Sunteți pe pagina 1din 28

Manual de securitate şi sănătate în

LABORATOARE
Au colaborat:
Antonio Serrano Ruiz-Calderón
Licenţiat în Drept
Tehnic Superior în Protecţia Muncii
Miguel Angel Hernández Olmos
Licenţiat în Ştiinţe Chimice
Tehnic Superior în Protecţia Muncii

2
Cuprins

Página

• Principii generale de siguranţă şi sănătate în laboratoare. . . . . . . . . . . . . . . . 6

• Manipularea substanţelor chimice:


- Produse chimice ca factori de risc. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
- Identificarea substanţelor şi preparatelor periculoase. . . . . . . . . . . . . . . . 8
- Recomandări cu caracter general. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

• Depozitarea produselor chimice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

• Manipularea microorganismelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

• Manipularea materialului din sticlă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

• Manipularea echipamentelor electrice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

• Frigidere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

• Aparate cu flacără. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

• Dispozitive de încălzire:
- Băi calde. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
- Radiatoare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

• Instalaţii de gaze. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

• Centrifuge. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

• Autoclave. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

• Instrumente analitice:
- Cromatograf de gaze. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
- Cromatograf de lichide de mare rezoluţie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
- Spectrofotometru de absorbţie atomică. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
- Spectrofotometru de UV-VIZIBIL şi infraroşu, fluorimetru, etc. . . . . . . . . . 17
- Instalaţii de raze LASER. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
- Instalaţii de radiaţii ionizante. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

3
Page

• Intervenţii în caz de urgenţă:


- Incendii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
- Arsuri termice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
- Stropiri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
- Ingestie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
- Vărsări. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
- Scăpări de gaze. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
- Electrocutare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
- Ameţeli sau pierderea cunoştinţei datorită unei scăpări toxice
persistente. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

• Eliminarea şi recuperarea rezidurilor pe grupe de substanţe. . . . . . . . . . . . . 21

• Obligaţiile Muncitorilor în ce priveşte Protecţia Muncii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

- Bibliografie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

4

RISCURI GENERALE

5
 Principii generale de siguranţă şi sănătate
în laboratoare
• Proiectarea laboratorului (distribuţie, instalaţii,
procedee de lucru, etc) trebuie să fie adecvată
pentru menţinerea unui bun nivel preventiv.
• Pe lângă echipamentele de protecţie individua-
le (numite EPI-uri), trebuie să se dispună de
instalaţii de urgenţă sau elemente de intervenţie
cum ar fi duşuri, duşuri pentru ochi, extinctoa-
re, etc.
• Laboratorul, incluzând zonele de trecere, ieşiri-
le, căile de circulaţie, aparatele şi instalaţiile
trebuie să se găsească în perfectă stare de ordi-
ne şi curăţenie, stabilind pentru aceasta o între-
ţinere periodică a acestora.
• Resturile, petele şi rezidurile de substanţe periculoase se vor elimina cât mai repede.
• Este interzisă realizarea altor munci decât cele autorizate de către responsabilii direcţi, precum uti-
lizarea aparatelor şi instalaţiilor fără a cunoaşte în prealabil modalitatea lor de funcţionare.
• Personalul trebuie să-şi spele mâinile înainte şi după intrarea în laborator.

 Principii generale de siguranţă şi sănătate


în laboratoare
• Îmbrăcămintea de lucru trebuie să fie închi-
să tot timpul, evitând mânecile largi sau
prea lungi, iar părul trebuie strâns.
• Mâncatul, băutul şi fumatul sunt interzise
în laborator.
• Dacă se poartă lentile de contact, va fi obli-
gatorie folosirea ochelarilor de protecţie.
• Buna stare a produselor şi materialelor pre-
cum şi etichetarea acestora, trebuie verificate înainte de utilizare.
• Toate preparatele trebuie etichetate în mod adecvat, corect, fiind interzisă reutilizarea ambalajelor
goale, fără îndepărtarea etichetelor originale.
• Pentru aprinderea becurilor Bunsen se recomandă utilizarea aprinzătoarelor piezoelectrice, încer-
când să se reducă la maxim folosirea flăcărilor odată aprinse.
• Trebuie să se lucreze, ori de câte ori este posibil şi operativ, în vitrine.
• Odată finalizată operaţia sau activitatea în laborator, trebuie păstraţe materialele şi reactivii, curăţăt
locul de muncă şi se deconectate aparatele, conductele de gaz, etc.

6
 Manipularea substanţelor chimice
Produse chimice ca factori de risc:
Substanţele chimice periculoase sunt acele elemente chimice şi compuşii lor, aşa cum se prezintă în
stare naturală sau cum sunt produse în industrie, care pot dăuna direct sau indirect persoanelor,
bunurilor şi/sau mediului înconjurător.
Aceste substanţe chimice, în funcţie de gradul lor de pericol, se clasifică în:
a) Explozive.- Substanţe şi preparate care pot exploda datorită efectului unei flăcări sau a căldurii
ori pentru că sunt foarte sensibile la ciocniri sau frecări.
b) Comburante.- Substanţe şi preparate, care în contact cu altele, în special cu cele inflamabile,
generează produc o reacţie foarte exotermică.
c) Inflamabile.- Substanţe şi preparate ale căror punct de explozie este scăzut. În funcţie de gradul
lor de inflambilitate, se disting trei grupuri:
• Extrem de inflamabile
• Uşor inflamabile
• Inflamabile
d) Toxice.- Substanţe şi preparate care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanată, pot altera sănă-
tatea individului.
Gradul de toxicitate se stabileşte în trei categorii:
• Foarte toxice
• Toxice
• Nocive
e) Corozive.- Substanţe şi preparate care în contact cu ţesutul viu, pot exercita o acţiune distructivă
a acestuia.
f) Iritante.- Substanţe şi preparate necorozive care prin contact imediat, prelungit sau repetat cu
pielea sau cu mucoasele pot provoca o reacţie inflamatorie.
g) Periculoase pentru mediul înconjurător.- Substanţe şi preparate care în contact cu mediul înconju-
rător, pot presupune un pericol imediat sau viitor pentru unul sau mai multe componente ale acestuia.
h) Cancerigene.- Substanţe şi preparate care, prin inhalare sau penetrare cutantă, pot produce cancer
sau îi pot mări frecvenţa.
i) Teratogenice.- Substanţe şi preparate care, prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanată, pot pro-
duce alteraţii în făt în timpul dezvoltării intrauterine.
j) Mutagene.- Substanţe şi preparate care, prin inhalare, ingestie, penetrare cutanată, pot produce
defecte genetice ereditare sau le pot mări frecvenţa.
k) Alergenice.- Substanţe şi preparate care, prin inhalare, ingestie, penetrare cutanată, pot provoca o
reacţie a sistemului imunitar, astfel încât o expunere posterioară la respectiva substanţă sau prepa-
rat, produce efecte negative caracteristice.

7
 Manipularea substanţelor chimice
Identificarea substanţelor şi preparatelor periculoase:
Orice produs chimic prezent la locul de muncă trebuie să conţină informaţii cu privire la riscul inerent
al substanţei sau preparatului.

Eticheta
Este prima sursă de informare care permite identificarea produsului în momentul utilizării. Trebuie să
fie vizibilă şi trebuie redactată în limba oficială a Statului. Conţinutul este următorul:
• Numele substanţei sau al preparatului.
• Numele, adresa şi telefonul producătorului sau al importatorului.

NUMELE ŞI ADRESA PRODUCĂTORULUI


ŞI DISTRIBUITORULUI

NUMELE SUBSTANŢEI
Nr. CAS %

FRAZE R FRAZE S
(Riscuri specifice) (Sfaturi de prudenţă)

PICTOGRAME

• Simboluri, pictograme şi indicaţii de pericol pentru a evidenţia riscurile principale (Figura 1).

COROZIVE EXPLOZIVE INFLAMABILE TOXICE EXPLOZIVE PERICULOASE PENTRU NOCIVE


MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
Figura 1.

• Fraze R care permit complementarea şi identificarea determinatelor riscuri prin intermediul descrierilor.
• Fraze S care, prin sfaturi de prudenţă, stabilesc măsuri preventive pentru manipulare şi utilizare.

Fişa datelor de siguranţă


Această fişă trebuie furnizată obligatoriu odată cu prima livrare a produsului chimic şi se compune din
16 alineate care includ următoarele informaţii:

01. Identificarea substanţei sau a prepara- 08. Controlul expunerii/ protecţie indivi-
telor şi a societăţii sau firmei. duală.
02. Compoziţia/ informare despre compo- 09. Proprietăţi fizice şi chimice.
nenţi. 10. Stabilitate şi reactivitate.
03. Identificarea pericolelor. 11. Informaţii toxicologice.
04. Primul ajutor. 12. Informaţii ecologice.
05. Măsuri de luptă împotriva incendiilor. 13. Consideraţii cu privire la eliminare.
06. Măsuri care trebuie luate în caz de 14. Informaţii cu privire la transport.
vărsare accidentală. 15. Informaţii reglementare.
07. Manipulare şi depozitare. 16. Alte informaţii.

8
 Manipularea substanţelor chimice
Recomandări cu caracter general:
• Trebuie să se cunoască reactivitatea produselor sau
reacţia.
• Întotdeauna trebuie utilizată o cantitate minimă de
reactivi.
• Deschiderea cutiilor care conţin substanţe chimice
trebuie să se realizeze încet şi cu atenţie.
• Când un lichid se varsă din cutie în pahar, trebuie să
se facă cu atenţie, evitând stropirile.
• La manipularea substanţelor toxice sau nocive, tre-
buie evitate contactul cu pielea, inhalarea posibililor
vapori şi ingestia.
- Pentru apucarea substanţelor solide, se vor folosi
linguri sau spatule.
- Pentru manipularea lichidelor, se vor folosi pipete
de siguranţă.
• Golirea dintr-un vas în altul se va realiza astfel:
- În mici cantităţi sau în zone specifice.
- Substanţele inflamabile se vor goli departe de sur-
sele de căldură.
- Se va utiliza echipamentul individual de protec-
ţie potrivit substanţei manipulate, în special cu
substan-ţe toxice, iritante şi corozive.
- Se vor utiliza pâlniile, dozatoarele sau sifoanele.
• Eliminarea rezidurilor trebuie să se realize-
ze urmând următoarele recomandări:
- Soluţiile trebuie neutralizate înainte de văr-
sarea lor în canalul de scurgere.
- Nu trebuie păstrate sticle goale neacoperite.
- Pânzele sau hârtiile impregnate cu subs-
tanţe sau preparate chimice, nu se pot arun-
ca la coşul de hârtii.
- Trebuie angajat un gestor pentru îndepărta-
rea rezidurilor periculoase, precum şi a
celor inflamabile, metalelor grele, etc.

9
 Manipularea substanţelor chimice
• Ori de câte ori se lucrează într-un labora-
tor, trebuie să se dispună de un echipament
individual de protecţie adecvat (ochelari
de siguranţă, mănuşi, aparate respiratorii,
etc.) garantâdu-se perfecta stare de întreţi-
nere a acestuia.
• Tot personalul trebuie să cunoască modul
de funcţionare al aparatelor extinctoare,
folosirea trusei de prim ajutor şi mecanis-
mele pentru primirea ajutorului exterior.

 Depozitarea produselor chimice


• Toate locurile de muncă unde se manipulează produse chimice, trebuie să dispună de un depozit, de
preferinţă exterior, care să fie perfect semnalizat.
• Toate produsele trebuie să fie adecvat etichetate şi registrate.
• Orice produs fără etichetă trebuie analizat în mod adecvat atât pentru a-l identifica şi determina carac-
teristicile cât şi, în caz contrar, pentru a fi distrus.
• Produsele chimice cu caracteristici asemănătoare trebuie grupate, separate cele incompatibile şi izola-
te sau închise cele cu caracteristici speciale (foarte toxice, cancerigene, explozive, cu miros urât, etc.).
• În incinta laboratoarelor, se poate
dispune de dula-puri de siguranţă
rezistente la foc de cel puţin
RF-15, astfel încât să poată depo-
zita un număr cât mai mare de
produse inflamabile.

10
 Depozitarea produselor chimice
• Produsele agresive trebuie depozitate în dulapu-
ri specifice şi niciodată la o înălţime mai mare
de 165 centimetri.
• Frigiderele trebuie să fie antideflagrante sau de
siguranţă mărită, pentru a păstra produse infla-
mabile foarte volatile.
• Produsele chimice trebuie conservate în diferite
materiale, în funcţie de caracteristicile lor:
- Substanţe care atacă sticla: recipiente din
materiale sintetice sau metalice.
- Substanţe care se descompun la lumină: reci-
piente de cristal opac sau închis la culoare.
- Metale alcaline: Cu strat protector de solvenţi
cu punct ridicat de fierbere.
- Fosfor alb: sub un strat de apă.
- Cantităţi mai mari de 3 Kg: recipiente de oţel cu închidere cu filet.

 Manipularea microorganismelor
Pentru a putea defini normele de bază de siguranţă şi sănătate care se referă la manipularea microorga-
nismelor, este necesar să definim următoarele concepte:
- Microorganism.- Toate entităţile microbiologice, celulare sau nu, capabile de a se reproduce sau de
a transmite material genetic.
- Cultură celulară.- Este rezultatul creşterii “în vitro” a celulelor obţinute din organisme multicelulare.
- Agenţi biologici.- Microorganisme, incluzându-le pe cele modificate genetic, culturi celulare şi
endoparaziţi umani, care pot genera orice tip de infecţie, alergie sau toxicitate. Între agenţii biologi-
ci, se disting următoarele tipuri:
- Bacterii.- Organisme unicelulare simple care se înmulţesc prin diviziune simplă. Exemplu: Buruce-
lla, serotipuri de Salmonella, etc.
- Viruşi.- Agenţi necelulari, inferiori bacteriilor, incapabili să crească sau să se înmulţească în afara
celulei vii. Exemplu: Hepatita B, SIDA, Rabia, etc.
- Ciuperci.- Au o structură vegetativă, numită miceliu. Exemplu: Aspergillus fumigatus, Cryptococ-
cus neoformans, etc.
- Paraziţi.- Organisme superioare asociate plantelor sau animalelor. Exemplu: Leishmania, Echino-
coccus granulosus, etc.

11
 Manipularea microorganismelor

- Paraziţi.- Organisme superioare asociate plantelor şi animalelor. Exemple: Leishmania, Echinococ-


cus granulosus, etc.
- Rickettsia.- Microorganism sub formă de coc sau bacil. Mărimea sa este inferioară mărimii bacte-
riilor. Depinde de alte organisme şi este asociat cu antropoidele.
Ori de câte ori se manipulează mostre biologice, chiar dacă nu sunt infecţioase sau toxice, mai ales
dacă sunt necunoscute, trebuie avute în vedere următoarele măsuri de securitate şi igienă:
• Primul lucru care trebuie luat în considerare este proiectarea laboratorului. Pereţii, pardoselile, tava-
nul şi chiar suprafeţele de muncă trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici:
- Să fie netede.
- Uşor de curăţat.
- Impermeabile.
- Rezistente la orice acid, alcalin, dizolvant şi dezinfectant.
• Accesul la instalaţii trebuie restrâns în momentul realizării vreunei activităţi.
• Toate echipamentele din laborator trebuie să fie perfect ordonate şi curate.
• Mâncatul, băutul şi fumatul sunt interzise în laborator.
• Tot personalul trebuie să utilizeze rutinar îmbrăcăminte adecvată (halate, uniforme, etc.), ochelari de
securitate şi mănuşi. Dacă se manipulează agenţi infecţioşi, se va utiliza şi echipamentul de protecţie
respiratorie.
• Fiecare individ trebuie să fie responsabil de igiena sa personală, spălându-se înainte şi după intrarea
în laborator cu apă şi săpun.

12
 Manipularea microorganismelor
• Întotdeauna când este posibil, utilizaţi cabinele de siguranţă
biologică, de clasă I, II, şi III.
• Aparatele de laborator trebuie manipulate respectând urmă-
toarele recomandări:
- Pipetele trebuie manipulate folosind dispozitive de aspirare
mecanică. NICIODATĂ cu gura.
- Materialele infecţioase trebuie introduse în centrifugă cu
atenţie, în recipiente (ambalaje sau tuburi) închise.
- Dacă se rupe vreunul dintre aceste recipiente în interiorul
centrifugii, după oprire, se lasă în repaos aproximativ 30 de
minute.
- Înlăturarea cristalului rupt infectat trebuie să se realizeze folosind mănuşi rezistente la tăieturi.
• Toate materialele utilizate trebuie dezinfectate sau sterilizate corect, urmând procedeele specifice.
• Trebuie să se dispună de un depozit de siguranţă pentru agenţii biologici.
• Toate produsele trebuie etichetate şi păstrate într-un loc sigur odată finalizată munca în laborator.

 Manipularea materialului de cristal


• Înainte de a utiliza orice material de cristal, trebuie verificată buna sa stare şi în caz negativ, trebuie
aruncat.
• Când materialul utilizat suferă o lovitură violentă, trebuie aruncat chiar dacă nu este detectată nici o
anomalie aparentă.
• Cristalul trebuie încălzit interpunând zale metalice
între flacără şi material.
• Când se realizează montaje de cristal, trebuie res-
pectate următoarele recomandări:
- Evitaţi ca materialele utilizate să rămână în ten-
siune.
- Utilizaţi suporturi şi cârlige de siguranţă.
- Utilizaţi grăsime de silicon în toate fixările şi
dopuri de plastic (întotdeauna când e posibil),
pentru a evita posibile înfundări.

13
 Manipularea materialului de cristal
• Baloanele de cristal trebuie introduse în apă caldă
lent şi progresiv iar uscarea lor trebuie să se facă
folosind aer comprimat la joasă presiune.
• Pentru desfundarea materialului de cristal, trebuie să
se folosească echipamentul individual de protecţie;
această operaţie trebuie realizată sub o hotă cu para-
van protector.
• Manipularea baghetelor de cristal implică o serie de
sfaturi, detaliate în continuare:
- Trebuie tăiate susţinându-le cu o cârpă aproape de
semnul care indică pe unde se va realiza tăierea.
- Odată tăiate, se modelează vârfurile prin încălzire.
- Atunci când se introduc prin orificiul unui dop, tre-
buie umezite cu apă pentru a le lubrifia.
• Manipularea pipetelor:
- Este interzisă aspirarea lichidului în pipetă cu gura.
- Pentru aspirarea lichidelor cu pipeta, se vor folosi aşa numitele “pere de cauciuc”.
- Se vor folosi echipamentele individuale de protecţie, mănuşi rezistente la substanţele utilizate, pre-
cum şi ochelari de protecţie, ori de câte ori este posibil.

 Manipularea echipamentelor electrice


• Trebuie să se dispună de un tablou general în fiecare
laborator, cu următoarele componente şi caracteristici:
- Siguranţă potrivită.
- Împământare eficientă.
- Întrerupător automatic de tensiune sau magnet termic.
- Distribuţie cu protecţie la doza de derivaţie.
• Nu se vor folosi în mod continuu prelungitoarele şi
multiconectoarele.
• Toate aparatele folosite pentru munca cu substanţe in-
flamabile trebuie să fie neinflamabile.
• În laboratoarele de practică sau în cele care au un grad ridicat de umiditate, trebuie să se lucreze cu
un voltaj scăzut (se recomandă 24 V) şi cu prize prevăzute cu capac.

14
 Frigidere
Frigiderele care se folosesc în laborator trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici:
• Să nu dispună de instalaţie electrică interioară.
• Cele destinate să păstreze substanţe inflamabile trebuie să fie omologate în acest scop.
• Nu trebuie păstrate recipiente deschise sau prost acoperite.
• Va trebui controlaţă periodic temperatura din interior.

 Aparate cu flacără
• Aparatele cu flacără trebuie să fie prevăzute cu un sistem de
securitate care să permită întreruprea furnizării de gaz în caz de
urgenţă.
• Lichidele inflamabile trebuie încălzite la temperaturi inferioare
celor de auto-ardere.
• Trebuie să se lucreze întotdeauna sub o hotă de extragere.

 Dispozitive de încălzire
Băi calde:
• Nu trebuie umplute până la margine.
• Utilizaţi suporturi pentru asigurarea stabilităţii băii.
• Cristalul care se utilizează trebuie să suporte tempera-
turi ridi-cate.
• Dacă se folosesc dispozitive izolante termice, nu tre-
buie să conţină azbest.
• Întotdeauna când este posibil, trebuie să se lucreze sub
un sistem de extragere localizată.
• Utilizaţi întotdeauna un sistem de controla al temperaturilor.

Radiatoare:
• Întotdeauna când se lucrează cu vapori inflamabili, trebuie să se utilizeze radiatoare de siguranţă
mărită sau o instalaţie antideflagrantă.
• Încălzirea substanţelor volatile implică folosirea unui sistem de extragere localizată şi filtre, sau un
sistem de condensare pentru oprirea acestora.
• Se va utiliza un sistem de control al temperaturilor.

15
 Instalaţie de gaze
• Buteliile de gaz trebuie fixate de un suport
cu ajutorul unui lanţ.

• Se vor utiliza ochelari de siguranţă.

• În cadrul Planului de Urgenţe, vor fi reflec-


tate normele de manifestare în cazul scăpări-
lor şi incendiilor la gura buteliilor.

 Centrifuge
• Încărcătura trebuie împărţită simetric.

• Aparatul trebuie să dispună de un sistem


de securitate, astfel încât să nu permită
acţionarea cu capacul deschis.

• Sistemul de securitate trebuie să împiedice


deschiderea capacului atunci când aparatul
se află în stare de funcţionare.

 Autoclave
• Aparatul trebuie să dispună de un manometru.

• Creşterea presiunii şi depresiunii trebuie să se realizeze progresiv.

16
 Instrumente analitice
Cromatograf de gaze:
• Toate aparatele ale căror funcţionare implică emiterea unei
surse de căldură, trebuie localizate într-un spaţiu corect aerisit.
• Circuitul trebuie să fie închis, conectând ieşirea divizorului de
flux al injectorului de capilare şi detectorilor nedistructivi spre
exterior.
• Se va folosi echipamentul individual de protecţie atunci când
este necesar.
Cromatograf de lichide de ridicată rezoluţie:
• Operaţiile de schimbare a recipientelor lichidelor trebuie să se
realizeze cu mănuşi potrivite.
• Materialul de cristal utilizat în operaţiile efectuate în vid trebuie să fie suficient de rezistente.
Spectrofotometru de absorbţie atomică:
• Se va utiliza un echipament de exţractie localizată deasupra
flăcării şi de ventilare generală a halei.
• Mixturile acide trebuie realizate sub vitrină.
• Se va folosi echipamentul individual de protecţie adecvat
(mănuşi, ochelari, etc).
• Manipularea gazelor precum acetilenul (între altele) trebuie
să se facă respectând recomandările care apar în aliniatul
despre instalaţia cu gaze.
• Evitarea contactului ochilor cu făcările sau lămpile utilizate.
Spectrofotometru UV-Vizibil şi infraroşu, flourimetru, etc.:
• Se vor utiliza ochelari de siguranţă în faţa radiaţiilor UV şi infraroşii.
• Se va evita contactul radiaţiilor cu pielea.
• Dacă se formează ozon (gaz toxic detectabil prin miros), se va utiliza un echipament de protecţie res-
piratorie adecvat (cu filtru de carbon activ) şi se va aviza responsabilul de laborator.
Instalaţii de raze LASER:
• Zona trebuie să fie perfect semnalizată.
• Se vor stabili norme de muncă sigure.
Instalaţii de radiaţii ionizante:
• Zona afectată trebuie semnalizată corect iar accesul trebuie să fie limitat.
• Se va folosi dozimetria individuală şi ambientală.
• Se vor monitoriza limitele anuale ale dozelor.
• Supravegherea medicală.
• Se vor folosi echipamentele de protecţie adecvate.

17
 Intervenţie în caz de urgenţă
Incendii
• Daţi imediat alarma.
• Laboratorul trebuie dotat cu extinctoare portative, adecvate tuturor tipurilor de focuri, uşor accesibile.
• Tot personalul prezent în laborator trebuie să cunoască cum funcţionează aceste aparate şi să practice
periodic cu ele.
• În cazul micilor incendii, utilizaţi pături (niciodată apă), iar dacă se aprinde îmbrăcămintea, folosiţi
duşuri de siguranţă.
• Atunci când trebuie evacuat laboratorul, se va proceda cu mult calm, închizând toate uşile.
• Trebuie să fiţi atenţi la toate componentele extrem de inflamabile, dintre care amintim în continuare:

• Acetaldehidă • Hexan
• Acetonă • Metanol
• Acetonitril • Metiletilcetonă
• Acetat de amil • Pentan
• Benzen • Eter de petrol
• Disulfat de carbon • Propanol
• Clorobenzen • Oxid de propilenă
• Ciclohexan • Piridină
• Ciclohexen • Toluen
• Dioxan • Acetat de vinil
• Etanol • Xilan
• Eter • Hidruri metalice
• Acetat de etil • Metale alcaline
• Peroxizi • Fosfor galben

Arsuri termice:
• Prima intervenţie:
- Spălaţi zona afectată cu multă apă pentru a o răci.
- Nu daţi jos îmbrăcămintea lipită de piele.
- Nu spargeţi băşicile.
- Acoperiţi partea arsă cu haine curate.
• Nu aplicaţi nici o pomadă, grăsime sau dezinfectant în
zona arsă.
• Nu administraţi accidentatului băuturi sau alimente.
• Rămâneţi cel puţin o persoană lângă accidentat.
• Solicitaţi întotdeauna prezenţa unui medic, independent de gradul arsurii.

18
 Intervenţie în caz de urgenţă
Stropiri:
• Spălaţi-vă cu multă apă timp de 10 sau 15 minute, folosind dacă
este cazul duşul de siguranţă.
• Dacă stropirea a afectat ochii, folosiţi duşul pentru ochi timp de
15 sau 20 minute.
• Daţi jos îmbrăcămintea afectată de produs.
• Nu încercaţi să neutralizaţi produsul.
• Mergeţi la medic arătându-i eticheta sau fişa de securitate a pro-
dusului.

Ingestie:
• Strângeţi informaţii (eticheta sau fişa de siguranţă) despre produsul înghiţit şi mergeţi la medic.
• Neutralizaţi sau evitaţi absorbirea toxicului în organism în funcţie de natura substanţei:
- Acid: beţi soluţie de bicarbonat.
- Bază: beţi băuturi acide (băutură răcoritoare: cola).
• Nu provocaţi voma decât dacă este indicat pe etichetă.
• În caz de îndoială, consultaţi serviciul de infomare toxicologică

Vărsări:
• Deschideţi toate ferestrele.
• Puneţi în funcţiune toate vitrinele cu paravanele complet deschise.
• Închideţi toate aparatele cu flacără.
• Dacă vărsarea este importantă, evacuaţi laboratorul, anunţând echipa de intervenţie prevăzută cu
material adecvat de protecţie.
• Nu permiteţi intrarea în spaţiul evacuat până când concentraţia ambientală a poluantului nu prezintă
nici un risc (se pot utiliza măsurători directe cu senzori sau tuburi calorimetrice specifice).
• Vărsările ar trebui să se absoarbă sau elimina în funcţie de natura compusului:
- Mercur: Se absoarbe cu polisulfură calcică, sulf sau cu amalgamaţi, comercializaţi sau nu. Dacă
intră în crăpături, sigilaţi cu lac de fixare sau aspiraţi cu o pipetă Pasteur.
- Lichide inflamabile: Se absorb cu carbon activ sau alţi absorbanţi comercializaţi. Nu folosiţi rumeguş.
- Acizi: Se neutralizează cu produse comercializate pentru absorbire sau neutralizare. În lipsa acesto-
ra, se foloseşte bicarbonat de sodiu.
- Baze: Se neutralizează cu produse comercializate pentru absorbire şi neutralizare. În lipsa acestora,
se foloseşte apă cu pH uşor acid, spălând apoi zona afectată cu apă şi detergent.
- Alte lichide necorozive, netoxice, neinflambile: Se absorb cu rumeguş.

19
 Intervenţie în caz de urgenţă
Scăpări de gaze:
• Când scăparea de gaze s-a produs într-o instalaţie fixă, se închid robinetele buteliilor conectate la
instalaţie, comunicându-i-se aceasta responsabilului de laborator pentru a se începe intervenţiile de
urgenţă necesare (evacuare, anunţarea pompierilor, izolarea zonei, etc.).
• Dacă scăparea de gaz se produce într-o butelie şi gazul nu este aprins, respectaţi următoarele norme
de intervenţie:
- Apropiaţi-vă de butelia afectată întotdeauna cu vântul în favoarea dumneavoastră.
- Închideţi robinetul dacă este posibil.
- Dacă este vorba de un gaz neinert sau diferit de oxigen, anunţaţi imediat pompierii.
- Utilizaţi un echipament adecvat de protecţie pentru a duce butelia într-un spaţiu deschis, departe de
persoane sau instalaţii, semnalizând zonele afectate şi împiedicând accesul la acestea.
- Odată scoasă în exterior, controlaţi butelia până la totala ei golire.
- Avizaţi furnizorul buteliei odată trecut pericolul.

• Dacă scăparea de gaz se produce într-o butelie şi gazul este aprins, respectaţi următoarele norme de
intervenţie:
- Închideţi robinetul întotdeauna când este posibil.
- Utilizaţi pentru stingere un extinctor, de preferinţă prevăzut cu praf.
- Odată stinsă flacăra, trebuie luată în considerare scăparea de gaz în încăpere (mai ales dacă este
închisă), acţionând după cum se indică la punctul anterior.
- Dacă datorită pericolului pe care îl prezintă gazul nu se decide stingerea flăcării, anunţaţi imediat
pompierii.

Electrocutare:
• Tăiaţi imediat alimentarea electrică a aparatului care provoacă electrocutarea. Nu vă apropiaţi de vic-
timă.
• Retrageţi accidentatul după tăierea furnizării electrice.
• Dacă este necesar, faceţi-i reanimarea cardiorespiratorie (întotdeauna de către personal calificat).
• Pentru activarea respiraţiei Nu i se administrează produse, alimente sau băuturi.

20
 Intervenţie în caz de urgenţă
Ameţeli sau pierderea cunoştinţei datorită unei scăpări toxice persistente:
• Înainte de a se apropia de zona unde se găseşte accidentatul, verificaţi concentraţia de poluant în
atmosferă, precum şi concentraţia de oxigen.
• Dacă există riscul unui intoxicaţii, utilizaţi un echipament de protecţie respiratorie potrivit cu conta-
minantul (dacă există suboxigenare, utilizaţi un echipament de protecţie autonomă) pentru a retrage
accidentatul şi a ventila zona afectată.
• Se necesită prezenţa unei persoane în afara zonei afectate care să poată da alarma în cazul în care sal-
vatorul îşi pierde cunoştinţa.
• Odată transportat rănitul la loc sigur, se acţionează în felul următor:
- Culcaţi-l pe partea stângă (poziţia de siguranţă).
- Lărgiţi-i îmbrăcămintea care l-ar putea deranja.
- Verificaţi dacă şi-a pierdut cunoştinţa şi dacă poate respira.
- Luaţi-i pulsul.
- Dacă este necesar, faceţi-i reanimarea cardiorespiratorie (întotdeauna de către personal calificat).
- Pentru activarea respiraţiei nu i se administrează produse, alimente sau băuturi.

 Eliminarea şi recuperarea rezidurilor pe


grupe de substanţe

INCOMPA-
SUBSTANTA ELIMINAREA VĂRSĂRILOR E.P.I-uri PRODUS TIP
TIBILITĂŢI
- Ac. acetic
- Acoperiţi zona contaminată cu bicarbonat de sodiu sau - Ac. sulfuric
cu un amestec asemănător. - Mănuşi de cauciuc. - Ac. nitric - Baze
ACIZI - Adăugaţi apă şi amestecaţi pentru formarea suspensiei. - Echipament respiraţie. - Ac. fosforic. - Amine
ANORGANICI - Strângeţi suspensia şi vărsaţi-o în canalul de scurgere cu - Şorţ pentru laborator. - Bifosfaţi. - Metale în general
multă apă. - Bisulfaţi.
- Spălaţi locul afectat cu soluţie de carbonat de sodiu. - Etc.

- Acoperiţi zona contaminată cu bicarbonat de sodiu sau - Ac. acetic


cu un amestec asemănător (carbonat de sodiu). - Mănuşi de cauciuc. - Ac. butiric
- Adăugaţi apă. - Protector facial. - Ac. fenilantranilic
ACIZI - Strângeţi suspensia şi neutralizaţi-o cu OHNH4 6M sau - Şorţ pentru laborator. - Ac.naftalinsulfonic. - Baze
ORGANICI HCl 6M. - Dispunerea de protector res- - Ac. succinic - Amine
- Strângeţi suspensia şi vărsaţi-o în canalul de scurgere cu piratoriu. - Ac. sulfamic
multă apă. - Ac. toluensulfonic.
- Spălaţi locul afectat cu soluţie de carbonat de sodiu.

HIDROCARBURI, - Înlăturaţi din zona afectată toate sursele de explozie şi - Mănuşi de protectie.
ALCOOLI, produsele inflamabile. - Protector facial. - Surse de căldură
CETONE, - Absorbiţi cu o hârtie, evaporaţi şi apoi ardeţi hârtia. - Şorţ pentru laborator.
ESTERI - Masca cu multifiltru.

21
 Eliminarea şi recuperarea rezidurilor pe
grupe de substanţe

INCOMPA-
SUBSTANTA ELIMINAREA VĂRSĂRILOR E.P.I-uri PRODUS TIP
TIBILITĂŢI

- Acoperiţi cu bicarbonat de sodiu sau cu un amestec ase- - Mănuşi de cauciuc butilate. - Ac. derivaţi.
AMINE mănător. - Protector facial. - Dietilamină
- Derivate halogenate.
ALIFATICE - Adăugaţi apă pulverizată şi amestecaţi pentru formarea - Mască cu multifiltru. - Tritanolamină - Metale în general.
suspensiei. - Şorţ pentru laborator.

ALCALINE - Acoperiţi zona contaminată cu carbonat de sodiu uscat în


ALCALINE exces. - Sodiu
- Mănuşi de piele. - Apă
TEROASE - Adăugaţi lent alcool butilic. - Litiu
- Protector facial extins. - Umiditate
ALCHILI - Lăsaţi în repaus 24 de ore. - Magneziu
- Şorţ pentru laborator. - Acizi
ALCOXIZI - Diluaţi amestecul şi vărsaţi-l în canalul de scurgere, cu - Hidruri
METALICI multă apă.

- Înlăturaţi din zona afectată toate sursele de explozie şi


produsele inflamabile.
- Substanţe
- Absorbiţi cu o hârtie, evaporaţi în vitrina de laborator şi
ALDEHIDE - Mănuşi de gumă. combustibile
apoi ardeţi hârtia. - Benzaldehidă
COMPUŞI - Protector facial. - Substanţe reductoare
- Pentru cantităţi mari, acoperiţi cu bisulfit sodic şi ames- - Formaldehidă
OXIDANŢI - Şorţ pentru laborator. - Materii organice
tecaţi cu o cantitate mică de apă.
- Carbon, sulf
- Strângeţi amestecul şi goliţi-l în canalul de surgere după
cel puţin o oră.

- Strângeţi aurul, argintul şi cuprul. - Aur, argint, cupru


- Strângeţi picăturile cu o pompă de absorbire şi o baghetă - Mănuşi de cauciuc. - Mercur metal - Amoniac
MERCUR de absorbire cu un tub lung. - Şorţ pentru laborator. - Compuşi de - Gaze amoniace
- Picăturile inaccesibile se acoperă cu polisulfură calcică - Protector respiratoriu. mercur - Acid fulminic
şi sulf în exces. - Acetileni
- Păstraţi în recipiente ermetic închise. - Tutun şi alimente

INCOMPA-
SUBSTANTA ELIMINAREA VĂRSĂRILOR E.P.I-uri PRODUS TIP
TIBILITĂŢI

- Dizolvaţi pentru a forma o sare insolubilă.


PLUMB, - Dizolvaţi soluţia.
CADMIU, - Mănuşi de cauciuc. - Compuşi de - Tutun
- Saturaţi cu acid sulfidric în vitrină.
ARSENIU, - Ochelari de siguranţă. metale grele. - Alimente
- Solidul format se spală şi se depozitează într-un
SELENIU recipient pentru substanţe toxice.

- Retrageţi din zona afectată toate sursele de explozie şi


produsele inflamabile. - Mănuşi de cauciuc. - Cloroform.
COMPUŞI - Absorbiţi cu o hârtie. - Protector respiratoriu cu - Diclorometan
ORGANICI - Aşezaţi hârtia pe o placă de cristal sub vitrină şi lăsaţi să multifiltru. - Tetraclorură de - Baze
HALOGENAŢI se evapore. - Şorţ pentru laborator. carbon.
- Ardeţi hârtia, dacă este posibil sub vitrină.

- Spălaţi pielea cu disoluţie de săpun si clătiţi în continua-


AMINE re cu apă din abundenţă.
AROMATICE - Vărsările mici se absorb cu prosoape de hârtie iar parti- - Mănuşi de piele. - Anilină. - Acid nitric
culele solide se strâng pe hârtie. - Protector facial extins. - p- toluidină - Peroxid de hidrogen
- Poluantul se aşează pe o placă de fier in interiorul unei - Şorţ pentru laborator. - N- metilanilină
vitrine şi se lasă să se evapore.
- Se adaugă hârtie mototolită şi se arde.

- Strângeţi şi diluaţi. - Mănuşi de cauciuc. - Mercur


ALCALINE ŞI - Neutralizaţi solidul sau disoluţia cu HCl 6M, într-un - Mască cu filtru pentru - Clor
recipient adecvat. - Amoniac
AMONIAC amoniac. - Hipoclorit calcic
- Vărsaţi în canalul de scurgere cu multă apă. - Şorţ pentru laborator. - Acizi (pentru alcaline)

22
 Eliminarea şi recuperarea rezidurilor pe
grupe de substanţe

INCOMPA-
SUBSTANTA ELIMINAREA VĂRSĂRILOR E.P.I-uri PRODUS TIP
TIBILITĂŢI

- Strângeţi (dacă este solid) şi dizolvaţi în multă apă.


- Acoperiţi zona contaminată (dacă este disoluţie) cu car- - Mănuşi de cauciuc. - Hidroxid de - Acizi
SĂRURI bonat de sodiu, amestecaţi şi strângeţi în recipiente cu - Şort pentru laborator. potasiu. - Metale
ANORGANICE apă. - Ochelari de siguranţă. - Carbonat potasic. - Derivaţi halogenaţi.
- Neutralizaţi cu HCl 6M.
- Vărsaţi în canalul de scurgere cu multă apă.

- Retrageţi din zona afectată toate sursele de explozie şi - Acizi


produsele inflamabile. - Mănuşi de cauciuc. - Mercaptiobenzo-
MERCAPTANI - Săruri acide
- Acoperiţi şi amestecaţi zona contaminată cu disoluţii - Aparate respiratorii tiazol
ŞI SULFURI - Dicromaţi
apoase de hipoclorit calcic. autosuficiente. - Tiofenol
ORGANICE - Permanganaţi
- Strângeţi după o oră şi neutralizaţi cu HCl 6M. - Şort pentru laborator. - Sulfură de etil. - Tutun şi alimente
- Vărsaţi în canalul de scurgere cu multă apă.

- Evacuaţi şi izolaţi locul de muncă contaminat şi retrageţi


din zona afectată toate sursele de explozie şi produsele - Mănuşi de cauciuc lungi.
inflamabile. - Protector respiratoriu
CIANURI - Absorbiţi lichidul cu hârtie. autonom. - Cloruri variate. - Acizi.
- Aşezaţi hârtia pe o placă de cristal sub vitrină şi lăsaţi să - Şort sau halat pentru
se evapore. laborator.
- Ardeţi hârtia, dacă este posibil sub vitrină.

- Evacuaţi şi izolaţi locul de muncă contaminat. - Mănuşi de cauciuc lungi.


- Adăugaţi hidroxid sodic şi disoluţie de hipoclorit calcic - Protector respiratoriu - Acetonitril.
NITRILI în exces până la formarea cianatului corespunzător. autonom. - Cianură de - Acizi.
- După o oră, vărsaţi în canalul de scurgere cu multă apă. - Şort sau halat pentru izopropil.
- Spălaţi locul de vărsare cu disoluţie de hipoclorit. laborator.

INCOMPA-
SUBSTANTA ELIMINAREA VĂRSĂRILOR E.P.I-uri PRODUS TIP
TIBILITĂŢI

- Retrageţi din zona afectată toate sursele de explozie şi - Nitrometan - Materiale combusti-
produsele inflamabile. - Mănuşi de piele. - 2, 4, 6 Trinitrofe- bile.
- Absorbiţi lichidele, incineraţi în vitrine, în mici cantităţi. - Protector facial. nol - Acizi puternici.
NITROCOMPUŞI
- Acoperiţi şi amestecaţi solidele cu nisip şi ardeţi în vitri- - Şort pentru laborator. - 2, 4, 6 Trinitroto- - Oxidanţi puternici.
nă în mici cantităţi. luen - Alcaline.
- Amine.

- Retrageţi din zona afectată toate sursele de explozie şi


produsele inflamabile. - Mănuşi de protecţie. - Eter etilic
- Evaporaţi în vitrină, în mici cantităţi, cu puţin sulfat - Protector facial. - Eter de petrol - Surse de căldură
ETERI feros, evitând astfel formarea amestecurilor combustibile. - Şort pentru laborator. - Tetrahidrofuran - Compuşi oxidanţi.
- Formarea peroxizilor se evită adăugând fir de sodiu, fier - Mască cu filtru.
sau alţi agenţi reductori.

- Amestecaţi cu carbonat calcic pentru a forma precipitat - Mănuşi de protecţie.


de florură de calcio. - Protector facial. - Floururi variate - Metale
FLUORURI - Derivate halogenate
- Spălaţi şi aruncaţi precipitatul în containere pentru subs- - Şort pentru laborator.
tante toxice.

- Dizolvaţi materialul în vitrine, sub atmosferă de nitro- - Aer


FOSFOR ŞI gen, cu un amestec rece de hipoclorit de calciu şi hidro- - Mănuşi de protecţie. - Oxigen
xid de sodiu, agitând în continuu. - Fosfor alb
FOSFURI - Protector facial. - Alcalin
- Diluaţi cu apă. - Fosfor roşu
- Şort pentru laborator. - Agenţi reductori
- Vărsaţi în canalul de scurgere cu multă apă. - Apă

23
 Obligaţiile muncitorilor în Protecţia 
Muncii

Aricolul 29 din Legea Protecţiei Muncii atribuie muncitorului obligaţia de a veghea asupra propriei
siguranţe şi sănătăţi precum şi a tuturor persoanelor afectate de natura propiilor sale activităţi
profesionale.
În particular muncitorii, potrivit formării sale şi în conformitate cu formarea lor şi urmând instrucţiu-
nile angajatorului, vor trebui:
• Să folosească corect utilajele, aparatele, uneltele, substanţele periculoase şi în general, orice alte mij-
loace prin care îşi desfăşoară activitatea.
• Să folosească şi să întreţină corect mijloacele şi echipamentele de protecţie facilitate de către patron,
solicitând înlocuirea lor în caz de deteriorare.
• Să nu scoată din uz şi să utilizeze în mod corect dispozitivele de siguranţă existente.
• Să-şi informeze urgent superiorul ierarhic direct cu privire la orice situaţie care, după cum crede de
cuviinţă, poate fi periculoasă pentru sănătatea şi siguranţa muncitorilor.
• Să coopereze cu angajatorul pentru ca acesta să poată garanta condiţii sigure de muncă fără a presu-
pune vreun risc pentru siguranţa şi sănătatea muncitorilor.
• Nerespectarea obligaţiilor cu privire la riscuri, la care se referă normele mai sus amintite, poate fi con-
siderată ca şi nerespectare a condiţiilor de muncă, potrivit Articoluli 58.1 din Statutul Muncitorilor.

24
 Bibliografie
Guardino, X. el al.
Seguridad y Condiciones de Trabajo en el Laboratorio.
INSHT, Madrid, 1992

J. LELEU
Prévention des risques dans les laboratoires de chimie.
Cahiers de notes documentaires, nº 160, 1995.

D. BERNABEI
Seguridad. Manual para el laboratorio.
E. Merck, Git Verlag, Darmstadt RFA, 1994.

COMMITEE ON HAZARDOUS SUBSTANCE IN THE LABORATORY


Prudent Practices for Disposal of Chemicals from Laboratories.
National Academy Press. Washington DC, USA, 1993.

Lunn, G., Sansone, E.B.


Destruction of Hazardous Chemicals in the Laboratory.
John Wiley and Sons, New York, USA, 1990.

Picot, A., Grenouillet, P.


La securité dans les laboratoires de chimie et biochimie (a 2-a ediţie).
Technique et Documentation – Lavoisier, Paris, 1992.

25
MANUAL DE SECURITATE ŞI
SĂNĂTATE ÎN LABORATOARE

Am primit Manualul de Securitate şi Sănătate care


include riscurile şi măsurile preventive de bază ale
muncii în laboratoare şi un rezumat al obligaţiilor mun-
citorilor conţinute în Articolul 29 al Legii Protecţiei
Muncii.

Act de Identitate:

Data:

Numele şi semnătura muncitorului:

26
Editor:
FREMAP
Mutua de Accidentes de Trabajo y Enfermedades
Profesionales de la Seguridad Social Nº 61.
Design:
Imagen Artes Gráficas, S. A.
limpieza ok A4 25/10/07 10:02 P gina 32