Art Nouveau

Rus Alexandra,
Clasa a X-a F

Din 1880 şi până la începutul Primului Război Mondial, vestul Europei şi Statele Unite ale
Americii au reprezentat leagănul de dezvoltare al curentului Art Nouveau. Şi-a găsit inspiraţia în
natură, în cel mai pur şi frumos stadiu al ei, reflectându-se în special în arhietctură, arta grafică şi
ilustraţii. În decembrie 1895, neamţul Siegfried Bing şi-a deschis propria galerie de artă în Paris,
numită L’Art Nouveau, unde comercializa mobilier şi piese de decor interior şi nu numai, în stilul Art
Nouveau. Cu toate că datorită lui Bing curentul a fost răspândit, el nu a fost mediatizat cu adevărat la
nivel internaţional decât în momentul apariţiei artei grafice în periodice precum The Savoy, La Plume,
Jugend, Dekorative Kunst, The Yellow Book sau The Studio.
Un obiectiv major al Art Nouveau-ului a fost de a reduce diferențele dintre artele plastice
tradiționale (în special pictură și sculptură) și cele aplicate. A fost cel mai des folosit în amenajări
interioare, arte grafice, mobilă, sticlărie, textile, ceramică, bijuterii și lucrări metalice. Arhitecții și
designerii germani au căutat un Gesamtkunstwerk înălțător spiritual („operă de artă totală”) care să
unifice arhitectura, mobila și arta din interior într-un stil comun, care să înalțe și să inspire locuitorii.
Art Nouveau întoarce spatele trecutului istoric, se desprinde de el şi creează forme ce reproduc fidel
avântul traiului modern. Şi a luat drept bază pentru aceste forme ce curg liber motivele stilizate ale
lumii vegetale. Este un curent dezvoltat în arta decorativă şi arta plastică aferentă și  găsește un
repertoriu larg de manifestare în arhitectură.
Cele mai puternice influenţe ale stilului sunt ale stilului neogotic, neoceltic, dar cu precădere al
mişcării Arts and Crafts. Cu toate că se manifestă mai mult în arhitectură şi grafică, Art Nouveau are
strânse legături cu Simbolismul şi curentul Prerafaeliţilor. De asemenea, stilul La Belle Epoque a
adoptat şi tehnologia de ultimă oră, materialele şi uneltele noi, în special de către arhitecţi şi designeri.
În ceea ce privesc ornamentele, artiştii au preluat şi elemente din Rococo, dar în special orice care era
inspirat din natură, din elemente vii.
Acest stil nou a evitat liniile drepte fracţionate de unghiuri şi s-a lepădat de rigurozitatea formelor
geometrice, aducând în prim plan formele ce curg liber, creând impresia creşterii naturale.Art
Nouveau nu face decât să redeseneze motivele artistice. Formele convenţionale folosite anterior sunt
reinventate, trandafiraşii barocului devin roze cu tulpini lungi, frunzele capătă nervuri, apar crinii,
irişii şi alte flori, fibrele vegetale sunt redate cu mai mare acurateţe, surprinse în dezvoltare, pe faţade
apar buchete cu tije arcuite, pe cale de a îmboboci şi înflori.
O categorie care este foarte cunoscută publicului sunt posterele realizate în stilul Art Nouveau.
Moda afişelor s-a răspândit extrem de repede atât în Europa, cât şi în America. Totul a început în
momentul în care Alphonse Mucha a creat prima astfel de operă pentru Sarah Bernhardt, în 1894.
Artişti reprezentativi ai artei grafice sunt:Orazi şi de Feure în Franţa, Livemont şi Toussaint în Belgia,
Hohenstein şi Metlicovitz în Italia, Bradley şi Penfield în America, Toorop şi van Caspel în Holland,
Beardsley în England, dar şi Klimt şi Moser în Austria.
Fotografie de la intrarea în Maison de l'Art Nouveau, la 22 rue de Provence din Paris.

Copertă a revistei Pan de Joseph Sattler (1895)

 Cazinoul din Constanta

Poster pentru dansatoarea Loie Fuller de Jules

Chéret (1893)
Bibliografie
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Art_Nouveau
 https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/art-nouveau-noul-
romantism-in-noua-epoca-frumoasa
 https://www.oradeaheritage.ro/stilul-art-nouveau-oradea/
 https://spotondesign.ro/blog/stilul-art-nouveau-voluptuos-si-
captivant-in-2020/