GRECIA ANTICĂ

CARACTERISTICI

Asezare:-în sudul Europei,înPen.Balcanice,

Relieful:-predominant muntos, câmpiile fiind putine,dintre acestea cea mai importantă este
C.Thesaliei.

Principalele bogătii ale ale grecilor au fost:argila,marmura si cadrul natural.

Ocupatii:-mestesugurile,comertul,navigatia,pescuitul si agricultura(se cultiva maslinul,vita de

vie, secara )

De asemenea grecii erau buni artisti(sculptori si poeti)

Ca întindere Grecia cuprinde trei părti:continentală,insulară si asiatică ( orasele grecesti de pe

tarmul Asiei Mici).

Acest spatiu geografic a fost cunoscut sub numele de Elada, iar locuitorii se numeau
,,eleni”.Numele de greci le-a fost dat de catre romani. Grecii fac parte din marea familie a indo-
europenilor.

GRECIA ARHAICĂ.

În Grecia arhaică se observă impartirea societii in trei mari categorii sociale: aristocratie(mari
proprietari de pămant),demos (oameni liberi,ţărani, mestesugari) si sclavi.

FORMAREA POLISULUI

Cetatile-poleis au aparut în sec VIII şi VII îHr ele s-au format prin unirea mai multor sate in
jurul unei cetăţi conduse de catre un basileu. Acestea erau asemanătoare oraselor-state antice din
alte regiuni ale lumii.

O cetate polis cuprindea o fortificaţie aflată pe vârful unui deal central numit,,acropolis”,aici
se aflau principalele temple si tot aici se refugiau locuitorii in caz de razboi. De asemenea polisul mai
cuprindea ,,agora”(piata publică) aici se găseau principalele institutii publice si tot aici cetătenii se
strângeau pentru a discuta problemele orasului.În jurul acropolei si a agorei,de-a lungul străzilor ce
străbat orasul se află locuintele si atelierele mestesugăresti .Toate acestea au fost inconjurate cu un
nou zid de apărare.

Ex. de polisuri - Atena, Sparta, Corint, Corcira, Teba, Olimp

MAREA COLONIZARE GREACĂ

Începând cu sec. VIII si până în sec.VI îHr.s-a desfăsurat un puternic proces de migratie a
elenilor din cetătiile lor spre alte regiuni geografice,unele mai apropiate altele aflate la mari distanţe
de patria lor.Aria de colonizare a cuprins bazinul M. Negre(pe care grecii au numit-o Marea
Ospitalieră) cât si bazinul M. Mediterane.Astfel colonii grecesti se gaseau in sudul Italiei(numit Grecia
Mare),al Spaniei, al Franţei dar si pe tărmul nordic al Africii.Printre coloniile grecesti de pe ţărmul M.
Negre se numărau si cele din Dobrogea:Tomis, Histria, Callatis.

Orasele noi, întemeiate de greci au fost denumite colonii, ele erau construite după modelul
oraselor-mamă(metropole), din care ei plecaseră.

Cauze:- sociale(cresterea numărului locuitorilor orasului a făcut ca spaţiul destinat construiri

de locuinţe să fie insuficient, la fel ca si terenul destinat agriculturii)

- economice(dorinta dezvoltării comerţului,mai ales pe mare ca urmare a perfecţionării

tehnicilor de navigaţie)

- politice(luptele interne dintre diverse familii care doreau să stapâneasca in polisuri, s-

au luptelor datorate inegalităţii de avere, faceau ca cei învinsi s-au nemulţumiţi să parăsească
polisul)

Între colonii si metropole se stabileau legaturi speciale, astfel în fiecare an noile asezări
trimiteau soli pentru a aduce cinstire cetătiimamă.De asemenea schimburile comerciale erau
intense:metropolele trimiteau in colonii produse mesteugăresti, vin, ulei de măsline si altele iar de
acolo erau aduse:cereale,metale,blănuri si sclavi.

Coloniile dezvoltă comerul si cu neamurile,,barbare”(nevorbitoare de lb. greacă),chiar dacă

uneori au existat si conflicte.Aceste schimburi intense duc la răspândirea civilizaţieigrecesti în noile
ţinuturi, dar creşteşi curiozitatea grecilor pentru obiceiurile si graiurile altor popoare.

SPARTA

Sparta s-a format prin unirea a cinci triburi doriene din Laconia,pen.Pelopones(S. Greciei)

Era un stat militarist având următoatele instituii de conducere:

2 regi ereditari,conducători ai armatei si mari preoţi

Senatul(Gerusia) format din 28 de membri cu vârsta peste 60 de ani aleşi pe viată.Avea rol de
tribunal suprem dar si de arezolva probleme publice,de a elabora hotarâri si legi.

Adunarea poporului(Apela) reunea toţi spartanii cu vârsta de peste 30 de ani.Ea hotăra pacea
sau războiul,alegeafuncţionarii si se pronunţa prin aclamaţii asupra legilor facute de regi sau senat.

5 efori,apar mai tărziu,aveau rol de a judeca procesele dar treptat puterea lor va creşte

Modul de viata al spartanilor era unul dur,bazat pe pregătirea militară ce începea încă de la 7
ani si de care nu erau scutite nici femeile.Spartanii urau conforul, mâncarea bună, hainele scumpe,
ideile novatoare si vorbele fără rost.Vorbirea lor era clară, scurtă şi concisă, numită laconică(de la
Laconia)

Organizarea socială:

-spartanii(cetătenii cu drepturi depline,puţinnumerosi)

 -hiloţii(ahei cuceriţi de dorieni,asemănaţi sclavilor)

-periecii(noii veniţi în cetate,fără drepturi politice,oameni liberi, locuiau în jurul orasului

Sparta ocupandu-se cu agricultura, mesteugurile,comerţul si agricultura)

Cu ajutorul puternicei sale armate, Sparta se impune în faţa altor cetăţigreceşti(Corint,

Megara, Egina) şi a altor polisuri din Pelopones.Sub conducerea sa, acestea încheie o alianţă numită
Ligă Peloponeseacă.

ATENA

Atena a fost întemeiată prin unirea a nouă triburi ioniene din provincia Attica.

Stat aristocratic la început,devine printr-o serie de reforme succesive,un stat democratic în

care rolul principal era deţinut de Adunarea Poporului(demos= popor, kratos=putere; ,,puterea
poporului ,, ).

La început cetatea ere condusă de regi,apoi de 9 arhonţiaslesi dintre

aristocraţi(eupatrizi).Prin sec.VII numărul celor lipsiţi de pămant si al sclavilor din datorii era tot mai
mare.Demosul se revolta. Ei vor cere aristocratilor să iniţieze reforme.

Principalii reformatori atenieni:

- Dracon,el a elaborat primele legi scrise în anul 621 îHr.

- Solon (594),care a elaborat o constitutie bine primită de către popor motiv pentru care
compatriotii l-au aşezat printre cei şapteînţelepţi ai Atenei. Sterge datoriile demosului, desfiinteaza
sclavia din datorii, a împărţitpopulaţia in patru categorii, care primesc drepturi după avere. Prin
constituia lui Solon la Atena se instituie o noua formă de guvernare:plutocraţia, adică puterea celor
bogaţi.

Reformele lui Solon nu au eliminat conflictele dintre cei bogatişi restul poporului,ca urmare o
perioadă puterea în Atena va fi preluată de către tirani.Unul dintre acestia a fost Pisistriade care în
anul

560 îHr. a preluat puterea cu sprijinul poporului,încercând să îmbunătăţeascăsituaţia acestuia.

- În anul 510 îHr. un alt reformator Clistene a înţeles că cetatea nu mai poate fi condusă doar
de aristocraţi.El a dat drepturi egale tuturor atenienilor liberi, indiferent de avere,inclusiv metecilor,
care devin astfel cetăţeni. Principala institutie devine Adunarea poporului. Pentru a preveni tirania,
Clistene a introdus ostracismul, cei bănuiţi că vor să aducă atingere vieţii publice fiind îndepărtaţi din
cetate pentru 10 ani.

Democraţia ateniană cât si înflorirea economică si culturală va cunoaşte apogeul în timpul lui
Pericle(461-429 îHr.).Adunarea poporului era în continuare organul suprem,din aceasta făceau parte
cetăţenii cu vârsta de peste 18 ani.Lainiţitiva lui Pericle funcţiile publice erau acordate prin tragere la
sorţi si erau plătite.

Institutii de conducere in sec. V:

- Adunarea Poporului ( ecclesia) – voteza legile

- Consiliul celor 500 ( Boule) – ales de multimept un an prin tragere la sorti, propune legi

- Magistrati ( arhonti, strategi)

- Tribunalul juratilor ( Heliaia)

Organizarea socială: - cetăţenii(cei cu drepturi politice depline)

- metecii(noii veniţi în cetate,oameni liberi fără drepturi)

-sclavii(cei lipsiţi de libertate personală)

Dezvoltarea Atenei a permis ca aceasta să-si impună autoritatea asupra multor cetăţigrecesti
împreună alcătuind Liga de la Delos(Liga maritimă).

RĂZBOAIELE MEDICE

În sec. V îHr. grecii au fost nevoiţi să poarte mai multe războaie pentru a-si apăra libertatea
împotriva încercărilor de cucerire ale persilor. Războaiele purtate în acest secol între greci şiperşi
sunt cunoscute îin istorie sub numele de războaie medice.

Flacăra acestor războaie s-a aprins în anul 494 îHr. când oraşelegreceşti din Asia Mică în
frunte cu Miletul s-au revoltat împotriva stăpânirii persane. Revolta, sprijinită şi de atenieni a fost
înfrântă în anul următor. Replica persilor nu s-a lăsat mult asteptată astfel în anul 492 îHr.
Darius,regelepersilor,porneste o expediţie de pedepsire a atenienilor,dar armata persană s-a oprit în
luptele purtate împotriva tracilor iar flota persană a fost oprită de furtună si înghiţită de valuri în
dreptul muntelui Athos.

În anul 490 îHr. are loc o nouă expediţie persană, lupta se desfăşoră la Marathon, grecii
condusi de Miltiade reusesc o importantă victorie în faţa unui dusman de 10 ori mai numeros.

În anul 480 îHr. regele Xerxes, urmaşul lui Darius, în fruntea unei numeroase armate persane
reuşeşte să-i înfrângă cu tot eroismul lor pe grecii conduşi de spartanul Leonida la Termopile, după
care a urmat distrugerea şi incendierea Atenei. Această victorie nu a fost suficientă pentru ca persii
să stăpânească în Grecia, deoarece pe mare, flota grecească sub comanda lui Temistocle,areusit o
victorie preţioasă asupra flotei persane în apropierea insulei Salamina. Înfrânţi un an mai târziu si pe
uscat la Plateea, perşii au fost siliţi sa se retragă. Luptele dintre greci si persi au continuat până în
anul 449 îHr. când perşii au fost pe deplin învinşi, iar cetăţilegrecesti din Asia Mică au redevenit
libere. Victoria grecilor împotriva persilor, reprezintă un exemplu prin felul cum au ştiut sa-şi apere
patria şi libertatea.
RĂZBOIUL PELOPONESIAC

Între anii 431-404 îHr. lumea greacă a fost măcinată de un mare conflict care a opus cele
două orașe importante ale Greciei: Atena şi Sparta, fiecare sprijinită de aliaţii săi. În anul 431 îHr.
intre Corint şiCorcira s-a iscat un conflict în care au intervenit cele doua puteri: Atena de partea
Corcirei, iar Sparta de partea Corintului.

Războiul s-a desfăşurat atât pe uscat cât şi pe mare cuprinzând un vast teritoriu între Sicilia şi
M. Neagră. Atena se baza pe forţa sa maritimă iar Sparta pe forţa sa terestră.

La început Atena părea să facă faţă cu succes războiului însă epidemia de ciumă care a
cuprins Atena supra aglomerată şi căreia îi cade victimă inclusiv Pericle(429 îHr.),trădarea lui
Alcibiade și ajutorul acordat de către perşi Spartei au fost câteva din cauzele care au făcut ca victoria
să fie în cele din urmă de partea acesteia. Se prabuseste astfel democraţia ateniană, flota Atenei este
arsă iar zidurile cetăţii dărâmate, cu toate acestea Sparta nu va reuşi să unifice Grecia sub stăpânirea
sa, datorită nivelului său de dezvoltare inferior.

CRIZA LUMII GRECEŞTI. IMPERIUL MACEDONIAN

Victoria Spartei în războiul peloponesiac a dus nu numai la distrugerea Atenei cât şi la

cedarea în favoarea perşilor a oraşelorgreceşti din Asia Mică. Mai mult, criza lumii greceşticunoaşte
noi forme datorită problemelor economice(decăderea comerţului ce implică lipsa
grânelor),sociale(îmbogăţirea unui grup restrâns prin speculă a dus la sărăcirea celor mulţi),
politice(situaţia economică a dus la conflicte între polisuri dar si în interiorul lor). În aceste condiţii
interesul cetăţenilor pentru apărarea cetăţii scade, armatele alcătuite din cetăţeni cedează locul
celor alcătuite din mercenari. Pe acest fond în nordul Greciei se dezvoltă regatul Macedoniei.
Macedonienii erau un popor înrudit cu grecii dar dispreţuit de aceştia. Regele Filip al II lea(359-336
îHr.) întăreşte armata şi aduce sub ascultarea sa aristocraţiamacedoniană. Apoi pune stăpânire pe
strâmtorile ce leagă M. Mediterană de M.Neagră, astfel controlează mai bine comerţul, și se implică
tot mai mult în conflictele dintre polisuri.

În anul 338 îHr. La Cheroneea,Filip al II lea înfrânge o coaliţieantimacedoniană având în frunte

Atena, deşi învingător, Filip s-a purtat blând cu învinşi pe care i-a unit în Liga de la Corint, deoarece
avea nevoie de aliaţi în luptele ce le plănuia impotriva perșilor. Acest plan nu a putut fi pus în aplicare
de Filip deoarece este asasinat în anul 336 îHr.,totuşi proiectele sale vor fi continuate de succesorul şi
fiul său Alexandru(336-323 îHr.).

După ce a consolidat domnia, Alexandru Macedon , porneşte împotriva lui Darius al III lea ,pe
care-l învinge la Granicus(334 îHr.) şiIssos(333 îHr.) după care îşi continuă expediţia spre India. Cu
toate că obţinuse numeroase victorii este nevoit să se întoarcă întrucât soldaţii săi nu doreau să mai
lupte, capitala imperiului fiind oraşul Babilon.

Alexandru a luat măsuri pentru consolidarea uriaşului său imperiu prin apropierea dintre
greco-macedonienişiorientali.În acest scop a păstrat împărţirea imperiului în satrapii, s-a căsătorit cu
fiica uni nobil persan, a acordat funcţiiaristocraiei persane şi a întemeiat o mulţime de oraşe care i-au
purtat numele.
 Alexandru a murit la numai 33 de ani iar pentru realizările sale a fost
numit,,celMare”.Succesele sale s-au datorat bunei organizări a armatei(falanga macedoneană era
elementul de bază), a geniului său militar dar şi a luptelor interne din cadrul Imperiului persan. După
moartea sa uriaşul imperiu s-a împarţit în regate conduse de cei mai importanţi generali ai săi numiţi
diadohi(urmaşi).. Acestea sunt cunoscute sub numele de regate elenistice. Cele mai importante au
fost cele a Egiptului,a Persiei şi a Macedoniei, dar vor cădea şi acestea treptat sub stăpânire romană.

CULTURA GREACĂ ŞI ELENISTICĂ

În cetăţilegreceşti, temple şi altarele închinate numeroşilorzei,reprezentauconstrucţiile cele

mai bogate şifrumoase.Dupăînălţimea și modul de realizare a coloanelor templelor se deosebesc trei
stiluri:doric, ionic, corintic.Grecii erau politeişti, adică se închinau mai multor zei, orice adunare
publică începea cu un sacrificiu adus zeilor.Panteonul (totalitatea zeilor) era mare însă 12 erau mai
importanţi, în frunte cu Zeus.

În cinstea zeilor erau organizate sărbători religioase dar şi concursuri artistice sau
sportive.Cele mai importante erau Jocurile Olimpice desfaşurate odată la patru ani, în onoarea lui
Zeus, la aceste jocuri participau şi asistau doar bărbaţi. Tot la patru ani se organizau şi Jocurile
Panatenee,dedicatezeiţeiinţelepciunii, la care participa întreaga populaţie a Atenei.

Începutul ştiinţelor moderne îşi are originea în vechea Elada.Astfel Hipocrat din Cos(sec.VîHr.)
a avut o contribuţie importantă la dezvoltarea medicinei, acelaşi lucru se pote spune şi despre
alţiînvăţaţiprecum:Aristah din Samos în astronomie, Pitagora,Thalesşi Euclid în matematică,
Arhimede în fizică. În ce priveşte istoria o contribuţie importantă a avut Herodot(485-425 îHr.) socotit
,, părintele istoriei”, dar şiTucidide(460-369 îHr.) cu lucrarea sa,,Razboiulpeloponesiac”.

Manifestând o deosebită originalitate grecii au inventat noi domenii culturale precum teatru.
Piesele aveau fie un conţinut trist(tragedii), fie un conţinut vesel(comedii).Maeştri ai tragediei au
fost: Eschil, Sofocle, Euripide iar maestru al tcomediei a fost socotit Aristofan.

Sentimentele omeneşti de iubire, ură şitristeţe se regăsesc în operele poeţilor greci precum
Sapho sau Pindar, care se adăugau poemelor lui Homer şi Hesiod.

Arta grecească a fost reprezentată prin scultură, pictură şiceramică.Sculptori au incercat să

reprezinte frumuseţea corpului uman, statuile reprezentnddiverşi zei sau sportivi.Materialele cu care
se lucra erau de obicei bronzul şimarmura.Cel mai mare sculptor al antichităţii a fost Fidias, autor al
mai multor statui reprezentând pe Zeus şi pe Atena.Vasele pictate demonstrează măestriaartiştilor
greci, a căror realizări se regăsesc în multe dintre muzeele lumii.