Liceul de Muzica si Arte Plastice „Sigismund Toduta” Deva

Disciplină opţională
Clasa I
Durata : un an şcolar
Aria curriculară: Limbă şi comunicare

TRĂISTUŢA
CU BASME ŞI POVEŞTI
~~~~~~~~~literatura pentru copii~~~~~~~~~~

Institutor,
Marinescu Elena - Daniela

1
 Motto : “Copilul se naşte curios în lume şi nerăbdător de a se orienta în
ea.Literatura care îi satisface această pornire îl încantă. Ca să fie opere de artă, scrierile
pentru copii trebuie să intereseze şi pe oamenii maturi, instruiţi. A ieşi din lecturi cu
stimă sporită pentru om, acesta e secretul marilor literaturi pentru copii.”

(George Călinescu)

Locuitori ai lumii poveştilor sunt cei care vorbesc

limba poveştilor .

2
Locuitori ai lumii poveştilor
suntem , am fost sau vom fi cu toţii .

Lectura cartilor constituie o activitate fundamentala pentru intretinerea

conditiei intelectuale , imbogatirea cunostintelor şi a limbajului , pentru cunoaşterea
indirectă a diferitelor universuri si realitaţi.
Dar pentru că trăim într-o epocă în care televiziunea şi computerul pătrund
puternic în viaţa tuturor, dar mai ales a şcolarului mic, cu influenţe benefice în evoluţia sa
, dar şi cu minusuri , mai ales in sfera sa afectivă consider necesară studierea
suplimentară a textelor aparţinând atât literaturii române, cât şi celei universale. Atât eu
,cât şi părinţii consideră necesarăaceastă opţiune ca fiind ,,cea mai frumoasă şi de folos
zăbavă a omului “ .
Opţionalul „ Traistuţa cu basme şi poveşti” vine să acopere necesitatea de
lectură a micilor şcolari şi vizează parcurgerea şi înţelegerea unor valoroase opere
literare - în proză sau lirice, populare sau culte , atractive şi accesibile, ca mesaj vârstei
elevilor.
Ajutând elevii să se aplece cu răbdare şi interes asupra textului literar,
sperăm ca în viaţa lor prezentă, dar şi viitoare, cartea va ocupa un loc meritat devenind ,,
prietenul “ lor nedespărţit .
Deşi nu ştie să citească, elevul poate descoperi frumuseţea şi înţelepciunea
textului literar prin intermediul învăţătorului, al familiei, al colegilor care ştiu deja să
citească .
Prin acest opţional se doreşte atragerea spre carte a copiilor pentru a
descoperi misterele ascunse între copertele acestora.
Literatura pentru copii este o sursă de îmbogăţire spirituală, ea dispunând
de valenţe multiple estetice şi morale sigure, cultivându-le copiilor sentimentele alese
prin modelele oferite de textele selectate sau învăţându-i pe aceştia să dezaprobe
modelele negative întâlnite , lărgindu - le aria de cunoaştere.
Elevii mici sunt ajutaţi să diferenţieze binele de rău, să îşi ia drept model
personaje pozitive, să aprecieze calităţile şi să critice greşelile şi năravurile personajelor
negative.
Prin realizarea acestui opţional se urmăreşte formarea şi dezvoltarea
personalităţii copiilor, dar şi dezvoltarea unor aptitudini literare , descoperirea placerii
cititului , o îndrăgirii cărţilor.

3
 Literatura pentru copii nu este doar frumoasă, dar îi şi trimite pe aceştia
într-o lume „ de poveste”, căci vor trăi profund alături de Feţi-Frumoşi şi de Ilene
Cosânzene, de oameni cu minţi ascuţite, de animale cunoscute şi de altele cu puteri
nemărginite
Opţionalul trebuie sa fie un element deschis şi flexibil , care să-i ajute pe cei
cărora le-a fost destinat.
Agresiunea audiovizualului în domeniul informaţiilor, de multe ori facile şi
nocive, lipsa posibilităţii de selecţie, care conduce la pervertirea conştiinţei multor copii,
debusolarea în conduita de cunoaştere necesită găsirea unor modalităţi de atragere a
elevilor către un univers plăcut, atractiv, relaxant, acela al literaturii pentru copii.
Cândva mirific, acest univers al cărţii trebuie redescoperit de către micii
şcolari, prin iniţierea şi parcurgerea unor teme interesante, bogate în conţinut
informaţional, cu valenţe formative şi capabile să readucă în conştiinţa lor adevăratul
sens al copilăriei cu sentimente , aspiraţii şi îndrăzneli ca o înaripare entuziastă cu
idealuri înalte.
Din acest motiv , am ales ca prin textele în proză şi în versuri, prin
lumea fascinantă a poveştilor şi poeziilor, prin personajele atât de îndrăgite
elevilor, să-i ajut pe aceştia să-şi învingă sentimentele de teamă şi inhibiţie, să
gândească logic, dezvoltând în acest mod, cât mai mult posibil, capacitatea de
exprimare orală. Elevii dobândesc deprinderi de receptare corectă a textului
audiat, de folosire precisă şi nuanţată a cuvintelor, de formulare clară şi
personală a unor mesaje proprii, de argumentare a unui punct de vedere.
Opţionalul propus le oferă elevilor şansa de a-şi cultiva capacitatea
de audiere şi receptare, imaginaţia, fantezia, creativitatea, exprimarea corectă şi
nuanţată şi vine în întâmpinarea cerinţelor din mai multe direcţii : interesul
elevilor , dorinţa părinţilor şi nu în ultimul rând ,asigurarea viitorului societăţii cu
o generaţie avansată din punct de vedere moral .

4
 Prin studierea acestui opţional, elevul va fi capabil:
a) să manifeste curiozitate pentru textul literar;
b) să distingă faptele bune de faptele rele ale personajelor;
c) să emită păreri privind faptele personajelor;
d) să-şi clădească treptat un sistem propriu de valori, în care noţiunile de adevăr şi
dreptate, cinste şi omenie să ocupe un loc de bază;

OBIECTIVE CADRU:
5
 1. Stimularea capacităţii de receptare a textelor literare şi a mesajului acestora

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimarea orală şi scrisă

3. Dezvoltarea gustului şi a interesului pentru lectură

4. Stimularea capacităţii de a reţine şi comenta evenimente trăite sau auzite

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI
EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Stimularea capacităţii de receptare a textelor literare:

6
 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
1.1 Să asculte cu atenţie un - exerciţii de ascultare a unor texte literare,
text citit sau povestit prezentate de către învăţător sau de către
un elev dintr-o clasă mai mare:
- audierea unor texte literare înregistrate pe
casete audio;
1.2 Să înţeleagă conţinutul - exerciţii de identificare şi explicare a
unui text literar audiat sau cuvintelor şi expresiilor necunoscute;
citit - exerciţii de identificare a celor mai
importante momente din desfăşurarea
acţiunii unui basm, poveste, povestire;
- exerciţii de ordonare a momentelor
principale dintr-un text narativ, urmărind
succesiunea logică;
1.3 Să aprecieze comporta- - exerciţii de identificare a personajelor
mentul personajelor (pozitive, negative);
- identificarea, cu ajutorul învăţătorului, a
trăsăturilor fizice şi psihice ale
personajelor principale;
- exerciţii de exprimare a opiniilor proprii în
legătură cu comportamentul personajelor.

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă

Obiective de referinţă
2.1 Să “citească” imagini
Exemple de activităţi de învăţare
- exerciţii de citire a imaginilor şi de
integrare a acestora în text;
- exerciţii de ordonare a imaginilor
corespunzătoare firului epic dintr-un text;
- exerciţii de povestire după imagini;
- exerciţii de creare a unor texte orale după
7
 imagini date.
2.2 Să formuleze întrebări şi - exersarea formulării unor răspunsuri cât
răspunsuri în legătură cu mai complete la întrebările adresate de
textul audiat învăţător sau de căre elevi;
- formularea de întrebări legate de
conţinutul textului;
2.3 Să prezinte conţinutul - exerciţii de povestire şi repovestire a
textului literar textelor studiate;
- dramatizări, joc de rol;
- exerciţii de memorare şi recitare a
versurilor;
- reprezentarea prin desen a unei secvenţe
din conţinutul textului;
2.4 Să creeze noi texte - exerciţii de modificare a conţinutului unei
pornind de la un text părţi din text;
cunoscut - exerciţii de ordonare a unor propoziţii
pentru a crea un mic text;
- exerciţii de integrare a cuvintelor şi
expresiilor noi în contexte proprii;
- exerciţii orale de creare a unui scurt text
cu început sau final dat.

3. Dezvoltarea interesului pentru lectură:

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
3.1 Să manifeste grijă şi - prezentarea etapelor de realizare a unei
interes pentru carte, ca cărţi;
obiect de valoare; - vizite la biblioteca şcolii şi la o bibliotecă
din oraş;
8
 - organizarea unei colecţii de cărţi ilustrate.
3.2 Să manifeste atitudine - concursuri pe teme date;
pozitivă faţă de lectură; - întâlniri cu elevi mai mari, care să
împărtăşească experienţa lor de cititori;
- întâlniri cu autori de carte pentru copii;
- vizită la case memoriale ( T. Arghezi);
- realitarea unor momente artistice.

La sfârşitul clasei I, elevul va fi capabil:

1. să sesizeze mesajul ce se desprinde dintr-un text literar adecvat;
2. să-şi concentreze atenţia pentru a audia un text literar adecvat (citit sau imprimat
pe bandă magnetică);
3. să identifice personajele dintr-un text audiat;
4. să redea conţinutul unui text, respectând succesiunea logică a evenimentelor (cu
ajutorul învăţătorului sau utilizând un suport visual);
5. să redea din memorie conţinutul unei poezii accesibile;
6. să construiască enunţuri logice, pe baza textului audiat;
9
 Pentru a contribui la formarea competenţelor specifice, învăţătorul poate apela la
următoarele activităţi de învăţare:
1. exerciţii de identificare a conţinutului general de idei;
2. exerciţii de ordonare a secvenţelor, a faptelor dintr-un text literar, pe baza unui
support visual;
3. exerciţii de identificare, cu ajutorul învăţătorului, a mesajului textului literar;
4. exerciţii de audiere a unui text literar de diferite dimensiuni, aparţinând unor
specii literare diferite şi având conţinuturi diverse;
5. jocuri de rol, simulări, dramatizări;
6. organizarea unor expoziţii de desene ce oglindesc aspecte din textile audiate;
7. exerciţii de identificare a personajelor, a principalelor momente;
8. exerciţii de povestire integrală sau pe fragmente;
9. exerciţii de ordonare a imaginilor corespunzătoare unui text audiat, în funcţie
de ordinea desfăşurării evenimentelor;
10
 10.exerciţii de memorare de versuri accesibile;
11.exerciţii de alcătuire de enunţuri pe baza unui support visual sau a cerinţei
formulate de învăţător;
12.exerciţii de formulare a unor răspunsuri şi a unor întrebări în legătură cu textile
studiate şi comportamentul personajelor;
13.exerciţii de recreare a textului literar pe baza unui support visual;
14.exerciţii de formulare anticipată a conţinutului pornind de la o imagine;
15.exerciţii de formulare a unor păreri, afirmaţii simple despre comportamentul
unui personaj;

CONŢINUTURI:
# Popas la bibliotecă
# Cartea, sinteză de valori
# Traista cu basme şi poveşti : snoave, basme şi poveşti din literatura română şi
universală
# Copilul şi copilăria
# Din folclorul copiilor
# Din înţelepciunea populară: proverbe şi ghicitori
# Din lumea celor care nu cuvântă (legende şi texte din viaţa plantelor şi a animalelor )
# Cele mai frumoase fabule
# Obiceiuri şi tradiţii / Nasterea Domnului
Sfintele Paşti
11
 Venirea Primăverii–Ziua Mamei

EVALUARE

Deşi, aparent este greu de evaluat capacitatea de comunicare sub anumite aspecte,
aceasta se poate realiza. Evaluarea continuă, formativă, pregăteşte treptat, în fiecare
lecţie, succesul elevilor în evaluarea sumativă. Evaluarea formativă este preponderent
criterială.
Evaluarea sumativă are şi caracter criterial, dar şi normativ, urmărind să stabilească
diferenţele valorice între elevi.
Evaluarea formativă va urmări verificarea obiectivelor operaţionale, cerinţele fiind
formulate în termeni de comportament observabil.
Evaluarea sumativă urmăreşte să verifice cum se integrează capacităţile obţinute pe
baza atingerii obiectivelor operaţionale, în capacităţi complexe, finale.
Ca instrumente de evaluare pot fi folosite cele tradiţionale, respectiv, probele
scrise, orale sau practice, dar şi cele alternative, cum ar fi: portofoliul, observarea
sistematică a comportamentului elevului, proiectul, autoevaluarea ş.a.
Câteva criterii de evaluare a comunicării orale şi scrise:
- pronunţarea corectă şi clară a sunetelor, cuvintelor şi propoziţiilor;
12
 - vorbirea fluentă, înlănţuirea logică a ideilor;
- folosirea celor mai potrivite cuvinte în exprimarea unor idei;
- evitarea dezacordurilor în propoziţii;
- scrierea clară, caligrafică, respectând liniatura tip;
- formularea de enunţuri originale dezvoltate;
- participarea activă la jocurile de rol, la dramatizări;
- dezvoltarea vocabularului prin exerciţii de paronimie,sinonimie şi antonimie;
- respectarea normelor de ortografie şi punctuaţie ş.a.

* Forme de evaluare:
Evaluarea iniţială se va desfăşura în primele două-trei lecţii pentru a putea identifica bagajul de
cunoştinţe pe care elevii îl au de la grădiniţă sau/şi din familie;
a) Evaluarea formativă se va desfăşura sub formă preponderent orală pe parcursul
derulării fiecărei lecţii;
b) Evaluarea sumativă va avea loc periodic şi va îmbrăca forme atractive (jocuri,
concursuri, dramatizări, ş.a.)
* Instrumente de evaluare: examinarea orală, observarea sistematică a
comportamentului elevilor, probă scrisă, jocul didactic, joc de rol, dramatizări,
concursuri, programe artistice, portofoliu, colecţie de cărţi ilustrate, colecţie de desene.

Descriptori de performanţă

I Capacitatea de receptare a mesajului oral

Foarte bine Bine Suficient

 Ascultă  Ascultă în  Ascultă mesaje
întotdeauna cu mod frecvent, cu orale formulate de
atenţie mesaje atenţie mesaje personae diferite în
orale formulate de orale formulate de urma intervenţiei
personae diferite personae diferite învăţătorului prin
 Reproduce  Reproduce procedee de
şi acţionează în şi actionează în captare a atenţiei
conformitate cu un conformitate cu un  reproduce şi
mesaj ascultat, cu mesaj ascultat, cu acţionează în
promptitudine, precizie şi conformitate cu un
precizie şi corectitudine mesaj ascultat, cu
13
 corectitudine  Participă la sprijinul
 Participă la diferite forme de învăţătorului sau a
diferite forme de dialog, organizate, altori parteneri de
dialog, organizate, răspunzând uneori grup comunicativ
răspunzând clar, incomplet,  participă la diferite
corect şi précis întrebarilor sau forme de dialog
întrebărilor sau formulând cu unele organizate,
formulând, cu ezitări, propoziţiile răspunzând cu
rapiditate, necesare unele imprecizii
propoziţiile continuării unui întrebărilor sau
necesare dialog formulând, cu
continuării unui dificultate,
dialog propoziţiile
 Dovedeşte necesare
spontaneitate în continuării unui
construirea unor dialog
dialoguri pe
diverse teme

II. Capacitatea de exprimare orală

Foarte bine Bine Suficient

 Manifestă  Manifestâ  Manifestă
în mod frecvent initiaţivă în rareori iniţiativă în
initiativă în comunicarea orală, comunicarea orală,
comunicare orală, folosindu-şi folosindu-şi
folosindu-şi cu deprinderile de deprinderile de
dezinvoltură exprimare atât în exprimare mai ales
deprinderile de formularea în formularea
exprimare în îintrebărilor cât şi a răspunsurilor la
formularea răspunsurilor ce îi intrebarile ce-i sunt
întrebarilor şi a sunt adresate adresate
răspunsurilor ce îi  Exprimă  Exprima
sunt adresate propriile opinii în propriile opinii in
 Exprimă cadrul unor situaţii cadrul unor situatii
propriile opinii în concrete de concrete de
cazul unor situaţii comunicare atunci comunicare atunci

14
concrete de când este solicitat şi cand este solicitat
comunicare, încurajat de si incurajat de
argumentându-şi învăţător şi din invatator sau de
punctele de vedere proprie iniţiativă ceilalti parteneri de
exprimate  Utilizează grup
 Utilizează corect formulele  Utilizeaza
corect şi précis elementare de formulele
formulele iniţiere, de elementare de
elementare de menţinere si de initiere, de
iniţiere, de încheiere a mentinere si de
menţinere si de dialogului pe o incheiere a
închidere a anumită temă dialogului, uneori
dialogului  Povesteşte cu imprecizii
intervenind cu cu unele imprecizii corectate cu
promptitudine texte ascultate sprijinul
atunci când alţi invatatorului sau al
parteneri de grup celorlalti parteneri
manifestă ezitări în de grup
continuarea unei  Raspunde
conversaţii la intrebarile
 Povesteşte formulate de
cursiv texte citite invatator,
sau ascultate referitoare le un
text ascultat sau
citit.

15
* Capra cu trei iezi, după Ion Creangă
* Povestea cuvântului – autor necunoscut
* Furnica şi poru* mbiţa, de Lev Tolstoi
* Albă ca zăpada, după Fraţii Grim
* Greierele şi furnica, de La Fontaine
* Fata babei şi fata moşneagului, Ion Creangă
* Sarea în bucate- basm popular
* Moş Crăciun (colind , poezii,poveşti şi obiceiuri)
* Sorcova
* Ridichea uriaşă (poveste populară)
* Doi feţi cu stea în frunte, după Ioan Slavici
* Primăvara, de Vasile Alecsandri
* Scufiţa roşie, de Charles Perrault
* Lăcrămioare, de Vasile Alecsandri
* Prâslea cel voinic şi merele de aur ( basm popular)
* Bunicul şi nepotul, de Fraţii Grimm
* Alegoria broscuţei
* Motanul încălţat, de Charles Perrault
* Somnoroase păsărele, de Mihai eminescu
* Degeţica, de Hans Christian Andersen
* Floarea inţelepciunii şi iarba puterii
* Să învăţăm de la furnici, de Florin Călinescu *
Poveţele izvorului
* Legenda mărţisorului
* Legenda buburuzei , de Eugen Jebeleanu
* Andersen – povestitorul
* Căţelusul schiop , de Elena Farago
* Găndăcelul , de Elena Farago
* Două gospodine , de Otilia Cazimir
* Chipul cifrelor , de Alexandru Şahighian
* Tatăl şi cei zece feciori , de Al. Mitru
* Alfabetul năzdrăvan , de Viniciu Gafiţa
* Gogu Pintenogu , de Cicerone Teodorescu
* Cum au fugit jucăriile de la un copil , de N. Stănescu

16
* Povestea unui om leneş , de Ion Creangă
* Proverbe şi zicători
* Din cele mai frumoase fabule despre prietenie , încelepciune şi curaj
* Ionică mincinosul , de Al. Mitru
* Balada unui greier mic , de George Topârceanu
* Poezii despre toamnă , iarnă , primăvară şi vară
*
*
*
*
*
*

17
 1. Elena Petroaia, Dumitru D. Pârâială, Viorica Pârâială – Discipline opţionale la clasele
I-IV, Colecţia Collegium, Editura Polirom, Iaşi, 2000;
2. Lidia Ţugulan, Maria Florea. Literatură pentru copii. E.D.P, Bucureşti, 1992;

3. * * * Lecturi suplimentare pentru clasa I, Editura Coresi, Bucureşti, 1998;

4. Marcela Peneş – Dezvoltarea vorbirii – grupa pregătitoare, Editura Aramis, Bucureşti,
1998;
5. Vasile Molan, Marcela Peneş – Culegere de texte literare pentru clasele I-IV, Editura
Aramis, Bucureşti, 1996;
6. Romeo Popescu – Grădina Bunicului, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1989;
7. „Curriculum pentru discipline opţionale”, Bucureşti, 2000.
8. „Disciline opţionale la clasele I- IV”, Elena Petroaia, Dumitru D. Pârâială, Viorica
Pârâială (coordonatori), Editura Polirom, Iaşi, 2000
9. surse de pe internet

18