Sunteți pe pagina 1din 2

Tema de seminar nr.

Drept roman
1.Câte faze cunoaște procesul civil roman în primele două forme de procedură?

Procedura legisacţiunilor şi procedura formulară prezintă anumite particularităţi


comune, întrucât ambele proceduri cunosc desfăşurarea procesului în două faze distincte:

 faza in iure, care se desfăşoară în faţa magistratului;

 faza in iudicio, care se desfăşoară în faţa judecătorului.

2. Cine face citarea în procedura legisacțiunilor. Dar în procedura extraordinară?

Citarea se realiza de către reclamant printr-o procedură privată, iar in procedura


extraordinara procesul se desfăşura, de la început până la sfârşit, în faţa magistratului
judecător, care devenise un funcţionar public.

3. Cine face citarea în prezent? Identificați în Codul de procedură civilă articolele care
reglementează această procedură și reproduceți în cadrul răspunsului cuprinsul citației.

În prezent citarea se face prin agenții procedurali ai organelor judiciare sau prin orice alt
salariat al acestora, prin intermediul poliției comunitare ori prin serviciul poștal sau de curierat.

4.Care sunt atitudinile pe care pârâtul le poate adopta față de pretențiile reclamantului în
procedura legisacțiunilor?

Faţă de pretenţiile reclamantului, pârâtul putea adopta trei atitudini:

 să recunoască pretenţiile reclamantului;

 să nege pretenţiile reclamantului;

 să nu se apere în mod corespunzător

5. În ce constă litis contestațio în procedura legisacțiunilor și în formulară?

Consta în luarea de martori, având rolul de a atesta voinţa părţilor de a ajunge în faţa
judecătorului în vederea obţinerii unei sentinţe, iar în procedura formulară consta din
remiterea unei copii de pe formulă sau dictarea ei de către reclamant pârâtului

6. Ce procese judecau centumvirii? Dar decemvirii?


Decemvirii judecau procesele cu privire la libertate și cetățenie, iar centumvirii,
procesele cu privire la proprietate, la succesiuni și alte drepturi reale

7. Ce este formula? Prezentați structura ei.

Formula era un mic program de judecată prin care pretorul arăta judecătorului cum să
soluţioneze litigiul.

Formula avea o structură proprie, cuprinzând:

 patru părţi principale;

 două părţi accesorii.

8. Identificați în Codul de procedură civilă articolele care reglementează forma și conținutul


cererii de chemare în judecată și reproduceți-le în cadrul răspunsului.

Art. 194 Cuprinsul cererii de chemare în judecată din Codul de procedura civilă.

9.Ce drepturi sancționează acțiunile reale, personale?

Art. 4 Drepturile omului din Codul Civil.

10. În ce constă principiul res judicata pro veritate habetur? Identificați în Codul de procedură
civilă articolele care reglementează acest efect și reproduceți-le în cadrul răspunsului.

Expresie folosită spre a denumi prezumţia de adevăr a unei hotărâri definitive. Această
prezumţie nu poate fi dezminţită decât prin desfiinţarea hotărârii pe o cale extraordinară de
atac. v. şi autoritatea lucrului judecat.

S-ar putea să vă placă și