Man Teodor

Tandara Ionel
• Climatul mediteranean
(subtropical) se întalneşte în
ţinuturile şi în jurul Mării -Sudul Italiei
Mediterane. -Sudul Franţei
• Mediul mediteranean este
legat de bazinul Mării -Sudul Bulgariei
Mediterane, dar acesta se -Nordul Egiptului
mai află şi în: -Iordania
-California -Israel
-Africa de Sud -Vestul Croaţiei
-Sud-vestul Australiei
-Grecia
-Cipru
-Liban
 • Relieful predominant este cel montan şi aparţine, în cea
mai mare parte, sistemului alpin format în urma orogenezei
alpine. De asemenea, ţărmurile sunt foarte crestate. Se
observă o mare mobilitate a scoarţei terestre, datorită
deplasării placilor tectonice din această regiune.

• Relieful specific acestui mediu este cel montan care

va fi destul de fragmentat. Altitudinile variază de la
1000 m la 2000 şi mai rar atingand 3000 m. Munţii
sunt tineri şi s-au format prin încreţire: Alpii, Pirineii,
Balcanii, Apeninii, Alpii Dinarici. Singura câmpie este
cea formată din aluviunile aduse de fluviul Pad.
Peisajul este specific etajului alpin şi poate fi
recunoscut prin culmile înalte cu păduri de amestec
si formaţiuni subalpine si alpine.
• Clima are două anotimpuri lungi şi extreme şi două scurte de
tranziţie.
• Clima mediteraneana are ierni blande, ploioase si veri calduroase,
uscate având regiuni intens populate şi cu multiple modificări în
peisaje.
• Climatul se remarcă prin doua sezoane distincte: vara calda (4-6
luni) si uscată (temperaturi de 20º-25º C), cu frecvente mase de aer
tropical, şi iarna, umedă ( 4-5 luni cade cea mai mare cantitate de
precipitaţii, sub formă de ploi torenţiale, din cele 500-1.000
mm/anuale), racoroasă (temperaturi medii de 5º-15º C) si cu
nebulozitate accentuată, facilitată de prezenţa vanturilor de vest.
• Vegetatia este formata din arbori veşnic verzi,
xerofiţi (esenţe lemnoase caracteristice), cum
sunt stejarul de plută, stejarul veşnic verde, pinul
de Alep, cedrul de Liban, măslinul sălbatic.
Copacii sunt scunzi, au coaja groasă şi frunze mici
si cerate, pentru a rezista la uscaciune.În Australia
este caracteristic eucaliptul si salcamul. Cea mai
mare parte a padurilor mediteraneene a fost
distrusă, locul lor fiind luat de tufişuri dese
numite, în sudul Europei (în Grecia) maquis si
garriga, iar în California, chaparral.
• Fauna cuprinde numeroase insecte,
vipera cu corn, broasca testoasă, lupi,
urşi, jderi, capre salbatice, magotul si
şacalul.
• Peisajul din jurul Marii Mediterane este
unul dintre cele mai transformate
antropic de pe intreaga planeta.
• Aici au înflorit, din vechi timpuri,
stralucite civilizaţii (egipteană, iudaică,
grecească, romană, bizantină,
s.a.),există o mare concentrare de
populaţie şi de aşezări omeneşti, se
deşfasoară activităţi economice, se
manifestă cea mai mare presiune
turistica de pe Glob.
• Găsim aici soluri roşcate-castanii şi roşcate-
brune. Se întalneşte de asemenea terra rossa,
un sol roşu format pe calcar.
• Solurile de tip terra rosa, galbene sunt
specifice Europei mediteraneene. Este o
regiune cu dese cutremure de pamant şi cu
vulcani activi: Etna, Stromboli şi Vezuviu.
• Mediul mediteranean a fost şi este propice activităţilor
antropice avînd repercusiuni în alcatuirea ţi structura
mediului natural.
• S-au înregistrat:
-taierea abuziva a padurilor, însoţită de accelerarea proceselor
de eroziune, ce au dus la degradarea solurilor
-impunerea unor medii intens antropizate atat în cadrul
aţezărilor urbane mari, cât ţi în lungul litoralului oceanic sau
maritim
-în afara instalaţiilor şi a amenăjarilor portuare, se află o reţea
de staţiuni turistice şi balneomaritime cu dotări, porturi şi
infrastructură, ce modifică mult caracteristicile iniţiale ale
ţărmului.