Sunteți pe pagina 1din 33

Metabolismul lipidic

Lipide
 Grup complex de substante organice grase , caracterizate prin prezenta in molecula lor a unui ester format
intre un acid gras (AG) superior cu diferite tipuri de alcooli.
 Comportare chimica:- insolubile in apa dar solubile in solventi organici
 Clasificare
- lipide simple (contin numai C,H si O) sunt formate numai din acizi grasi si alcooli:
 Gliceride(acilgliceroli): esteri ai GLICERINEI=GLICEROLULUI cu ACIZI GRASI.
 Deoarece glicerolul are 3 grupe hidroxil(-OH), gliceridele se clasifică în 3 grupe, în funcție numarul
de grupe hidroxil esterificate: monogliceride, digliceride, trigliceridele (sunt principalii constituenți
ai grăsimilor din organismul uman și al altor animale, și intră și în compoziția multor grăsimi
vegetale)
 În corpul animalelor, trigliceridele(TG) sunt concentrate în țesutul adipos și reprezintă cel mai
important depozit de rezerve energetice ale organismului
 Steride : esteri ai unor alcooli policiclici (STEROLI) cu ACIZI GRASI: colesterolul – precursor al
hormonilor steroidieni, ai acizilor biliari si a vitaminei D.
- lipide complexe contin in molecula lor pe langa acizi grasi si alcooli, acid fosforic, glucide, aminoalcooli
 FOSFOLIPIDE - Deriva de la glicerol in care un OH este esterificat cu acidul fosforic, iar celelalte 2 gr OH
cu 2 acizi grasi nesaturati
 FOSFOAMINOLIPIDE - Deriva de la fosfolipide in care acidul fosforic este esterificat cu un aminoalcool,
cel mai frecvent colina, ansamblul acestora formand lecitina →in constructia membranelor biologice
 GLICOLIPIDE - reprezinta o combinatie intre lipide si glucide
Lipide complexe-continuare

 LIPOPROTEINELE sunt combinații de proteine și lipide cu rol important în transportul de lipide


în țesuturi și în sânge. Au ca înveliș exterior un strat de fosfolipide și câteva molecule numite
apolipoproteine. Interiorul lipoproteinelor conține trigliceride, esteri ai colesterolului și
cantități mici de substanțe hidrofobe, între care vitaminele liposolubile.
 In functie de densitate, marime si compozitia lor in lipide, distingem 5 clase de lipoproteine:
1. Chilomicroni Transporta
2. Lipoproteine de densitate foarte scazuta (VLDL, very low density lipoproteins) TG
3. Lipoproteine de densitate scazuta (LDL, low density lipoproteins)
Transporta
4. Lipoproteine de densitate intermediară (IDL, intermediate density lipoproteins)
colesterol
5. Lipoproteine de densitate crescuta (HDL, high density lipoproteins)
Lipide simple Glicerol(glicerina) alcool cu 3 gr OH

Trigliceride(triacilgliceroli)
Fosfolipida

Lipide complexe
Metabolismul Trigliceridelor
1. Digestia si absorbtia grasimilor alimentare
(Trigliceridelor)
 Organismul uman contine lipide in procent de 5-25% sau chiar mai mult din greutatea
corporala totala
 90% dintre acestea sunt reprezentate de triacilgliceroli(Trigliceride = TG)
 Majoritatea grasimilor din organism sunt utilizate in scop energetic, constituindu-se in
surse primare de energie
 In animale, lipidele sunt stocate in celule specializate denumite adipocite
 Trigliceridele deriva din 3 surse primare:
• Dieta
• Biosinteza de novo in special la nivel hepatic
• Depozite la nivelul adipocitelor
 Digestia lipidelor se face pe cale enzimatica si necesita emulsionarea lor prealabila sub
actiune acizilior biliari
 Lipidele dietare sunt degradate sub actiunea lipazelor si fosfolipazelor, enzime secretate la
nivelul lumenului intestinal
1. Digestia si absorbtia grasimilor
alimentare (Trigliceridelor)
 Trigliceridele sufera digestie intestinala sub actiunea lipazei
pancreatice(enzima care necesita prezenta Ca) cu generare
consecutiva de monogliceride si 2 molecule de AG

 sunt absorbiti de celule la nivelul peretelui intestinal, unde vor resintetiza


trigliceridele.

 In continuare acestia vor fi impachetati sub forma de lipoproteine sferice


= chilomicroni, care consecutiv secretarii la nivelul vaselor limfatice vor
trece in torentul sanguin

 Odata ajunsi in circulatie, trigliceridele din chilomicroni sunt


degradati la AG si glicerol, sub actiunea lipoprotein lipazei, enzima
atasata pe fata interna a vaselor capilare de la nivelul inimii,
muschilor, tesutului adipos si a altor tesuturi
1. Digestia si absorbtia grasimilor
alimentare (Trigliceridelor)

 Transportul lipidelor catre tesuturi se realizeaza cu ajutorul chilomicronilor


(complexe lipoproteice cu rol esential in transportul complexelor lipoproteice) fie
in scopul stocarii energiei, fie in vederea oxidarii acesteia
 Produsii digestiei lipidice cuprind un amestec de glicerol, AG liberi mono-, di-
gliceride; mai putin de 10% din trigliceridele initiale raman in forma nehidrolizata
 In general lipidele continand majoritar AG saturati (acid palmitic, ac stearic) au
un proces de absorbtie mai lent decat cele cu continut majoritar de AG
nesaturati (ac oleic, linoleic) care tind sa se lichefieze la temperature corpului,
de aceea sunt relativ usor absorbabili.
2. Mobilizarea lipidelor din depozitele
adipocitare
 Are rolul de a asigura nevoile organismului in directia producerii de energie in inanitie, perioade
interprandiale sau efort prelungit
 La nivel adipocitar AG sunt stocati sub forma de trigliceride →functia primara de depozit o au
adipocitele
 Cand aprovizionarea energetica prin aport exogen este insuficienta, organismul raspunde acestui
deficit prin eliberarea unui semnal hormonal care va fi transmis la tesutul tinta:
 Hormoni precum glucagonul, epinefrina(adrenalina) sau β-corticotropina se lega de un receptor
membranar conducand la activarea adenilat-ciclazei care declanseaza o cascada de activari ce
culmineaza cu activarea enzimei triacilglicerol- lipaza. Acesta enzima va cataliza eliberarea unui
AG de pe TG. In continuare intra in actiune diacilglicerol-lipazei si monoacilglicerol lipaza. Prin
actiunea celor 3 enzime (lipaze), molecula initiala de triglicerida va fi degradata la glicerol si 3
molecule de AG liberi.
 Acesti produsi de hidroliza ai trigliceridelor parasesc adipocitul prin difuzie pasiva si patrund in
circulatia sanguina, unde AG se vor lega de albumina.
 AG legati de albumina sunt transportati catre tesuturile deficitare in energie unde vor fi eliberati
2. Mobilizarea lipidelor din depozitele adipocitare

 Muschiul cardiac utilizeaza AG ca sursa


energetica oxidativa majora pentru
sinteza de ATP, si scot din circulatia
sanguina cantitati importante de AG.
 La polul opus creierul nu foloseste ca
sursa energetica majora AG, dar
depinde in principal de glucoza
3. Biosinteza trigliceridelor
1. Prescursorii trigliceridelor sunt AG si glicerolul ambii sub forma activata de acetil-CoA (in cazul
AG) si glicerol-3-fosfat
 Glicerol-3-fosfatul poate rezulta pe 2 cai:
o Prin reducerea unui intermediar glicolitic (DOAP- dioxiacetonfosfat) (se desfasoara
preponderent la nivelul tesutului adipos)
o Prin fosforilarea ATP-dependenta a glicerolului (adipocitele sunt deficitare in glicerol-
kinaza, enzima care catalizeaza activarea glicerolului)
 AG necesari esterificarii glicerolului pot fi :
• De provenienta alimentara
• AG endogeni sintetizati la nivelul adipocitelor din excedentul de glucide, alcool sau aminoacizi
 Activarea AG sub forma de acetil-CoA are loc cu consumul a 2 legaturi macroergice din ATP
Acid gras + CoA-SH + ATP → acetil-CoA +AMP+ PP
2. Formarea TG Coenzima A

 Glicerol-3-fosfatul sufera 2 esterificari enimatice succesive (sub actiunea acetil-CoA sintetazei)


cu forma activa de acetil-CoA ai AG generand diacilglicerol-3-fosfat, numit si acid fosfatidic, care
este precursor atat pt biosinteza TG cat si a fosfolipidelor
 Calea spre forma triesterificata a glicerolului implica indepartarea hidrolitica(sub actiunea apei)
a fosfatului de pe gruparea OH al glicerolului, urmata de transferal unui AG activat sub forma de
acetil-CoA.
3. Biosinteza trigliceridelor
Obezitatea

 Dezvoltarea excesiva a tesutului adipos consecutiv activarii marcate a lipogenezei →


obezitate, afectiune cu multiple complicatii clinice severe: ateroscleroza coronariana,
HTA, DZ de tip II
 Obezitatea este determinata de depuneri excesive de TG la nivelul adipocitelor
 Constituie in prezent una dintre cele mai semnificative probleme de sanatate publica,
afectand in medie 13% din populatia lumii ( 650 milioane de oameni)
 Pentru diagnosticare se utilizeaza indicele de masa corporala (IMC);
 IMC= 20-30 –supraponderal
 IMC > 30 – obezitate

 In instalarea obezitatii sunt incriminati factori nutritionali, psihologici, endocrine si


genetici
Metabolismul acizilor grasi
Oxidarea acizilor grasi
 Oxidarea AG cu catena pana la 20 de atomi de C - are loc la nivel mitocondrial
 Oxidarea AG cu lant mai lung (20-24 atomi de C) – se desfasoara la nivelul peroxizomilor
 Oxidarea AG are rolul de a elibera o mare cantitate de energie inmagazinata sub forma de
acetil-CoA (eliberarea acestui fragment de 2 atomi de C se petrece in cadrul fiecarei
etape), NADH si FADH
 Procesul se desfasoara in etape si este initiat prin atacul asupra C-3(carbon din pozitia beta
fata de gruparea carboxil) → procesul e denumit β-oxidare

Degradarea prin β-oxidare presupune parcurgerea a 3 etape:


1. Activarea AG – esterificarea AG(gr carboxil=COO-) cu CoA (gruparea tiol=SH), activare ce se
produce cu consum de energie (ATP-2 legaturi macroergice) are loc sub actiunea acetil-
CoA sintetazei
R-COO- + ATP + CoA-SH → R-CO-S-CoA +AMP + PP

Acidul gras AG activat


Degradarea prin β-oxidare presupune parcurgerea
a 3 etape:

2. Transportul AG activat in matricea mitocondriala – AG activat este produs pe fata


externa a membranei mitocondriale, iar β-oxidarea are loc la nivelul matricei
mitocondriale; se impune transportul AG activat prin membrana mitocondriala de pe
fata externa spre fata interna
 În transportul acestor acizi grași activati intervine carnitina, un transportor specific
care formează esteri cu AG de tip acil-carnitină, conjugat care va strabate
membrana. Odata ajunsi la nivelul matricei mitocondriale carnitina este eliberata
din conjugat si se reintoarce in spatial intermembranar fiind reutilizata pentru a
transporta noi radicali acetil-CoA.
3. Β-oxidarea propriu-zisa – odata ajunsi la nivelul matricei mitocondriale incepe
oxidarea propriu-zisa care cuprinde un ciclu de 4 reactii care au loc la nivelul C beta a
radicalului acetil din AG
 Reactiile indeparteaza secvential cate 2 atomi de C sub forma de acetil-CoA
 Calea poate fi considerata ciclica in sensul ca fiecare etapa sfarseste prin formarea unui
AG activat(acetil-CoA) cu 2 atomi de C mai putin care va strabate acelasi proces in
etapa urmatoare.
 EX palmitoil-CoA cu 16 atomi de C in molecula va strabate ciclul de 7 ori cu
eliberarea a 8 molecule acetil-CoA.
Oxidarea acizilor grasi
Bilantul energetic al β-oxidarii
 Fiecare ciclu de degradare a AG elibereaza o mare cantitate de energie inmagazinata sub
forma de acetil-CoA, FADH2, NADH +H+.
 Acetil-CoA - este oxidat la nivelul ciclului Krebs (cuplat cu lantul respirator mitocondrial) prin
parcurgerea caruia sunt generate 12 legaturi macroergice = 12 ATP
 FADH2- substrat al lantului respirator mitocondrial care prin oxidarea sa genereaza 2 ATP
 NADH +H+ - substrat la nivelul lantului respirator mitocondrial si produce 3 ATP
 Datorita caracterului repetitiv al reactiilor de β-oxidare se obtin in total un numar de legaturi
macroergice cu atat mai mare cu cat lantul hidrocarbonat al AG este mai lung
Ex
Acidul palmitic (AG cu 16 atomi de C)
Prin oxidarea a 8 acetil CoA 8x12 =96 ATP
Prin oxidarea a 7 FADH2 7x2= 14 ATP
7 NADH+H 7x3= 21 ATP
Total 131 ATP
Pentru activarea initiala a AG s-au consumat 2 legaturi macroergice(= 2ATP) beneficiu net 131-2 =129 ATP
Biosinteza acizilor grasi

 Este o cale metabolica specific hepatica


 Este activa in perioadele post-prandiale cand AG vor fi stocati la nivel adipocitar sub
forma de trigliceride
 Substratul pentru biosinteza AG este acetil-CoA
 Principalele surse de acetil-CoA sunt:
 Glicoliza cuplata cu decarboxilarea piruvatului (catabolism glucidic)
 Catabolismul AG(rezultati prin lipoliza) pe calea β-oxidarii
 Catabolismul hepatic al alcoolului
 Catabolismul aminoacizilor
 Fermentarea intestinala a glucozei
 Procesul consta in esenta in aditia succesiva a fragmentelor de 2 atomi de
carbon(acetil-CoA) via condensare, reducere, deshidratare si in ultima etapa o noua
reducere.
 In procesul de biosinteza al AG este necesara prezenta de NADPH+ rezultat via calea
pentozo-fosfat
Metabolismul colesterolului
Colesterolul

 Colesterolul este un stereol cu 27 atomi de C si o grupare hidroxil libera in


pozitia 3-β
 Se aduce in organism prin aport exogen (alimentar) in cantitate de aproximativ
200 mg/zi, dar se si biosintetizeaza in cantitate de aproximativ 800 mg/zi
 Sinteza colesterolului are loc la nivelul diferitelor tesuturi: ficat, intestin,
corticosuprarenale, tegumente
 Organul care detine functia majora in metabolismul colesterolului este ficatul
 La nivel hepatic se asigura sinteza a peste 80% din colesterolul endogen, sinteza
lipoproteinelor implicate in transportul intertisular al acestuia, precum si
eliminarea sa din organism sub forma de acizi biliari
 Acizii biliari sunt derivati sterolici bis-functionali - reprezinta forma de
eliminare a colesterolului din organism si sunt agenti de solubilizare ai lipidelor
dietare, asigurand degradarea acestora sub actiunea lipazelor si consecutiv
absorbtia la nivelul peretelui intestinal
Colesterolul indeplineste urmatoarele roluri
in organism:

 Intra in alcatuirea membranelor biologice asigurand echilibrul intre


fluiditatea si rigiditatea stratului dublu lipidic
 La nivel SNC asigura formarea tecii de mielina
 Este precursor pentru biosinteza endogena de vitamina D, hormoni steroizi si
acizi biliari
 Asigura biosinteza coenzimei Q cu rol important functional in lantul respirator
mitocondrial
Biosinteza colesterolului
 Sinteza endogena a colesterolului se realizeaza mai ales la nivelul ficatului si este controlata de
captarea si metabolizarea LDL. Captatea LDL de catre hepatocite se face in urma fixarii lor pe
receptorii membranarii specifici situati pe membrana hepatocitelor.
 Este un proces a carui desfasurare necesita un consum energetic mare (18 ATP si 18 aceti-CoA) si
prezenta de NADP redus furnizat de calea pentozo-fosfat
 Este un proces complex care implica in esenta parcurgerea a 3 etape distincte:
1. La nivel CITOSOLIC : conversia fragmentelor de acetil-CoA (C2) (poate proveni din glucoza, AG, unii
AA) la mevalonat ( precursor cu C6)
 Principala enzima reglatoare a procesului este HMG-CoA-reductaza, care catalizareaza transformarea HMG-
CoA hepatic in acid mevalonic, utilizat in urmatoarele faze ale sintezei colesterolului. HMG-CoA poate servi la
nivel mitocondrial si la sinteza de corpi cetonici, find un intermediar comun pentru cetogeneza si sinteza de
colesterol.
 HMG-CoA reductaza este o tinta pentru terapia medicamentoasa a dislipidemiilor- satinele inhiba competitiv
aceasta enzima , reducand astfel capacitatea celulei de a mai sintetiza colesterol.
 Statine:Simvastatina, Atorvastatina, Rosuvasttatina, Pravastatina, Lovastatina, Fluvastatina
2. La nivel CITOSOLIC: Conversia mevalonatului (C6) la scualen (compus format din 30 de atomi de C)
3. La nivelului RE: ciclizarea scualenului (C30) cu formarea lanosterolului si apoi printr-o secventa de
aproximativ 20 de reactii care implica reduceri si 3 demetilari ( se indeparteaza 3 grupari metil = 3
atomi de C) se formeaza 7-dihidrocolesterolul care prin reducerea caruia se obtine in final
colesterolul (C27)
Biosinteza colesterolului

2 atomi de C

6 atomi de C

30 atomi de C
ciclizare

Se pierd 3 atomi de C
Reglarea biosintezei colesterolului
 Tinta majora pentru reglarea procesului de biosinteza a colesterolului este HMG-CoA reductaza.
 Colesterolul alimentar suprima biosinteza endogena de colesterol prin feedback negativ:
cresterea nivelului intracelular de colesterol intervine in inhibarea activarii enzimei cheie a
procesului.
 In afara semnalelor nutritionale HMG-CoA reductaza este modulata sub actiunea semnalelor
hormonale:
 Enzima este activata de INSULINA
 In sens opus GLUCAGONUL este responsabil de inactivarea enzimei.
 Concentratia intracelulara de colesterol controleaza numarul de receptori membranari pentru
LDL si inhiba HMG-CoA reductaza, mentinand astfel nivelul fiziologic al colesterolului in organism
(atunci cand concentratia intracelulara de colesterol este crescuta este inhibata sinteza
receptorilor membranari ai LDL-ului → se previne acumularea colesterolului la nivel tisular)
 Dereglarea acestui mecanism de control duce la cresterea sintezei de colesterol si LDL,
accelerand astfel procesul de aterogeneza. Ficatul elibereaza colesterolul in circulatia sanguina
legat de proteine – LDL este lipoproteina aterogenica care conține cea mai mare cantitate de
colesterol in principal produs de propriul organism (60-70% din colesterolul seric total) si care se
depune in peretii arterelor → ateroscleroza → boli coronariene.
 HDL mobilizeaza colesterolul din depozitele de la nivelul arterelor si il transporta inapoi catre ficat.
Aspecte biomedicale

 Creșterea cantității de colesterol din sânge care se poate acumula la nivel


arterial determinând apariția plăcilor de aterom si la aparitia
hipercolesterolemiei – boala cu determinanta genetica cauzata de un deficit
sever al receptoriilor pentru LDL si care este asociata cu evenimente severe
care pot evolua pana la IM. Alti fact de risc: alimentatia bogata in grasimi,
sedentarismul, varsta inaintata, cauze secundare (DZ, obezitatea).
 Colesterolul se depune si in tesuturi formand depozite xeromatoase
 Acumulari la nivel tisular de esteri de colesterol apar in boala Tangier,
caracterizata prin hepatospelonomegalie, adenopatii si tendinta de
dezvoltare prematura a aterosclerozei.
Metabolismul colesterolului
1. Biosinteza vitaminei D

1. Se biosintetizeaza din 7-dihidrocolesterol la


nivelul pielii sub actiunea radiatiilor UV
2. Prin hidroxilari succesive la nivel hepatic si
renal
 Rezulta in final forma biologic activa 1,25-
dihidroxi-calciferol (calcitriol)
2. Biosinteza acizilor biliari
 Au propietatea de a emlusiona lipidele alimentare si vitaminele liposolubile, promovand astfel
digestia si absorbtia acestora la nivel intestinal (se formeaza micele si creste suprafata de
contact cu lipazele digestive)
 Biosinteza acizilor biliari reprezinta calea majora de metabolizare a colesterolului (> jumatate
din colesterolul endogen sintetizat intr-o zi)
 Exista 2 tipuri de acizi biliari: primari sintetizati la nivel hepatic si secundari, rezultati din cei
primari la nivelul colonului sub actiunea bacteriilor intestinale
 Acidul colic şi chenodezoxicolic – acizi biliari primari -se formează în hepatocite, sunt
secretaţi în canaliculele biliare, trec prin vezica biliară şi sunt deversaţi în duoden
 acizii biliari primari se conjugă cu glicocolul sau taurina → saruri biliare
 Cea mai mare parte a acizilor biliari primari este reabsorbita (sub forma de saruri biliare) si
consecutiv transportului prin vena porta sunt recaptati la nivel hepatic → circuit hepato-
entero-hepatic
 Sarurile biliare care nu au foste reabsorbite ajung in colon, unde sub actiunea bacterilor
intestinale sunt transformate in acizi biliari secundari:
 Acidul dezoxicolic şi litocolic – acizi biliari secundari (se sintetizează în intestin)
 Acizii biliari secundari la randul lor sunt partial reabsorbiti la nivelulu colonului, fiind reutilizati
la nivel hepatic
 Prin circutul hetato-entero-hepatic se asigura economisirea necesarului de colesterol pentru
biosinteza acizilor biliari
Colestiramina si fibrele alimentare- sunt sechestranti de acizi biliari, ce previn
absorbtia acestora si favorizeaza excretia; in tratam hipercolesterolemiei
2. Biosinteza acizilor biliari

 Precipitarea colesterolului liber prezent in bila conduce la aparitia calculilor


colesterolici → litiaza biliara
 Cresterea concentratiei de colesterol liber in compozitia bilei este
determinata de deficitul ereditar al enzimei cheie a procesului de biosinteza
a acizilor biliari (colesterol- 7-α-hidroxilaza) – se recomanda reducerea
aportului alimentar de colesterol si o suplimentare a sarurilor biliare care
favorizeaza solubilizarea colesterolului
 Diminuarea concentratiei intestinale de acizi biliari apare in malabsorbtie
intestinala, obstructii ale tractului biliar si insuficienta hepatica severa
3. Biosinteza hormonilor steroizi
 Colesterolul este precursorul biosintetic al hormonilor steroizi
 Existe 5 clase majore de hormoni steroizi:
o Progestinele (progesterona) – regleaza evenimentele din timpul sarcinii si sunt precursorii celorlalte
clase de hormoni steroizi
o Glucocorticoizii (cortisol si corticosterona) – promoveaza gluconeogeneza si suprima reactiile
inflamatorii
o Mineralocorticoizii (aldosteron) regleaza balanta minerala prin promovarea reabsorbtiei K, Na, Cl si
HCO3 la nivel renal
o Androgenii (androstendiona si testosterona) promoveaza dezvoltarea si asigura mentinerea
caracterelor sexuale masculine
o Estrogenii(estrona si estradiolul) asigura dezvolarea si mentinerea caracterelor sexuale feminine

 O caracteristica comuna: nu sunt depozitati in scopul eliberarii dupa biosinteza; nivelul lor
circulant e controlat de rata lor de biosinteza
 Activarea biosintezei hormonilor steroizi implica stimularea a 2 procese: hidroliza esterilor de
colesterol si preluarea colesterolului la nivelul mitocondriilor din celulele organului tinta. Aici
actioneaza o enzima colesterol-desmolaza care hidroxileaza lantul lateral al colestrolului si
apoi il cliveaza cu generarea pregnenolonei , precursorul tuturor hormonilor steroizi
3. Biosinteza hormonilor steroizi

 Defictul enzimelor participante la biosinteza hormonilor steroizi poate genera


o serie de dereglari, de exemplu:
 Deficitul de 17-hidroxilaza – scaderea nivelului de cortisol, androgeni si
estrogeni cu efecte secundare la nivelul maturizarii sexuale
 Deficitul de 21-hidroxilaza – determina inhibarea biosintezei de gluco- si
mineralocorticoizi, conducand la o supraproductie de testosteron la nivelul
glandelor adrenale.
 Deficitul de 5α-reductaza scade nivelul de androgeni, conducand la
feminizarea subiectilor de sex masculin.
 Glicerina= glicerol
 Triacilglicerol = trigliceride
 Diacilglicerol = digliceride
 Monoacilglicerol=monogliceride
 Acetil-CoA = acil-CoA
 CoA-SH = coenzima A
 Acetil-CoA = acetil-coenzima A
 HTA= hipertensiune arteriala
 DZ = diabet zaharat
 AA= aminoacizi
 RE= reticul endoplasmatic

S-ar putea să vă placă și