Moartea capitală

Pedeapsa cu moartea este uciderea prevăzută prin lege a unui om ca pedeapsă pentru o
crimă, pentru care a fost găsit vinovat. De obicei este precedată de un proces judiciar, care se
termină cu o sentinţă cu moartea. Aceasta este pusă în aplicare prin execuţie. Din punct de
vedere istoric, executarea infractorilor sau a adversarilor politici a fost o practică comună
aproape tuturor societăţilor. Acum, pedeapsa capitală are o arie de folosire mai izolată, dar mai
este încă practicată. În unele ţări, celor găsiţi vinovaţi de crimă, spionaj sau trădare li se aplică
această pedeapsă. Curţile marţiale dau cel mai des această sentinţă, fiind comună in dreptul
militar. În alte societăţi pedeapsa cu moartea este folosită şi pentru actele de viol, adulter,
incest, homosexualitate sau trafic de stupefiante. În China de exmplu, traficul de carne vie sau
cazurile grave de corupţie sunt pedepsite cu pedeapsa cu moartea. În România pedeapsa cu
moartea a fost abolită prin decretul-lege nr.6 din 7 ianuarie 1990. Ultimele persoane
condamnate la moarte şi executate au fost soţii Ceauşescu (25 decembrie 1989).
În decursul istoriei, s-au folosit diverse metode de executare a condamnaţilor la moarte:
a. decapitarea ( executarea unui condamnat la moarte prin tăierea capului, de
către călău:Ştefan Tomaşa, Maria Antuaneta),
b. ghilotină(mecanism gravitaţional prevăzut cu un cuţit masiv, mobil, de formă
trapezoidală, care alunecă ghidat, construit în scopul decapitării rapide),
c. spanzurarea(metodă de executare a condamnaţilor la moarte, prin strangularea
gâtului cu o funie),
d. scaunul electric(dispozitiv ce permite executarea condamnaţilor la moarte prin
electrocutare, a fost inventat de dentistul Harold P. Brown),
e. execuţia cu ajutorul unui elefant(a fost o metodă des utilizată pentru executarea
condamnaţilor la moarte în Asia de sud şi de sud-est, în special în
India.Elefanţii asiatici au fost utilizaţi pentru călcatul în picioare,
dezmembrarea sau torturarea condamnaţilor în execuţii publice. Animalele,
care erau bine dresate, puteau omorâ pe loc sau tortura victima perioade lungi
de timp, depinzând de ce le fusese indicat. Ţinute de curtea regală, aceste
animale erau atât simbolul puterii absolute cât şi al abilităţii domnitorului de a
controla animale sălbatice.)
f. lapidare(execuţie la moarte dintre cele mai crude, osânditul este ucis prin
aruncare de pietre. Această metodă barbară din vechime, în ciuda protestelor
organizaţiilor pentru drepturile omului, este din păcate şi azi aplicată în unele
ţări islamice din Africa, ca şi unele ţări din Asia, ca Afghanistan şi Iran.),
g. ardere pe rug(pedeapsă aplicată, în special în Evul Mediu, celor acuzaţi de
vrăjitorie sau erezie. Execuţia celor condamnaţi la moarte consta prin arderea
lor de vii pe rug constituit dintr-o grămadă de lemne.),
h. trasul in ţeapă(metodă de tortură foarte sadică şi execuţie de mare efect asupra
populaţiei în timpul Evului Mediu. Condamnaţii la o astfel de pedeapsă erau
străpunşi cu ţepe şi apoi agăţaţi de obicei pe zidurile cetăţilor pentru a crea o
stare de teamă şi a impune autoritatea domnului. Deşi era foarte dură, metoda a
 dat roade în timpul lui Vlad Ţepeş, atacurile turceşti, respectiv tâlhăriile
diminuându-se.)
i. tragerea pe roată(execuţie la moarte care nu mai are loc în zilele noastre. Ea
era practicată cu o roată grea folosită de călău cu care frângea oasele
condamnatului.
Studiu de caz - Statele Unite ale Americii
In California exista 678 de persoane condamnate la moarte, cel mai mare numar din
toate statele americane, insa, cu toate acestea, nici un detinut nu a mai fost executat in ultimii 4
ani. Costurile anuale pentru sistemul pedepsei cu moartea ajung la 130 de milioane de dolari.
Acestea sunt datele publicate intr-un nou raport care arata ca statele irosesc milioane de dolari
cu un sistem ineficient care se incapataneaza sa pastreze pedeapsa capitala. Sistemul iroseste
milioane de dolari, bani care ar putea fi folositi pentru alte programe de prevenire a
criminalitatii. 35 de state inca mentin pedeapsa capitala, desi au loc din ce in ce mai putine
executii in fiecare an potrivit Centrului de Informatii privind Pedeapsa cu Moartea
(DPIC).Numarul condamnatilor la moarte a ramas, insa, constant. In conditiile in care bugetul
s-a redus, pedeapsa capitala a devenit o forma mai scumpa a pedepsei pe viata, fara drept de
eliberare condiţionată.
Un sondaj efectuat pe un esantion de 500 de sefi de unitati de politie, publicat
impreuna cu studiul, arata ca pedeapsa capitala este ultima in clasamentul mijloacelor pentru
reducerea criminalitatii. Doar 1% dintre subiecti au declarat ca pedeapsa cu moartea este cel
mai bun mijloc pentri a atinge acest scop.
Numarul persoanelor condamnate la moarte pe intreg teritoriul SUA era, in 2007, de
3.220, mult mai mare decat in urma cu doua decenii, cand existau numai 2.250 de condamnati
la moarte.
Studiul DPIC arata ca mentinerea pedeapsei capitale costa autoritatile cu 10 milioane
de dolari mai mult in fiecare an, in fiecare stat, decat sentinta pe viata. Costurile ridicate se
datoreaza faptului ca sunt necesare masuri de securitate mai stricte, dar si faptului ca acestor
condamnati li se garanteaza accesul la procese mai elaborate si mai indelungate pentru
judecarea unui apel. Spre exemplu, in Florida, unde au avut loc doua executii anul acesta, se
cheltuiesc 24 de milioane de dolari pentru fiecare executie.
În 2003, în Florida, costurile unei executii erau astfel: 150$ calaului (care este persoana
fizica, angajata doar pentru asta si platita 150 per executie), 20$ ultima masa, 150$ costumul de
inmormantare, 525$ pentru cosciug si inmormantare, per total mai putin de 1000$. Ceea ce
este scump este sistemul capital nu executia capitala, intreg procesul de acuzare si apel este cel
mai scump, fiecare apel costa in medie 275.000$ si nu există limită la numărul de apeluri iar
costul unei celule de maximă siguranţă este de 63.000$.În concluzie execuţia în sine nu este
scumpă, ci sistemul birocratic care este pus in mişcare pentru fiecare detinut condamndat la
executie.

Biblografie:
Reflectii asupra pedepsei cu moartea - Koestler, Arthur; Camus, Albert
http://www.deathpenaltyinfo.org/

Traiana Diaconu
Sociologie anul II