Elemente de anatomie a regiunilor feţei

Note de anatomie descriptivă

Disecţia teritoriului oro-maxilo-facial

1
1 MUŞCHII PIELOŞI AI FEŢEI ...................................................................................................... 4
1.1 CARACTERELE GENERALE ALE MUŞCHILOR MIMICII.................................................................... 4
1.2 MUŞCHII PERIORALI .................................................................................................................... 4
1.3 MUŞCHIUL BUCCINATOR ............................................................................................................. 5
2 NERVUL TRIGEMEN ................................................................................................................... 8
2.1 RĂDĂCINILE TRIGEMENULUI ....................................................................................................... 9
2.2 GANGLIONUL TRIGEMINAL ....................................................................................................... 10
2.3 NERVUL OFTALMIC ................................................................................................................... 13
2.4 NERVUL MAXILAR .................................................................................................................... 15
2.4.1 Traiect,raporturi .............................................................................................................. 15
2.4.2 Ramurile nervului maxilar - sistematizare ...................................................................... 16
2.4.3 N.zigomatic ...................................................................................................................... 17
2.4.4 Nn.pterigopalatini ............................................................................................................ 18
2.4.5 Nn.alveolari superiori posteriori ..................................................................................... 18
2.4.6 N.infraorbital ................................................................................................................... 20
2.5 NERVUL MANDIBULAR .............................................................................................................. 20
2.5.1 Nervul auriculotemporal.................................................................................................. 27
2.5.2 Nervul alveolar inferior ................................................................................................... 28
2.5.3 Nervul bucal ..................................................................................................................... 31
2.5.4 Nervul lingual .................................................................................................................. 32
2.5.5 Teritoriul motor al nervului mandibular ......................................................................... 33
2.5.6 Inervaţia cutanată a feţei ................................................................................................. 34
3 NERVUL FACIAL ........................................................................................................................ 36
3.1 GENERALITĂŢI .......................................................................................................................... 36
3.2 COMPONENTA FUNCŢIONALĂ A NERVULUI VII ......................................................................... 39
3.3 ORIGINEA NERVULUI FACIAL .................................................................................................... 36
3.4 TRAIECTUL ŞI RAPORTURILE N.FACIAL...................................................................................... 41
3.5 RAMURILE N.VII ....................................................................................................................... 44
3.6 NERVUL PIETROS MARE ............................................................................................................ 45
3.7 COARDA TIMPANULUI ............................................................................................................... 46
3.8 PORŢIUNEA EXTRACRANIANĂ A NERVULUI FACIAL ................................................................... 50
4 NERVUL GLOSOFARINGIAN .................................................................................................. 52
4.1 COMPONENTA FUNCŢIONALĂ A N.GLOSOFARINGIAN ................................................................ 52
4.2 ORIGINEA NERVULUI GLOSOFARINGIAN .................................................................................... 53
4.3 TRAIECTUL NERVULUI GLOSOFARINGIAN .................................................................................. 54
4.4 RAMURILE NERVULUI GLOSOFARINGIAN ................................................................................... 54
4.4.1 Nervul timpanic................................................................................................................ 56
5 GANGLIONII PARASIMPATICI EXTRACRANIENI ........................................................... 57
5.1 GANGLIONUL CILIAR................................................................................................................. 58
5.2 GANGLIONUL PTERIGOPALATIN ................................................................................................ 60
5.2.1 Localizarea gg.pterigopalatin (GPP) şi raporturile........................................................ 60
5.2.2 Rădăcinile gg.pterigopalatin ........................................................................................... 60
5.2.3 Ramurile gg.pterigopalatin .............................................................................................. 61
5.3 GANGLIONUL SUBMANDIBULAR................................................................................................ 63
5.3.1 Rădăcinile ganglionului submandibular: ........................................................................ 65
5.3.2 Eferenţa parasimpatică a ganglionului submandibular:................................................. 65
5.4 GANGLIONUL OTIC .................................................................................................................... 65
5.4.1 Localizarea gg.otic .......................................................................................................... 66

2
 5.4.2 Rădăcinile ganglionului otic ............................................................................................ 68
5.4.3 Ramurile gg.otic............................................................................................................... 68
6 ARTERA MAXILARĂ ................................................................................................................. 69
6.1 ARTERA ALVEOLARĂ INFERIOARĂ ............................................................................................ 73
6.2 ARTERA INFRAORBITALĂ .......................................................................................................... 74
6.3 ARTERELE ALVEOLARE SUPERIOARE......................................................................................... 75
7 ARTERA TEMPORALĂ SUPERFICIALĂ............................................................................... 77
8 PORŢIUNEA FACIALĂ A ARTEREI FACIALE .................................................................... 80
9 GLANDA PAROTIDĂ .................................................................................................................. 81
9.1 LOJA PAROTIDIANĂ – DELIMITARE ............................................................................................ 81
9.2 COMUNICĂRILE LOJEI PAROTIDIENE .......................................................................................... 83
9.3 RAPORTURILE EXTRINSECI ALE PAROTIDEI ............................................................................... 84
9.4 PEDICULII PAROTIDIENI ............................................................................................................. 85
9.5 LOJA PAROTIDIANĂ – CONŢINUT ............................................................................................... 86
9.6 RAPORTURILE INTRINSECI ALE PAROTIDEI ................................................................................ 86
9.7 DUCTUL PAROTIDIAN AL LUI STENON ....................................................................................... 88
9.8 INERVAŢIA GLANDEI PAROTIDE ................................................................................................. 90
10 GLANDELE SUBLINGUALE ................................................................................................. 90
10.1 DELIMITAREA SPAŢIULUI SUBLINGUAL SUBMUCOS („LOJA GLANDEI SUBLINGUALE”) .............. 91
10.2 CONŢINUTUL SPAŢIULUI SUBMUCOS SUBLINGUAL .................................................................... 91
10.3 INERVAŢIA GLANDEI SUBLINGUALE .......................................................................................... 92

3
1 Muşchii pieloşi ai feţei
MUŞCHII CAPULUI, cu origine branhială şi somitică, pot fi grupaţi în: muşchi ai mimicii,
muşchi masticatori şi muşchi paravertebrali.

1.1 Caracterele generale ale muşchilor mimicii

MUŞCHII MIMICII, numiţi şi muşchi pieloşi datorită inserţiei cutanate, se dezvoltă din
blastemul comun al arcului 2
branhial - arcul hioidian.
1) origine fixă1 pe oasele,
cartilajele, aponevrozele şi
ligamentele craniului;
2) inserţie mobilă în dermul
profund prin intermediul unui
tendon/aponevroză care
împreună cu elasticitatea pielii
suplinesc lipsa antagonistului
muscular;
3) grupaţi în jurul orificiilor
naturale ale craniului
(dezvoltarea lor este în raport
direct proporţional cu
importanţa fiziologică a acestor
orificii):
a. mm.periorali
b. mm.perinazali
c. mm.periauriculari
d. mm.periorbitali
4) rol în determinarea
fizionomiei individuale;
5) rol în expresia facială a
indivizilor;
6) intervin în:
a. prehensiunea alimentelor
şi masticaţie
b. respiraţie
c. vorbire
7) cu excepţia muşchiului buccinator, nu posedă fascii de înveliş;
8) sunt inervaţi de n.VII (facial) – nervul arcului hioidian

1.2 Muşchii periorali

Sunt mm.constrictori şi mm.dilatatori ai orificiului bucal.
1 m.rizorius face excepţie – porneşte de pe fascia maseterină
4
 Doar m.orbicular al gurii realizează constricţia orificiului bucal, restul
mm.periorali (mm.orofaciali) au un rol important în mimică şi în diverse acte
fiziologice.
Mm.dilatatori ai orificiului bucal, după acţiunea lor, se împart:
1) mm.ridicători ai buzei superioare
 m.ridicător al buzei superioare şi al aripii nasului

 m.ridicător al buzei superioare

 m.zigomatic mic

2) mm.care trag supero-lateral comisura labială

 m.zigomatic mare

 m.ridicător al unghiului gurii

3) mm.care trag postero-lateral comisura labială

 m.rizorius

 m.buccinator

4) mm.care trag infero-lateral comisura labială

 m.platysma

 m.coborâtor al unghiului gurii

5) mm.coborâtori ai buzei inferioare

 m.coborâtor al buzei inferioare

 m.mental

1.3 Muşchiul buccinator

ORIGINE 1) fasciculul superior – pe faţa externă a procesului alveolar
maxilar, în dreptul molarilor
2) fasciculul posterior – pe rafeul pterigomandibular ce
reprezintă intersecţia fibroasă dintre buccinator şi
constrictorul superior faringian
3) fasciculul inferior – pe creasta buccinatorie la nivelul
părţii alveolare a mandibulei
INSERŢIE  fibrele superioare şi inferioare –se prind în cea mai
mare parte în dermul profund al buzei
corespunzătoare; totuşi cele două fascicule decusează
fibre spre buza opusă;
 fibrele posterioare se inseră la nivelul comisurii
labiale, pe modiol, majoritatea decusând
INERVAŢIE nervul VII facial prin ramuri bucale şi marginala
mandibulei

Muşchi perioral. Formează peretele intern al lojei geniene (loja bucală).

5
Muşchiul buccinator este singurul muşchi pielos acoperit de
fascie pe faţa externă; fascia bucofaringiană trece peste rafeul
pterigomandibular şi se continuă cu adventicea faringelui.

ACŢIUNI:
1) trage postero-lateral comisura labială;
2) aderent la mucoasa bucală împiedică plicaturarea acesteia
3) prin contracţie:
a. împinge alimentele din vestibulul bucal între arcade (intervine
în masticaţie);
b. împinge aerul din cavitatea bucală prin orificiul bucal (suflat,
fluierat) – este „muşchiul trompetist”

RAPORTURI
1) RAPORTURI SUPERFICIALE:
a. tegument
b. muşchi pieloşi superficiali la nivelul regiunii bucale (zigomatici,
rizorius, platysma, coborâtor al unghiului gurii)
c. marginea anterioară a maseterului
d. coronoida mandibulei şi tendonul m.temporal (între acestea şi
buccinator se află pachetul vasculonervos bucal)
e. corpul adipos al obrazului (bula BICHAT) intercalat între buccinator
şi maseter; această grăsime masticatorie (se prelungeşte între muşchii
masticatori facilitându-le alunecarea) se prelungeşte în fosa
temporală (retrozigomatic, corp adipos temporal), în fosa
infratemporală şi în spaţiul pterigomandibular.
f. vasele faciale (vena posterior de arteră)
g. limfoganglioni bucali sau jugali (pe traiectul venei faciale)
h. elementele pediculului anterior parotidian, sosite peste maseter:
i. ductul parotidian – poate avea pe traiect parotide accesorii;
ocoleşte lateral sau străbate corpul adipos, ajunge la buccinator
şi îl perforează trecând între muşchi şi mucoasa bucală
ii. vasele transverse ale feţei – superiro de ductul Stenon
iii. ramuri bucale ale facialului (VII)
i. fascia bucofaringiană
2) PROFUND muşchiul buccinator este acoperit de mucoasa bucală; ductul
Stenon are un ultim segment submucos şi apoi se deschide în mucoasa
bucală, la nivelul molarului al doilea superior, printr-iun orificiu care
centrează o papilă a mucoasei numită papila parotidiană.

6
La partea posterioară a muşchiului buccinator, superficial sau în grosimea acestuia,
se găsesc glande molare (glande salivare mici).

Fig. 1.1 – Secţiune transversală prin regiunea infratemporală

7
2 Nervul trigemen

DATE GENERALE PRIVIND N.TRIGEMEN

> aparţine perechii a V-a de nervi cranieni; este n.primului arc branhial
> apare pe faţa antero-laterală a punţii sub forma a 2 rădăcini, senzitivă şi
motorie; cele două rădăcini trec din fosa craniană posterioară în fosa
craniană medie a endobazei peste marginea superioară a stâncii
temporalului, ajungând la nivelul impresiunii trigeminale de pe faţa
anterioară a stâncii temporalului; la acest nivel:
o rădăcina senzitivă se termină în ganglionul trigeminal (Gasser)
o rădăcina motorie trece inferior de acest ganglion
> gg.trigeminal Gasser este sediul neuronilor somatosenzitivi trigeminali;
de la el pleacă prelungirile periferice ale acestor neuroni pseudounipolari,
grupate în 3 fascicule:
 n.oftalmic (diviziune medială, senzitivă, a n.trigemen)
 n.maxilar (diviziune mijlocie, senzitivă a n.trigemen)
 rădăcina senzitivă a nervului mandibular (se uneşte cu rădăcina
motorie a trigemenului şi compun n.mandibular, diviziune laterală
a n. trigemen)
 componenta în fibre a nervului trigemen:
 fibre somatoaferente generale, cu origine în gg.trigeminal:

 rădăcina senzitivă a trigemenului le conduce la trunchiul

cerebral:
 fibrele sensibilităţii termoalgice şi tactile protopatice trec
la nucleul tractului spinal trigeminal (spinogelatinos
bulbar al lui Rolando); de la acesta pleacă fibrele tractului
trigeminotalamic ventral care decusează şi urcă alăturat
lemniscului medial contralateral spre nucleul talamic
ventral posteromedial
 fibrele sensibilităţii tactile epicritice şi presionale trec la
nucleul principal senzitiv pontin (Dejerine).
 fibre proprioceptive (distribuite şi la dinţi, A.T.M. şi fusurile

neuromusculare din mm.masticatori): participă la alcătuirea

rădăcinii senzitive dar au origine în nucleul tractului mezencefalic
8
 trigeminal; ele doar traversează gg.trigeminal spre ramurile
trigemenului
- fibre visceroeferente speciale (branhiomotorii):
 au origine în nucleul motor al trigemenului din punte
 trec pe calea rădăcinii motorii şi nervului mandibular spre
mm. dezvoltaţi din primul arc branhial

Fig. 2.1 – Nucleii trigeminali

2.1 Rădăcinile trigemenului
Originea aparentă a rădăcinilor: pe faţa antero-laterală a punţii lui
Varolio, la nivelul unui mic şanţ – şanţul trigeminal – localizat la unirea
1/3 superioare cu 2/3 inferioare ale punţii. La acest nivel rădăcina
senzitivă (portio major) se plasează lateral iar rădăcina motorie (portio
minor) – medial.
Rădăcina senzitivă conţine 170000 de fibre nervoase în timp ce
rădăcina motorie conţine doar 7700.

9
 Rădăcina senzitivă trigeminală este cea mai groasă, uşor aplatizată,
având un diametru de 5 mm..
Traversează incizura trigeminală a lui Grüber, trecând din fosa craniană
posterioară în fosa craniană medie. Incizura lui Grüber şi marginea fixă a
cortului cerebelos formează un pasaj osteofibros (10/4 mm.) la nivelul
căruia prezenţa unui proces osteofitic poate declanşa o criză de nevralgie
trigeminală; la acest nivel, superior de rădăcinile trigeminale se află
sinusul pietros superior. În fosa craniană posterioară:
- are superior artera cerebeloasă superioară; contactul cu
o arteră sclerozată senil poate determina iritarea rădăcinii
senzitive trigeminale;
- are postero-inferior nervii porului acustic intern (VII, VII
bis şi VIII) şi artera auditivă internă;
- poate veni în raport şi cu a.cerebeloasă antero-inferioară
şi cu ramurile pontine ale arterei bazilare.
În fosa craniană medie pătrunde în cavumul lui Meckel, se aplatizează
şi dă naştere unui plex terminal fin, lat de circa 1 cm., plexul triunghiular,
prin care îşi dispersează fibrele în ganglionul trigeminal.

Rădăcina intermediară sau accesorie a trigemenului este un filet

distinct localizat între portio major şi portio minor şi este alocată căii
sensibilităţii tactile şi arcului senzitiv al reflexului cornean.

Rădăcina motorie, de circa 2 mm. grosime, porneşte din şanţul

trigeminal şi va însoţi rădăcina senzitivă până în cavumul Meckel,
ocolind-o progresiv pe faţa inferioară, dinspre medial spre lateral; apoi
trece pe sub ganglionul trigeminal şi în apropierea găurii ovale îşi va
dispersa fibrele (plexul lui Santorini) şi va pătrunde în nervul mandibular.
2.2 Ganglionul trigeminal
Nervul trigemen este cel mai voluminos şi mai complex dintre nervii
cranieni iar conexiunile sale cu structurile orofaciale îl recomandă pentru
o bună cunoaştere anatomică de către cei ce abordează acest teritoriu. Fără
o bună cunoaştere a trigemenului, eficacitatea diagnosticului şi
procedurilor terapeutice în sfera orofacială ar dezamăgi.
Ganglionul trigeminal al lui Gasser (ganglion trigeminale /
semilunare / Gasseri) este echivalentul unui ganglion senzitiv spinal,
10
localizat superior de gaura ruptă (foramen lacerum), corespunzător
impresiunii trigeminale de pe faţa antero-superioară a vârfului stâncii
temporale, într-o dedublare a durei mater cerebrale numită cavum
trigeminal al lui Meckel. Rădăcina senzitivă a nervului trigemen (radix
sensoria, portio major) pătrunde în acest ganglion iar rădăcina motorie
(radix motoria, portio minor) trece inferior de ganglion în cavumul
trigeminal şi concură la formarea nervului mandibular. Filetele radiculare
senzitive au o dispoziţie aberantă la până la 50% din indivizi; de asemenea
se pot întâlni filete comunicante între rădăcinile senzitivă şi motorie.
Dispoziţiile aberante pot explica persistenţa durerii după procedurile
chirurgicale.
Ganglionul trigeminal are formă semilunară; concavitatea sa
postero-medială corespunde unui plex triunghiular fin format de
segmentul terminal al portio major. Convexitatea anterioară a
ganglionului dă naştere ramurilor trigeminale, dinspre medial spre lateral,
în ordinea crescătoare a grosimii individuale, nervii oftalmic, maxilar şi
rădăcina senzitivă a nervului mandibular (singura ramură mixtă
trigeminală, îşi preia fibre senzitive din ganglionul lui Gasser şi asimilează
fibrele portio minor).

Relaţiile anatomice ale ganglionului trigeminal:

a. cavumul lui Meckel (cavum meckeli) este o lojă fibroasă formată

prin dedublarea durei mater în dreptul impresiunii trigeminale şi
găurii rupte:
i. prezintă o foiţă superioară şi una inferioară, ultima aderând la
periostul impresiunii trigeminale
ii. foiţa superioară desparte ganglionul trigeminal de spaţiul
subarahnoidian şi conţine numeroase venule al căror ansamblu
realizează plexul venos al tavanului cavumului Meckel
iii. cavumul trigeminal prezintă dinspre postero-medial spre
antero-lateral:
 vestibulul

 loja semilunară

 şi cele trei tunele corespunzătoare ramurilor trigeminale.

iv. vestibulul conţine plexul triunghiular al lui Valentin

v. loja semilunară corespunde ganglionului trigeminal
11
  plexul triunghiular nu aderă la pereţii cavumului dar ganglionul
trigeminal o va face – aderenţele respective sunt ligamentele
laterale intern şi extern ale lui Princeteau.

b. raporturi inferioare:
- la nivelul vârfului stâncii temporalului artera carotidă internă
este cuprinsă în canalul carotic, împreună cu plexul simpatic
pericarotic intern (se descrie la acest nivel şi un plex venos satelit
arterei); tavanul canalului carotic poate fi mai mult sau mai puţin
complet, dehiscenţa acestuia expunând artera contactului direct cu
cavumul lui Meckel. Sunt cazuri în care grosimea mare a tavanului
canalului carotic permite găzduirea la acest nivel, în os, a celulelor
angulare ale lui Mayer sau celulele crestei pietroase;
- atunci când este foarte bine dezvoltată, lingula sfenoidală
(lingula lui Meckel) se poate insinua inferior de ganglionul
trigeminal;
- inferior de cavumul trigeminal trec nervii pietroşi, mare şi
mic (primul provine din ganglionul geniculat, al doilea din plexul
timpanic; ambii străbat şanţurile omonime de pe faţa antero-
superioară a stâncii temporalului);
- sindromul apicopietros GRADENIGO se manifestă prin
paralizie a nervului abducens, afectare trigeminală şi manifestări
otologice (traumatice, inflamatorii sau tumorale);
c. raporturi superioare:
- faţa inferioară a lobului temporal al emisferei cerebrale.
d. raporturi laterale:
- postero-lateral se află o proeminenţă inconstantă a stâncii
temporalului numită tuberculul retrogasserian al lui
Princeteau; neomologat, inconstanţa acestuia îl face inadecvat ca
reper în chirurgie;
- artera meningee medie – urcă prin gaura spinoasă,
adoptând ulterior un traiect extradural în zona decolabilă a durei
mater;
e. raporturi mediale:
- partea posterioară a peretelui lateral al sinusului cavernos
(raportul cu sinusul cavernos trebuie urmărit în cursul intervenţiilor
chirurgicale pentru a nu deschide accidental sinusul);
- prin intermediul peretelui lateral al sinusului cavernos
ganglionul trigeminal vine în raport cu segmentul cavernos al arterei
carotide interne şi cu nervii oculomotor (III), trohlear (IV) şi
abducens (VI).
12
2.3 Nervul oftalmic
1/ senzitiv
2/ ramura medială, cea mai subţire, a n.trigemen

de la origine trece anterior spre F.O.S. în peretele lateral al

sinusului cavernos
înainte de a intra în orbită se împarte în cele 3 ramuri
3/ traiect terminale: nn.lacrimal, frontal şi trohlear
şi raporturi
înainte de a se termina trimite r.meningeală recurentă pentru
cortul cerebelului
NERVUL LACRIMAL
 intră în orbită prin partea laterală a F.O.S. (lateral de inelul Zinn)
 merge în lungul marginii superioare a m.drept lateral (însoţit pe partea
laterală de artera lacrimală - din a.oftalmică)
 la nivelul peretelui lateral al orbitei se anastomozează cu n.zigomatic; pe
această cale primeşte fibrele parasimpatice ale gg.pterigopalatin pentru
glanda lacrimală
 intră în glanda lacrimală şi dă filete pentru conjunctiva şi pielea pleoapei
superioare dar şi pentru glanda lacrimală

NERVUL FRONTAL
- ramura cea mai voluminoasă
- intră în orbită prin F.O.S. (supero-lateral de mm.globului ocular)
- se îndreaptă anterior, între m.ridicător al pleoapei superioare şi tavanul orbitei
- aproximativ la jumătatea distanţei dintre vârful şi baza orbitei trimite 2 ramuri:
nn.supraorbital şi supratrohlear
nervul supraorbital
- iese prin gaura supraorbitală şi urcă pe
scuama frontală2 însoţit de vasele
supraorbitale
- acoperit de mm.sprâncenei
- va trece în ţesutul subcutanat al regiunii
frontale
- dă filete la pleoapa superioară
2
presiunea digitală a acestuia la nivelul găurii (sau incizurii) supraorbitale accentuează durerea
din cursul nevralgiei supraorbitale şi o diferenţiază de durerea din cursul sinuzitei maxilare
(accentuată la presiune directă pe os)
13
 - trimite un ram medial şi unul lateral prin
care inervează:
> pielea frunţii
> mucoasa sinusului frontal
> periostul
nervul supratrohlear
 în apropiere de aditusul orbitei se
îndreaptă antero-medial şi trece pe
deasupra trohleei m.oblic superior al
globului ocular
 părăseşte orbita la nivelul incizurii
frontale
 este însoţit de vasele supratrohleare
 trimite ramuri pentru pielea la nivelul
glabelei şi pleoapa superioară

NERVUL NASOCILIAR
- intră în orbită prin F.O.S. (partea medială, la interiorul inelului tendinos comun, printre
rr.superioară şi inferioară ale n.III)
- trece superior de n.optic şi a.oftalmică
între mm.drept superior şi oblic superior ai globului ocular
la nivelul peretelui medial al orbitei

RAMURILE N.NASOCILIAR
r.comunicantă cu este rădăcina senzitivă a acestui gg.
gg.ciliar
- trece, cu vasele etmoidale posterioare, prin canalul
etmoidal posterior
n.etmoidal posterior3 - inervează celule etmoidale posterioare şi sinusul
sfenoidal
- însoţesc n.optic
nn.ciliari lungi - inervează senzitiv corpul ciliar, corneea şi irisul
- conţin fibre simpatice pentru m.dilatator al pupilei
- cu vasele etmoidale anterioare traversează canalul
etmoidal anterior şi ajunge în fosa craniană anterioară
(pe lama ciuruită a etmoidului, sub dura mater)
- părăseşte FCA printr-un orificiu anterior al lamei
ciuruite şi ajunge în fosa nazală
- continuă în şanţul de pe faţa internă a osului nazal şi
iese printre acest os şi cartilajul nazal
- trimite ramuri nazale:

3
n.sfenoetmoidal Luschka
14
 o nazale interne pentru mucoasa tavanului
fosei nazale (anterior de regiunea
n.etmoidal anterior olfactivă), mucoasa anterioară a
cornetelor şi mucoasa anterioară a
septului nazal osos
o nazale mediale - pentru septul
cartilaginos
o nazale laterale - pentru partea anterioară
a peretelui lateral al cavităţii nazale
o nazale externe - pentru pielea vârfului şi
aripii nasului
- trece pe sub trohleea m.oblic superior
- trimite ramuri palpebrale pentru: sacul lacrimal,
nervul infratrohlear caruncula lacrimală şi extremităţile mediale ale
pleoapelor
- inervează şi pielea de la nivelul rădăcinii nasului

2.4 Nervul maxilar

Este ramura mijlocie a n.trigemen (V)
 este format de fibre senzitive cu origine în gg.trigeminal Gasser
ESTE NERV SENZITIV

2.4.1 Traiect,rapor turi

a/ pleacă din gg.trigeminal
b/ prima porţiune este în fosa craniană medie, extradurală, inferior de lobul
temporal cerebral;
c/ a doua porţiune - în gaura rotundă; pe aici n. maxilar trece din fosa craniană
medie în fosa pterigopalatină, împreună cu venele emisare Nuhn (între sinusul
cavernos al durei mater şi plexul venos pterigomaxilar);
d/ a treia porţiune este în fosa pterigopalatină:
traiect în baionetă sub tavanul fosei pterigopalatine
infero-medial are gg.pterigopalatin – gg.parasimpatic ataşat morfologic n.
maxilar dar care funcţional aparţine n.VII
a.maxilară trece inferior de n.maxilar, dinspre lateral spre medial
e/ a patra porţiune este în fisura pterigomaxilară, superior de artera maxilară
şi plexul pterigomaxilar venos, pe faţa posterioară a maxilarului unde lasă
şanţ osos, deasupra tuberozităţii;
e/ se continuă în orbită cu numele de nerv infraorbital (r.terminală)

15
 Fig. 2.2 – Nervul maxilar – traiect „în baionetă” prin gaura rotundă,
fosa pterigopalatină, fisura pterigomaxilară, continuat ca nerv
infraorbital la nivelul planşeului orbitei.
2.4.2 Ramurile ner vului maxilar - sistematizare
A)colaterale directe ale nervului maxilar
 r.meningeală

 nn.pterigopalatini

 n.zigomatic

 nn.alveolari posteriori superiori

16
 B) distribuţia nervului maxilar prin ramurile ganglionului
pterigopalatin:
a. rr.nazale postero-superioare
b. r.faringiană
c. nn.palatini mare şi mici
d. rr.orbitale
C) distribuţia nervului maxilar prin nervul infraorbital:
1. colateralele nervului infraorbital:
a. nn.alveolari superiori mijlocii
b. nn.alveolari superiori anteriori
2. ramurile terminale externe ale nervului infraorbital
a. r.palpebrală inferioară
b. rr.nazale externe
c. rr.nazale interne
d. rr.labiale superioare
e. rr.cutanate infraorbitale
R.MENINGEE - inervează dura mater din fosa craniană medie

2.4.3 N.zigomatic
 se desprinde din n.maxilar în fosa pterigopalatină; conţine fibre
senzitive trigeminale şi fibre parasimpatice opstganglionare din
gg.pterigopalatin.
 trece în orbită prin fisura orbitală inferioară
 merge pe peretele lateral al orbitei, inferior de n. lacrimal
 intră în canalul zigomatic prin gaura zigomaticoorbitală şi se împarte
în 2 ramuri: r.zigomaticofacială şi r.zigoma-ticotemporală
a/ r.zigomaticofacială
 iese prin gaura zigomaticofacială de pe faţa laterală a osului zigomatic

 inervează pielea regiunii zigomatice

b/ r.zigomaticotemporală
 iese prin gaura zigomaticotemporală a osului zigomatic

 inervează senzitiv pielea de la partea anterioară a regiunii temporale

 din n.zigomatic pleacă o ramură comunicantă cu n.lacrimal

 pe anastomoza cu n.lacrimal trec fibre parasimpatice

postganglionare ale gg. pterigopalatin pentru glanda lacrimală

17
2.4.4 Nn.pterigopalatini
 în fosa pterigopalatină unde unesc n.maxilar la gg.pterigopalatin;
 fibrele trigeminale conduse prin aceşti nervi iau calea rr.gg.
pterigopalatin şi asigură distribuţia n.maxilar la nivelul:
a) mucoasa palatină
b) mucoasa nazală (partea posterioară a fosei nazale)
c) mucoasa nasofaringiană şi tubară
d) mucoase sinusale sfenoidală & etmoidală
e) periostul orbitei
2.4.5 Nn.alveolari superiori posteriori
 pleacă din n.maxilar în şanţul n.maxilar (fisura pterigomaxilară)
 coboară pe tuberozitatea maxilarului, printre a.alveolară postero-
superioară şi vv.plexului pterigomaxilar (elementele vasculare pot fi
lezate în cursul anesteziilor la tuberozitate, urmând producerea unui
hematom local); posterior de tuberozitate are traiect artera maxilară.
 dau ramuri în orificiile alveolare de la nivelul tuberozităţii ce vor
continua în canalicule alveolare din grosimea peretelui posterior al
sinusului maxilar;
 ramuri superficiale coboară pe tuberozitate la mucoasa alveolară
vestibulară din dreptul molarilor
 inervează
 mucoasa sinusală maxilară (perete posterior);

 molarii superiori (cu excepţia rădăcinii meziovestibulare a M1)

şi aparatul parodontal la acest nivel;

 mucoasa alveolară vestibulară superioară la nivelul molarilor

superiori (şi fornixul vestibular, şi gingia respectivă);

 osul alveolar.

 Se anesteziază la tuberozitatea maxilarului.

18
19
2.4.6 N.infraorbital
a/ continuă în orbită nervul maxilar
b/ intră în orbită : împreună cu a.infraorbitală (r.din a.maxilară), prin
fisura orbitală inferioară (artera va merge medial de nerv)
c/ în orbită: este pe peretele inferior al orbitei, în şanţul infraorbital
şi apoi în canalul infraorbital
- peretele inferior al orbitei corespunde peretelui
superior al sinusului maxilar; deci n.infraorbital are
traiect în peretele superior al sinusului maxilar;
dehiscenţa canalului spre sinus explică nevralgia
infraorbitală din cursul sinuzitei maxilare.
d/ iese la faţă prin gaura infraorbitală de pe faţa anterioară a corpului
osului maxilar; după emergenţă prin acest orificiu se află profund de
m.ridicător al buzei superioare şi se împarte în ramurile terminale
externe.
e/ are 2 grupe de ramuri:
 nn.alveolari superiori – pt.aparatul dento-parodontal la nivelul
premolarilor şi frontalilor maxilari şi mucoasa sinusală maxilară;
 rr.externe - la faţă, alcătuiesc „pes anserinus minor” în regiunea
infraorbitală profund de m.ridicător al buzei superioare.
NN.ALVEOLARI SUPERIORI
- coboară în pereţii sinusului maxilar
- inervează dinţii superiori şi mucoasa sinusală maxilară, astfel:
 n.alveolar superior mijlociu – desprins în şanţul infraorbital; coboară
în peretele lateral al sinusului maxilar şi inervează mucoasa sinusului
maxilar şi premolarii superiori (dinte, parodonţiu). Uneori inervează
şi rădăcina meziovestibulară a M1.
 nn.alveolari superiori anteriori – coboară în canaliculul sinuos din
grosimea peretelui anterior al sinusului maxilar; se distribuie dinţilor
frontali superiori (frecvent şi incisivul central superior de partea
opusă), mucoasei sinusului maxilar dar şi mucoasei din partea
anterioară a planşeului fosei nazale. Se pot anestezia prin injectare în
canalul infraorbital.
RR.EXTERNE
 rr.palpebrale inferioare - la pleoapa inferioară
 rr.nazale externe - la aripa nasului
20
  rr.nazale interne - la vestibulul nazal
 rr.labiale superioare - la buza superioară (rr.cutanate şi mucoase)
 rr.mucoase pentru: gingia, mucoasa alveolară vestibulară şi
mucoasa fundului de sac (fornix vestibular) la nivelul frontalilor şi
premolarilor superiori
 rr.cutanate infraorbitale – la tegumentul de la nivelul feţei
anterioare a corpului maxilarului.
 pe calea plexului anastomotic (plex infraorbital) cu rr.n.VII primesc
fibrele parasimpatice ale ganglionului otic destinate glandelor labiale
superioare.

2.5 Nervul mandibular

Ram mixt al trigemenului, se formează în gaura ovală din două rădăcini:
(a) una senzitivă plecată din ganglionul trigeminal şi (b) una motorie
reprezentată de rădăcina motorie a trigemenului.
- fibrele somatosenzitive provin din ganglionul trigeminal
- fibrele branhiomotorii (este nervul primului arc branhial) provin
din nucleul motor trigeminal localizat în punte.
În gaura ovală trece împreună cu artera meningee accesorie şi cu plexul
venos al găurii ovale ce face legătura între sinusul cavernos şi plexul venos
pterigoidian.
Inferior de gaura ovală se află în profunzimea fasciculului superior al
pterigoidianului lateral, sub tavanul fosei infratemporale, în spaţiul
pterigoidian. Postero-intern are ataşat morfologic ganglionul otic iar posterior
de nervul mandibular trece la gaura spinoasă artera meningee medie.
RAMURILE NERVULUI MANDIBULAR
 ramura meningeală recurentă (Luschka, nerv spinos)
 trunchiul posterior, din care pleacă:
i. nervul auriculotemporal
ii. nervul alveolar inferior
iii. nervul lingual
 trunchiul comun al nervilor pentru muşchii:
i. pterigoidian medial
ii. tensor al vălului palatin
iii. tensor al timpanului
 trunchiul anterior care trimite:
i. trunchiul temporobucal – la rândul lui acesta va
da:
21
 1. rr.pterigoidiene laterale
2. n.bucal
3. n.temporal profund anterior
ii. nervul temporal profund mijlociu
iii. trunchiul temporomaseterin = din acesta vor
pleca:
1. n.temporal profund posterior
2. n.maseterin

Fig. 2.3 – Schema ramurilor nervului mandibular.

22
Fig. 2.4 – Vedere internă a nervului mandibular.

23
Fig. 2.5 – Secţiune frontală a capului la nivelul regiunii infratemporale şi
spaţiului pterigomandibular.

24
Fig. 2.6 – Raporturile m.pterigoidian lateral cu ramurile nervului
mandibular.
25
Fig. 2.7 – Nervul lingual
26
2.5.1 Ner vul auriculotemporal
1.senzitiv
2.origine în fosa infratemporală prin 2 rădăcini din trunchiul posterior al
n.mandibular (printre acestea urcă a.meningee medie spre gaura spinoasă)
3.se îndreaptă posterior, în butoniera retrocondiliană Juvara (se găseşte între
condilul mandibulei şi lig. sfenomandibular, superior de vasele maxilare)
4.trece în loja parotidiană în care străbate polul superior al glandei parotide (în
glandă trece medial de a.temporală superficială)
5.în parotidă devine ascendent şi părăseşte polul superior al parotidei, posterior
de vasele temporale superficiale (alcătuiesc pediculul superior parotidian)
6.în alcătuirea mănunchiului temporal superficial trece peste rădăcina
posterioară a procesului zigomatic al temporalului în ţesutul subcutanat al
regiunii temporale
RAMURI COLATERALE
 rr.comunicante cu gg.otic (prin care primeşte fibrele parasimpatice
destinate glandei parotide)
 rr.vasculare (filete anastomotice pentru plexurile simpatice ale
aa.meningee medie şi maxilară - pe această cale pot fi transferate la
parotidă fibrele simpatice postganglionare)
 r.comunicantă cu n.alveolar inferior
 rr.articulare (la ATM)
 rr.comunicante cu n.VII intraparotidian (anastomoza Riche-Cannieu
prin care fibre parasimpatice iau calea facialului spre glandele
vestibulului bucal)
 r.comunicant cu plexul carotic extern (aceeaşi semnificaţie cu cele

pt.plexurile maxilarei şi meningeeei medie)

 rr.parotidiene (cuprind fibrele vegetative pentru parotidă)

 nn.meatului auditiv extern (la pielea meatului, din ramul superior

pleacă r.membranei timpanului pentru faţa externă a acesteia)

 nn.auriculari anteriori - pentru pielea tragusului, părţii anterioare a

pavilionului urechii
RR.TERMINALE = rr.temporale superficiale = inervează senzitiv
pielea postero-superioară a regiunii temporale (antero-superior de
pavilionul urechii)
afecţiunile parotidei produc sindromul auriculotemporal manifestat clinic
prin dureri în teritoriul de distribuţie al nervului

27
 Fig. 2.8 – Anastomoza intraparotidiană a nervilor facial şi
auriculotemporal. 1.n.mandibular; 2.n.lingual; 3.n.alveolar inferior;
4.n.auriculotemporal; 5.n.facial; 6.a.carotidă externă; 7.a.maxilară;
8.a.temporală superficială; 9.anastomoza Cannieu – Riche dintre
nn.auriculotemporal şi facial.
2.5.2 Ner vul alveolar inferior
Este nerv mixt; fibrele branhiomotorii prin n.milohioidian inervează
muşchi derivaţi din arcul 1 faringian) iar fibrele somatosenzitive inervează
hemimandibula respectivă şi aparatul dentoparodontal, tegumentul mentonului şi
buza inferioară.
Origine: din trunchiul posterior al nervului mandibular, în spaţiul
pterigoidian (profund de m.pterigoidian lateral).
Traiect: descendent, înaintea nervului lingual, la nivelul spaţiului
interpterigoidian, între:
- m.pterigoidian lateral ce are profund aponevroza pterigo-
temporo-mandibulară;

28
 - m.pterigoidian medial ce are superficial aponevroza
interpterigoidiană.
Continuă în spaţiul pterigomandibular şi pătrunde prin gaura
mandibulară în canalul mandibular pe care îl străbate până la nivelul
premolarilor unde se termină prin nervul mental şi nervul incisiv.
 în spaţiul pterigomandibular este situat între ramura

mandibulei (lateral) şi muşchiul pterigoidian medial

(medial); are pe faţa profundă ligamentul
sfenomandibular, are anterior nervul lingual iar
artera alveolară inferioară (ram al maxilarei)
coboară posterior de nervul alveolar inferior
 n.lingual poate fi însoţit (50%) de artera lui JUVARA

 a.alveolară inferioară e însoţită de plexul venos

alveolar inferior
 înainte de a pătrunde în canalul mandibular emite

nervul milohioidian

Fig. 2.9 – Situaţia canalului mandibular (după Carter şi Keen)

în spaţiul pterigomandibular se realizează anestezii:
- la torusul Weissbren > nn.bucal, lingual şi alveolar inferior
- la spina Spix > nn.alveolar inferior şi lingual

29
 N.alveolar inferior intră prin gaura mandibulară în canalul mandibular
şi corespunde topografiei acestuia (în ansamblu, canalul coboară şi se
vestibularizează în corpul mandibulei):
1) după Carter şi Keen (vezi schema) = canalul mandibular:
I. poate avea situaţie înaltă (sub apexuri)
II. poate avea situaţie joasă
III. poate avea situaţie joasă iar NAI dă rr.distincte la molari
2) după Nortje (studiu pe 3612 cazuri):
- localizare înaltă (la 2 mm de apexurile M1 şi M2 )
- localizare intermediară
- localizare joasă
- alte variante: canal mandibular duplicat ; absenţa parţială /
totală a canalului (fără perete compact) ; asimetria bilaterală
Înainte de a intra în canalul mandibular din NAI pleacă
N.MILOHIOIDIAN care coboară în şanţul milohioidian al mandibulei şi
trece apoi profund de glanda submandibulară, la nivelul planşeului bucal ;
va inerva m.milohioidian şi pântecele anterior al m.digastric.
În canalul mandibular, după Nomina Anatomica, NAI formează
plexul dentar inferior ce dă ramuri dentare inferioare (la dinţii
inferiori de acea parte) şi rr.gingivale inferioare.
N.MENTAL4 (cel mai puternic ram terminal) iese prin canalul
mental şi gaura mentală şi dă :
- rr.cutanate mentale (la menton)
- rr.labiale inferioare, cutanate şi mucoase, la buza inferioară
variaţia morfologică a NAI
 trunchi unic la origine al nn.lingual şi alveolar inferior, ce ţine până la gaura
mandibulară
 poate prezenta o butonieră traversată de a.maxilară
 poate avea rădăcini accesorii din nn.lingual şi/sau auriculotemporal
 n.milohioidian poate de filete la : mm.coborâtor al unghiului gurii şi platysma,
pielea submentală, glanda submandibulară
 NAI printre rădăcinile M3
 ramificarea intracanalară a NAI :
- fie se bifurcă (n.alveolar inferior propriu-zis şi n.mental)
- fie se trifurcă (ram pentru dinţii laterali, n.incisiv pentru frontali şi
n.mental)
4
n.mental se anesteziază: a) fie la gaura mentală = anestezia n.mental; b) fie prin
injectarea în canalul mental = anestezia concomitentă a nn.mental şi incisiv
30
 o n.incisiv poate fi unic
o sau poate fi înlocuit de filete pentru canin/IL/IC
- fie formează un plex alveolar inferior abundent din care se va
desprinde n.mental

Fig. 2.10 – Inervaţia cutanată a feţei (după Paturet)

2.5.3 Ner vul bucal
Nerv senzitiv având originea în fosa infratemporală, între fasciculele muşchiului
pterigoidian lateral, din trunchiul temporobucal al nervului mandibular.

Traiect şi raporturi:
1) coboară superficial de fasciculul inferior al pterigoidianului lateral, unde
încrucişează artera maxilară şi i se alătură artera bucală (ram al maxilarei);
a. la acest nivel se găseşte în intervalul dintre tuberozitatea maxilarului
(pe care au traiect nervii alveolari posteriori superiori) şi coronoida
mandibulei la nivelul căreia se inseră muşchiul temporal
b. corespunde astfel unghiului anterior al trigonului infraincizural Berg al
mandibulei

31
 2) cu artera bucală înaintea lui ajunge pe faţa externă a muşchiului buccinator,
în profunzimea corpului adipos al obrazului, la nivelul bazei procesului
coronoid
a. la obraz ocupă loja geniană
Ramurile nervului bucal:
1) ramuri superficiale, cutanate, pentru pielea obrazului
2) ramuri profunde, mucoase, ce perforează buccinatorul şi inervează:
b. mucoasa obrazului
c. mucoasa retromolară
d. gingia, mucoasa alveolară vestibulară şi mucoasa fundului de sac
(fornix vestibular) la nivelul PM2 şi molarilor mandibulari

2.5.4 Ner vul lingual

Origine: din trunchiul posterior al nervului mandibular, în fosa infratemporală,
profund de muşchiul pterigoidian lateral.
Nerv senzitiv.

Traiect descendent, la nivelul:

1) spaţiul interpterigoidian (profund de fasciculul inferior al pterigoidianului
lateral, între aponevroza interpterigoidiană şi aponevroza pterigo-temporo-
mandibulară);
a. la acest nivel sau mai jos primeşte pe faţa posterioară coarda
timpanului
b. artera maxilară îl încrucişează prin lateral atunci când artera e profund
de pterigoidianul lateral; în varianta superficială pterigoidianul lateral
separă artera maxilară de nervii lingual şi alveolar inferior
2) spaţiul pterigomandibular (între ramura mandibulei şi muşchiul
pterigoidian medial):
a. este anterior de ligamentul sfenomandibular şi de nervul alveolar
inferior
b. i se alătură artera nervului lingual a lui JUVARA (în circa 50%)
c. prelungirea pterigomandibulară a corpului adipos al obrazului îl separă
antero-lateral de pachetul vasculonervos bucal, coronoida mandibulei
şi muşchiul temporal.
3) de la marginea anterioară a pterigoidianul medial va continua submucos, la
nivelul şanţului paralingual:
a. în dreptul alveolei molarului 3 mandibular poate fi anesteziat prin
injectare submucoasă dar poate fi şi lezat în cursul intervenţiilor
asupra molarului de minte
b. iniţial corespunde infero-lateral glandei submandibulare
c. apoi trece în segmentul submucos al interstiţiului hiogloso-
milohioidian – aici „ia la braţ” prin lateral ductul Wharton
32
 d. va continua în spaţiul submucos sublingual, medial de pachetul
glandular sublingual, terminându-se prin ramuri linguale, pentru
mucoasa pe ambe feţe a corpului limbii.

Ramurile nervului lingual:

1) anastomotice, cu:
a. coarda timpanului
b. nervul alveolar inferior
c. ganglionul submandibular
d. nervul hipoglos
e. nervul milohioidian (anastomoza transmilohioidiană a lui SAPPEY)
2) rr.pentru isthmus faucium (sau rr.tonsilare, sau rr.istmului bucofaringian;
„fauces” = gâtlej): desprinse din segmentul submucos iniţial, inervează:
a. tonsila palatină
b. peretele orofaringian
c. mucoasa şanţului paralingual (gingivolingual)
3) nervul sublingual: trece pe faţa laterală a pachetului glandular sublingual şi
inervează:
a. glanda sublinguală
b. mucoasa sublinguală
c. mucoasa alveolară linguală la nivelul hemiarcadei respective
d. aduce fibre parasimpatice postganglionare de la ganglionul
submandibular şi poate avea ataşat morfologic ganglionul sublingual
al lui Blandin
4) ramurile terminale linguale însoţesc artera profundă a limbii şi inervează
senzitiv limba trigeminală (corpul limbii)
a. transmit papilelor fungiforme fibrele gustative ale corzii timpanului
b. transmit glandelor linguale anterioare fibrele parasimpatice ale
gg.submandibular

2.5.5 Teritoriul motor al ner vului mandibular

Nervul mandibular inervează muşchii dezvoltaţi din primul
arc branhial (arcul I faringian, arcul mandibular).

MUŞCHI RAMURA NERVULUI MANDIBULAR ALOCATĂ

INERVAT MUŞCHIULUI
1) nervul temporal profund anterior din trunchiul
muşchiul temporobucal al mandibularului;
temporal 2) nervul temporal profund mijlociu din trunchiul
anterior al mandibularului;

33
 3) nervul temporal profund posterior din trunchiul
temporomaseterin al mandibularului.
- nervul maseterin plecat din trunchiul
muşchiul
temporomaseterin al mandibularului („anestezia” în
maseter
trismus a acestui nerv la incizura mandibulei)
muşchiul - primeşte două filete, unul la fasciculul superior şi unul
pterigoidian la fasciculul inferior, plecate din trunchiul
lateral temporobucal al mandibularului
muşchiul
pterigoidian
medial
muşchiul tensor aceşti trei muşchi sunt inervaţi din acelaşi trunchi
al vălului nervos, prin ramuri musculare individuale
palatin
muşchiul tensor
al timpanului
muşchiul
milohioidian
- aceşti doi muşchi ai planşeului bucal sunt inervaţi prin
pântecele nervul milohioidian ce se desprinde din nervul alveolar
anterior al inferior
muşchiului
digastric

2.5.6 Iner vaţia cutanată a feţei

1) n.supraorbital (din n.frontal) inervează:
a. pielea frunţii
b. pleoapa superioară
2) n.supratrohlear (din n.frontal) inervează:
a. pielea frunţii (paramedian, la nivelul
ETAJUL glabelei)
FACIAL b. pleoapa superioară
SUPERIOR = din c. rădăcina nasului (eventual)
n.oftalmic 3) n.infratrohlear (din n.nasociliar) inervează:
a. rădăcina nasului
b. comisura palpebrală medială
4) r.nazală externă din n.etmoidal anterior
(n.dorsal nazal al lui Trollard) inervează: dorsul
nasului şi lobulul (vârful) nasului, aripa nasului
34
 şi vestibulul nazal (şi acesta e tapetat de
tegument)
5) n.lacrimal dă rr.palpebrale ce inervează
extremitatea laterală a pleoapei superioare

1) n.infraorbital inervează:
a. pleoapa inferioară
b. aripa nasului
ETAJUL
c. vestibulul nazal
FACIAL
d. pielea infraorbitală
MIJLOCIU = din e. buza superioară
n. maxilar 2) n.zigomaticofacial (din n.zigomatic)
inervează pielea regiunii zigomatice (pometul
obrazului)

ETAJUL 1) n.bucal inervează pielea obrazului

FACIAL 2) n.mental (din n.alveolar inferior) inervează
INFERIOR = din pielea mentonului şi buza inferioară
n. mandibular şi 3) n.auricular mare dă rr.anterioare la pielea
plexul cervical regiunii parotideomaseterice

35
3 Nervul facial
3.1 Generalităţi
 Nervul facial este un nerv mixt, nervul celui de-al 2-lea arc
branhial (arcul hioidian); are pe traiect un ganglion senzitiv =
ganglionul geniculat localizat intrapietros în canalul facialului.
 Nervul facial are o rădăcină motorie (n.VII, între trunchiul
cerebral şi gg.geniculat) şi o rădăcină senzitivo-senzorială
reprezentată de n.intermediar Wrisberg (VII bis); cele două
rădăcini părăsesc trunchiul cerebral în şanţul bulbopontin
(originea aparentă) şi trec spre porul acustic intern.
 Rădăcina motorie cuprinde fibre branhiomotorii şi parasimpatice
preganglionare (pentru gg.pterigopalatin) iar n.intermediar
cuprinde fibre senzitive, senzoriale şi parasimpatice
preganglionare pentru gg.submandibular.

3.2 Originea nervului facial

ORIGINEA APARENTĂ – şanţul bulbopontin (faţa anterioară a

trunchiului cerebral), în foseta supraolivară, împreună cu nn.VII bis şi
VIII.
ORIGINEA REALĂ :
2) fibrele aferente au origine în ganglionul geniculat de pe traiectul
nervului ;
3) fibrele parasimpatice preganglionare au origine în punte în nucleii
salivator superior şi lacrimal
4) fibrele branhiomotorii au origine în punte în nucleul motor al
facialului

36
Fig. 3.1 – Originile aparente ale nervilor cranieni

37
Fig. 3.2 – Împărţirea fundului meatului acustic intern

38
 Fig. 3.3 – Componenta funcţională a facialului
3.3 Componenta funcţională a nervului VII
fibre > ORIGINE: gg.geniculat
somatosenzitive
(SAG)
39
 > TERITORIU: tegumentul regiunilor
auriculară (zona Ramsay-Hunt) şi
retroauriculară
> PROIECŢIA CENTRALĂ: nucleii
senzitivi trigeminali din bulb şi punte
> ORIGINE: gg.geniculat
> TERITORIU: mugurii gustativi de la
nivelul: corpului limbii, mucoasei palatine
fibre gustative
(VAS)
posterioare
> PROIECŢIA CENTRALĂ: nucleul
gustativ Nageotte ce reprezintă porţiunea
rostrală a nucleului solitar din bulb
> ORIGINEA: gg.geniculat
fibre > TERITORIU: ţesuturi profunde ale feţei
viscerosenzitive (mucoasa posterioară a fosei nazale)
(VAG) > PROIECŢIE CENTRALĂ: bulb, nucleul
solitar
1) fibre cu ORIGINE în punte, în nucleul
lacrimal (lacrimomuconazal Yagita) = iau
calea n.pietros mare, au releu în
gg.pterigopalatin şi INERVEAZĂ: glanda
lacrimală, glandele mucoasei nazale, palatine,
fibre parasimpatice
nasofaringiene
preganglionare
(VEG) 2) fibre cu ORIGINE în punte, în nucleul
salivator superior: iau calea n.coarda
timpanului, au releu în gg.submandibular şi
INERVEAZĂ glandele sublinguală,
submandibulară şi glandele linguale
anterioare
> ORIGINE în punte, în nucleul motor al
facialului
> fibrele branhiomotorii se arcuiesc dorsal la
fibre
nivelul punţii şi înconjură nucleul n.VI
branhiomotorii
(VES) (formează astfel genunchiul intern al
facialului ce determină pe faţa posterioară a
punţii o proeminenţă numită coliculul
facialului)
40
 > INERVEAZĂ: m.scăriţei, m.stilohioidian,
pântecele posterior al digastricului, m.uvulei,
m.ridicător al vălului palatin, mm.pieloşi ai
extremităţii cefalice (deci inervează
mm.derivaţi din mezenchimul arcului 2
branhial)

3.4 Traiectul şi raporturile n.facial

F.C.P.
INTRACRANIAN
M.A.I.
TRAIECT INTRAPIETROS CANALUL FACIALULUI
SPAŢIUL STILODIGASTRIC
EXTRACRANIAN
LOJA PAROTIDIANĂ

41
42
RAPORTURI
în şanţul n.VII bis are o poziţie intermediară între n.VII, situat medial şi
bulbopontin n.VIII, situat lateral
> nn.porului acustic intern au superomedial n.trigemen şi
inferolateral nn.găurii jugulare
în fosa craniană > traiect spre faţa posterioară a stîncii temporale, acoperit de
posterioară punte, cerebel şi pedunculul cerebelos inferior
> posibilitatea leziunilor nervoase în cursul meningitelor
bazilare, tumorilor şi fracturilor de bază de craniu
în porul acustic nn.VII, VII bis şi VIII, însoţiţi de vasele labirintice, intră în meatul
intern acustic intern
> nn.VII, VII bis şi VIII posedă o teacă durală comună; aceasta
aderă la pereţii MAI şi explică otoreea ce apare în cursul
în meatul acustic
fracturilor stâncii (scurgerea lichidului cefalorahidian prin
intern ureche)
> prin intermediul peretelui MAI nn.au raport cu canalul carotic
 fundul meatului acustic intern prezintă o creastă
transversală; antero-superior de ea este aria n.facial
prin care nn.VII şi VII bis trec în canalul facialului;
postero-superior de creasta transversală este aria
la nivelul fundului vestibulară superioară sau utriculară (fibre vestibulare ale
n.VIII)
MAI
 antero-inferior de creasta transversală este aria cohleară
la nivelul căreia trec fibrele cohleare ale n.VIII printr-o
suprafaţă osoasă ciuruită numită tract spiral foraminos
 postero-inferior de creasta transversală este aria ves-
tibulară inferioară sau saculară
> canalul facialului are 3 părţi: prima, de la aria n.facial,
este orizontală şi perpendiculară pe axul stâncii (situată
superior de labirint); a 2-a este orizontală şi paralelă cu axul
în canalul stâncii (formează proeminenţa canalului facialului la
facialului din nivelul peretelui medial al urechii medii); a 3-a este
stânca verticală şi ţine până la gaura stilomastoidiană
temporalului > între primele 2 porţiuni ale canalului facialului este
facialul are 3 genunchiul acestui canal (aici facialul prezintă genunchiul
porţiuni: extern la nivelu căruia este gg.geniculat în care se termină
labirintică, n.VII bis)
timpanică şi > unghiul dintre ultimele 2 porţiuni ale canalului facialului
mastoidiană (cotul intrapietros al facialului) este inferior de aditus-ul
antrului mastoidian;
43
 > în cea de-a 2-a parte a canalului, n.VII este însoţit de
r.pietroasă din a..meningee medie; în cea de-a 3-a porţiune
este însoţit de vasele stilomastoidiene
> ca şi canalul, n.VII are 3 segmente intrapietroase (L,
T, M)>> segmentul timpanic este expus leziunilor în
cursul fracturilor perpendiculare pe axul stâncii şi de
asemenea leziunilor în cursul otitelor medii supurate >>
cotul intrapietros al facialului poate fi lezat în cursul
trepanaţiilor antrului mastoidian
iese din stâncă
prin gaura împreună cu vasele stilomastoidiene
stilomastoidiană
în spaţiul între pântecele posterior al digastricului şi m.stilohioidian,
stilodigastric este însoţit inferior de vasele stilomastoidiene; pântecele
posterior al digastricului serveşte drept reper chirurgical
pentru descoperirea facialului
în loja pătrunde în glanda parotidă şi se ramifică terminal între
parotidiană lobii acesteia (lobul superficial şi lobul profund) – vezi
rr.terminale
3.5 Ramurile n.VII
 n.pietros mare (pleacă din gg.geniculat)
 n.stapedius (din porţiunea mastoidiană)

 n.coarda timpanului (din porţiunea

intrapietroase
mastoidiană)
 r.senzitivă a meatului acustic extern (pleacă

în vecinătatea găurii stilomastoidiene)

colaterale  n.auricular posterior

 r.comunicantă cu n.IX (formează ansa

Haller ce trece pe dinaintea jugularei

extrapietroase interne)
 r.linguală

 n.m.digastric

 n.m.stilohioidian

rr. temporale, zigomatice, bucale, marginală a

terminale
mandibulei, cervicală
 Facialul intraparotidian fie se bifurcă (trunchiurile temporofacial şi
cervicofacial), fie se trifurcă (trunchiurile temporofacial, transversofacial,

44
 cervicofacial), fie formează plexul parotidian. Din trunchiurile respective
sau din plexul parotidian pornesc ramurile terminale.

3.6 Nervul pietros mare

ORIGINE: din genunchiul extern al nervului facial, în canalul intrapietros

al facialului.

TRAIECT ŞI RAPORTURI:
2) iese din canalul facialului prin hiatusul n.pietros
mare şi ajunge astfel pe faţa antero-superioară a
stâncii temporale:
i. în fosa craniană medie
ii. extradural
iii. în şanţul n.pietros mare
iv. se îndreaptă antero-medial spre gaura ruptă, pe
sub cavumul Meckel
3) pătrunde în porţiunea laterală a găurii rupte şi se
angajează inferior de lingula sfenoidală unde i se
alătură n.pietros profund (venit din plexul carotic
intern) cu care alcătuieşte nervul canalului
pterigoidian (nervul vidian)
4) nervul vidian pătrunde în canalul pterigoidian
(vidian) traversând astfel rădăcina procesului
pterigoidian, dinspre gaura ruptă spre fosa
pterigopalatină
i. în canalul vidian este însoţit în contracurent de
artera canalului pterigoidian (vidiană)
5) în fosa pterigopalatină nervul vidian ieşit din canalul
vidian pătrunde în ganglionul pterigopalatin

COMPONENTA FUNCŢIONALĂ A N.PIETROS MARE

reprezintă rădăcina
funcţională a
cu originea în nucleul
FIBRE gg.pterigopalatin; după
lacrimal
PARASIMPATICE sinapsă în ganglion,
(lacrimomuconazal
PREGANGLIONARE fibrele postganglionare
Yagita) din punte
inervează: glanda
lacrimală şi glande
45
 mucoase (nazale,
palatine, faringiene)
inervează porţiunea
cu originea în ganglionul posterioară a fosei
fibre viscerosenzitive
geniculat nazale şi tavanul
cavităţii bucale
 prezenţa în pietrosul vor lua calea nn.palatini
mare este disputată mici spre muşchii
fibre branhiomotorii
 din nucleul motor al ridicător al vălului
facialului (punte) palatin şi m.uvulei
pe calea nn.palatini se
 cu originea în distribuie mugurilor
fibre gustative
ganglionul geniculat gustativi din mucoasa
palatină

3.7 Coarda timpanului

ORIGINE: din porţiunea mastoidiană a facialului, în canalul facialului, la

câţiva mm. deasupra găurii stilomastoidiene.

TRAIECT ŞI RAPORTURI:
1) din canalul facialului se îndreaptă înainte şi trece în
cavitatea timpanică prin canaliculul posterior al
corzii timpanului;
2) traversează cavitatea timpanică (traiectul arcuit la
acest nivel îi justifică denumirea) unde face un arc
concav inferior, pe deasupra membranei
timpanului:
 trece printre mânerul ciocanului
(extern) şi nicovală;
3) părăseşte cavitatea timpanică prin canaliculul
anterior al corzii timpanului (HUGHIER) şi ajunge
astfel în scizura lui GLASSER (fisura
pietrotimpanică):
 la acest nivel intră în cavitatea
timpanică artera timpanică anterioară,
ram al maxilarei;

46
  în scizura Glasser coarda timpanului se
află extraarticular, profund de capsula
A.T.M.;
4) traiect extracranian oblic antero-inferior:
 medial de spina sfenoidului şi
ligamentul sfenomandibular;
 în fosa infratemporală, profund de
pterigoidianul lateral şi medial de
n.auriculotemporal, a.meningee medie
şi n.lingual;
 trece inferior de ganglionul otic la care
trimite o comunicantă;
5) pătrunde în nervul lingual fie în spaţiul pterigoidian
fie în spaţiul interpterigoidian:
 rar continuă alăturat nervului lingual cu
care doar se anastomozează printr-o
comunicantă;
6) pe calea nervului lingual fibrele corzii
timpanului sunt conduse:
 la gg.submandibular şi sublingual;
 la mugurii gustativi de la nivelul limbii
(anterior de V-ul lingual).

COMPONENTA FUNCŢIONALĂ A CORZII TIMPANULUI:

1) fibre parasimpatice preganglionare:
a. cu originea în punte în nucleul salivator superior;
b. după sinapsa acestor fibre în ganglionii submandibular şi
sublingual, fibrele postganglionare se distribuie:
i. glandei submandibulare
ii. glandelor sublinguale
iii. glandelor linguale anterioare
2) fibre gustative:
a. cu originea în ganglionul geniculat
b. inervează corpul limbii înaintea V-ului lingual (papilele
fungiforme)
3) fibre branhiomotorii:
47
a. aduse prin scizura Glasser de coarda timpanului, trec în gg.otic
de unde, mai departe, trec în pietrosul mare > nn. palatini > spre
m.ridicător al vălului palatin şi m.uvulei

48
* leziunea facialului proximal de originea corzii timpanului produce paralizie
facială periferică însoţită de tulburări gustative; leziunea distală de originea
corzii timpanului va da paralizie facială pur motorie

49
3.8 Porţiunea extracraniană a nervului facial
1) facialul părăseşte canalul facialului prin gaura stilomastoidiană şi coboară în
spaţiul stilodigastric:
a. cu traiect oblic antero-infero-lateral;
b. însoţit de artera stilomastoidiană la marginea lui inferioară;
c. între pântecele posterior al digastricului şi m.stilhioidian;
d. postero-lateral are procesul mastoidian;
2) pătrunde în parotidă pe faţa ei posterioară, în alcătuirea pediculului
stilomastoidian:
a. în parotidă facialul formează plan anatomic dispus precum un „sem,n
de carte” între partea superficială şi partea profundă a glandei
 în glandă fie se bifurcă (trunchiuri temporofacial şi cervicofacial),
fie se trifurcă (trunchiuri temporofacial, transversofacial şi
cervicofacial) fie se ramifică plexiform (plex parotidian).
 ramificaţia terminalã a facialului intraparotidian poartã numele de
“pes anserinus major”

COLATERALELE EXTRAPIETROASE ALE FACIALULUI

NERVUL AURICULAR o ocoleşte procesul mastoidian posterior de

POSTERIOR pavilionul urechii ;
o însoţit de a.auriculară posterioară
o pe m.sternocleidomastoidian
o prin ramura posterioară inervează
pântecele occipital al m.occipitofrontal
o prin ramura anterioară inervează
mm.auriculari (posterior, superior) şi
m.temporoparietal
N.M.STILOHIOIDIAN  fie 2 ramuri separate de la origine,
ŞI N.PÂNTECELUI fie plecate în trunchi comun
POSTERIOR AL  în spaţiul stilodigastric, inervează
DIGASTRICULUI m.stilohioidian şi pântecele
posterior al digastricului
RAMURA LINGUALĂ inconstantă, când există traversează loja
paraamigdaliană, perforează constrictorul
superior al faringelui şi trece între pilierul
anterior al vălului palatin şi tonsila palatină
inervează m.stiloglos, mucoasa bazei limbii, a
pilierului anterior al vălului palatin şi mucoasa
marginii anterioare a tonsilei palatine
50
RAMURA
COMUNICANTĂ CU formează ansa HALLER la nivelul spaţiului
NERVUL retrostilian, pe dinaintea jugularei interne
GLOSOFARINGIAN
RAMURA (RAMURILE) formează în parotidă anastomoza Cannieu –
COMUNICANTĂ CU Riche, între nervul auriculotemporal şi
NERVUL trunchiul temprofacial
AURICULOTEMPORAL pe această cale fibre parasimpatice ale gg.otic
aduse prin auriculotemporal sunt transferate în
facial

o urcã din parotidã, peste arcul zigomatic, în regiunea

temporală
o rr.temporale propriu-zise inervează mm.auriculari
rr.temporale
anterior şi superior
o rr.temporofrontale inervează m.temporoparietal şî
pântecele frontal al m.epicranian
o cele superioare (rr.palpebrale) inervează m.orbicular
al ochiului şi m.sprâncenos (în chirurgia parotidei
trebuie salvat prin disecţie fie n.VII fie, cel puţin,
trunchiul temporofacial şi rr.zigomatice ce se
rr.zigomatice distribuie la orbicularul ochiului = paralizia acestuia
este urmatã de lagoftalmie în urmã cãreia apar
leziuni ale corneei)
o trec peste m.maseter spre regiunea zigomaticã;
inerveazã mm.din etajul mijlociu al feţei
o trec peste maseter în regiunea bucalã; se distribuie
rr.bucale mm.pieloşi din etajul mijlociu al feţei (în principal
mm.periorali)
o traiect superficial de m.maseter şi de vasele faciale
r.marginalã (trebuie protejatã în cursul descoperirii acestor vase
a mandibulei în şanţul premaseterin al mandibulei); inerveazã
mm.pieloşi din etajul inferior al feţei
o pentru m.platysma
r.cervicalã o formeazã cu n.transvers al gâtului ansa cervicalã
superficialã

51
4 Nervul glosofaringian
Nerv mixt, predominant senzitiv; este nervul celui de-al treilea arc
branhial.
Are pe traiect doi ganglioni senzitivi:
1) ganglionul superior al glosofaringianului (Ehrenritter – Müller) –
în gaura jugulară
2) ganglionul inferior al glosofaringianului (gg.pietros Andersch) –
ocupă fossula petrosa
4.1 Componenta funcţională a n.glosofaringian

FIBRE SOMATOSENZITIVE (SAG):

> au origine în gg.superior al n.glosofaringian
 culeg sensibilitatea generală cutanată de la nivelul zonei Ramsay-Hunt
 proiectează în trunchiul cerebral, la nucleii senzitivi trigeminali:
 sensibilitatea tactilă protopatică şi cea termoalgică sunt conduse la
nucleul tractului spinal trigeminal din bulb
 sensibilitatea tactilă epicritică şi cea presională sunt conduse la nucleul
principal senzitiv pontin (Dejerine)
 un contingent redus de fibre proprioceptive proiectează în nucleul
mezencefalic trigeminal; aceste fibre conduc stimuli de la fusurile
neuromusculare din muşchii inervaţi de nervul glosofaringian.
FIBRE VISCEROSENZITIVE (VAG):
 origine în gg.inferior al n.glosofaringian
 culeg sensibilitatea generală de la nivelul:
o 1/3 posterioare a limbii
o tonsilei palatine
o faringelui superior (peretele posterior)
o tubei auditive
o celulelor mastoidiene
o cavumului timpanic
 prelungirile centrale ajung în bulb > intră în fasciculul solitar şi se

termină pe celulele nucleului tractului solitar

FIBRE GUSTATIVE (senzoriale, VAS):
 au origine în gg.inferior al n.IX
 culeg stimuli gustativi de la nivelul V-ului lingual şi părţii anterioare
a rădăcinii limbii

52
  central ajung în bulbul rahidian şi intră în fasciculul solitar; se termină
în nucleul tractului solitar (nucleul gustativ Nageotte este porţiunea
rostrală a nucleului solitar)
FIBRE AUTONOME REFLEXE (autonome VAS):
 origine în gg.inferior
 sunt distribuite la sinusul carotic şi glomusul carotic
 proiectează în nucleul solitar; de aici al doilea neuron al căii
proiectează în nucleul dorsal al vagului; fibrele parasimpatice plecate
din acesta din urmă influenţează activitatea nodului sinoatrial, nodului
atrioventricular şi miocardului atrial
 reflexul sinusului carotic, cu calea aferentă reprezentată de fibrele
glosofaringianului şi calea eferentă de fibrele rr.cardiace vagale
constituie un mecanism fiziologic de reglare a presiunii arteriale a
sângelui
 stimularea sinusului carotic determină scăderea reflexă a frecvenţei
cardiace şi presiunii sângelui în artere

FIBRE PARASIMPATICE PREGANGLIONARE (VEG):

 origine în nucleul salivator inferior din bulbul rahidian
 aceste fibre trec spre:
o ganglionul otic care este un ganglion previsceral;
o ganglioni viscerali, de la nivelul plexului faringian, plexului
tonsilar şi plexului lingual
o fibrele postganglionare ale gg.otic inervează glanda parotidă şi
glandele salivare mici ale vestibulului bucal
FIBRE BRANHIOMOTORII (VES):
 pornesc din porţiunea rostrală a nucleului ambiguu din bulb
 inervează muşchii constrictori faringieni, pe cei ai pilierilor vălului
palatin (palatoglos şi palatofaringian), stilofaringianul şi
amigdaloglosul
4.2 Originea nervului glosofaringian

ORIGINEA APARENTĂ – sub forma a 3-4 filete radiculare, în şanţul

retroolivar bulbar (şanţul lateral posterior, şanţul nervilor micşti), superior de
filetele radiculare vagale.

ORIGINEA REALĂ:

53
 6) în ganglionul superior al glosofaringianului –
fibrele somatoaferente generale
7) în ganglionul inferior al glosofaringianului –
fibrele visceroaferente generale, fibrele
senzoriale gustative şi fibrele autonome
reflexe
8) în nucleul ambiguu din bulb – fibrele
branhiomotorii
9) în nucleul salivator inferior bulbar – fibrele
parasimpatice preganglionare

4.3 Traiectul nervului glosofaringian

1) de la origine filetele radiculare ale glosofaringianului se îndreaptă lateral,
pe deasupra tuberculului jugular, spre gaura jugulară (în F.C.P.);
2) nervul glosofaringian traversează gaura jugulară, în segmentul ei antero-
medial (este separat de nervii X [i XI la acest nivel prin prelungirea
ligamentului jugular); în gaura jugulară are pe traiect ganglionul superior,
In fossula petrosa are pe traiect ganglionul inferior
3) ajunge în segmentul superior al spaţiului retrostilian şi se îndreaptă antero-
inferior, intersectând carotida internă prin lateral
4) străbate furca arterelor carotide (Farabeuf), printre mm.stilieni profunzi
(stiloglos şi stilofaringian)
5) satelit stiloglosului traversează loja paraamigdaliană şi abordează rădăcina
limbii unde se termină prin ramuri linguale

4.4 Ramurile nervului glosofaringian

RAMURI COLATERALE RAMURI TERMINALE
 nervul timpanic (JACOBSON)
 r.comunicantă cu r.auriculară a
vagului
 r.comunicantă cu n.facial
ramurile linguale
 ramura sinusului carotic
 ramurile faringiene
 nervul m.stilofaringian
 ramurile tonsilare

54
Fig. 4.1 – Schema n.glosofaringian
55
4.4.1 Ner vul timpanic
 ram din ganglionul inferior (Andersch), la nivelul fosetei pietroase
a stâncii temporale
 componentă funcţională:
 fibre parasimpatice preganglionare (din nucleul salivator
inferior bulbar) pentru glandele parotidă şi vestibulare bucale;
 fibre viscerosenzitive de la mucoasele cavumului timpanic,
celulelor mastoidiene şi tubei auditive, cu originea în
ganglionul inferior al n.IX, proiectează în nucleul solitar
 traiect şi raporturi:
 urcă prin canaliculul timpanic, cu a. timpanică inferioară
 trece în cavitatea timpanică, pe peretele medial, unde
contribuie la formarea plexului timpanic:
 la plexul timpanic vin şi nn. caroticotimpanici din plexul
carotic intern
 n.facial poate trimite şi el o ramură comunicantă cu plexul
timpanic
 din plexul timpanic pleacă ramuri mucoase şi ramuri anastomotice:
 rr.mucoase conţin fibrele viscerosenzitive ale n.timpanic:
 ramura tubară – pentru mucoasa tubei auditive
 ramurile timpanice – pentru mucoasa casei timpanului
 ramuri mastoidiene – pentru mucoasa celulelor
mastoidiene
 ramurile anastomotice sunt: ramura comunicantă cu n.pietros
mare şi nervul pietros mic:

NERVUL PIETROS MIC

►cuprinde fibrele parasimpatice preganglionare ale nervului
timpanic
►pleacă din plexul timpanic şi străbate segmentul superior al
canaliculului timpanic spre fosa craniană medie
►iese pe faţa antero-superioară a stâncii temporale, la nivelul
fosei craniene medii, prin hiatusul nervului pietros mic,
extradural şi anteroextern de hiatusul nervului pietros mare
56
 ►prin şanţul omonim se îndreaptă anterior şi va părăsi fosa
craniană medie:
o fie prin canaliculul pietros al lui Arnold
o fie prin gaura ovală
o fie prin fisura sfenopietroasă
►ajunge sub tavanul fosei infratemporale şi pătrunde în gg.otic
(ganglion anexat morfologic nervului mandibular dar care
funcţional aparţine glosofaringianului)
 n.pietros mic este rădăcina parasimpatică a
ganglionului otic

calea anastomotică de la ganglionul inferior al glosofaringianului

până la ganglionul otic se numeşte anastomoza lui Jacobson.

5 Ganglionii parasimpatici extracranieni

aparţine funcţional
GANGLIONUL CILIAR
nervului III

aparţine funcţional
GANGLIONUL PTERIGOPALATIN
nervului VII

aparţine funcţional
GANGLIONUL SUBMANDIBULAR
nervului VII

aparţine funcţional
GANGLIONUL OTIC
nervului IX

57
5.1 Ganglionul ciliar
1) ganglion periferic parasimpatic cranian:
a. morfologic este ataşat nervului nasociliar (din n.oftalmic)
b. funcţional aparţine nervului III oculomotor

58
 Fig. 5.1 – Rădăcina senzitivă a ganglionului ciliar. Schemă, vedere
superioară, partea dreaptă.
2) are 3 rădăcini:
a. rădăcina simpatică = este constituită din mai multe
filete venite din plexul carotic intern. Această rădăcină
conţine fibre simpatice postganglionare din ganglionul
cervical superior

59
 b. rădăcina parasimpatică – pleacă din nervul m. oblic
inferior (ce provine din n.III)
c. rădăcina senzitivă – are originea în nervul nasociliar;
fibrele senzitive conduc stimuli de la globul ocular
3) aferenţa parasimpatică: din nucleul accesor autonom al
oculomotorului (nucleul Edinger-Westphal) din mezencefal;
fibrele trec în n.III şi fac sinapsă în gg.ciliar
4) eferenţa parasimpatică: prin nn.ciliari scurţi care pleacă din
gg.ciliar şi inervează:
a. m.sfincter pupilar (intervine în reflexul fotomotor)
b. m.ciliar (intervine în reflexul de acomodare)
5) fibrele simpatice traversează fără sinapsă gg.ciliar şi prin
nn.ciliari scurţi se distribuie la m.dilatator pupilar.

5.2 Ganglionul pterigopalatin

5.2.1 Localizarea gg.pterigopalatin (GPP) şi
rapor turile
1) în fosa pterigopalatină, anterior de orificiul canalului vidian, pe peretele
medial al fosei în dreptul găurii sfenopalatine;
2) infero-medial de nervul maxilar şi posterior de un plan vascular
reprezentat de artera maxilară ce are pe flancul anterior plexul venos
pterigomaxilar;
3) postero-superior de corpul maxilarului;
4) medial de ganglion se află ramura faringiană a maxilarei şi artera
sfenopalatină;
5) lateral de ganglion trece artera canalului pterigoidian (artera vidiană).
5.2.2 Rădăcinile gg.pterigopalatin
► rădăcina parasimpatică – RĂDĂCINA FUNCŢIONALĂ –
n.pietros mare (cu fibre preganglionare din nucleul lacrimal
pontin, aduse prin n.facial; nn.pietros mare şi pietros profund
compun nervul canalului pterigoidian sau nervul vidian)
► rădăcina senzitivă – DE TRANZIT – nervii pterigopalatini
leagă ganglionul la nervul maxilar şi transferă fibre trigeminale ale
maxilarului în ramurile ganglionare – nervul maxilar inervează
senzitiv teritoriul în care distribuie ramuri GPP
► rădăcina simpatică – DE TRANZIT – n.pietros profund,
desprins din plexul carotic intern la nivelul găurii rupte (aduce

60
 fibre postganglionare din ganglionul cervical superior şi în gaura
ruptă se alătură nervului pietros mare formând nervul vidian)
5.2.3 Ramurile gg.pterigopalatin
 trec în fosa nazală prin gaura
sfenopalatină, însoţind artera
ramurile nazale
sfenopalatină şi venele de la acest nivel
postero-superioare
(afluenţi ai plexului venos
pterigomaxilar)
 străbat fisura orbitală inferioară şi trec în
ramurile orbitale
orbită
ramura faringiană
 străbate canalul palatovaginal
(nervul Bock)
nervii palatini (mare,  străbat canalele palatine respective spre
mic anterior, mic feţele inferioare ale palatului dur şi
posterior) vălului palatin

 Ramurile nazale posterioare superioare laterale se distribuie

mucoasei cornetului nazal superior şi mijlociu şi mucoasei
celulelor etmoidale posterioare.
 Ramurile nazale posterioare superioare mediale inervează
porţiunea posterioară a septului nazal. Un ram nazal P-S-M cu
un traiect mai lung, nervul nasopalatin al lui Scarpa, coboară
oblic înainte şi în jos pe vomer; părăseşte fosa nazală prin
canalul incisiv. Inervează mucoasa palatului dur, de acea parte,
în dreptul dinţilor frontali maxilari, anastomozându-se cu nervul
palatin mare.
 Din nervul palatin mare şi nu direct din GPP va pleca ramura
nazală postero-infero-laterală ce străbate lama verticală a
palatinului şi inervează mucoasa postero-inferioară a peretelui
lateral al fosei nazale (meaturile mijlociu şi inferior, cornetul
inferior).
 Nervul faringian (Bock) trece prin canalul palatovaginal şi
ajunge la mucoasa din jurul orificiului faringian al tubei auditive
şi la mucoasa sinusului sfenoidal.
 Ramurile orbitale trec prin fisura orbitală inferioară şi inervează
mucoasa celulelor etmoidale posterioare şi periostul orbitei; iau
parte la formarea plexului retroorbital şi transferă fibre
vasodilatatorii din GPP, spre aa.etmoidale şi arterele cerebrale.
61
  Nervii palatini ajung în cavitatea bucală prin canalele palatine.
Nervul palatin mare este cel mai voluminos. Părăseşte canalul
palatin mare prin gaura palatină mare de pe palatul dur, iar după
un traiect spre anterior se ramifică de obicei în 3 – 4 ramuri
anastomozate între ele, care inervează mucoasa palatului dur
până în dreptul caninilor. Se anastomozează cu nervul
nasopalatin al lui Scarpa. Nervii palatini mici ajung în cavitatea
bucală prin canalele şi găurile palatine mici. Inervează mucoasa
velopalatină şi aduc fibre ale n.facial pentru m.ridicător al
vălului palatin şi m.uvulei. Conţin fibre postganglionare pentru
glandele mucoase velopalatine. Mucoasa palatină posterioară
primeşte, prin nervii palatini, fibrele gustative ale facialului (din
ganglionul geniculat, aceste fibre proiectează în nucleul gustativ
Nageotte din bulbul rahidian).

Ganglionul pterigopalatin distribuie fibrele postganglionare:

1. prin rr.ganglionare în teritoriu glandular, astfel: la
glande mucoase nazale (via rr.nazale postero-
superioare şi postero-infero-laterală), palatine
(via nn.palatini) şi faringiene (via n.Bock) (singure
ramurile orbitale nu conţin eferenţă
parasimpatică)
2. la glanda lacrimală – fibre via n. zigomatic, astfel:
 prin nervii pterigopalatini ajung în nervul maxilar;
 din nervul maxilar continuă în nervul zigomatic, ram al nervului
maxilar;
 pe peretele lateral al orbitei nervul zigomatic se anastomozează cu
nervul lacrimal; fibrele glandulare urmează această anastomoză şi
ajung în nervul lacrimal – prin ramurile glandulare ale acestuia vor
fi distribuite acinilor glandulari lacrimali.

62
Fig. 5.2 – Aferenţa şi eferenţa funcţională a ganglionului pterigopalatin.
Schemă, vedere laterală, partea dreaptă.
5.3 Ganglionul submandibular
Ganglionul submandibular este ganglion parasimpatic extracranian,
ataşat morfologic nervului lingual (segmentul submucos al acestuia) dar
aparţinând funcţional nervului facial care îi transmite aferenţa
parasimpatică din nucleul salivator superior pontin prin coarda
timpanului.
Inervează parasimpatic:
- glanda submandibulară
- pachetul glandular sublingual
- glandele linguale anterioare
Noţiunea de ganglion submandibular se referă la varietatea
morfologică cea mai des întâlnită, cea de ganglion submandibular
extrinsec nervului lingual, la care se ataşează prin ramuri comunicante,
din care pleacă în buchet ramuri glandulare la glanda submandibulară. Se
mai pot întâlni însă ganglioni şi microganglioni localizaţi astfel:
63
 1) microganglioni submandibulari şi
sublinguali intrinseci nervului lingual
2) ganglion sublingual (Blandin) extrinsec
nervului sublingual
3) microganglioni intrinseci ramurilor linguale
ale nervului lingual
4) microganglioni intrahilari, intraglandulari şi
periductali submandibulari
5) microganglioni intrahilari, intraglandulari şi
periductali sublinguali

Fig. 5.3 – Localizarea populaţiilor celulare vegetative submandibulare.

a.gg. submandibular intrinsec n.lingual; b.gg.sublingual intrinsec
n.lingual; c.gg.submandibular extrinsec; d.gg.sublingual extrinsec;
e.gg.submandibular intraglandular; f.gg.submandibular periductal;
g.gg.sublingual intraglandular; h.gg.sublingual periductal; i.ganglioni
linguali intrinseci n.hipoglos; j.gg.linguali intrinseci n.lingual.
64
5.3.1 Rădăcinile ganglionului submandibular :
1) rădăcina parasimpatică (funcţională) – este reprezentată de
fibrele corzii timpanului (din nucleul salivator superior, via
n.intermediar şi n.facial) aduse prin n.lingual şi
comunicantele acestuia cu ganglionul submandibular;
2) rădăcina senzitivă (de tranzit) – fibre trigeminale prin
nervul lingual ce traversează gg.submandibular şi se
distribuie glandei submandibulare pe care o inervează
senzitiv;
3) rădăcina simpatică (de tranzit) – cuprinde fibre simpatice
postganglionare din ganglionul cervical superior, aduse
prin plexuri periarteriale:
o la gg.submandibular extrinsec nervului
lingual = prin plexul arterei faciale;
o la gg.Blandin = prin plexul arterei
linguale
5.3.2 Eferenţa parasimpatică a ganglionului
submandibular :
1) la glanda submandibulară – prin ramurile glandulare ale
gg.submandibular;
2) la glanda sublinguală – pe calea nervilor lingual şi sublingual care
preiau fibrele din ganglionii submandibular şi, respectiv,
sublingual;
3) la glandele linguale anterioare – pe calea ramurilor terminale ale
nervului lingual.
5.4 Ganglionul otic
Ganglionul otic apare pe scară filogenetică ultimul la mamifere, animale
care posedă un vestibul bucal şi o glandă parotidă derivată din acesta.
Adoptă trei tipuri morfologice:
(1) ganglionar – masă de formă ovoidă aplatizată (60% din
cazuri);
(2) lamelar – etalat, aplatizat (13%);
(3) difuz (27%) – ganglionul e constituit din zone de celule
diseminate, aglomerate uneori în microganglioni otici
accesori.

65
 Fig. 5.4 – Relaţiile anatomice ale ganglionului otic. Schemă, vedere
postero-laterală, partea dreaptă.
5.4.1 Localizarea gg.otic
Ganglionul otic se află infero-medial de gaura ovală, sub tavanul fosei
infratemporale, intern de nervul mandibular.
Raporturile ganglionului otic:
a. intern cu porţiunea cartilaginoasă a tubei auditive;
66
Fig. 5.5 – Ganglionul otic – aferenţa şi eferenţa. Schemă, vedere laterală,
partea dreaptă.

b. extern cu nervul mandibular;

c. posterior are artera meningee medie;

67
 d. anterior are interstiţiul dintre mm.tensor al vălului palatin şi
pterigoidian medial;
e. superior are marginea medială a găurii ovale;
f. inferior are coarda timpanului.
5.4.2 Rădăcinile ganglionului otic

rădăcina  nervul pietros mic ce aduce fibre

parasimpatică parasimpatice preganglionare din
nucleul salivator inferior bulbar, pe
calea n.IX şi a anastomozei Jacobson
ESTE SINGURA RĂDĂCINĂ
FUNCŢIONALĂ A GG.OTIC
rădăcina fibre simpatice postganglionare din
simpatică ganglionul cervical superior, aduse prin
plexuri periarteriale, în final cel al arterei
meningee medii
rădăcina fibre ale nervului mandibular (în principal
senzitivă somatosenzitive însă gg.otic poate fi
traversat şi de fibre branhiomotorii destinate
muşchilor pterigoidian medial, tensor al
vălului palatin şi tensor al timpanului)

în afara celor trei aferenţe ganglionul otic are legături constante cu coarda
timpanului prin care trec fibre motorii ale facialului pentru muşchiul ridicător al
vălului palatin şi m.uvulei palatine.

5.4.3 Ramurile gg.otic

1) ramuri cu fibre transferate din nervul mandibular:
1. r.comunicantă cu ramura meningeală a nervului
mandibular
2. ramura muşchiului tensor al vălului palatin
3. ramura muşchiului tensor al timpanului
4. ramura muşchiului pterigoidian medial
2) ramura comunicantă cu coarda timpanului care transferă prin ganglion
şi apoi prin nervul pietros mare fibre branhiomotorii ale facialului
pentru mm.ridicător al vălului palatin şi al uvulei palatine
3) ramuri ce conţine fibre parasimpatice postganglionare din gg.otic
(EFERENŢĂ PARASIMPATICĂ)
 ramuri comunicante cu nervul auriculotemporal

68
 a. fibre postganglionare prin nervul auriculotemporal sunt
distribuite parotidei
b. fibre postganglionare prin nervul auriculotemporal sunt
transferate în nervul facial prin anastomoza Cannieu –
Riche iar pe calea facialului sunt conduse în nervii
infraorbital şi mental ce le distribuie glandelor labiale
superioare şi, respectiv, inferioare;
c. fibre postganglionare prin nervul auriculotemporal sunt
distribuite şi la A.T.M.
Dintre ramurile nervului mandibular, nervul auriculotemporal primeşte cel mai
important contingent de fibre parasimpatice ale gg.otic (50 – 60%), în nervii lingual şi
trunchiul anterior al mandibularului se găsesc câte 5% fibre parasimpatice; de asemenea se
decelează fibre parasimpatice şi în nervii alveolar inferior, milohioidian, bucal şi ramurile
motorii ale nervului mandibular (Segade şi colab.,1987).

 ramuri comunicante cu nervul bucal – pe calea nervului bucal

fibrele postganglionare inervează glandele bucale şi molare.
Vasele din mucoasa obrazului primesc o inervaţie parasimpatică duală: din ganglionul
otic şi din ganglionul pterigopalatin, pe calea nervului bucal (Kuchiiwa şi Kuchiiwa, 1996).
În afara neuronilor din ganglionul trigeminal ipsilateral, la cobai, se decelează şi o
mică populaţie celulară parasimpatică la nivelul ganglionului otic ipsilateral distribuită în
principal în partea profundă a pulpei dentare, via nervul alveolar inferior. Aceasta este
considerată prima evidenţă anatomică a fibrelor parasimpatice în dinţii la mamifere şi se
sugerează faptul că neuronii parasimpatici stimulează vasodilataţia arteriolelor ce deservesc
pulpa dentară (Segade şi Suarez-Quintanilla, 1988).
Prezenţa fibrelor parasimpatice otice în ramurile nervului mandibular se corelează atât
cu comunicantele macroscopice ale acestor nervi cu ganglionul dar şi cu prezenţa de
microganglioni intrinseci în trunchiul mandibularului şi originea acestor ramuri (Rusu,
2004).

Ganglionul otic alimentează de asemenea, cu fibre vasodilatatorii, arterele cerebrale, la

fel ca şi ganglionul pterigopalatin; pentru neuromodularea vasculară cerebrală fibrele din
ganglion iau calea comunicantelor ganglionului şi a n.pietros mic.

6 Artera maxilară
RAMURĂ TERMINALĂ DIN A.CAROTIDĂ EXTERNĂ
ORIGINE: intraparotidiană, postero-medial de colul mandibulei
TERMINAŢIE: la nivelul găurii sfenopalatine

69
TRAIECT: sinuos, uşor ascendent, dinapoi înainte; în dreptul tube-
rozităţii maxilarului îşi schimbă direcţia („crosa maxilarei”) către medial.
1) origine în glanda parotidă
2) traversează butoniera retrocondiliană a lui Juvara (între colul
mandibulei şi ligamentul sfenomandibular, un segment arterial de 8
– 10 mm.)
3) traversează fosa infratemporală, fie profund de fasciculul inferior al
m.pterigoidian lateral fie superficial de acesta; indiferent de traiectul
superficial sau profund maxilara va ajuge înapoia tuberozitaţii
maxilarului unde se plasează între cele două fascicule, la origine, ale
pterigoidianului lateral
4) străbate fisura pterigomaxilară
5) traversează dinspre lateral spre medial fosa pterigopalatină şi se
termină (după Cruveilhier) prin una sau mai multe aa.sfenopalatine

RAPORTURI
INTRAPAROTIDIENE
 intră în alcătuirea planului arterial, profund, intraparotidian
 supero-medial are nervul auriculotemporal
ÎN BUTONIERA JUVARA
medial are lig.sfenomandibular
lateral are colul mandibulei
superior are nervul auriculotemporal
inferior are v.maxilară
ÎN FOSA INFRATEMPORALĂ
 satelită m.pterigoidian lateral (superficial sau profund de el) > indiferent de
raportul cu acest muşchi, la trecerea în fisura pterigomaxilară se va găsi între
capetele lui de origine
 faţă de fasciculul inferior al pterigoidianului lateral poate avea două
subvariante de traiect profund:
 profund de acest fascicul, direct spre intervalul dintre capete
 ocolind marginea inferioară a acestui fascicul şi devenind superficială
spre a trece în intervalul dintre capete.
 în traiect profund (35%) se găseşte
 postero-medial de fasciculul inferior al pterigoidianului lateral
 între acest fascicul muscular şi fibrele postero-superioare ale m.pterigoidian
medial (spaţiul interpterigoidian)
 lateral de planul nervos format de nn.alveolar inferior, lingual, coarda
timpanului
70
 în traiect superficial (65%) se găseşte:
 antero-lateral de fasciculul inferior al m.pterigoidian lateral, între acesta şi
tendonul m. temporal care trece spre inserţia mandibulară
 prin intermediul pterigoidianului lateral >> raport cu nn.alveolar inferior şi
lingual
 între a.maxilară şi m.pterigoidian lateral coboară n.bucal.

ÎN FISURA PTERIGOMAXILARĂ
 posterior de tuberozitatea maxilarului are raporturi:
o antero-superior cu nervul maxilar ce emite nn.alveolari superiori
posterior
o anterior cu plexul venos pterigomaxilar

ÎN FOSA PTERIGOPALATINĂ
Are traiect dinspre lateral spre medial, pe dinaintea
ganglionului pterigopalatin şi a ramurilor acestuia. Pe flancul
anterior al arterei maxilare se dispune plexul venos pterigomaxilar,
compus din venule fine.
Superior de arteră şi de ganglionul pterigopalatin are
traiect nervul maxilar.
Artera maxilară se află între procesul pterigoidian şi corpul
maxilarului şi se îndreaptă spre lama verticală a palatinului.

RAMURI COLATERALE
 6 ascendente
 a.auriculară profundă (la originea intraparotidiană)
 a.timpanică anterioară (la originea intraparotidiană)
 a.meningee medie (în butoniera Juvara)
 a.meningee accesorie (mică) (în butoniera Juvara) –
poate pleca din meningeea medie -
 a.temporală profundă posterioară (în butoniera Juvara)
 a.temporală profundă anterioară – origine la nivelul
intervalului dintre fasciculele pterigoidianului lateral

71
 Fig. 6.1 – SCHEMA ARTEREI MAXILARE

 6 descendente
 rr.pterigoidiene mediale şi laterale (în FIT)
 a.alveolară inferioară (în butoniera Juvara)
 a.n.lingual a lui Juvara (în butoniera Juvara)
 a.maseterină (în butoniera Juvara)
72
  a.bucală – este emisă la nivelul fasciculului inferior al
pterigoidianului lateral
 a.palatină descendentă – emisă în FPP, coboară în
canalul palatin mare unde va da a.palatină mare şi
aa.palatine mici
 2 anterioare
 a.alveolară superioară posterioară – la nivelul tuberozităţii
maxilarului
 a.infraorbitală – superior de tuberozitatea maxilarului,
pătrunde în fisura orbitală inferioară
 2 posterioare
 a.canalului pterigoidian (vidiană)
 a.faringiană (trece în canalul palatovaginal)

RAMURA TERMINALĂ >> A.SFENOPALATINĂ

6.1 Artera alveolară inferioară

ORIGINE: în butoniera JUVARA (între colul mandibulei şi ligamentul

sfenomandibular), din artera maxilară; e ram colateral al maxilarei.

din originea alveolarei inferioare sau din maxilară porneşte în 50% artera
nervului lingual a lui JUVARA care trece pe faţa externă a nervului lingual,
dinspre posterior spre anterior, îl însoţeşte şi vascularizează: nervul lingual,
mm.pterigoidieni şi mucoasa şanţului paralingual

TRAIECT descendent, în spaţiul pterigomandibular (între ramura mandibulei şi

muşchiul pterigoidian medial):
o între lig.sfenomandibular şi ramura mandibulei
o posterior de nervul alveolar inferior
o însoţită în contracurent de plexul venos alveolar inferior, afluent la venele
maxilare

Înainte de a pătrunde în gaura mandibulară trimite artera milohioidiană:

- coboară posterior de nervul milohioidian în şanţul milohioidian, la
nivelul spaţiului pterigomandibular;

73
 - trece pe faţa superficială a muşchiului milohioidian, în profunzimea
glandei submandibulare
- vascularizează muşchiul milohioidian şi se anastomozează cu artera
submentală.

În grosimea mandibulei străbate canalul mandibular, însoţind nervul alveolar

inferior (iniţial posterior de nerv şi apoi inferior de acesta); în dreptul primului
premolar se înparte într-o ramură incisivă ce continuă în mandibulă şi atrera
mentală ce părăseşte mandibula prin gaura mentală.
 în canalul mandibular dă rr.colaterale:

o rr.la compactele mandibulare vestibulară şi linguală;

o rr.în spongioasa mandibulei care iau parte la formarea:
 plexului subalveolar > din acesta pornesc ramuri pulpare
(vascularizează dinţii hemiarcadei respective) şi ramuri
periodontale
 reţeaua interalveolară > trimite ramuri perforante şi ramuri
gingivale.

Artera mentală vascularizează părţile moi ale regiunii mentale şi se anastomozează

cu arterele labială inferioară şi submentală. Rar, artera mentală poate pleca din
labiala inferioară, situaţie în care prin orificiul mental nu trece decât nervul mental.

6.2 Artera infraorbitală

origine din artera maxilară atunci când aceasta are traiect înapoia
tuberozităţii maxilarului pătrunzând în fisura
pterigomaxilară („crosa maxilarei”)
- uneori poate pleca în trunchi comun cu artera
alveolară postero-superioară
traiect şi ► intră în orbită prin fisura orbitală inferioară (la
raporturi acest nivel trece pe sub nervul maxilar, dinspre
lateral spre medial)
► cu nervul infraorbital are traiect la nivelul
planşeului orbitei, în şanţul şi canalul
infraorbital (cele două elemente corespund
tavanului sinusului maxilar)
► iese la faţă prin gaura infraorbitală, cu nervul
infraorbital, ajungând profund de ridicătorul
buzei superioare
ramuri  în canalul infraorbital emite:

74
  rr.orbitale pentru mm.drept inferior
şi oblic inferior ai globului ocular
şi pentru sacul lacrimal
 aa.alveolare antero-superioare –
acestea coboară în canalicule
alveolare din grosimea peretelui
anterior al sinusului maxilar şi irigă
caninul şi incisivii maxilari şi
mucoasa sinusului maxilar
 la faţă dă ramuri pentru:
 comisura palpebrală medială
 sacul lacrimal
 nasul extern
 părţile moi infraorbitale
 stabileşte anastomoze cu
 a.facială
 a.transversă a feţei
 a.bucală
 r.dorsală nazală a arterei oftalmice

6.3 Arterele alveolare superioare

ORIGINE:
1) a.alveolară postero-superioară– din
artera maxilară (crosa maxilarei,
înapoia tuberozităţii maxilare);
2) aa.alveolare antero-superioare – din
artera infraorbitală, la nivelul
canalului infraorbital.
TERITORIU:
1. AAPS:
a. aparatul dentoparodontal la nivelul molarilor şi
premolarilor maxilari;
b. sinusul maxilar
c. mucoasa alveolară şi gingia vestibulară la nivelul
molarilor şi premolarilor maxilari
2. AAAS:

75
 a. aparatul dentoparodontal la nivelul pcaninului şi
incisivilor maxilari;
b. sinusul maxilar

DISTRIBUŢIE INTRAOSOASĂ:
o rr.la compactele alveolare;
o rr.în spongioasă ce iau parte la formarea:
 plexului subalveolar > din acesta pornesc ramuri pulpare
(vascularizează dinţii respectivi) şi ramuri periodontale
 reţeaua interalveolară > trimite ramuri perforante şi ramuri
gingivale.

 la nivelul tuberozităţii maxilarului, AAPS (poate

pleca în trunchi comun cu a.infraorbitală) este
posterior şi profund de nn.alveolari postero-
superiori şi are pe tuberozitate, anterior, elemente
ale plexului venos pterigomaxilar. Superior de
AAPS trece nervul maxilar.

ARTERELE CAVITĂŢII BUCALE

PERETELE SUPERIOR
a.palatină mare
palatul dur
rr.din a.sfenopalatină
aa.palatine mici
a.faringiană ascendentă
vălul palatin
a.palatină ascendentă
PERETELE ANTERIOR
a.labială superioară rr.a.infraorbitală
buza
rr.a.transversa feţei
superioară
rr.a.bucală
buza a.labială inferioară rr.a.mentală
inferioară rr.a.submentală
PERETELE LATERAL
a.facială
a.transversa feţei
obrazul a.bucală
a.maseterică
a.infraorbitală
PERETELE INFERIOR

76
 a.milohioidiană
planşeul
a.submentală
bucal
a.sublinguală

7 Artera temporală superficială

Ram terminal al carotidei externe, având origine:
- în ţesut parotidian
- postero-medial de colul mandibulei
TRAIECT ŞI RAPORTURI:
o origine şi primul segment intraparotidiene:
1) în planul arterial intraparotidian, profund
de planul venos (vv.temporale
superficiale, transversă a feţei şi
extracondiliene la acest nivel)
2) profund şi de ramurile temporale ale
facialului intraparotidian
3) nervul auriculotemporal soseşte prin
butoniera JUVARA, o încrucişează
profund şi urcă înapoia ei; anastomozele
Cannieu – Riche ale acestuia cu facialul
ocolesc originea arterei temporale
superficiale
o părăseşte polul superior al parotidei, în alcătuirea pediculului
temporal al acestei glande:
1) nervul auriculotemporal o însoţeşte
posterior
2) 1-2 vene temporale superficiale o
însoţesc superficial, în contracurent
3) aici artera se dispune între tragus şi
condilul mandibulei iar pe traiectul
vaselor temporale superficiale sunt
gg.pretragieni (gg.parotidieni
superficiali)
o trece peste rădăcina posterioară a procesului zigomatic al
temporalului, sub muşchiul auricular anterior :
I. pe planul osos poate fi palpată şi descoperită chirurgical
II. compresia pe os poate opri o sângerare a scalpului
III. în trepanaţii craniene artera temporală superficială se va
păstra în baza lambourilor cutanate
77
 o în ţesutul subcutanat al regiunii temporale compune pachetul
vasculonervos temporal superficial (cu venele temporale
superficiale şi nervul auriculotemporal) iar la circa 3-5 cm.
deasupra arcadei zigomatice se termină printr-un ram parietal şi
unul frontal
 uneori părăseşte parotida deja
divizată în ramurile terminale.

Fig. 7.1 – Schema arterei temporale superficiale

Artera temporală superficială este însoţită de un plex vegetativ periarterial.

RAMURILE:
1) artera transversă a feţei
78
  origine intraparotidiană din primul segment al temporalei
superficiale; aparţine planului arterial intraparotidian;
 părăseşte parotida la marginea anterioară şi trece pe maseter:

 superior de ductul Stenon

 inferior de arcada zigomatică
 în raport cu ramurile zigomatice şi bucale ale n.VII facial
 cu vena satelită
 vascularizează:

 parotida
 ductul Stenon
 muşchiul maseter
 corpul adipos al obrazului
 muşchi ai mimicii din regiunea bucală (ex.m.buccinator)
 planurile superficiale de acoperire (S.M.A.S.)
2) rr.auriculare anterioare
 vascularizează partea anterioară a pavilionului urechii şi meatul

acustic extern;
 se anastomozează cu a.auriculară posterioară

3) a.zigomaticoorbitală
 traiect superior de arcada zigomatică, cu vena satelită, între foiţele de

dedublare ale fasciei temporale;

 vascularizează m.orbicular al ochiului

 se anastomozează cu rr.palpebrală şi lacrimală ale a.oftalmice

4) a.temporală medie
 imediat deasupra rădăcinii posterioare a procesului zigomatic

perforează fascia temporală şi trece profund de fasciculul posterior al

muşchiului temporal (face şanţ pe faţa externă a scuamei temproale)
 vascularizează m.temporal şi se anastomozează cu aa.temporale

profunde provenite din artera maxilară

5) ramura frontală
 sinuos, cu traiect oblic antero-superior spre regiunea temporală; cu

vena satelită şi rr.temporofrontale ale facialului alcătuieşte pediculul

temporal al regiunii frontale;
 vascularizează scalpul (piele, ţesut subcutanat, mm.pieloşi) în regiunea

frontală şi se anastomozează cu aa.supratrohleară şi supraorbitală

6) ramura parietală
 ascendent, sinuos, superficial de afscia temporală spre regiunea

parietală unde vascularizează părţile moi

79
8 Porţiunea facială a arterei faciale
Artera facială este ram colateral anterior al arterei carotide externe; are
origine în profunzimea pântecelui posterior al digastricului, la limita
superioară a trigonului carotic. Originea sa este variabilă, putând forma
trunchiuri comune la origine cu aa.tiroidiană superioară şi linguală.
Traiectul a.faciale: ascendent, cu o porţiune cervicală şi una facială.
Traiectul sinuos de la faţă îi permite adaptarea la mişcările de ridicare şi
coborâre a mandibulei. La faţă artera facială descrie „arcul arterei faciale”,
convex către anterior în timp ce vena facială situată posterior şi superficial
de arteră are un traiect relativ rectiliniu formând „coarda arcului” arterial.
Raporturi la faţă:
 în etajul inferior al feţei este aşezată pe corpul mandibulei,
anterior de maseter (în şanţul premaseterin al mandibulei);
apoi trece pe buccinator
o în şanţul premaseterin este acoperită de m.platysma, are posterior
şi superficial vena facială iar ramura marginală a mandibulei (din
n.VII) trece peste vasele faciale. La acest nivel se palpează, i se
poate aprecia pulsul şi se poate descoperi chirurgical (în cursul
descoperirilor arteriale ramura mandibulară a n.VII trebuie
protejată !!)
 în etajul mijlociu al feţei este situată iniţial pe buccinator şi
se apropie de comisura labială:
o vena facială este posterior de arteră iar pe traiectul vaselor faciale
stau limfoganglioni bucali
o la nivelul comisurii labiale poate traversa modiolul (nodulul fibros
comisural
o pe buccinator, posterior de vasele faciale, ajunge ductul Stenon
ocolind corpul adipos al obrazului; m.rizorius şi rr.bucale ale
n.VII trec peste vasele faciale
o de pe buccinator continuă pe ridicătorul unghiului gurii (m.canin),
profund de mm.zigomatici; trece prin sau peste ridicătorul buzei
superioare şi se continuă la nivelul şanţului nasogenian
 în şanţul nasogenian, în raport cu m.ridicător al buzei
superioare şi aripii nasului, se continuă spre comisura
palpebrală medială cu numele de arteră angulară

Ramurile porţiunii faciale a a.faciale:

RR.COLATERALE:
1) a.labială inferioară = ia naştere în apropierea unghiului gurii; trece
profund de coborâtorul unghiului gurii şi cel al buzei inferioare, şi ajunge
80
 între m.orbicular al gurii şi mucoasa labială inferioară. Se anastomozează
cu cea din partea opusă formând arcada arterială a buzei inferioare.
Primeşte anastomoze de la a.mentală şi, uneori, a.submentală. Rar, artera
mentală poate pleca din labiala inferioară, superior de gaura mentală
prin care iese doar nervul mental în acest caz.
2) a.labială superioară = trece profund de orbicularul gurii, la nivelul buzei
superioare; prin anastomoză cu cea din partea opusă formează, între
planul muscular labial şi mucoasa labială, arcada arterială a buzei
superioare la care vin anastomoze ale aa.infraorbitală, transversă a feţei
şi bucală. Trimite încă două ramuri:
i. r.septală nazală
ii. r.alară nazală
3) r.nazală laterală = se desprinde la intrarea în şanţul nasogenian,
vascularizează aripa şi dorsul nasului
ARTERA ANGULARĂ
 porţiunea terminală a arterei faciale din şanţul nasogenian se
numeşte artera angulară;
 are traiect spre comisura palpebrală medială unde se anastomozează
cu ramura dorsală nazală a arterei oftalmice (ia naştere astfel o
anastomoză între sistemul arterial carotidian extern şi cel intern);
 are posterior vena angulară;
 vascularizează pleoapa inferioară (medial), nasul şi sacul lacrimal.

9 Glanda parotidă
9.1 Loja parotidiană – delimitare
Sau fosa retromandibulară.
Este spaţiul anatomic ocupat de glanda parotidă. Are 6 pereţi:
1. peretele anterior este format de:
 marginea posterioară a m.maseter

 marginea posterioară a ramurii mandibulei

 colul mandibulei

 m.pterigoidian medial

 la nivelul peretelui anterior se găseşte

butoniera retrocondiliană a lui Juvara prin care
81
 loja parotidiană comunică cu fosa
infratemporală
a. butoniera este un pasaj situat între colul
mandibulei (lateral) şi lig.sfenomandibular
(medial)
b. în butonieră traversează nervul
auriculotemporal, artera maxilară şi 1-2
vene maxilare
2. peretele posterior:
 marginea anterioară a m.sternocleidomastoidian

 procesul mastoidian

 pântecele posterior al m.digastric (la origine)

3. peretele superior:
 articulaţia temporomandibulară

 meatul acustic extern

4. peretele inferior – este format de septul inter-parotideo-

submandibular
5. peretele lateral:
 piele

 ţesut subcutanat

 fascia parotidiană superficială

 în ţesutul subcutanat sunt rr.ale n.auricular

mare
 lateral de glandă sunt gg.limfatici parotidieni
superficiali
6. peretele medial: cuprinde:
 pântecele posterior al m.digastric

 procesul stiloid al temporalului

 muşchii stilieni: stiloglos, stilofaringian, stilohioidian

 ligamentele stiliene: stilohioidian, stilomandibular

 fascia stiliană

 la acest nivel este furca stiliană prin care a.carotidă

externă urcă din spaţiul carotic în loja parotidiană
 spaţiul stilodigastric este traversat de n.VII şi vasele
stilomastoidiene

82
Fig. 9.1 – Secţiune transversală la nivelul spaţiului laterofaringian cefalic
9.2 Comunicările lojei parotidiene
 cu fosa infratemporală prin butoniera Juvara; la acest nivel se
găsesc vasele maxilare şi nervul auriculotemporal;
 anterior cu spaţiul pterigomandibular dintre muşchiul
pterigoidian medial şi ramura mandibulei;
83
  cu trigonul carotic, inferior; polul inferior parotidian poate
acoperi în grade variabile conţinutul trigonului carotic iar
printr-un orificiu al septului interparotideosubmandibular
traversează vena retromandibulară;
 infero-medial cu furca stiliană prin care artera carotidă externă
urcă din trigonul carotic în loja parotidiană;
 medial cu spaţiul parafaringian cefalic; pe deasupra
ligamentului stilomandibular trece spre peretele faringian
prelungirea faringiană a parotidei;
 posterior cu spaţiul retrostilian prin spaţiul stilodigastric şi
prin interstiţiul dintre muşchii sternocleidomastoidian şi
digastric (pântecele posterior);
 superior cu ţesutul subcutanat al regiunii temporale printr-un
pasaj pretragian ocupat de vasele temporale superficiale,
nervul auriculotemporal şi gg.pretragieni;
 anterior cu regiunea maseterică, la nivelul planurilor
superficiale; superficial de maseter se vor plasa prelungirea
anterioară a parotidei, ramurile nervului facial (zigomatice,
bucale, mandibular), ductul Stenon şi superior de duct vasele
transverse ale feţei.
9.3 Raporturile extrinseci ale parotidei
1. Raporturi cu pereţii lojei parotidiene:
m.maseter
anterior  m.pterigoidian medial
 ramura mandibulei
 procesul mastoidian

posterior  m.sternocleidomastoidian

 pântecele posterior al m.digastric

articulaţia temporomandibulară
superior
meatul acustic extern
septul inter-parotideo-submandibular –
prin intermediul acestuia parotida vine
inferior
în raport cu polul posterior al glandei
submandibulare
 diafragma stiliană (pântecele
medial
posterior al digastricului, procesul
84
 stiloid, muşchii stilieni, ligamentele
stiliene, fascia stiliană)
 a.carotidă externă care urcă prin
furca stiliană
 pielea
 ţesutul subcutanat
 fascia parotidiană superficială
lateral
 rr. ale n.auricular mare
 gg.limfatici parotidieni
superficiali
2. Raport profund cu conţinutul spaţiului retrostilian: nn.IX, X,
XI, XII, a.carotidă internă, v.jugulară internă, gg.cervical superior
simpatic
3. Raport profund cu peretele faringian – cancerele parotidiene
pot invada peretele faringian
4. Polul inferior al glandei poate trece în trigonul carotic,
superficial de elementele acestuia
9.4 Pediculii parotidieni
Descrişi de J.L.Faure.
Elementele vasculare şi nervoase ce intră sau ies din parotidă se
grupează formând 8 pediculi parotidieni:
1. pediculul anterior sau facial: părăseşte glanda şi trece anterior, pe
maseter unde este acoperit iniţial de lobul superficial al glandei:
 ductul parotidian al lui Stenon

 ramuri ale n.VII facial (zigomatice, bucale superioare, bucale

inferioare)
 artera transversă a feţei

 vena transversă a feţei

2. pediculul superior sau temporal: părăseşte glanda la polul superior şi

se adfă anterior de tragus:
 artera temporală superficială

 1-2 vene temporale superficiale

 nervul auriculotemporal, posterior şi profund de aceste vase

85
3. pediculul extracondilian: antero-lateral de condilul mandibulei,
cuprinde câteva vene extracondiliene ce drenează ATM şi se
anastomozează cu plexul venos pterigoidian
4. pediculul subcondilian: profund de condilul mandibulei:
 artera maxilară

 1-2 vene maxilare

 nervul auriculotemporal – superior de artera maxilară

5. pediculul posterior stilomastoidian: alcătuit de elementele

anatomice care traversează spaţiul stilodigastric
 nervul VII facial

 artera stilomastoidiană

 vena stilomastoidiană

6. pediculul posterior auricular: inferior de precedentul, este reprezentat

de artera auriculară posterioară ce părăseşte parotida şi trece pe procesul
mastoidian; vena auriculară posterioară poate însoţi intraparotidian artera
sau se poate plasa inferior de glanda parotidă (venă intraparotidiană sau
infraparotidiană)
7. pediculul medial carotidian: format de artera carotidă externă care
intră în glandă după ce străbate furca stiliană:
 a.carotidă externă poate fi însoţită de vena carotidă externă

8. pediculul inferior cervical: la polul inferior al glandei, cuprinde:

 vena retromandibulară

 vena jugulară externă

9.5 Loja parotidiană – conţinut

 GLANDA PAROTIDĂ (lobul profund)
 elementele vasculare şi nervoase intrinseci parotidei (.............)

9.6 Raporturile intrinseci ale parotidei

În glanda parotidă găsim 3 planuri anatomice:
1. planul nervos (superficial) – este planul n.VII intraparotidian =
acest nerv fie se bifurcă, fie se trifurcă fie formează direct plex
parotidian. Din n.VII intraparotidian pornesc ramuri: temporale,
zigomatice, bucale (superioare şi inferioare), marginală a
mandibulei şi cervicală
> ramurile terminale ale n.VII alcătuiesc „pes anserinus nervosum major”5
5
laba de gâscă nervoasă mare
86
Fig. 9.2 – Conţinutul lojei parotidiene. 1.a.carotidă externă; 2.a.auriculară
posterioară; 3.a.stilomastoidiană; 4.a.temporală superficială; 5.a.maxilară;
6.v.temporală superficială; 7.v.maxilară; 8.vv.extracondiliene;
9.v.retromandibulară; 10.v.auriculară posterioară; 11.v.jugulară externă;
12.m.maseter; 13.v.carotidă externă.
87
 2. planul venos (mijlociu) – în parotidă se formează venele jugulară
externă şi retromandibulară; uneori găsim şi vena carotidă externă,
satelită arterei carotide externe.
3. planul profund (arterial) – este planul arterei carotide externe, din
care pornesc ramuri:
a. a.auriculară posterioară – ram colateral, va da
a.stilomastoidiană
b. a.maxilară
c. a.temporală superficială = emite a.transversă a feţei
 profund de a.temporală superficială, în polul superior al glandei
parotide, trece nervul auriculotemporal.
 intraparotidian sunt gg.limfatici parotidieni profunzi
 parotida conţine segmentul iniţial, intraparotidian, al ductului lui
Stenon

9.7 Ductul parotidian al lui Stenon

Fig. 9.3 – Secţiune orizontală a obrazului pentru demonstrarea

traiectului canalului Stenon (după Debierre)
88
 Ductul parotidian al lui Stenon este canalul excretor al parotidei şi se
formează intraglandular prin reunirea a două trunchiuri ce provin de la
lobul superficial şi respectiv cel profund al parotidei. Segmentul iniţial
intraparotidian al ductului Stenon are un traiect oblic antero-superior şi
iese prin faţa anterioară a glandei parotide, în 1/3 superioară a acesteia.
Segmentul următor, maseterin, devine orizontal, pe faţa laterală a
maseterului şi a fasciei maseterine:
- la circa 2 cm. inferior de arcada zigomatică, între duct şi arcadă
au traiect ramuri zigomatice ale n.VII şi vasele transverse ale
feţei;
- la partea posterioară a maseterului peste duct se aşează
prelungirea anterioară a parotidei
- superior şi inferior de duct au traiect ramurile bucale ale
facialului ce pot stabili anastomoze peristenoniene.
De la marginea anterioară a maseterului ductul Stenon trece la obraz,
la nivelul lojei geniene (segmentul bucal al ductului):
- ocoleşte prin lateral sau traversează bula lui Bichat şi ajunge la
faţa externă a buccinatorului;
- este însoţit de ramurile bucale ale facialului;
- bula Bichat îl desparte de pachetul vasculonervos bucal;
- poate avea pe traiect glande parotide accesorii (acestea se
deschid în Stanon, deci corect ar trebui denumite aberante ).
Perforează fascia bucofaringiană şi buccinatorul, cu un traiect oblic;
urmează segmentul distal, mic, submucos al ductului, plasat între
buccinator şi mucoasa obrazului.
Se deschide în mucoasa obrazului, la papila parotidiană ce se află în
dreptul molarului 2 superior (la acest nivel se plasează tampoanele în
cursul intervenţiilor dentare).
Ductul Stenon se palpează prin rulare, în sens vertical, pe marginea
anterioară a maseterului contractat, folosind ca repere linia de proiecţie a
ductului şi linia tragocomisurală.
În segmentele maseterin şi bucal ductul Stenon se proiectează pe
linia dintre lobulul urechii şi aripa nasului; intersectând linia de proiecţie
a ductului cu linia tragocomisurală (de la tragus la comisura labială) la
nivelul marginii anterioare a maseterului se determină locul inciziei
cutanate pentru descoperirea chirurgicală a ductului (descoperire pe cale

89
cutanată, pentru litiază sau stenoze; când calculii sunt inclavaţi în
segmentul terminal al ductului se practică descoperirea pe cale mucoasă).
9.8 Inervaţia glandei parotide
 inervaţia senzitivă – din n.mandibular, pe calea

n.auriculotemporal care dă în glandă rr.parotidiene;

 inervaţia secretorie – vegetativă, dublă – simpatică şi

parasimpatică

INERVAŢIA PARASIMPATICĂ:
1) fibre parasimpatice preganglionare cu origine în bulbul rahidian din
nucleul salivator inferior > vor fi conduse la gg.otic pe calea:
o n.IX
o anastomoza JACOBSON (n.timpanic > plexul timpanic >
n.pietros mic)
2) sinapsa în ganglionul otic;
3) fibrele postganglionare plecate din gg.otic trec în nervul
auriculotemporal ce le conduce şi le distribuie în parotidă.

INERVAŢIA SIMPATICĂ
1) fibre preganglionare cu origine în coloana cenuşie laterală
a măduvei toracale superioare; sunt conduse la ganglionul
cervical superior prin:
1. nervii spinali toracali;
2. rr.comunicante albe;
3. lanţul simpatic paravertebral.
2) sinapsa simpatică în ganglionul cervical superior de unde
fibrele postganglionare sunt conduse la parotidă pe calea
plexului carotic extern de unde trec la acinii glandulari:
1. fie direct, intraparotidian;
2. fie via plexul maxilarei > plexul arterei meningee
medii > gg.otic (fără a face sinapsă aici) >
n.auriculotemporal.

10 Glandele sublinguale
Pachetul glandular sublingual ocupă spaţiul submucos
sublingual, deasupra planşeului bucal; cuprinde glanda sublinguală
principală ce drenează saliva prin ductul lui BARTHOLIN la
caruncula sublinguală (împreună cu ductul submandibular al lui
90
WHARTON) şi glande sublinguale accesori ce drenează prin
ductele lui RIVINUS care se deschid la orificii punctiforme din
mucoasa sublinguală ce acoperă pachetul glandular.
10.1 Delimitarea spaţiului sublingual submucos („loja glandei
sublinguale”)
mucoasa sublinguală – proemină formând eminenţa
superior sublinguală şi prezintă orificiile punctiforme ale
ductelor lui Rivinus
muşchi ai planşeului bucal (MILOHIOIDIAN,
inferior GENIOHIOIDIAN)
muşchi ai limbii (genioglos, hioglos) şi, în oarecare
medial măsură, m.geniohioidian
mandibula (faţa internă a corpului care prezintă la
lateral acest nivel foveea sublinguală) şi muşchiul
milohioidian (la nivelul originii mandibulare)
Comunicările spaţiului sublingual submucos sunt:
 posterior – cu loja glandei submandibulare (spaţiul

subfascial submandibular) prin interstiţiul

hioglosomilohioidian (vezi delimitarea şi conţinutul);
 antero-medial – cu spaţiul submucos sublingual de

partea opusă, prin spaţiul submucos retromental (cale de

bilateralizare a infecţiilor)
10.2 Conţinutul spaţiului submucos sublingual
1. pachetul glandular sublingual
2. medial de pachetul glandular – elementele anatomice ce
traversează interstiţiul hioglosomilohioidian:
 ductul lui Wharton
 nervul lingual „ia la braţ” prin lateral ductul
submandibular şi se împarte în ramurile terminale
linguale ce se distribuie mucoasei linguale
 nervul hipoglos se divide în ramuri linguale terminale
motorii pentru muşchii limbii
 anastomoza nervilor lingual şi hipoglos
 vene linguale superficiale satelite celor doi nervi
3. medial de pachetul glandular ajunge şi artera linguală ieşind
de sub muşchiul hioglos; aceasta emite artera sublinguală şi se
continuă ca arteră profundă a limbii. Artera sublinguală, cu o
91
 venă satelită, se îndreaptă înainte pe faţa medială a pachetului
glandular sublingual, vascularizează glandele, mucoasa
sublinguală şi muşchii planşeului bucal.
4. singurul element anatomic prezent pe faţa laterală a pachetului
glandular sublingual este nervul sublingual (ram al nervului
lingual, uneori dublu) – nerv senzitiv al planşeului bucal
(mucoasa sublinguală, glanda sublinguală) aduce la glandele
sublinguale fibre vegetative secretorii.
10.3 Inervaţia glandei sublinguale
A. Inervaţie senzitivă – n.trigemen, prin nn.lingual şi sublingual
B. Inervaţie secretorie – vegetativă (simpatică şi parasimpatică):
a. Inervaţia simpatică : fibrele simpatice preganglionare au
somele neuronale în coloana cenuşie laterală a măduvei toracale
superioare de unde sunt conduse în lanţul simpatic toracal prin
nn.spinali şi rr.comunicante albe (mielinice). Urcă în continuare
în lanţul simpatic cervical până în ganglionul cervical superior
unde vor face sinapsă cu deutoneuronul căii. Fibrele simpatice
postganglionare părăsesc ganglionul cervical superior prin
nn.carotici externi şi trec în plexuri periarteriale: (a) plexul
arterei faciale le distribuie, via gg.submandibular şi n.sublingual,
la pachetul glandular sublingual; (b) plexul arterei linguale le
distribuie direct sau via gg.sublingual la pachetul glandular.
b. Inervaţia parasimpatică:
i. fibrele parasimpatice preganglionare provin din punte
din nucleul salivator superior şi sunt conduse la neuronul
postganglionar prin: n.VII bis, n.VII, coarda timpanului,
n.lingual;
ii. neuronul postganglionar este localizat fie în ganglionul
submandibular (anexat morfologic nervului lingual) fie în
ganglionul sublingual al lui Blandin (anexat morfologic
nervului sublingual). Trebuie avută însă în vedere şi
prezenţa microganglionilor intrinseci nervului lingual şi a
microganglionilor intraglandulari care reprezintă staţii
sinaptice.
iii. fibrele parasimpatice postganglionare sunt distribuite
glandelor sublinguale fie direct (din gg.sublingual) fie prin
nervii lingual şi sublingual.

92
93
 Fig. 10-1 – 1.m.pterigoidian medial; 2.m.constrictor superior al
faringelui; 3.m.stiloglos; 4.a.faringiană ascendentă; 5.a.palatină
ascendentă; 6.m.stilofaringian; 7.v.jugulară internă; 8.a.carotidă
comună; 9.m.genioglos; 10.m.geniohioidian; 11.a.facială; 12.a.linguală;
13.a.dorsală linguală; 14.a.profundă a limbii; 15.m.hioglos; 16.tonsila
94
palatină; 17.ductul Wharton; 18.n.IX; 19.n.XII; 20.n.X; 21.n.laringeu
superior; 22.limba; 23.glanda sublinguală; 24.a.tiroidiană superioară;
25.a.carotidă internă; 26.a.carotidă externă.

95