; daca acest lucru nu este posibil:
 instalarea unor ecrane in jurul echipamentelor care nu transmit
lumina;
 consultarea furnizorului echipamentelor laser cu privire la
constructia unor ecrane capabile sa opreasca raza laser.
 Instruirea lucratorilor despre efectele expunerii la radiatii si
utilizarea in siguranta a echipamentelor;
 Utilizarea echipamentelor in concordanta cu instructiunile
producatorului;
 Avertizarea ca echipamentele emitente de radiatii sunt in stare de
functionare;
 Recomandarea ca lucratorul sa nu depaseasca timpul acordat 
tratamentului;
 Purtarea ochelarilor de protectie de catre lucrator si client in
timpul in care echipamentul cu raze ultraviolete/laser este in
functiune;
 Indepartarea sau acoperirea cu hartie neagra mata sau material
textil a obiectelor cu suprafete netede care pot reflecta (ex.
oglinzi, sticla, metalul lustruit, bijuterii), pe perioada tratamentului
cu laser;

8.3. Informatii despre lasere 

      Cele mai comune vatamari cauzate de lasere sunt imediate,

permanente pentru vedere. Arsurile retinei pot conduce la pierderea
totala sau partiala a vederii ochiului vatamat.

      Riscul arsurilor produse de laser asupra ochilor pot fi minimizate prin:

 alegerea unui laser adecvat procedurii de lucru;

 prevenirea expunerii accidentale a ochilor la lasere;
 instruirea si testarea operatorilor laser;
 laserele sa fie utilizate in spatii special construite prevazute cu usi
cu dispozitive de blocare, astfel incat raza laserului sa se inchida
cand se deschide usa;

 
9. ZGOMOTE SI VIBRATII 

9.1. Efectele expunerii la zgomote si vibratii

      Principalele riscuri asupra sanatatii, datorate expunerii la zgomot, in

afara de pierderea partiala sau totala a auzului, sunt stressul si
oboseala.  

      Echipamentele (uscatoare de par, aparate de masaj corporal, pile si

freze electrice pentru unghii) emit vibratii, lucratorii fiind expusi riscului
de a dezvolta boli profesionale. Aparitia acestor boli depinde de:

 tipul de echipament utilizat;

 durata utilizarii;
 pozitiile in care este folosit echipamentul.

9.2. Masuri de combatere a efectelor  

      Angajatorul trebuie sa consulte lucratorii si sa ia masuri pentru

minimizarea riscurile aparute datorita expunerii la zgomote si vibratii la
locul de munca, prin substitutie :

 inlocuirea echipamentelor existente cu echipamente care emit

zgomote si vibratii la un nivel mai scazut;
 separarea activitatilor zgomotoase de cele mai putin zgomotoase;
 instalarea pe tavan si pereti a materialor care absorb zgomotele;
 echipamentele sa fie intretinute si pastrate in bune conditii;
 lucratorii sa varieze pozitiile de lucru in mod regulat pentru a
minimiza expunerea la vibratii (ex.: sa treaca echipamentele dintr-
o mana in alta);
 instruirea lucratorilor privind riscurile la zgomote si vibratii.

10. COMODITATI 

10.1. Intretinerea locului de munca – efecte negative ce pot fi

induse si masuri de combatere 
      Proasta intretinere a locului de munca poate duce la alunecari,
impiedicari si caderi care pot provoca accidentari sau imbolnaviri
profesionale.

      Masurile de combatere a efectelor sunt :

 inspectarea podelelor in zona, pentru indepartarea factorilor de

risc;
 curatarea ori de cate ori este nevoie a locului de munca;
 a nu se trece cablurile de electricitate de-a lungul podelei;
 indepartarea cutiilor, gunoiul etc. din zona cailor de acces.

10.2. Intretinerea podelelor - efecte negative ce pot fi induse si

masuri de combatere 

      Podelele cu neregularitati sau alunecoase pot impiedica miscarile,

pot face suprafetele imprevizibile si pot creste probabilitatea de a se
produce alunecari, impiedicari si caderi. 

      Masurile de combatere a efectelor sunt :

 utilizarea suprafetelor nealunecoase;

 purtarea incaltamintei adecvate prevazuta cu o baza stabila,
nealunecoasa si care asigura un bun suport si protectie;
 asigurarea covoraselor de cauciuc si a semnalizarii de avertizare
in zonele unde spray-urile pe baza de ulei sunt utilizate in
apropierea cailor de acces;
 indepartarea stropilor de apa, ulei, substante chimice, ceara, parul
si orice alte substante de pe podea.

10.3. Sistemul de iluminare - efecte negative ce pot fi induse si

masuri de combatere 

      Slaba iluminare poate provoca:

 accidentari si raniri;
 oboseala, dureri ale ochilor;
 dureri de cap.
      Problemele comune cauzate de modul de iluminare se refera atat la
iluminarea prea puternica, cat si la iluminarea prea slaba.

      Conditiile de iluminare slaba conduc la aparitia de lumini si umbre,

care determina lucratorii sa apeleze la pozitii incomode ale corpului
pentru a putea lucra.

      Masurile de combatere a efectelor sunt :

 inlocuirea becurilor sau tuburilor fluorescente pe masura ce

acestea isi pierd capacitatea de a ilumina corespunzator;
 mentinerea becurilor, tuburilor fluorescente si ferestrelor curate;
 asigurarea transperantelor, perdelelor la ferestre pentru a controla
iluminarea excesiva.

 
 
 

PRECIZARE :

- Ghidul nu este parte a cadrului legislativ, reprezinta un instrument de

asistenta concreta si sistematizata a celor implicati in procesul de
organizare, conducere si executie a activitatilor in domeniul serviciilor
de igiena personala si estetica umana din cooperatia mestesugareasca,
in vederea identificarii obligatiilor in ceea ce priveste asigurarea
securitatii si sanatatii in munca,.

- Se recomanda completarea informatiilor cuprinse in ghid prin studierea

reglementarilor mentionate in Bibliografia anexata acestuia. 
 
 

            ________________ // __________________ 
 

                                                            ANEXA 1 

Privire generala asupra managementului de risc 

      Managementul de risc al securitatii si sanatatii in munca descrie un

proces in cinci pasi pentru controlul expunerii la riscurile asupra
sanatatii si sigurantei care pot sa apara la locul de munca.
Cei cinci pasi sunt:

1. Identificarea pericolelor
2. Evaluarea riscurilor care pot rezulta ca urmare a acestor pericole
3. Alegerea unor masuri de evitare a riscurilor care sa previna sau
sa micsoreze nivelul riscurilor
4. Implementarea masurilor de evitare a riscurilor
5. Monitorizarea si verificarea eficientei masurilor.

          Acest proces este ilustrat mai jos.

Exista un regulament, un standard consultativ, un  ghid   sau un material

orientativ realizat despre orice fel de pericole ati identificat?

Da

Nu

    Pasul 2: evaluarea riscurilor

Pasul 1: identificarea pericolelor

     Pasul 4: implementarea masurilor

        Pasul 3: alegerea unor masuri       de  control

Urmati informatiile din regulament, standard sau ghid

   Pasul 5: monitorizarea si verificarea

      Managementul de risc este un proces in desfasurare. Ar trebui sa fie

aplicat in momente diferite, cum ar fi:

 acum, daca nu a mai fost realizat pana acum;

 cand intervine o schimbare;
 dupa un incident (si/sau in preajma unui incident);
 la intervale regulate de timp, planificate, in concordanta cu locul
de munca.

      Managementul de risc ar trebui sa fie realizat in urma consultarii cu

lucratorii pentru a asigura rezultate mai bune in ceea ce priveste
sanatatea si securitatea.
      Un formular de management al riscului se regaseste in Anexa nr. 2 

PASUL 1 – Identificarea pericolelor 

      Identificarea pericolelor care apar la locul de munca inseamna

cautarea acelor lucruri care au potentialul de a cauza vatamari.

      Exista cateva tipuri generale de pericole la locul de munca, care

includ:

 ambianta de lucru (caldura, lumina, violenta la locul de munca);

 energia (cum ar fi cea electrica);
 operatiuni manuale;
 zgomot;
 substante (chimice, biologice);
 aparatura (cum ar fi instrumentele si dispozitivele).

      Toate pericolele de la locul de munca pot fi clasificate  (incadrate)

intr-una dintre categoriile de mai sus.

      Inceperea identificarii pericolelor prin impartirea locului de munca in

grupari logice, cum ar fi procese de lucru, operatiuni, joburi sau zone de
lucru.

      Activitatile care pot ajuta la identificarea pericolele sunt:

 inspectarea locului de munca;

 consultarea lucratorilor;
 testarea aparaturii, echipamentelor si nivelului de zgomot;
 monitorizarea mediului sau situatiei medicale;
 evaluarea stiintifica sau tehnica;
 analiza inregistrarilor incidentelor, plangerilor lucratorilor, amplorii
imbolnavirilor profesionale si rotatiei personalului;
 informatii de la producatori, furnizori si alte organizatii cum ar fi
uniuni, organisme ale angajatorilor si consultanta in domeniul
sanatatii si sigurantei. 

 
 
 
 

PASUL 2 – Evaluarea riscurilor 

      In aceasta etapa trebuie evaluat nivelul de risc asociat cu fiecare
dintre pericole. Riscul reprezinta probabilitatea ca, datorita pericolelor,
sa survina decesul, ranirea, accidentarea sau imbolnavirea. Pentru a
evalua riscul, trebuie luata in considerare si probabilitatea si
consecintele unui incident care se petrece la locul de munca.

      Pot fi folosite diferite metode pentru a intreprinde o evaluare a

riscului. Prioritatea riscului ofera o definitie primara a gradului de risc.
Scara riscurilor derivata din aceasta metoda ar trebui interpretata cu
grija, atata timp cat procesul din care ele rezulta este subiectiv si poate
fi pus in discutie.

      Nivelul riscului, sau “scala riscului”, este determinat de proiectarea

consecintelor si probabilitatilor estimate in „Tabelul Probabilitatilor
Riscului” de mai jos.

Tabelul Probabilitatilor Riscului

 
PROBABILITATI CONSECINTE: Cat de grav se poate rani cineva?
EXTREME MAJORE MODERATE MINORE
Cat este de probabil ca
Deces, dizabilitati Serioase Tratament doar
s-ar putea  intampla? permanente vatamari ale ocazional
corpului
FOARTE PROBABIL 1 2 3 4

Se poate intampla frecvent

PROBABIL 2 3 4 5

Se poate intampla ocazional

IMPROBABIL 3 4 5 6

Se poate intampla, dar rar

FOARTE PUTIN PROBABIL 4 5 6 7

Se poate intampla, dar probabil

nu se va intampla niciodata
 
 
Scor Actiune
1,2 sau 3 Faceti imediat ceva in  privinta acestor riscuri
4 sau 5 Faceti ceva in privinta acestor riscuri cat de curand posibil
6 sau 7 Aceste riscuri este posibil sa nu necesite atentie imediata
 
 

      Este important de retinut ca scorurile de risc obtinute nu au valoare

absoluta. Acest tabel este doar un mijloc de a stabili o scara a riscurilor.

      Scorurile (1-7) din tabelul de probabilitati ale riscului releva cat este
de important sa intreprinzi ceva in privinta fiecarui tip de risc, dupa cum
reiese si din tabelul anterior. 

PASUL  3 – Stabilirea masurilor de evitare a riscurilor 

      Masurile trebuie sa fie selectate in concordanta cu lista cuprinzand 

prioritatile.

      In primul rand, incercarea eliminarii sursei de risc (pericolului).

      Daca acest lucru nu este posibil, prevenirea sau micsorarea

expunerii la risc folosind una dintre metodele de mai jos sau o
combinatie a acestora:

 inlocuirea cu materiale, procese sau echipamente mai putin

periculoase;
 reproiectarea echipamentelor si a procesului de munca;
 izolarea pericolului.

(Nota: aceste masuri pot sa includa proceduri ingineresti).

      In ultima instanta, cand expunerea la risc nu este (sau nu poate

fi) micsorata prin alte metode se actioneaza prin:

 introducerea masurilor administrative;

 utilizarea echipamentului de protectie corespunzator.

      In multe cazuri, va fi necesara folosirea mai multor masuri de evitare

a riscurilor pentru a realiza un management satisfacator al expunerii la
risc. Unele masuri care vizeaza metode de realizare mai simple pot
necesita punerea lor in practica pana cand va fi stabilita o metoda
permanenta.
      Masurile de evitare a riscurilor selectate ar trebui:

 sa controleze in mod adecvat expunerea la risc;

 sa nu genereze alte pericole;
 sa permita desfasurarea lucrului fara sa existe disconfort sau
pericol.

PASUL 4 – Implementarea masurilor de evitare a riscurilor 

      Acest pas reprezinta aplicarea masurilor de evitare a riscurilor

selectate la locul de munca. Aceasta poate implica:

 Dezvoltarea procedeelor de lucru pentru asigurarea ca noile

masuri sunt eficiente (de ex. definirea responsabilitatilor de
management a  angajatorului si a lucratorilor);
 Comunicarea unor informatii clare despre noile masuri de
control si motivele acestor schimbari lucratorilor;
 Instruirea lucratorilor cu privire la noile masuri;
 Asigurarea unei supravegheri adecvate pentru a se vedea
daca noile masuri sunt aplicate corect;
 Includerea instruirii in procedurile de lucru cu privire la
intretinerea masurilor de evitare a riscurilor pentru a asigura
continua eficienta a noilor masuri care ar urma sa fie aplicate.

 
 

PASUL 5 – Monitorizarea si verificarea 

      Pasul final in procesul de management al riscului este monitorizarea

si verificarea eficientei masurilor de evitare a riscurilor. In acest sens, se
determina daca:

 masurile alese au fost implementate asa cum s-a planificat;

 masurile alese functioneaza;
 noile masuri au generat noi probleme sau au inrautatit
problemele existente.

      Trebuie stabilita o data la care sa fie trecut in revista intregul proces

al managementului de risc. 
 
 
 
 
 
 
 
 

                                                                                                                    

                                                                  ANE
XA 2     

Formularul pentru managementul de risc

FORMULARUL nr. 1 : MANAGEMENTUL DE RISC la locul de munca

…..

................................................................................................................................................
........... 

(Se completeaza cate un formular pentru fiecare pericol identificat la

locul de munca)  

Formular completat de: Data de completare a formularului: Raport nr.:

(semnat)
IDENTIFICAREA PERICOLULUI

Pericol:

Riscul asociat:

Circumstante specifice legate de risc:

Persoanele expuse riscului:

Este riscul (incercuiti o varianta):

 Minor   ______________________________  incercare de indreptare;

  Se regaseste intr-un

     regulament/standard/cod/ghid ___________  referire la regulament, standard,

                                                                                               cod sau ghid relevant ;

Altul      ------------------------------------------------- continuare;



EVALUAREA RISCULUI

Masuri existente de evitare a riscului (daca exista):

Probabilitate: (bifati varianta): foarte probabil, probabil, improbabil,  f. putin probabil; 

Consecinte: (bifati varianta):  extreme, majore, moderate, minore;                   

Gradul de risc (cu referire la Tabelul Probabilitatilor de Risc de mai jos):

MASURI DE EVITARE A RISCULUI

Posibile modalitati (metode) de realizare:

Modalitatile (metodelor) de realizarel preferate (si de ce):

PLAN DE IMPLEMENTARE
Modalitati de Activitati Resurse Persoana Data de Semnatura Data
evitare a asociate necesare (persoanele) implementare si data programata
riscurilor responsabile propusa pentru
verificare
             
             
 
 
VERIFICARE

Sunt masurile de evitare a riscurilor aplicate?

 Da
 Nu. Comentariu:

Micsoreaza masurile riscul?

 Da
  Nu. Comentariu:

Exista noi probleme legate de factorul risc?

 Nu

 Da. Comentariu:
 

Tabelul Probabilitatilor de Risc  

Probabilitate Consecinte
Extreme Majore Moderate Minore
Foarte probabil 1 2 3 4
Probabil 2 3 4 5
Improbabil 3 4 5 6
Foarte putin probabil 4 5 6 7

                            ANEXA 3  

Cum se face o evaluare a riscului pentru substante periculoase 

      Angajatorul trebuie sa evalueze riscul care apare ca urmare a

utilizarii substantelor periculoase la locul de munca.

      Daca se identifica un risc care ameninta sanatatea lucratorilor,

aparut ca urmare a utilizarii substantelor periculoase, trebuie sa se
efectueze controale pentru:

 prevenirea expunerii la substante periculoase;

 reducerea expunerii pana la un nivel cat mai mic posibil.

Exista diferite metode de a conduce o evaluare a riscului. Exemplu: 

Pasul 1 – Stabilirea celui care va face evaluarea riscului

      Aceasta persoana poate fi angajatorul, lucratorul desemnat cu
responsabilitati in domeniul securitatii si sanatatii in munca,
cosmeticianul. Aceasta persoana va coordona evaluarea, va
delega sarcinile si va avea responsabilitatea de a lua notite si de a
scrie informatii pentru a fi inregistrate.

Pasul 2 – Analiza procesului de lucru pe faze

      Analizarea fiecarui procedeu de lucru care se desfasoara la locul de

munca prin impartirea acestuia in operatiuni separate. Includerea in
evaluare a tuturor procedeelor de lucru (activitatile desfasurate la locul
de munca). 

De exemplu:

 operatiunile in domeniul coafurii pot fi: samponarea parului,

taierea parului, ondularea sau vopsirea parului;
 operatiunile in domeniul manichiurii pot fi: stergerea ojei, aplicarea
unghiilor false, pilirea unghiilor.

Pasul 3 – Identificarea substantelor utilizate in procesul

de lucru 

      Analizarea tuturor substantelor folosite (produse folosite pentru

curatat, produse pentru par si produse pentru manichiura) prin:

 verificarea listelor de stocuri, de inventar si a registrelor;

 verificarea locatiilor unde sunt folosite sau depozitate substantele.

 
 
 

Pasul 4 – Identificarea substantelor periculoase 

      Citirea etichetei / fisei pentru fiecare produs pentru a afla daca
acesta contine sau nu substante periculoase. Pentru detalii
suplimentare se poate contacta furnizorul. 

Pasul 5 – Informarea cu privire la substantele periculoase 

      Eticheta si fisa pentru fiecare produs furnizeaza informatii cu privire

la utilizarea in conditii de siguranta a substantei respective. 

Pasul 6 – Inspectarea si evaluarea expunerii 

      Procedeul de lucru trebuie examinat pentru a afla cum sunt folosite

substantele si daca exista posibilitatea ca un lucrator sa fie expus la
vreun risc. O analiza a procedeului de lucru poate include mai multe
verificari, cum ar fi:

 Sunt lucratorii expusi?

 Cat timp sunt expusi?
 Cat de des sunt expusi?
 Cat de mult sunt expusi?
 Expunerea este sub forma de vapori, prafuri sau cete?
 In ce fel este expus lucratorul? (ex.: pielea, ochii, inhalare,
inghitire)
 Exista metode sigure la locul de munca? Si daca da, sunt urmate
intocmai?
 Se aplica masurile de control? Cat de eficiente sunt ele?

(in analiza procedeului de lucru se utilizeaza Anexa 4) 

Pasul 7 – Evaluarea riscului 

      Pasul anterior furnizeaza suficiente informatii pentru a stabili:

 natura si severitatea pericolului pentru fiecare substanta

periculoasa;
 gradul de expunere a lucratorilor la locul de munca;
 daca exista masuri de control adecvate controlului expunerii.

 
      Realizand evaluarea riscului se ajunge la una dintre urmatoarele
patru concluzii:

1. Nu exista un risc semnificativ pentru sanatate.

2. Exista un risc semnificativ pentru sanatate dar este bine controlat.
3. Exista un risc semnificativ pentru sanatate care trebuie sa fie
controlat.
4. Nesiguranta in privinta riscului – trebuie culese mai multe
informatii despre substanta, activitate sau expunere.

Pasul 8 – Decizie pentru a evita riscul 

      Controlul sau prevenirea expunerii pot fi obtinute prin implementarea

unor masuri de avizare a riscurilor adecvate, in concordanta cu lista
prioritatilor acestora.

      Este utila cunoasterea informatiilor din fisa produsului.

      Instruirea lucratorilor asupra utilizarii in siguranta a substantelor

chimice trebuie sa fie eficienta.

      Trebuie monitorizat procedeul de lucru, pentru a vedea daca

expunerea se situeaza la un nivel acceptabil si daca lucratorii sunt
monitorizati pentru a se observa efectele adverse asupra sanatatii. 

Pasul 9 – Inregistrarea evaluarii 

      Se inregistreaza evaluarea.

      Adnotarile referitoare la evaluare trebuie sa reflecte detaliile evaluarii

si sa furnizeze suficiente informatii pentru a evidentia modul in care
deciziile asupra riscului si masurile de evitare au fost realizate. 

Pasul 10 – Privire retrospectiva asupra masurilor de evitare

      Toate masurile pentru evitarea expunerii trebuie sa fie

examinate in mod detaliat si testate la intervale regulate pentru a le
asigura eficienta.

      Trebuie efectuate controale repetate, daca sunt raportate imbolnaviri

profesionale datorate conditiilor de lucru.  
 
 

                                                                       
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

                                                              ANEXA 4     

Lista riscurilor determinate de substantele periculoase evaluate

pentru serviciile de infrumusetare 

      Urmatoarea lista a fost creata ca sprijin in controlul evaluarii riscului

pentru substantele periculoase in domeniul serviciilor de infrumusetare.

      Acolo unde este bifata o casuta innegrita, aceasta indica

necesitatea obtinerii mai multor informatii, ca nu exista masuri de
evitare in acel loc, sau ca masurile de evitare existente nu sunt
adecvate. Trebuie intreprinse demersuri pentru ca masurile de
evitare a riscurilor sa conduca la bifarea a cat mai putine casute
innegrite.

      Lista riscurilor determinate de substantele periculoase evaluate

pentru serviciile de coafura, manichiura si infrumusetare (cosmetica) 

Amplasarea locului de
munca:___________________________________ 

Operatiuni:________________________________________________
__ 
Substanta(e)
folosite:__________________________________________ 

Echipa de
evaluare:___________________________________________ 

Data:_____________________________________________________
__ 
 

Ati citit fisa si eticheta pentru aceasta substanta(e)?   DA NU

1. SUBSTANTA

 
1.1 Va puteti descurca fara a                        DA NU Daca nu este necesar sa
folositi aceasta
folosi aceasta substanta? substanta, nu o folositi
1.2 Exista o alternativa mai sigura disponibila? Daca DA NU Daca exista o alternativa
exista o alternativa nepericuloasa,sau mai putin nepericuloasa sau mai
periculoasa, o veti folosi? putin periculoasa, alegeti-
o
Daca ati raspuns “da” la aceste doua intrebari, atunci faceti schimbarile inainte de a
merge mai departe.
1.3 Substanta periculoasa este intr-   DA NU
o forma care se poate raspandi
in aer? (de exemplu pudra fina,
aerosol, vapori)
1.4 Aceasta substanta periculoasa   DA NU
poate fi inspirata (inhalata)?
 
1.5 Ce actiuni au fost intreprinse pentru a reduce expunerea la aceasta substanta?
1.6 Sunt aceste actiuni eficiente? DA NU  
1.7 Este facil accesul la MSDS relevante? DA NU  
1.8 Sunt toate substantele corect etichetate? DA NU  
1.9 Sunt amestecurile sau dilutiile de substante depozitate si etichetate DA NU  
corespunzator?
1.10 Substantele partial folosite sunt depozitate in locatiile desemnate dupa DA NU  
 folosire?
1.11 Exista vreun risc de amestec necorespunzator sau de contaminare a   DA NU
substantelor?
 

2. PROCEDEUL 

2.1 Puteti identifica anumite actiuni sau circumstante in care este posibil ca   DA NU
substanta sa fie inhalata?
2.2 Sunt vreodata vizibile in aer praf sau ceata sau s-a intamplat sa persiste   DA NU
un miros puternic?
2.3 Exista vreo posibilitate ca pielea sa intre in contact cu substanta   DA NU
periculoase?
2.4 Puteti identifica anumite actiuni sau conditii in care este probabil   DA NU
contactul cu pielea?
2.5 A fost vreodata transferata substanta in alt recipient?   DA NU
2.6 A fost acest al doilea recipient imediat curatat dupa folosire sau etichetat DA NU  
corespunzator daca substanta a ramas in recipient?
2.7 Recipientul are dimensiunea corespunzatoare? DA NU  
2.8 Este designul recipientului corespunzator pentru utilizarea respectiva? DA NU  
2.9 Este metoda de dispensare de substanta corespunzatoare? DA NU  
2.10 Dispensarea de recipientele goale se realizeaza intr-un mod DA NU  
corespunzator?
 

3. MANAGEMENT 

3.1 Ce actiuni au fost intreprinse pentru a reduce expunerea la substante periculoase?

3.2 Sunt aceste actiuni eficiente? DA NU  
3.3 Este salonul dotat cu ventilatie locala sau cu sistem de aer conditionat? DA NU  
3.4 Influenteaza presiunea la lucru si constrangerile legate de timp siguranta   DA NU
operatiunilor efectuate la locul de munca?
3.5 Locul de munca este in general curat, este curatenia o constanta in DA NU  
cadrul operatiunilor desfasurate?
3.6 Sunt sigure procedurile proiectate pentru a elimina reducerea expunerii? DA NU  
3.7 Procedurile sunt determinate ca urmare a consultarii si sunt revazute DA NU  
periodic?
3.8 Substantele sunt frecvent depozitate in locatii temporare? DA NU  
3.9 Depozitarea este in concordanta cu cerintele de pe eticheta si din DA NU  
MSDS?
3.10 Exista o metoda de reabilitare pentru a rezolva problema operatorilor DA NU  
care se confrunta cu efecte adverse asupra sanatatii?
3.11 Sunt aplicate controalele administrative pentru prevenirea accesului DA NU  
general la aceasta substanta periculoasa?
3.12 Sunt adecvate elementele de prim ajutor in caz de urgenta? DA NU  
3.13 Procedurile de rezolvare a urgentelor, stropiri sau aruncare a resturilor DA NU  
sunt discutate sau aplicate cu regularitate?
3.14 Sunt manusile adecvate, la indemana si utilizate? DA NU  
3.15 A fost luat in considerare si alt echipament de protectie in afara de DA NU  
manusi?
3.16 Echipamentul de protectie este depozitat intr-o maniera DA NU  
corespunzatoare?
3.17 Crema – bariera rezistenta la apa este aflata la indemana si utilizata? DA NU  
 
4. MEDIUL DE LUCRU

 
4.1 Exista ventilatie naturala?   DA NU
4.2 Exista aer conditionat?   DA NU
4.3 Sistemul de ventilatie pare a face fata in mod adecvat vaporilor si prafurilor?   DA NU
4.4 Exista vreun sistem local de ventilatie (exhaustare)?   DA NU
4.5 Sunt asigurate conditii pentru spalarea mainilor (sapun si apa calda)?   DA NU
4.6 Zonele de depozitare sunt in general corespunzatoare?   DA NU
4.7 Zonele de depozitare sunt in mod adecvat etichetate si prevazute cu afise?   DA NU
4.8 Sunt extinctoarele usor accesibile?   DA NU
4.9 Tipul de extinctoare este corect ales?   DA NU
4.10 Extinctoarele sunt in mod regulat intretinute?   DA NU
 
 
4.11 Sunt iesirile de urgenta accesibile si bine marcate cu semne distinctive?   DA NU
4.12 Sunt lucratorii feriti de riscul asociat cu prezenta reziduurilor substantelor   DA NU
periculoase ramase pe suprafetele de lucru?
4.13 Designul zonei de lucru este eficient pentru operatiunile care se desfasoara   DA NU
acolo?
 
5. CONSIDERATII LEGATE DE LUCRATOR 

5.1 Exista plangeri din partea lucratorilor cu privire la efectele asupra sanatatii,   DA NU
cum ar fi dureri de cap, ochi iritati, probleme aparute la nivelul epidermei
sau probleme respiratorii?
5.2 Cunosc lucratorii potentialul risc asupra sanatatii implicat de utilizarea DA NU  
acestei substante?
5.3 Au fost toti lucratorii instruiti cu privire la procedurile de realizare in DA NU  
siguranta a operatiunilor de la locul de munca?
5.4 Folosesc lucratorii intotdeauna aceste proceduri? DA NU  
5.5 Au fost lucratorii instruiti cu privire la cauzele dermatitei iritante de contact DA NU  
si declansarii dermatitei alergice de contact?
5.6 Au fost sfatuiti/informati lucratorii asupra simptomelor expunerii acute la DA NU  
aceste substante si asupra tipul de prim ajutor recomandat (conform
MSDS, asigurarea de aer proaspat)?
5.7 Au fost lucratorii informati asupra anumitor riscuri, cum ar fi gaze, vapori DA NU  
sau generarea de caldura, aparute ca urmare a amestecului acestei
substante cu altele? 
 

Daca exista nesiguranta asupra unuia dintre raspunsuri sau daca exista
neintelegeri intre membrii echipei de evaluare, atunci trebuie sa se
bifeze casuta innegrita.

        

                                                                  ANEXA 5

Exemplu de evaluare a riscului

Evaluare a riscului pentru operatiuni manuale

 
 

1. Identificarea operatiunilor care prezinta probleme (identificarea

pericolelor) 

      Nu toate operatiunile manuale sunt periculoase. In primul rand

trebuie identificate operatiunile cu probleme, de la locul de munca.
Operatiunile cu probleme pot fi mai degraba identificate in urmatoarele
momente:

 cand se opereaza o schimbare, de ex.emplu procese sau

instrumente noi;
 cand exista semnale ca ceva poate fi in neregula, de exemplu
cand lucratorii raporteaza un anumit disconfort sau cand se
observa anumite pozitii incomode;
 in urma unui incident.

      O evaluare a riscului este dirijata atunci pe operatiunile cu probleme. 

2. Evaluarea riscului 

      La evaluare, toate elementele unei operatiuni trebuie privite ca pe

riscuri diferite care pot sa apara (de ex. operatiunea de aplicare a culorii
are riscuri diferite pentru elementele de pieptanare a parului, de aplicare
a hartiei/foliei, de aplicare a culorii).

      Se intocmeste o nota cu riscurile care au fost identificate pentru

operatiunea evaluata. 

3. Masuri de evitare a riscului 

      Luarea in considerare a factorilor de risc individuali si combinati si

determinarea celor  pentru care trebuie luate masuri de evitare.

      Stabilirea masurilor de evitare necesare pentru factorii de risc

relevanti pentru operatiunea respectiva. (informatii suplimentare pot fi
gasite in Standardul privind Operatiunile Manuale, daca exista, sau in
documentatia tehnologica aferenta desfasurarii acestora).

      Masurile legate de amenajari (schimbarile facute in zona de lucru, a

instrumentelor sau a modul in care este efectuata munca) sunt
preferabile masurilor administrative (instruire, organizarea muncii si
intretinere). 
 
 
 

4. Implementarea masurilor de evitare a riscurilor

 
      Elaborarea unui plan de masuri.

      Este necesara o combinatie intre masurile legate de amenajari (pe

termen lung si masurile administrative pe termen scurt). Se fac note
referitoare la acest plan. 

5. Revenire asupra masurilor de evitare a riscurilor

      Verificarea solutiile pentru a vedea daca functioneaza, daca sunt

utilizate/aplicate corect si daca nu determina aparitia oricarui alt risc. 

      Tabelele din anexa 7 cuprind studii de caz care reprezinta o

modalitate de a combina documentatia de evaluare a riscului pentru
eliminarea sau micsorarea riscului sau vatamarilor rezultate din
operatiunile manuale la locul dumneavoastra de munca. 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
                                                                  ANEXA 6 

Prevederi ale legislatiei in domeniul securitatii si sanatatii in

munca 
 

Obligatiile angajatorului in domeniul securitatii si sanatatii in

munca (conform HG 1425/2006): 

      Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea

lucratorilor in toate aspectele legate de munca.

      In cazul in care un angajator apeleaza la servicii externe, acesta nu

este exonerat de responsabilitatile sale in acest domeniu.

      Obligatiile lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu

aduc atingere principiului responsabilitatii angajatorului.  

      In cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia

masurile necesare pentru:

a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor;

b) prevenirea riscurilor profesionale;

c) informarea si instruirea lucratorilor;

d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii

si sanatatii in munca.  

      Angajatorul are obligatia sa urmareasca adaptarea masurilor

mentionate, tinand seama de modificarea conditiilor, si imbunatatirea
situatiilor existente.  

Obligatiile lucratorilor (conform HG 1425/2006): 

      Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate

cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din
partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare
sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane
care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului
de munca.
      Principalele obligatii vizeaza:

a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele

periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de productie;

b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si,

dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru
pastrare;  
 

c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea,

schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate
proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice
si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;

d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice

situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un
pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice
deficienta a sistemelor de protectie;

e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau

angajatorului accidentele suferite de propria persoana;

f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp

cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau
cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari,
pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;

g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu

lucratorii desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca
mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru
securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;

h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul

securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;

i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii

sanitari.  

Reprezentantii in domeniul sanatatii si securitatii la locul de munca

Reprezentantii in domeniul sanatatii si securitatii sunt imputerniciti sa:

  realizeze inspectii periodice pentru sanatate si siguranta;
 informeze angajatorul cu privire la orice cauza care ar putea
conduce la raniri sau imbolnaviri la locul de munca;
 fie prezent atunci cand angajatorul ancheteaza un lucrator cu
privire la un incident petrecut la locul de munca (daca lucratorul il
solicita);
 revada circumstantele in care au avut loc accidentari sau
imbolnaviri, pentru a informa lucratorul si pentru a-i da
recomandari;
 fie consultat de catre angajator cu privire la schimbarile la locul de
munca propuse, care ar putea sa afecteze sanatatea si siguranta
zonei de lucru pe care o reprezinta;
 ajute la rezolvarea problemelor de securitate si sanatate de la
locul de munca;
 informeze angajatorul cu privire la prezenta unui inspector de
securitate si sanatate in munca;
 raporteze orice aspect care afecteaza securitatea si sanatatea in
munca, precum si siguranta angajatorului;
 astepte ca angajatorul sa coopereze in remedierea unor probleme
si daca aceasta nu se intampla, sa raporteze problema unui
inspector;
 ceara angajatorului sa stabileasca un comitet de securitate si
sanatate in munca si sa fie membru al comitetului.

Comitetul de securitate si sanatate in munca (conform

HG1425/2006): 

      Comitetul de securitate si sanatate in munca este organul paritar

constituit la nivelul angajatorului, in vederea participarii si consultarii
periodice a lucratorilor si/sau a reprezentantilor lor la discutarea tuturor
problemelor referitoare la securitatea si sanatatea in munca.

      Comitetul de securitate si sanatate in munca urmareste modul in

care se aplica si se respecta reglementarile privind securitatea si
sanatatea in munca. 

Inregistrarea evenimentelor  (conform HG1425/2006) 

      Orice eveniment – accidentul care a antrenat decesul sau vatamari

ale organismului, produs in timpul procesului de munca ori in
indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana data disparuta
sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost
implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum si cazul
susceptibil de boala profesionala sau legata de profesiune – trebuie
comunicat de indata angajatorului de catre conducatorul locului de
munca sau orice alta persoana care are cunostinta despre producerea
acestuia.

      Angajatorul are obligatia sa comunice evenimentele:

o inspectoratelor teritoriale de munca, toate evenimentele

o asiguratorului evenimentele urmate de incapacitate
temporara de munca, invaliditate sau deces, la confirmarea
acestora;
o organelor de urmarire penala.

       

      Cercetarea evenimentelor este obligatorie si se efectueaza:

o de catre angajator, in cazul evenimentelor care au produs

incapacitate temporara de munca;
o de catre inspectoratele teritoriale de munca, in cazul
evenimentelor care au produs invaliditate evidenta sau
confirmata, deces, accidente colective, incidente
periculoase, in cazul evenimentelor care au produs
incapacitate temporara de munca lucratorilor la angajatorii
persoane fizice, precum si in situatiile cu persoane date
disparute;
o de catre Inspectia Muncii, in cazul accidentelor colective,
generate de unele evenimente deosebite, precum avariile
sau exploziile;

      Inregistrarea evenimentelor se face pe baza procesului-verbal de

cercetare.  

      Angajatorul raporteaza evenimentul la inspectoratul teritorial de

munca, precum si la asigurator.  

      Angajatorul va tine evidenta evenimentelor in:

      - Registrul unic de evidenta a accidentatilor in munca

      - Registrul unic de evidenta a incidentelor periculoase

      - Registrul unic de evidenta a accidentelor usoare

- Registrul unic de evidenta a accidentatilor in munca care au ca

urmare incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru 
 

Semnalarea, cercetarea, declararea si raportarea bolilor

profesionale 

      Bolile profesionale, cat si suspiciunile de boli profesionale se vor

semnala obligatoriu de catre toti medicii care depisteaza astfel de
imbolnaviri, indiferent de specialitate si locul de munca, cu prilejul
oricarei prestatii medicale: examene medicale profilactice, consultatii
medicale de specialitate.  

      Cercetarea, in termen de 7 zile, are drept scop confirmarea sau

infirmarea caracterului profesional al imbolnavirii respective, si se
finalizeaza cu redactarea si semnarea Procesului verbal de cercetare. 

      Declararea bolilor profesionale se face de catre Autoritatea de

sanatate publica judeteana sau a municipiului Bucuresti din care face
parte medicul de medicina a muncii care a efectuat cercetarea.  

      Raportarea bolilor profesionale nou-declarate se face in cursul lunii

in care s-a produs imbolnavirea, de catre autoritatea de sanatate
publica judeteana respectiv a muncipiului Bucuresti, la Centrul national
de coordonare metodologica si informare privind bolile profesionale din
cadrul Institutului de Sanatate Publica Bucuresti, la Centrul National
pentru Organizarea si Asigurarea Sistemului Informational si Informatic
in Domeniul Sanatatii Bucuresti, precum si la structurile teritoriale ale
asiguratorului stabilite conform legii.  
 
 
 
 
 
 

 
                                                                                          Anexa 7 (Studiu de
caz)
Evaluarea combinata a riscului – Operatiuni
manuale (coafura) 
Unitatea nr.1 Servicii in domeniul coafurii

5 operatiuni: Spalat, tuns, uscat, ondulat parul, colorare

Numarul de lucratori expusi: 5 lucratori

PASUL 1. IDENTIFICAREA RISCULUI

FACTORI DE RISC DIRECTI
F   POZITII DE LUCRU REPETITIE SI DURATA EFORTURI P

   Inaltimea si pozitia Operatiuni similare cu cerinte fizice similare  Scau

A sunt efectuate in mod repetitiv
DESIGNUL bazinului de spalare Inalt
SPATIULUI DE conduce la aplecarea si lucra
C LUCRU contorsionarea spatelui, mult
precum si pozitii trebu
T aplecate ale gatului Aces
 Bratele sunt adesea cond
O ridicate deasupra
umerilor si in afara
R corpului cand usuca,
taie, onduleaza si spala
parul
I   Incheietura mainii este
indoita in timpul
D majoritatii operatiunilor

E   Lucratorii stau in
picioare in majoritatea
R timpului intr-o zi, ceea ce
inseamna mai mult de 2
ore
I
   Incheieturile indoite /  Operatiunile considerate a fi de  Stra
S INSTRUMENTE pozitiile bratelor sunt natura repetitiva (spalarea, taierea, apro
FOLOSITE observate atunci cand uscarea, ondularea, colorarea) sunt
uscatorul de par nu este realizate pe durata a peste 4 ore (in  Inch
C  tinut confortabil total) intr-o tura normala aplic
 Foarfecele determina forta
C indoirea mainii omo

A  La utilizarea foarfecelor
se foloseste prinderea
R prin ciupire
    Nu e aplicabil  Nu e aplicabil  Greu
E  NATURA SARCINII kg.

C Prob
risc
O MANEVRAREA  Nu e aplicabil  Nu e aplicabil  Nu e
SARCINII
N    Nu e aplicabil  Sunt varfuri in incarcarea muncii,  Nu e
ORGANIZAREA acestea sunt zilele ocupate
T MUNCII  Cand e foarte mult de lucru uneori nu
se mai iau nici pauze
R
 Lucratorul nu are control asupra
I programarii operatiunilor, de
exemplu de incasarea banilor se
B poate ocupa oricare dintre angajati.
Lucratorul este incapabil sa varieze
natura lucrului pentru a preveni
U solicitarea in exces a acelorasi
muschi
I
   Nu s-a realizat nici un fel  Nu e aplicabil  Lucr
FACTORI de instruire in domeniul pot s
E pozitiilor de lucru
INDIVIDUALI
preferate
 Tocurile inalte adeseori
cauzeaza rosaturi
crescand stressul
asupra spatelui si
calcaielor

 
 
  PE TERMEN SCURT PE TERMEN
POTENTIALE  Oboseala muschilor  Infla
CONSECINTE  Dureri de spate datorate aplecarii, intinderii si rasucirii excesive,  Vata
precum si  statului prelungit pe scaun inch
 Dureri de gat datorate aplecarii excessive
 Dureri de umeri si brate cauzate de lucrul prelungit cu  Vata
bratele ridicate, la distanta de corp vert
 Dureri de incheieturi si antebrate datorate strangerii fortate
si aplecarii excesive
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Pasul 2          EVALUAREA RISCULUI

Avand in vedere combinatiile de factori de risc din tabelul ant

este nivelul de risc inacceptabil?
 Retineti ca odata identificati factorii de risc, prezenta lor va fi suficienta pentru a garanta schi
operatiunilor

Pasul 3          PLANUL DE ACTIUNE

Activitate / Controale
Element Factor de risc Cauza

Spalarea Spate aplecat si rasucit Inaltimea si pozitia Reproiectarea bazinului pentru sp

parului bazinului pentru spalare astfel incat lucratorul sa poata sta
Gat aplecat inainte spatele clientului si potrivirea inalti
bazinului pentru spalare astfel inca
se ajunga la o inaltime confortabila
Taierea, 1. Bratele ridicate 1. Clientul e prea 1. si 2. Achizitionati un scau
uscarea, deasupra inalt reglabil pentru clienti astfel
ondularea, umerilor 2. Clientul e prea capul clientului sa poata fi
colorarea 2. Spate aplecat, gat scund
pozitionat la o inaltime de lu
indoit 3. Manipulare
3. Incheieturi indoite necorespunzato corespunzatoare
in momentul are a uscatorului
de par 3. Instruiti lucratorii in metodele de
utilizarii uscatorului lucru preferate
de par 4. Nu sunt
4. Stat in picioare asigurate
lucratorilor 4. Asigurati un scaun reglabil cu u
permanent spatar bun si cu rotile
scaune sau
5. Incheieturi indoite scaunele
5. Recomandati cel mai potrivit tip
5. Tipul de foarfece foarfece pentru fiecare tip de activ
folosite, ceruta. Variati operatiunile astfel in
montarea lucratorul sa nu efectueze aceleas
bigudiurilor, operatiuni in mod repetitiv
aplicarea culorii
Factori 1. Stress crescut 1. Folosirea 1. Interzicerea tocurilor
individuali asupra zonei
 lombare si incaltamintei inalte. Doar tocuri med
calcaielor cu tocuri inalte sau pantofi fara toc.
si statul
2. Pozitii de lucru 2. Realizati instruiri care sa ai
permanent in
necorespunzatoare tema pozitiile preferate de l
, de exemplu picioare
folosirea in mod
neconfortabil a 2. Lipsa instruirii
uscatorului de par asupra pozitiilor
de lucru
preferate
Elemente Organizarea muncii Programarea/ Analizati numarul inregistrarilor pe
comune fiecare lucrator, in special pe acele
Miscari repetitive si Inregistrarea care implica operatiuni solicitante
fortate operatiunilor  ar fi decolorarea parului. Alternati,
este posibil, statul in picioare cu p
asezat. Variati operatiunile unde e
posibil, pentru a permite muschilor
se relaxeze
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

 
 
 
 
 

căutare...
Hairmaster

Meniu Principal

 Acasa
 Norme Saloane
 Galerie Foto
 Contact
 Webmail Login

User Menu

 Forum
 Carte de Oaspeti

Sondaj

Impresii despre site

Frumos
Frumos dar mai e mult de lucru
Asa si asa
Nu imi place
E urat rau
Vot
 

Autentificare

Va rugam sa va autentificati pentru a avea acces la informatii pentru utilizatori

Utilizator

Parolă

Ţine-mă minte

Autentificare

 Aţi uitat parola?

 Aţi uitat utilizatorul?
 Creaţi un cont
Multumim ca sunteti alaturi de noi

Curs BNR

08 Iunie 2010
  EUR   4.2311
  USD   3.5496
  CHF   3.0646
  GBP   5.1143
  XAU   142.5666

Vizitatori

448 Vizitatori
Norme de functionare in saloanele de infrumusetare corporala
Evaluare utilizator:  / 2
Evaluare
Cel mai slab Cel mai bun 
Ministerul Sănătăţii Publice

Ordin nr. 1136/2007

din 27/06/2007
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr.
484 din 19/07/2007

privind aprobarea Normelor de igienă

pentru cabinetele de înfrumuseţare
corporală

Având în vedere prevederile titlului I din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul
sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Sănătăţii Publice,
văzând Referatul de aprobare al Inspecţiei sanitare de stat nr. E.N. 6.848/2007,

ministrul sănătăţii publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele de igienă pentru cabinetele de înfrumuseţare corporală,

prevăzute în anexele nr. 1-3 care fac parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Autoritatea de sănătate publică din Ministerul Sănătăţii Publice şi Inspecţia
sanitară de stat din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice, autorităţile de sănătate publică
judeţene şi a municipiului Bucureşti, inspecţiile sanitare de stat judeţene şi a municipiului
Bucureşti, ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie, unităţile publice şi private
din domeniu vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.
Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă art. 78-83 din Ordinul
ministrului sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a
recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 140 din 3 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare,
precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în
vigoare în termen de 60 de zile de la publicare.

Ministrul sănătăţii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Bucureşti, 27 iunie 2007.

Nr. 1.136.

ANEXA Nr. 1

DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1. - În sensul prezentului ordin, termenii de mai jos au următoarele înţelesuri:

a) procedură sau operaţiune - activitate de piercing, tatuaj, micropigmentare, tratament şi
machiaj cosmetic, manichiură, pedichiură, epilare, frizerie, coafură şi bărbierit;
b) operator - persoană care este instruită şi execută operaţiunile de piercing, tatuaj, în
condiţiile legii;
c) estetician - persoană calificată să execute operaţiunile de îngrijire şi înfrumuseţare;
d) client - persoană care solicită servicii de piercing, tatuaj, micropigmentare, de tratament
şi machiaj cosmetic, manichiură, pedichiură şi epilare, de frizerie, coafură, bărbierit;
e) cabinet - locul în care se desfăşoară activităţile de piercing, tatuaj, micropigmentare, de
tratament şi machiaj cosmetic, manichiură, pedichiură şi epilare, de frizerie, coafură şi
bărbierit;
f) piercing - înţeparea pielii şi a straturilor sale în scopul de a crea o breşă pentru a insera
o bijuterie sau un alt ornament;
g) piercingul urechii - piercingul lobului şi/sau al zonei superioare cartilaginoase a
urechii;
h) micropigmentare - procedură asemănătoare din punct de vedere tehnic cu cea folosită
în aplicarea tatuajului, de introducere a unui pigment sau colorant în stratul dermic al
pielii, folosită pentru machiaj semipermanent, cum ar fi conturul buzelor şi al ochilor.
Micropigmentarea durează mai mulţi ani, dar nu este permanentă;
i) tatuare - practică de imprimare a unui însemn sau a unei figuri pe pielea umană prin
împunsături şi de introducere a unui pigment, cu carater permanent;
j) epilare - proces prin care se îndepărtează temporar sau definitiv părul nedorit din
diferite zone ale corpului;
k) machiaj - aplicare temporară a unui produs cosmetic care are această funcţie, pe zona
feţei, gâtului şi bustului;
l) tratament cosmetic - procedură de curăţare, masaj şi îngrijire a pielii de un anumit tip al
tenului sau având o anumită afecţiune;
m) manichiură - proceduri de îngrijire şi înfrumuseţare a mâinilor şi a unghiilor de la
mâini;
n) pedichiură - proceduri de îngrijire şi înfrumuseţare a picioarelor şi a unghiilor de la
picioare;
o) aplicarea unghiilor artificiale - modalitate de extensie a unghiilor naturale cu ajutorul
diferitelor produse şi tehnici;
p) bărbierit - procedeu de îndepărtare a părului de pe faţă şi gât cu ajutorul unui
instrument sau obiect tăios;
q) frizat, coafat - procedură de scurtare, aranjare şi îngrijire a părului;
r) anestezice - medicamente prin administrarea cărora este diminuată sau suprimată
sensibilitatea la durere;
s) timp de vindecare - timpul necesar vindecării canalului în care a fost inserată bijuteria
sau a zonei în care s-a efectuat tatuajul, după lezarea ţesutului.
Art. 2. - (1) Cabinetul trebuie să aibă incinte separate pentru fiecare dintre următoarele
activităţi:
a) accesul, înregistrarea şi aşteptarea clienţilor;
b) desfăşurarea procedurilor;
c) păstrarea echipamentului, instrumentarului şi a articolelor curate, dezinfectate şi sterile,
în dulapuri separate şi închise, în spaţii lipsite de praf şi umiditate, la care au acces numai
persoanele autorizate;
d) depozitarea echipamentelor şi materialelor utilizate pentru curăţenie.
(2) Se acceptă amenajarea cel puţin a unui spaţiu pentru curăţarea, dezinfecţia, sterilizarea
instrumentarului şi a materialelor refolosibile, în camera de desfăşurare a procedurilor.
(3) Pereţii, podelele şi tavanele din fiecare cameră trebuie să fie bine întreţinute, netede,
lavabile, confecţionate din materiale neabsorbante, care să poată fi uşor spălate şi curăţate,
iar culorile acestor suprafeţe trebuie să fie deschise; în cazul finisajelor nelavabile,
curăţarea se face prin aspirare.
(4) Incintele trebuie să fie adecvat luminate cu lumină artificială şi naturală.
(5) Incintele trebuie să fie bine ventilate, pentru a se elimina fumul, praful sau vaporii.
(6) Cabinetul trebuie să fie dotat cu grup sanitar, întreţinut corespunzător din punct de
vedere igienico-sanitar şi bine ventilat.
(7) Este obligatoriu să existe chiuvetă pentru spălarea materialelor rezultate ca urmare a
efectuării procedurilor, precum şi chiuvetă separată pentru spălarea şi dezinfecţia
mâinilor, situată în camera de desfăşurare a procedurii. Se asigură obligatoriu apă potabilă
curentă rece şi caldă, în cantităţi suficiente, săpun antibacterian, periuţă de unghii şi
prosop de hârtie de unică folosinţă sau dispozitive pentru uscarea mâinilor.
(8) Numărul optim de dotări sanitare se va stabili conform normelor de proiectare, în
funcţie de numărul de operatori şi clienţi ai unităţii.
(9) Toate suprafeţele trebuie menţinute în perfectă stare de curăţenie şi întreţinere.
Suprafeţele pe care se desfăşoară tratamentele sau cele aflate în zona de sterilizare trebuie
să fie confecţionate din materiale neporoase, neabsorbante.
(10) Cabinetul trebuie să fie dotat cu mijloace pentru precolectarea şi colectarea deşeurilor
periculoase, precum şi a celor menajere: recipient cu capac, pubelă, containere şi saci
colectori de unică folosinţă; colectarea, depozitarea, transportul şi neutralizarea deşeurilor
se fac conform prevederilor legale în vigoare.
(11) Încăperile sau platformele impermeabilizate amenajate pentru depozitarea
recipientelor de colectare a reziduurilor solide sunt racordate la un hidrant şi la reţeaua de
canalizare, pentru a fi curăţate când este necesar, cât şi pentru spălarea şi dezinfecţia
recipientelor.
(12) Dezinsecţia periodică se va face la 3 luni, iar deratizarea periodică se va face la
intervale de maximum 6 luni sau ori de câte ori este nevoie; între operaţiunile periodice se
vor aplica proceduri de dezinsecţie şi deratizare curente, de întreţinere, în funcţie de
prezenţa vectorilor.
(13) Se interzic fumatul, consumul de băuturi alcoolice, de substanţe stupefiante, precum
şi accesul animalelor în cabinet; este obligatorie afişarea acestor interdicţii la loc vizibil.
(14) La amenajarea cabinetului este obligatoriu să se ia măsuri de protecţie a locaţiei
împotriva insectelor şi rozătoarelor.
(15) Cabinetul trebuie să fie dotat cu trusă sanitară de prim ajutor, uşor accesibilă,
conform prevederilor legale în vigoare.
Art. 3. - Asigurarea igienei mâinilor operatorului/esteticianului se face respectându-se
următoarele reguli:
a) spălarea mâinilor se face cu săpun antibacterian şi apă curentă potabilă;
b) uscarea se face cu prosoape sau şervete de unică folosinţă sau prin folosirea unui aparat
de uscare a mâinilor; este interzisă folosirea prosoapelor textile de multifolosinţă;
c) dezinfecţia mâinilor se face cu un produs biocid, destinat dezinfecţiei mâinilor.
Art. 4. - (1) Igiena mâinilor este obligatorie în următoarele situaţii, respectându-se
condiţiile prevăzute la art. 3:
a) înainte şi după efectuarea procedurii;
b) când se contaminează accidental cu sânge, fluide corporale sau secreţii;
c) după îndepărtarea mănuşilor de protecţie;
d) după folosirea toaletei;
e) înainte şi după servirea mesei;
f) după efectuarea unor operaţiuni care duc la contaminarea mâinilor.
(2) Unghiile operatorului vor fi tăiate scurt şi curate.
(3) În situaţia în care operatorul/esteticianul prezintă la nivelul mâinilor leziuni, iritaţii sau
orice altă afecţiune dermatologică, se interzice practicarea procedurii până la vindecarea
acestora.
Art. 5. - (1) Cabinetelor în care se desfăşoară activităţi de înfrumuseţare li se aplică
dispoziţiile Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 261/2007 pentru aprobarea
Normelor tehnice privind curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare, publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 21 februarie 2007, cu modificările
ulterioare.
(2) Suprafeţele, instrumentele, echipamentele şi accesoriile utilizate trebuie curăţate,
dezinfectate şi/sau sterilizate, conform prevederilor legale în vigoare, respectându-se
recomandările producătorului.
(3) Materialele, instrumentele, accesoriile şi echipamentele de unică folosinţă se folosesc
pentru un singur client.
(4) Toate echipamentele, instrumentele şi materialele de unică folosinţă trebuie
îndepărtate imediat după ce au fost folosite la un client.
(5) Procedurile pentru operaţiile de sterilizare, recomandate de către producătorul
aparatului utilizat în acest scop, trebuie să fie disponibile în cursul acţiunilor de inspecţie.
(6) Se admite posibilitatea sterilizării instrumentarului într-o unitate sanitară specializată.
Dacă sterilizarea se efectuează în altă parte decât locaţia cabinetului, trebuie să se facă
dovada sterilizării prin următoarele documente:
a) contractul încheiat între cele două părţi;
b) data sterilizării şi numele persoanei care a executat sterilizarea;
c) cantitatea şi tipul de instrumentar sterilizat;
d) tipul de sterilizare folosit, parametrii de sterilizare, tipul de aparat folosit;
e) condiţiile de transport al instrumentarului sterilizat.
(7) Se utilizează doar produse biocide, autorizate conform prevederilor Hotărârii
Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, cu modificările
ulterioare.
(8) Soluţiile de lucru din produse biocide, utilizate pentru dezinfecţie, se prepară, se
păstrează şi se utilizează conform instrucţiunilor producătorului.
(9) Toate recipientele şi containerele, altele decât ambalajul original al producătorului,
folosite pentru dezinfecţie, trebuie etichetate adecvat în privinţa conţinutului, concentraţiei
şi datei la care soluţiile de lucru au fost preparate.
(10) Echipamentul electric, care nu poate fi imersat în lichid, trebuie curăţat prin ştergere
şi pulverizat cu un produs biocid.
(11) Instrumentarul care necesită sterilizare trebuie să fie împachetat individual în
ambalaje aprobate pentru sterilizare sau în seturi care sunt folosite pentru o singură
procedură. Ambalajele trebuie inscripţionate cu data sterilizării şi numele persoanei care a
efectuat sterilizarea. Ambalajele cu instrumentele sterilizate trebuie menţinute în condiţii
corespunzătoare de asigurare a sterilizării şi depozitate într-un loc închis, lipsit de
umiditate şi praf, la care există acces controlat. Este obligatorie afişarea interdicţiei de
acces al persoanelor străine în locul/camera de păstrare a obiectelor şi echipamentelor
curate, sterile sau dezinfectate.
(12) Fiecare pachet cu instrumentar sterilizat trebuie monitorizat în privinţa sterilizării,
utilizându-se indicatorii chimici sau biologici.
(13) Procedurile de sterilizare efectuate conform recomandărilor producătorului aparatului
se înregistrează şi trebuie să fie disponibile în cursul acţiunilor de inspecţie.
(14) Înregistrările scrise cu privire la procedurile zilnice de sterilizare şi dezinfectare,
efectuate conform prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 261/2007, cu
modificările ulterioare, se păstrează de către persoana responsabilă.
(15) Înregistrările procedurii sterilizării trebuie să cuprindă următoarele:
a) metoda şi parametrii de sterilizare;
b) data sterilizării;
c) cantitatea şi tipul de instrumentar sterilizat;
d) numele sau iniţiala persoanei care a sterilizat instrumentarul;
e) monitorizarea sterilizării prin indicatorii chimici sau biologici.
(16) Instrumentarul sterilizat şi depozitat conform prevederilor legale în vigoare, care nu a
fost folosit în decurs de 24 de ore de la data sterilizării, trebuie resterilizat înainte de
folosire, excepţie făcându-se pentru instrumentarul presterilizat.
(17) Persoana responsabilă cu sterilizarea instrumentarului trebuie să demonstreze în
cadrul inspecţiei că procedurile de sterilizare au fost executate corect şi optim.
(18) Dacă se folosesc instrumente presterilizate, trebuie să existe documentaţia furnizată
de producător în care să fie descrisă metoda de sterilizare şi precizate recomandările de
depozitare şi menţinere a sterilităţii. Această documentaţie trebuie furnizată în cursul
acţiunilor de inspecţie. Persoanele responsabile cu depozitarea şi manipularea
instrumentarului sterilizat trebuie să respecte instrucţiunile producătorului de menţinere a
sterilităţii.
(19) Fiecare cabinet sau locaţie temporară trebuie să menţină înregistrările privind
dezinfecţia şi sterilizarea disponibile în timpul acţiunilor de inspecţie şi acestea trebuie să
cuprindă următoarele:
a) date despre produsul biocid folosit (denumire comercială, aviz sanitar, fişă de
securitate);
b) domeniul pentru care produsul biocid este folosit;
c) data, frecvenţa dezinfecţiei;
d) numele persoanelor care sunt responsabile cu dezinfecţia.
(20) Curăţenia trebuie efectuată la sfârşitul sau la începutul programului de lucru, precum
şi ori de câte ori este necesar, de către personal calificat.
(21) Deşeurile periculoase rezultate în urma activităţilor se colectează separat, se
depozitează, se transportă şi se neutralizează, în conformitate cu prevederile Ordinului
ministrului sănătăţii şi familiei nr. 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale şi a Metodologiei de culegere a
datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţile medicale,
cu modificările ulterioare.
Art. 6. - Controlul substanţelor şi al preparatelor chimice periculoase se face cu
respectarea următoarelor condiţii:
a) anumite substanţe şi preparate chimice periculoase folosite în practica curentă trebuie
să fie însoţite de fişa de siguranţă a produsului, eliberată de către producător, în
conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind
clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 451/2001, cu modificările şi completările ulterioare,
şi ale Hotărârii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea,
etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, cu modificările
ulterioare; fişa de siguranţă trebuie înmânată beneficiarului înainte sau odată cu prima
livrare a substanţei sau preparatului chimic respectiv;
b) personalul care manipulează astfel de substanţe sau preparate chimice periculoase
trebuie să fie instruit şi să semneze fişa de instruire pentru protecţia muncii, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare;
c) substanţele şi preparatele chimice şi cosmetice trebuie să fie folosite în conformitate cu
instrucţiunile producătorului, în condiţiile legii.
Art. 7. - Este interzisă folosirea creioanelor hemostatice sau a alaunului pentru a opri
sângerarea.
Art. 8. - Înainte de începerea tratamentului se efectuează evaluarea stării pielii, cu
respectarea următoarelor condiţii:
a) înainte de începerea tratamentului de înfrumuseţare, zona respectivă de piele sau unghie
trebuie evaluată;
b) dacă clientul prezintă în zona care urmează a fi tratată leziuni deschise, infecţii,
inflamaţii sau boli dermatologice, tratamentul trebuie amânat.
Art. 9. - (1) Angajatorul trebuie să asigure angajaţilor săi cursuri periodice de instruire,
conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii Publice şi Ministerului Educaţiei,
Cercetării şi Tineretului, astfel încât prin activităţile desfăşurate de aceştia să nu fie
afectată sănătatea lor şi a clienţilor.
(2) Personalul angajat are obligaţia de a efectua controale medicale la angajare şi
controale periodice, conform prevederilor legislaţiei în vigoare; documentele care
dovedesc efectuarea acestor controale medicale se pun la dispoziţia inspectorilor sanitari,
în timpul acţiunilor de inspecţie.
(3) Personalul angajat trebuie să cunoască toate reglementările domeniului său de
activitate.
(4) Personalul angajat trebuie să demonstreze competenţă în folosirea materialelor şi a
procedurilor, în conformitate cu responsabilităţile atribuite, astfel încât să prevină orice
pericol pentru sănătate.
(5) Pentru acordarea primului ajutor în caz de accidente, angajaţii trebuie să aibă la
dispoziţie trusă de prim ajutor, facilităţi şi personal instruit pentru acordarea primului
ajutor.

Peste 90% din cabinetele de

înfrumuseţare sunt periculoase pentru
clienţi
27 nov 2009

 foto(1)

Peste 90% din cabinetele de înfrumuseţare sunt periculoase pentru clienţi

Produse de înfrumuseţare expirate, echipament şi instrumente nesterilizate, spaţii
neigienizate sunt cele mai des întâlnite probleme de către inspectorii de la Protecţia
Consumatorilor în cabinetele de înfrumuseţare. 645 din cele 688 de cabinete verificate au
fost sancţionate pentru abateri, iar 131 de unităţi au fost închise temporar. Controlul s-a
desfăşurat în mai multe judeţe din ţară şi a vizat cabinetele de frizerie, coafura,
manichiura, pedichiură, cosmetică, piercing, tatuaje, micropigmentare, epilare, tratament
şi machiaj cosmetic.
Comisarii ANPC au constatat nerespectarea condiţiilor de igienă şi de sterilizare a
echipamentelor si instrumentelor folosite, iar din punct de vedere calitativ s-a constatat că
în majoritatea cabinetelor siguranţa şi sănătatea clientelor sunt puse în pericol de către
personal. Inspectorii au descoperit vopsea, nuanţator, ceara şi spuma pentru păr, ceara
modelatoare, crema pentru mâini, masca exfoliantă, crema pentru revigorarea părului
toate expirate. Verificarea siguranţei şi a stării de funcţionare a aparatelor din dotarea
cabinetelor de cosmetică a demonstrat că multe dintre acestea sunt chiar mai periculoase
decât produsele cosmetice. S-a înregistrat lipsa afişării la loc vizibil a contraindicaţiilor în
cazul anumitor afecţiuni, lipsa declaraţiei de conformitate, lipsa contractului de service
pentru intervenţii, autorizarea şi verificarea privind siguranţa aparatelor. În plus, multe
dintre cabinete funcţionau cu autorizaţia de funcţionare expirată, nu aveau trusă de prim
ajutor, nu aveau apă caldă şi spaţiile în care îşi desfăşurau activitatea erau pline de
igrasie.
publicitate

La ce trebuie să fim atenţi

"Recomand consumatorilor să ceară întotdeauna personalului din unitate dovada

sterilizării instrumentarului utilizat şi precizări despre termenele de valabilitate ale
produselor ce vor fi folosite în cadrul tratamentelor, iar în cazul unui piercing sau tatuaj
să se asigure ca instrumentele sunt sterilizate, iar bijuteriile aplicate au declaraţii de
conformitate emise de producător sau buletine de analiza emise de laboratoarele
acreditate", a declarat Constantin Cerbulescu, preşedintele ANPC.
Totodată, pentru vopseaua de par, nuanţator, fixativ, lac de păr, creme, oja şi alte
cosmetice specialiştii recomandă verificarea termenului de valabilitate deoarece folosirea
produselor expirate poate afecta sănătatea pielii, părului sau a unghiilor.

La acest control desfăşurat pe parcursul a trei zile, amenzile cumulate se ridică la aproape
un milion de lei. (E.H.)

Bibliografie
Ghid pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca,

in domeniul serviciilor de igiena personala si estetica umana,

din cooperatia mestesugareasca

 
 
 
 
 

►    Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006

publicata in M.O. nr. 646/26.07.2006 
 

►  Hotărârea de Guvern nr. 1425/11.10.2006 pentru

aprobarea Normele metodologice de aplicare a prevederilor
Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 publicata
in M.O. nr. 882/30.10.2006