MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

I.P.CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ENERGETICĂ ȘI ELECTRONICĂ

CATEDRA „ AUTOMATIZĂRI”

RAPORT
LA LUCRĂREA DE LABORATOR NR. 1
Tema: CERCETAREA PREAMPLIFICATORULUI ÎN CONEXIUNEA
EC PE BAZA PROGRAMULUI ELECTRONICS WORKBENCH
Disciplina: Electronică industrială I

A elaborat elevul Lupu Cătălin

grupa AT 0119

A verificat profesor,
grad didactic, superior Veaceslav CEAUȘ

Chișinău 2021
Lucrarea de laborator Nr __1__
Tema: CERCETAREA PREAMPLIFICATORULUI ÎN CONEXIUNEA EC PE BAZA
PROGRAMULUI ELECTRONICS WORKBENCH

Posedând de permis, efectuaţi lucrarea.

Competenţe vizate de lucrare:

Competenţe specifice: a) citirea circuitelor cu dispozitive electronice din
echipamentele de automatizări; b) interpretarea parametrilor și caracteristicilor circuitelor
date.
Competenţe derivate: elevii vor dobândi competenţele:
Cd1 – să studieze preamplificatorul cu tranzistor pe baza programului
Electronics Workbench.
Cd2 – să ridice tensiuni şi forme de undă din circuitul dat;
Cd3 – să traseze caracteristicile amplitudinilor adică Uieş = f (Uin) /f, Rs =
const. și caracteristicilor amplitudine-frecvenţă adică k = f(F)/Uin = const. cu
ajutorul programului Electronics Workbench.
Cd4 – să determine parametrii de bază;
Cd5 – să interpreteze rezultatele obţinute.
În figura1 este reprezentată schema de cercetare.

Figura 1 – Schema de cercetare a preamplificatorului în conexiunea

EC în baza programului Electronics Workbench
DESFĂŞURAREA LUCRĂRII:
1 Treceţi la ridicarea datelor pentru ridicarea caracteristicilor amplitudinilor;
1.1 Accesaţi programul „Electronics Workbench”, care se află pe suprafaţa de
lucru a calculatorului, prin clic dublu stânga pe iconiţa respectivă. Apoi
deschideţi mapa „luc_lab_elec.ind” din discul „D”, intraţi în mapa
 „preamplificatoare” şi deschideţi fişierul „preamp_ec_01.ewb”, pe ecran
apare circuitul din figura 2.
În circuit sunt utilizate:

 G1 – în calitate de generator de semnale pentru aplicarea tensiunii Uin;

 PA1 – microampermetru pentru măsurarea curentului colectorului – Ic;
 PV1 – milivoltmetru pentru măsurarea tensiunii de intrare – Uin ,(Ug);
 PV2 – votmetru, pentru măsurarea tensiunii de ieşire – Uieş;
 H1 – osciloscop pentru ridicarea foemelor de undă de la ieşirea
preamplificatorului.

Figura 2 – Circuitul preamplificatorului în conexiunea emitor comun

1.1.1 Desenaţi tabelul 1 pentru ridicarea datelor caracteristicilor

amplitudinilor preamplificatorului EC

Tabelul 1 – Rezultatele pentru caracteristicile Uieş = f(Uin)/F, Rs =const.

F = 1000 Hz, Rs = Rs1

Um,g, mV 0 5 10 15 20 25 30 35 40 50
Uin,mV 0 3,54 7,07 10,61 14,14 17,68 21,21 24,75 28,27 35,35
Uieş,V 0 0,337 0,666 0,983 1,284 1,563 1,821 2,058 2,274 2,577

F = 1000 Hz, Rs = Rs2

Uieş,V 0 0,449 0,890 1,313 1,714 2,087 2,432 2,722 2,868 3,105

F = 1000 Hz, Rs = 

Uieş,V 0 0,675 1,337 1,973 2,575 3,042 3,310 3,527 3,677 3,868
 1.1.2.1 Aplicaţi alimentare circuitului prin acţionarea butonului (din
dreapta sus) şi ridicaţi valorile Ec, Ic, pentru cazul Rs = Rs1 (Ec se citeşte direct
de pe valoare sursei de alimentare) şi înscrieţile pentru efectuarea calculelor
componentelor de circuit.
Cazul I Um.g = 10mV, Rs = Rs1, C1 = 5µ F, C2 = 10 µF, C3 = 100µF, C4 = 3,3nF

F, Hz 10 20 50 100 200 500 1000 2000 5000 10000 20000 50000 100000

lnF 2,3 3 3,9 4,6 5,3 6,2 6,9 7,6 8,5 9,2 9,9 10,8 11,5

Uin,mV 7,072 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07

Uieş,V 0,092 0,189 0,402 0,557 0,634 0,662 0,666 0,664 0,646 0,59 0,458 0,235 0,123

ku 0,013 0,027 0,057 0,079 0,09 0,094 0,094 0,094 0,091 0,083 0,065 0,033 0,017

Cazul II Um.g = 10mV, Rs = Rs1, C1 = 5µ F, C2 = 10 µF, C3 = 500µF, C4 = 3,3nF

F, Hz 1000
10 20 50 100 200 500 1000 2000 5000 20000 50000 100000
0
lnF 2,3 3 3,9 4,6 5,3 6,2 6,9 7,6 8,5 9,2 9,9 10,8 11,5

Uin,mV 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07
Uieş,V 0,65 0,66 0,66
0,293 0,475 0,622 0,668 0,668 0,646 0,59 0,458 0,235 0,124
6 5 5
ku 0,09 0,09 0,09
0,041 0,067 0,088 0,094 0,094 0,091 0,083 0,065 0,033 0,018
3 4 4

Cazul III Um.g = 10mV, Rs = Rs1, C1 = 10µ F, C2 = 0,47 µF, C3 = 500µF, C4 = 1nF

F, Hz 10 20 50 100 200 500 1000 2000 5000 1000 20000 50000 100000
0
lnF 2,3 3,0 3,9 4,6 5,3 6,2 6,9 7,6 8,5 9,2 9,9 10,8 11,5

Uin,mV 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07
Uieş,V 0,65 0,66 0,66
0,294 0,475 0,623 0,668 0,669 0,666 0,66 0,636 0,52 0,353
6 5 8
ku 0,09 0,09 0,09
0,042 0,067 0,088 0,094 0,095 0,094 0,093 0,09 0,074 0,05
3 4 4
ku,dB -27,5 -23,4 -21,1 -20,6 -20,5 -20,5 -20,4 -20,5 -20,5 -20,6 -20,9 -22,6 -26,02

1.1.2.2 Stabiliţi valorile amplitudine de la ieşirea generatorului conform

tabelului 1, ridicând de fiecare dată Uin şi Uieş pentru Rs = Rs1, rezultatele
obţinute se trec în tabelul 1.
1.1.2.3 Apoi schimbaţi valoarea Rs2 prin trecerea comutatorului S2 pe poziţia din
dreapta (prin accesarea butonului W al claviaturii), repetaţi punctul 5.1.2.2. Pentru
stabilirea Rs =  treceţi butonul S1 pe poziţia din dreapta (prin accesarea butonului Q
al claviaturii), şi repetaţi experienţa. Rezultatele se trec în tabelul 1.
 1.1.2.4 Pentru ridicarea formelor de undă de la ieşirea preamplificatorului e
necesar de stabilit starea iniţială Um.g = 0, Rs = , apoi cuplaţi osciloscopul (prin dublu
clic al butonului stîng, al şoricelului). Stabiliţi valoarea amplitudinii a tensiunii
generatorului conform tabelului 1 şi de fiecare dată ridicaţi formele de undă de la
ieşirea preamplificatorului. După ridicarea formelor de undă scoateţi din funcţiune
osciloscopul (prin accesarea butonului osciloscopului).
1.1.2.5 Rezultatele obţinute prezentaţi-le conducătorului la control.
2 Treceţi la ridicarea caracteristicilor amplitudine-frecvenţă, adică ku = f(F)/Uin,
Rs = const.
2.1 Desenaţi tabelul 2 pentru ridicarea datelor caracteristicilor amplitudine-
frecvenţă ale preamplificatorului.
2.1.1 Stabiliţi starea circuitului conform cazului I din tabelul 2, aplicaţi
alimentare circuitului şi schimbaţi frecvenţa generatorului conform tabelului 2 ridicând
de fiecare dată valorile Uin şi Uieş de pe PV1, PV2 respectiv. Datele se trec în tabelul 2
şi se prezintă conducătorului la control.
2.1.2 Stabiliţi pe rând starea circuitului conform cazurilor II şi III din tabelul 2 şi
repetaţi punctul 6.1.1
2.1.3 Rezultatele obţinute prezentaţi-le conducătorului la control.
3 Cu permisiunea conducătorului treceţi la prelucrarea rezultatelor obţinute.
3.1 Conform tabelului 1 trasaţi caracteristicile amplitudinilor, adică Uieş =
f(Uin)/F, Rs = const.(pe o sistemă de coordonate) şi caracteristicile amplitudine
frecvenţă adică ku = f(lnF)/Uin,Rs = const. (pe o sistemă de coordonate). Pentru
trasarea caracteristicilor folosiţi programul „Advanced Grapher”, care se află pe
suprafaţa de lucru.
Formule pentru calcule:
 Rezistenţa din circuitul emitorului RE:
Uℜ
RE ≈ [ Ω ] ;URe ≈ (0,1 .... 0,25) ∙ Ec; Ie ≈ Ic.
Ie

 Rezistenţa din circuitul colectorului (sarcina colectorului) Rc:

E c −U c−e −U ℜ E −U ℜ
Rc ≈ [ Ω ] ; U c−e ≈ c [V ] ;
Ic 2
 Rezistenţa braţului de jos a divizorului R1 – R2 R2:
U b −e +U ℜ Ic
R 2= [V ] ; IR2 ≈ (20 ... 50) ∙ Ib; I b≈ ; pentru tranzistorul dat β = 200.
I R2 β

 Rezistenţa braţului de sus a divizorului R1 – R2 R1:

Ec −U b−e −U ℜ
R 1= [Ω ] ; IR1 = IR2 + Ib.
I R2

 Factorul de amplificare ku:

 U ieş
k u= [ ∙ ]; ku.dB = 20 ∙ logaritmKu.
U¿

Concluzie:
În urma efectuării lucrării date am realizat experimental paşii propuşi la început.
Conform formelor de undă observăm: cu cât se măreşte Umg cu atât partea de jos a formelor
de undă se distorsionează se abat de la formă sinusoidală. La preamplificator in conexiunea
EC semnalul de ieşire este amplificat şi defazat la 180°. Joncţiunea emitor se polarizează mai
puternic în sens direct, ca rezultat cresc curenţii.

Răspunsuri adăugătoare:
1 Distorsiunile de la frecvenţele joase se datoresc condensatoarele Cs1, Cs2 şi Ce.
Distorsiunile de la frecvenţele înalte apar din cauza capacităţilor „parazitare”, capacităţile
montajului şi ale tranzistorului.
2 În electronică şi telecomunicaţii pentru exprimarea valorii amplificării se folosesc
unităţi logaritmice. Unitatea bazată pe logaritmii zecimali se exprimă în decibeli (dB) iar cea
în naturali în Neperi (Np). Introducerea lor se bazează pe necesitatea de a trasa grafice intr-
un domeniu mare de frecvenţe şi a opera cu numere mai mici.