Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
Supracoperta şi coperta
\'AL :\IUNTEANU
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
Stolnicul Constantin Cantacuzino. Frescă contemporană de Ia Mă
năstirea Hurez.
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
A doua jumătate a secolului al XVII-1lea a adus în cul
tura românească prefaceri comparabile Renaşterii din cul
turile apusene. În numai cîteva decenii răsar străluci,te figuri
de cărturari : Grigore Ureche, Miron Costin, Dosoftei Mi
tT1qpolit1d, Nicolae Mil,escu, Coinsta.nitin Cantacuzino, Antim
lvireanu, Dimitrie Cantemi:r. În gîndirea şi scrisul lor,
aceşti cărturarii au alte preocupări şi orizonturi ded.t pre
decesorii lor. Ei sînit multilaterali, îmbinînd istoriografia,
poezia şi eseul filozofic, ca Miron Costin ; istoria, filozofia,
li0giica, ebica, geografia şi oartogT1afia ca Dimitrie CaJllll:emir ;
traducerile, memoriali�ica, t eol og�a ca Nicolae Milescu.
Mari polii,gloţi, ei iubesc 'tOtUJŞi limba vie a poporului şi
alcătuiesc împreună româna Literară. Însetaţi de cunoaştere,
ei descoperă cultura uruversală, clasică sau contemipor,ană,
lărgind orizontul Hmit'at pînă atunci la tnaditia literelor şi
ougetării bizantine. Ei sînit mari călători, dornici 1să vadă
meleaguri străine, pretutindeni buni observatori, pretutin
deni preţuiţi pentru cul,tlJil"a lor v:a:stă şi gîndirea lor ·Îna
intată. Scri1sul lor poantă toate caracterele umanismului :
predilecţi'a pentru antichiitaitea dasică, ale că:riei mari nume
le evocă mereu mai .frecvent ; tratarea într-iun sens nou a
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
temei Fortuna labilis, care, exprimînd mereu sentimen tul
v�eţii ne stato rnice, nu mai duce la dispreţul faţă de lume,
ci la r egretul părăsirii ei ; ideea evoluţiei universale, care
va genera o nouă viziune ,a istoriei ; preocuparea pentru
o ri gin ile popor ului şi mîndria .de a demonstra nobl e ţ e a aces
tei origini imperiale, romane ; afirmarea posibilităţii în
nobilării prin cultură, a superiorităţii cărturarilor faţă de
aristocraţii ignari. Operele lor sînt clădite ·deopotrivă pe
entuziasmul cald al dragostei de patrie, dar şi pe spiritul
critic car e î n s o ţ eşte pre tutindeni zorile raţionalismului mo
dem 1•
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
Aprap�aţi iprin epocă 1ş·i ·învăţătură, aspfo�aţii şi :soruen,
stil de v:iaţă şi vicisitudini, apropiaţi prin destinul comun
care le rezervă pieiTi năipraznice, de secure sau şkeang,
sau în în;depărtate pr�begii, aceşti mari cărtUJrari ne dez
văluie deopot'f'ivă treptele driaimatice ale afirmării idealmi
lor r.Ollllâneşti î:n ajunul V'Îirstei moderne a istoriei noastre,
condiţiile aispre în c
. are s-iau pus temeliile scrisului 1În limba
poporului, convingerea şi tenacitaitea cu care au ostenit
pentru această ur:iaşă operă marii ctitori de odinioară.
Din galeria acestor nobili înaintaşi chipul Stolnicului se
desprinde, parcă, ma:i descifrabil decît ale contemporanilor
săi. Poate, pentr:u că şbim mai mult despre el, îl putem evoca
în mai mul.te •ipostaze, de la studenţie la viaţa publică, de
la ·călător.ii la lucrul li.terar. Poate, pentru că opera lui
scrisă, de mai mi.că întindere, ne este mai apropiată prin
idei limpezi şi e11udiţie umanistă. Dar, poate, şi pentru că
latura foarte umană a Stolni·cului, cu luminile şi umhrele
ei, ou �nălţimi de cugetare, entuziasm rpentru cultură, chib
zuinţă poErtică, dar şi cu scăderi ·titpice unui om al vr
. erni
lor şi dasei 1sale trăind între dorul de linişte şi „chiverni
seală", -şi g.nija 1oontiinuă ide schimbărhle soartei - ηl coboară
p1·intre noi, supunîndu-1 mai uşor judecăţii contemporane,
dezvăluindu-ne tia:pOTtul paradoxal, adesea, dintre avatarul
bietului om şi idealul crezului său umanist...
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
îN AINTAŞII :
UN CREZ DE LIBERTATE
ŞI UMANISM
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
şi fiuJ său Andronic 5 îşi l eagă numele .de acela al eroului
care fuses·e o sper aJn ţ ă şi pentru greci şi pentru toate po
poarde bakan:i1ce : Mihai Viteazu l . El aj utase cu o impor
tantă sumă de bani l1a num�riea 1lui Mihai ca domn, 'Încer
case să-l readucă în scaun ipe Petru Şchiopul din exilul
său din Tirol 6 şi se pa:re 1că rdaţiile ·cu îinviingătorul de la
C ălugărenii îl siliseră să fogă din Constantinopol 7•
voi. XI, Buc., 1 900, pp. 373-3 74, nr. DIX: " am făcut pe banul Mihai
domn al Ţării Româneşti ... Moldova o ţin şi pe dînsa pe numele dom
niei tale " (scrisoare către Petru Şchiopul din 14 noiembrie 1 593).
7 P. P. PANAITESCU, Mihai Viteazul, p. 50. Identitatea dintre
Andronic Cantacuzino şi Andronie vistierul din divanul lui Mihai,
contestată de unii autori (v. argumentele prof. I. Ionaşcu, op. cit.,
pp. 635-638), este susţinută recent de Dimitrie Gh. Ionescu, Precizări
/>rivind viaţa ş i activitatea stolnicului Constantin Cantacuzino în " Stu
dii� 22 ( 1 969) pp. 289-295.
8 I. T ANOVI CEANU, lnceputul Cantacuzineştilor în ţările române
10
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
nic mare în Muntenia •drin 1625 9• Mare pahannic ,ÎJn 1629,
primeşte din nou marea :postelnicie sub Matei Basarab din
1633 pînă la moa'ftiea aieestuiiia, 11efozînd ·apoi a!lte rdregă:torii,
„nepoihtiilld niic i o boenie ci 1rămăind mazil", ·cum va declara
sitngur 1m 1644 10. Ca şi frraţii săi, •ell se căisăt· oreşte - pro
baibil în 16 2 8 11 - icu o jupillil�ţă id�n ţară, Elina, fiica cea
mai mică a lui Radu Şerban, mmaşul lui Mihai V.iiteazul.
11
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
Mireasă cu zestre mare în moşii, ce .se vor adăuga la acelea
în care post.eilnicul 'însuşi -inve®tise 1parte însemnată din
averea adusă d�n Constanbinopol. Era inzes:trată însă, mai
ales, cu educaţia f OT1II1ată ,În timpul pribegiei tatălw săJU la
Viena şi cu frumoase caJJităţi de voinţă şi ahibZ1Uială, de
care va da dov'aidă în tulburata şi îndelungata sa viată.
Cantacuzirui venearu din Constantinopolul înaiintaişilor lnr
cu convi n gerea că stăpîniirea turreas·că nu încheiase vremea
initiaitivelor determirnante ale familiilor greoeşibi şi că sub
oblăduirea Porţii, p�·in puterea 1pe care o dădeau price
perea, cart.ea şi banii se pubeaJU întreprind.e multe pentrfi
uşurnrea şi, poate, i�băwrea definitivă a creştinătăţii ·supuse
de Sem�lună. E�emplul foi Mihail Cantacu7.lino, cu tot sfîr
şitul lui tra
. gi.c, ena ecLifiaa'tor. Din rnăl"lturii de epocă isto
ri.cul modenn a reuşii.t să reconstituie veridic ch�pul interior,
amb�ţiile, id,ealurile acestui prinţ al naţiunii greceşti din
Turcocraţie .
.. Şai1tainogil1u, .ca un «fiu ·al Saiban
i ei», trebuia să fie şi
doritor de stăipînire : pe dnd Chalkokondylas strînsese banii
pentru a-·i strînge 1şi :a-i .avea SU!pt ochi, Mihail Cantacuzino
intele g ea să-i fotrebrninţeze pent·ru a îndeplini iprin ei un
fd de regalitaite asounsă a lui asupra celor de un neam,
12
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
putinţa, în sensul vechilor cuceritori de dregătorii şi co-
0roane. Dintr - o sor.isoare tipă:rit ă 1in Turco graecia lui Orus
să:us se oOOJslbaJtă exiisiten�a unor relaţii ide sînge ·Între Mihail
Şaibanoglu, cumpărătorul de blănm1i 1şi culegătorul de sare,
şi Cantacu:ziniii idim PeI.opones, ce iSe coborau Ide hună •samă
din cei v;eniţi 'În secolul al XV-iea. Gerliach foseamnă şi el
ou .sigmainţă că Mihai1l era „.din vechiul neam grecesc al
Impăr:aţilor Cmtaiouzinii" şi, v>oI1bind asitfel, el reproduce,
fireşte, părerea curentă în cercur�le .cărturarilor şi cleri·ci
lor greci, ou cairi arv1ea a face. În aceliaşi timp, ambasadorul
german, pe Jnngă care se găsia Gerlaich, califiică pe Mihail
Celehi, pe „ aTC'hontrul " Mihai1l aidecă, de „1cabor�tor al Can
t aruzinNor celor nob�li". In 11espectul ce i se ana.tă de toţi
fruntaş.ii rpO!pOru1ui său, nu e numaii 1închinar·ea înaintea
puterii sau je-r.tfa de mindrie pe care o smulge interesul :
îin aces:t sfebni1c asoulota.t a:l Mairdui V:i7.lir ei v ed e aJU •un vred
nic uTmtu; al ,JmrpăimţiJor încununaţi de biruinţă" ce-şi
dormiau somnul veşnic S'Ulpt !Pietrele bi•sericilor profanate...
Ui1b�nd mai ipuţi.n 1deaî.t oni •Şi .cine, Miha:irr I1lll prim�te ca
nimeni 1să-i •ie
1 a la fotî1nil'i şi ospeţe •liooul d�nttăiu
i , ce i
se cuvine llllÎ penbru ce este, ·dar mai ales pentru ce au fost
ai săi, în timpuriI. e creştinilor. FoiFlor 1să1i l·i dă nume prin
1caire se tîmeamnă capiltole �mpăirăiteşti ·din i.st.oria b:iz nlfli nă, a
13
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
în j1U11u l 1rui, 1PUJrt. a iha1ine ide :p11eţ şi juv.aiiere, 1dÎJn .oaire !UD.ele
erau rnoştenik de la •sbrărrnCJIŞi� 1săi . Ienicerii i 15le vedeau
păzind la Poantă, ca la se:r1ah111hle pcrşaor sau la palatele
elciilor creş tini .
Împotriva vo-i1I1ţii sau .inber-eselor unora dintre viziri, ca
asprul Sinan sau r ăzJbun ăforul, cmdul Mustafa, el ţinea în
scau.nrul Moldovei rşi Ţerii Rom âine şiti oamenii lJui... Oricine
se ridica î mpo triva 1or, ·cu a·rimele caz a oil or sau cu plîngerile
.
14
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
. eri 1CU CantJacuzin,ii... Un nepot de soră .îi era ş1i C0tn
afac
stan1tin Paleoi1og;uJ, care !Il ădăjduise un timp ;să aibă el rostul
unohiului săiu 1Şi-<şi dăidise pentru a'ceasta neaipă:raiba casă în
V·eoinătatea P.abnia:richici. Dar Mihiail nu suferia Lîngă pu
terea J1ui un alti putern1 c, f�e 1şi o r udă de aproape, şi el
aduse prin pîrile saile temube fuga lui Consbantiin, ca, r e �e
duse în Cnimeia, unde ajllllilse ce vioise a fi 1a CoI1lstantino
pol : :arenda:ş ·ail sahndor celor mari din Caff a, seoretiarju
Ouir.ţii" 12.
al sităpiîlilJUl.ui, negllll5tor aJl
La aminllirea acestor ,do ve2li de pute11e - ş.i Androni,c
în.suşi dovedi.se .că poate juca iun nol rÎ.n nllll1lirea ,domnilor
15
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
din Ţa.ra Rornâneaiscă şi Moldova - se adăuga la Caintacu
i ea cărţii. Erau saiu nu 1înru.diţi cu Antoo Canita
zini cinsibir
cu:ZJin1� ,cal'e v1indea ipnlin 1554 manuscrise gireceşiti călăforilor
euro.peni 1s, ei dovedesc, ide Ja 1aşezarea ,îm ţairă, pr·eooupairea
aisiduă a studiului şi maii icu seamă a educării copiilor prin
învăţăJtmă aleasă. Cărţile postelnicu1ui Cantacuzino rămas·e
�n biblioteca de 1La Mărgineni, relaţiile sale cu căirturarii
sitrăini, grija ,ca foi Drăghici ,şi Şeflbain să urmeze .cursurile
noii Şcoli greco-latine de la Tiîrgovişte, În anii 1646-1651,
vădesc atmosPera în ca-Pe a c11escut Stolnicul ş1 respectul
pentru oarte ce i-.a fost format ·de mic.
Cantacuziniii s-au acre!ditat de la început în societatea
româneaiscă a timpului lor prin virttuţi ,de destoinicie, hăr
nicie, experienţă, învăţătură şi o conduită etiică deosebită
de .aiceea a ·hoieirimii ilooale. P,oligl1oţi şi buni ,gospodari, ei
deţin, în ·cea mai mare parte, dregătorii,le de postelnic şi
vistier. Aceste 1activiităţi d:au iÎimpămJîntenirii Cantacuzinilor
şi o explicaţie obi1ectivă : 1nevo�a ide oameni pricepuţi în
domeniul lfelaţiiilor externe (în p11iimul 1rînd relaţiile cu
Poarta) 1şi Îln acela al finanţelor. Dar amîndouă aceste nevoi
corespundeau unor împrejurări car.aoterisitice primei jumă
tăţi a secolului al, XVIl-lea românesc. Relaţiile cu PoClll�ta
luaseră forme noi, teama de hainire in1brodusese obiceiul
cherrnăirii domnilor la Stamhul 'Ş'i prezenţa 1diis
i oontinuă, dar
frecventă a
. supraV'egheto:rilO'r turci sau „greci ţarigrădeni''.
Dependenţa de Poartă face pe domni să simtă nevoi.a uno-r
cu11101scăibo11i ,a,i 1cer.cuni1or influen1te 1din caipntaJ,a imperiuilui :
otorrnane, gireceşti S<lJU ale diplomaţilor străini. Pe de altă
pante, Moldova şi Ţara Românească cunosc, ,după oprirea
exploatăiriii d1in a dooa jumă1tate a secolului al XVI-lea, o
perioadă de relaJtiivă refacere economică, În care se înregis
tTează runele prn,glfe&e aile folf!ţelior de pnoiducţie, 1in 1dezvol:ta-
13 Ibidem, p. XXI.
16
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
I. Constantin Cantacuzino s-a născut în anii lui ,.Malei Vor/ii.
domnul muntenesc, om fericit presle toate domniile aceii (ări,
nemîndru, blînd, dirept om de ţară. harnic la războaie, aşea
ncînfrînt şi nespăimat, cit poţi să-l asameni cu mari oşteni .ti
iumii".
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
2.Tatăl său era „Constantin Cantacuzino (posteln i cul), mai marele
Curţi i ş i consi l i erul i nlim al lui Matei Basar::tb, principele Valahi<:i
Transalpine".
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
3 . Înlîile prigoane le-au cunoscut Cantacuzinii din partea lui Mihnea
Radu al III-iea (1658-1659), care "fiind obidit pre o seamă de bo
iari... gonitu-i-au pre toţi munţii Praovei, două zile şi două nopţi,
pîn le-au dăşchis Dumnezeu calea ... "
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
4
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
Î. „Iar G!igoraşcu vodă . binele ce-i făcu Costandin îl uită şi jură
. .
mîntul călcă ... , trim ise dorobanţii la casa lui Costandin postel n i cu l şi
fără veste, d i n aşternut l - au l uat de l-au dus la sfînta mănăsti re ot
Snagov ... şi l -au omorît în trapezăria mănăstirii . .. dechernvric 20 cleni,
l eatul 7172 (= 1663)".
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
S. În IG6S tînărul Constan t i n se duse la Co11slanli110/10l ...
9 . ...uncie.
cum arată în însemniirile sale: "Leat 1666, octombrie _5
dni, zi joi, am început cu ajutoriul lui Dumnezeu a învăţa la dascălul
Gherasi m Criteanul ieromonahul, şi am sfârşit la ghen [arie] 10
[ 1 667]".
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
I O. La începutul anul u i 1667, îmbarcat pe Madonna del Rosario,
Constantin Cant;icuzino pleacă spre Ital ia . . .
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
rea agriicu lturii şi a meşteşugurilor, a pieţei interne şi a
posibil1i0tăţaor de e:ic:p ort. Exploata rea ·creşte l a ri 111dul ei,
din partea feudaililor români, ca şi a lmperiulUJi otoman.
Excedentul expoDt'l.lllui faţă de import ex;plică aglomeră ri
de numerar în ţară, cu ·care se acoperă apoi obl i g aţiile bă
neşti faţă de Poantă. Poroblemde finandarie ale ţăr ii, deve
I11ind tÎtI1 general mai complexe, cer să fie .di011ij ate de oa
meni experimen1aţi 14 •
17
2 - Sro�nicuj Între contemporani - c. 853
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
ca erau greci, dar se puneau .tare pent11u ţeară şi pentru
obiceiu nou să nu să facă, că obi,ceiele ,cele noao fac J'is,ipă
ţărilo·r şi peirea domniilor" 17• La moartea lui Iordache „cu
multă pohfală şi cu mlllltă jele ·despre toţi pămînbenii, în
mănăstir-,ea Barnovschi l-au îngropat ; că măcar ·Că era grec,
om străin, dar era om bun ; se punea tare pentru pămîn
teni la domnie'· 18.
Aiceleaşi însuşiri le-a văidi1t, în Ţara Româneas·că, ,pos
telnicu:l Comtaintin. Autoritaitea 1ce dobîndiise sliuj1inid băJbl'Î
nuliui Matei Basarab, puterea ipoli1tică 1şi avuţia ce-i Îlngă
dui.au 1să facă ş,i să .doboare domni - „să poipească şi să
răspopea:sd", va no ba, ·nu fără antipatie, Radiu Popescu 19 -
fac din el un om 1temut, dar 1şi invidiat. Iincă c1in domnia
lui Mihnea al Iii-lea, dÎlnd capăită totmşi l ogofeţia oea mare,
!Începe prigoana voăevoduluii oa:re 'Se vedea un succes·OT al
lui Mihai Viteazul împotriva mail'ii ho,ie
, ri:rni ·şi după răga
zul din scurta domnie a lui Gheorghe Ghica, prigoana con
tinuă 1siub noua guvernare a ilui Gri,gore Ghica, oreaţia ·pos
t elni1oulu i , ca o ·dovadă că asoeinsiiunea Caintaouz,inilo1r deve
nise o grijă pentru ari.stocratiia munteană. Dar şi peste ho
tare erau ştiute cali1tăţ�le ,,băJt.nînuliui 1dornn, foarte IÎSll:eţ, din
neamul Cantacuzilllilo1r ce făcus
. e Con!lrtain:binoipo.Iul", cum îl
oaraoterizează Kraus din ccrourile :saxone ale TramsiJva
niei 20, unde Martin Alhric Gi >dedică şi •o Disputatio theo
logica de invocatione sanctorum, apăinută la Braşov în
1655 21•
17 Ibidem, p. 26.
18 Leto/1ise(ul 7ării Moldovei, ed. cit„ pp. 32-33.
1" Ist oriile domnilor 7ărilor Româneşti, ed. C. Grecescu, Buc„ 1963,
p. 130.
20 GEORG KRAUS, Cronica Transilvaniei, 1608-1665, Trad. d e
G . Duzinchevici ş i E . Rens-Mîrza, Buc„ 1965, p . 5il.
21 Descrierea
operei la A. VERESS, Bibliografia româno-unganl,
voi. I. Buc„ 1931, pp. 90-91, nr. 178.
18
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
Soţia sa, Elina, .se va arăta ier:tăitoare faţă ,de ucigaşul
Stroe Leur: deaITTu 1îin 1672, 1:enraice IÎn salv:area case i după
piei1rea poistdnioului, piruderută în !Împărţirea averii, iubi
toare fată de fiii.i ,săi împiedicaţi ide 11a G1J11wăjbire, oultivată
pri1n ,cuprinsul l�ternr al d,iiatei 1sale d�n 1681, băirbăfoasă prin
călăi�oflia la leinusalim idin 1anuJ. unmăto.r 22.
Aceasta euia famil1ia în care avea 1să .se nască, către 16-10,
viitorul stolnic Conl!rtianbin Callltaouzino 2:1.
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
,.AI\1 ÎNCEPUT A îNVĂTA
CU TOATĂ A MEA PUTERE
OMENEASCĂ"
al lui Petriţis (Operele Sf. Vasile cel Mare într-o ediţie pariziană
din 1538, semnalată de N. IORGA, O carte a lui Constantin stolnicul
Cantacu::ino, în ,Revista istori că", 19 (1933), nr. 1-3, p. 16), avînd
în marginali i exerciţii latine autografe ale Stolnicului, ar indica prin
tre dascălii acestuia pe Petriţis.
25 ANTON-MARIA DEL CHIARO. Istoria delie modeme rivol11-
zioni della Valachia, Veneţia. 1i 1 8. p. 124 ; Revoluţiile Valah if:?i,
20
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
zind opere l1aitineş.ti saiu manUJson�se greceşiti, unele dăruite
de P1anaiot NicowsilQr.;, imaJrele 1drngoman 1al P:o·rţii, biblio
teca :în caire fraţii CanltaiOUZJmo var lua, aşia cum s-a :remar
c a t, „primul lor col]taot ou v aJl o:riile culit'Ulrii universiale" :!G_
ln pr.iiinii 1săi ipa:şi pe calea grea a literelor, IJ'Înăml sipiu
deu avea deci nowcul de a lSe găsi pe o cal·e de mult
hăitută ,de înaD.1111t�ii săi.
Tradiţia c�nturărnaiscă eira veche Îin fa:mi,lia Cantaouzi
nilor, iar 'originea aicestei itraJdiiţii şi dirrn:atul cunoscut de
-copil, aoa:să, v or marrica 1pUJl: ernic fonniaţia viitonuliui stolni c .
La cooten�poiral]lll ,săJu mai 'UÎ!Ilăr, Dimi1trie Carntemi:r, două
imprej1urări aiu .d eternninait o educaţie neobişnu i ,t ă pe atunci
chiar pentru un fiu de .priinţ ·md-est european : voinţa
ta tălui şi Î1nzesilirarea firească ia 1firuliui, remanoaibi:lel e sale
aptitudini penltru învăţăJ!:JUJră. Dar Cantemiiir a &imţit de mic
singiură:taitea erudiţiei lui, 1În care nu iplUll:ea c:liia!loga cu bă
trînul oş1tean, tatăl săiu, ori cu Antioh, ,filatele, "elefanrni
g.ros din fire" din Istoria ieroglifică. A ceaJSJtă siing1uătate îi
va da 1conş tiinţa unei siuper ioriltăţi i111Jtclecbuale 1ce srtirăbate
-Oe ti mp ri u în -opera lui şi dorinţa afirmăJ11ii aces�ei cali
u
21
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
bui�te o operă 1 bo111iică 1ce va .circuLa 1ainoll!imă, 1îrn1pă11tăş,eş1te
neoonteniit, 1bt.libUJr01r, diin 1teziaiUJnul cunoştiinţelior 1 ale, 1fără
ambiţia de ia-şi oooobibui ,o repU1taţie 1p:.llb1iiciis1�ică ce nu i-ar
fi cerut. liui. eforiblllri rdeetsebiite. ES\te 10 abi i.itll!diine t11ouă faţă
de rultură. pe ,c are Ja S1tolnă.1c o ân1bîLniim mai înit:îi : modes1tia
omu lu
o i care-'5 i cu111oaş1te iposilhiliităţile, dar le raiponteiază 1 a
mo elele ·de enud·iţi.e 0cu111osiou:te aiurea, se Jl mbină La el cu ,
22
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
călătoirii 2s. în 1 655, pentru a scăpa răscoalei seimenilo·r,
famil ia Poste.Lnicului se .refuig.iază la Braşov ; e prob ab i l ca
28
Despre biogr:ifia Stolnicului, vezi M I H A I CANTACUZINO,
Genealogia Cantacuzinilor, pp. 292-312 ; N. IORGA, Istoria literatu
rii române în secolul al XVIll-lea, vol. I, pp. 1 57-164 ; IDEM,
Despre Cantacuzini, pp. LXXX-CXLV, passim ; R. ORTIZ şi N.
CARTOJAN, Un grande erudito rumeo a Padova : Lo "stolnic" Con
stantin Cantacuzino, Bucarest, 1943, 87 [-93) , p. + X pl. ; N. CAR
TOJAN, Istoria literaturii române vechi, voi. III, Buc., 1 945, pp. 263
-272 (şi bibliografia) ; Istoria literaturii române, voi. I, Buc„ 1964,
pp. 559-568 (P. P. Panaitescu) ; I. I ONAŞCU, Viaţa şi activitatea
stolnicului Constantin Cantacuzino, în .Studii ", 19 (1966), pp. 633-
650, vezi şi M. RUFFINI. L'opera culturale di Venezia nell'Oriente
europeo, loc. cit. (dar la p . 22 „il cugino" Brîncoveanu este o eroare
pentru "il ni(Jote").
20
I. IONAŞCU, op. cit., p. 643.
30 învaţă între 3 august 1665-12 mai 1 667 cu dascălul Dionisie
de la metocul patriarhiei din Ierusalim, apoi la Constantinopol, pină
la 10 ianuarie 1 668 cu ieromonahul Gherasim Cretanul ; vezi
N. IORGA, Operele lui Constantin Cantacuzino, Buc., 190 1 , pp.
1 1-12.
23
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
LA PADOVA,
„ SCAUNUL Ş I CUIBUL
A TOATĂ DĂSCĂLIA "
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
prezen:tanit ipU!tenn iic al ,amiJsltiocmţiei munt ene din rall XV.II- le a
sOOOll . Vor ,fi aocente .şi diin aiceatStă e:xip e ri e nţ ă personală în
convii n ger e a exp rimat ă mai tîr.�iu, în lstoriia '[ării Româ
neşti : ,„ . . ialtă, n i·ci 1Un luonu OÎlte �t SflllPt lamă sitătăto.riiu
şi 1neschimhaJt n u ip()laJte fi., IIlliloi :în menumăraţ i i ani ipat ·tot
întir-aceLaşi d1iip sba, 1oi ·toate :sînt un [J}fUJtă:ri şi strj1căciuni
zi di:te " 32•
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
t aite . Admiraţia români1Lor ipenibru hail i a şi :penrtru cent:rul
de 1Î1nvăţ ăJ�1ură 1înalită care eria pe a:tunoi Pla!dova se 1ci teşte î n
acesite rîinduri ale .urnui d�mturar ,00I11temporan, Minoin
Cositiin 33 : ., I es1te ţ awa Italiei plină, cum să zice, 1oa ·o rod'i e,
plină de cetăţi şi oraşă i1sious�te, mulţilme şi desime de ·-0 :.i
m er. i 1tî1rguri vesit<irt:e, pl ine de too.Jte bivşiuguri ş i p entru m are
i 5'c useniii şi frumu1se�uri a pămînbuJ.ui ,a,cduia. i -1a1u zii s raiul
pămîntul ui , a 1căruia ipăimlînbu. oraş ile, ,girădim i le, boemel i l e
la ca:sile lo r c u mare 1desfăităciiune trai111lui lOmenescu, nu are
t o c..tă lumea, s upt ceriu hliî ndu. v o i os ş i s ănătos. ni ci c u căl
dură m are, ni ci i eimi grel e . De grîu. viinuri dulci şi moare,
unrudelemnru, m aTe hivşug .şi de ipoaime de 1tot feliul : ch i
tre, n ăramze, lăimîi şi z ahar ş i o am eni iscusiţi, b c uvîntu
stătăitori. peste 1t-0aite n eammi le, n eamăgei. hlînzii, cu o amenii
s treini diinitr-alte ţări n emăreţi, ,îndată tovaroşi, 1cum ar fi
cu ai săi, cu rn a:re omeni e, supţiri, pentru aceia le zi1cu gen
t i l oni , cum z i cu greci i : <:el ebi i , .şi la Tăzboaie nieînfo-:înţi
ÎIIl tr-o vreme, cum vei aflia la ht01ni ile Rîmului , de vei ceti
d e dînş i i . Aceiia ţ ară i esite aJOUIITl sicaiurnUJl şi 1ouiibu!l a .toată
dăs căliia şi învăţăitu ra, 'OUIIll e;r.a 1Îrubr-o vreme la greci Athina,
acum Padova la Italia, :şi de a:1te isous,iite şi ltrufra�şă mert:e r
şugiuiri " .
În acesit climat de foumuseţe şi ais iduu comerţ i[]Jteleobua1l
petrece SitioLnioul doi an� ( 1 66 7 - 1 669) , unmează cursu11ile
Uni versităţii, ÎnV1aţă l ogi ca, fiz�oa 'Ş i De anima (după .Ari s
t o t e l ) cu Albanio Alb:anese, Geometria l wi Eucl i d ou V. Bon
v i cinus . drep.t ul cu Anitoiniu d al1l'Acqua pf'iin l ecţiii paf'tiou
l a re. cumpără căirt i şi ipaTlbicipă inegreşi,t la viaţa de vese l i e
a situdentimi i cosmopoli.te a marelui ,cen1tm universitar. M a i
m ul1t :deciit pînă aru11Jci putea măritUJr�si el iÎn aceaS1tă p erioadă
de 1S1tudii ÎJtal1iene : „ Am începUJt a invăţa .cu itoată a mea
26
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
putere omenească„ . " 3�. D iinlbr-o ma:t ricol ă paidovană ,recent
descoperită din ainul .şoolar 166 i - 1 668, aflăm ·că „D. Con
stanlinus Cantacuzenus Constantinopolitanus jmpillus, die
dict a " (adi1că la I i septean1biiie 166 7 ) iS-a îns'c ris la Univer
sitas artistarum. S01S1i;t ila Pad'Ovia î:mipreună ou crietanul Ni
colafll!s Bubu:l1i , �tu:dent mai ·vechi, Ca111ti1 aouzinio a fost g ăz
dui1t m a i ÎirutiÎi �1,a cancmiiouJ Ai1v�s·io Floriio, perntru 15 ducaţi
pe lună. ln mar1tie 1668 oc1.11pă la Vi·riginiia Romana o ca
meră împreună :cu Ma:rititn Henm ain , „ eques transylvanus",
de ci un sais. O liungă ·călăioo1nie tpnin ţ ăr il e emoipe.ne din care
va fi v i zi ta t Germailli a, Franţa, B elgia , poate şi Angl i a ,
sigur Austri a, Ung a:r i a ş i Transilvania, a s pori t cunoşti n
ţ e l e aces•tu1i excelel1Jt obse1:1Va:bor, Îlnz eskrait acum cu criterii l e
n o i ale unei i n strucţ iuni apusene 35•
ln noua domn i e a lui Grigore Gh i ca , tânărul Con s t ainit i n
Cantacuzino, acum postelnic, avu ,din nou să wfere tem
niţă şi băităi şi n:lJ!Ilai protecţia caimacamului Kara-M1ustafa
27
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
îl .s coase di n in1tooeri1oul form1h11i palatului ·domnesic. Dar
Ghica plăti p enibnu înidep �rtana .duşmanilor săi şi .a,sitfel
C o nstantin, �mpreună cu RaJdu Greţulescu, l:uă drumu l exi
lului !În Creta abi1a cuce11ită, u nide avea 1să regălsească ur
mele înică vii ale <:ivi11.i zaţiei
ve n e ţie n e . Domni a l'l1i Duca
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
CHESTIUNEA ORIENTALA
ŞI NOUA POLITICĂ
ROMÂNEASCA
29
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
surntă ş i c aan:pan,î;a, Îlll'ceipUJtă 5ub auspicii atît de b une ipen
t ru P o a rtă , ma1icheaz㠕Εncepurul unei seri i de înfrîngeri,
c a r e se vor în chei a peSJte maJi mul ţi ani , pr i n p aicea de la
Carl•owi tz ( 1 699) .
î nf.rîngerea itrurcilo1r 'În 1 683 nu a însemnat i nc e pu b u l ide
cadentei o tom a n e . Krarl Marx a arăitait că „ nu e x i s t ă n i c i
30
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
tria îşi căiuta o compensaţie ·către B alcani, unde poziţia şu
bredă a Pr0irţii nu mai aştepta de mt o �lovi•tură decisivă.
Rid1·carea Rus1iei, care dorea ieşire la Marea Neagră ş i ,
-prin e a , la Marea Medii.1ter.aină, 1deschide, wnică ide 11a 1sfîrşi
tul seo(jl'llll'llli al XVI I - l ea, lunga serie a âzboaido1r rnsia
iurceşti. Pentru puiter·i1e Buropei occidentale, 10g.a1te prin
vechi in!terese poli1bi1ce şi eco1110011!k e de T11JJrci a, expansiunea
maril·o·r pllltefli din cellltrul ş-i ·răsăirrtru:l co.ntinerutuilui spre
Balcani şi Sbnîmtori era însă in acc eptabilă. „ Angl� a - airăita
Engels - nu po ate să consimlt:ă 1ca Rusia să intre 1În poses i a
Dardainel elior ş i a Bosforuliui . Atît din punct d e vedere
com erioi al cÎlt ş i din 1punct de vedere poliitic, iun asemenea
ev enimenit ar fi o 1Loviitură giravă, dacă nu montal ă, dată
putenii bri�tanri.oe" 37• 1n faQa ,unei descompuneri iminem.rtc,
i ntegir itatea Impe riulu i otoman era meinţil11llllt ă •11m
1U ai de 1po
l i tica echi1l�hruluii european, ,pmmov.aită d e Anglia ş i Fmnţa,
.care dau '00 inou sens Chestiunii Orienltale, aipăJrilliid în mo d
aTtificial, timp de ,două .semole , un s�stei."11 poli!tic oo ncLamn at
la pieire 38 •
Dar oalllleni i p oJ.iibici ide l a sf1�nşi1t'1Jll secolului al XVI I-lea
.şi mai ales C an tacuziniii, care văzuseră :îinfrîngerea armatei
01tomane S1Ub ·zitdiuirile V1i enei în 1 683, lllU ;pUiteaiu orede atunci
că :i mperiul! VIa 1S1Upravieţui îlncă mul1tă vreme, aşa îndt spe
ranţa, combilfl:aţiiJe, negocienile, măisiunile ide prudenţă pă
reau nu numai pos�bile, 1dar ohiar urgent necesa1re b acea
dată. Ci:t de lungă v.a fi ag.oni a I mp eriului oltoman nimeni
n - ar fi putUlt bănui . Această î:mprejurare, pe de o parte,
31
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
prnsmnea inweria1i l1or, ca1re doreaiu a1bragerea grabnică a
Mo1dovei şi Ţăriii Riornâneşiti ,Î\n "Li,g,a srfrntă", pe de aJltă
pan-te, j1U>Sbirfică Î1111deaj1uns ipo1L�t:Îlca .de negooieri cu puterile
creşibine înrnpuJtă Ide Şeriban Oail!baiouzino, contiJ11U at ă d e
Co1DJs.tan1tin BnînJcoveanu işi Ştefan Cai111taouzlÎ.Jno, .poli_.tică ce
a tirezilt bănJUJieli ,tumilio r şi a rdeterminalf- rirnitrnd1ucerea re.gi
mul1ui fanar·io1t !Î n priino�paite.
CoI11S e cvent.a acestei polii1tici, unitatea de oibieoti.ve ş i de
metode ifrol1osi1t e pentru 1aJpliioarrea ei sub rt:ir· ei domni1i, 1aiproape
patru deceiniii ( 1 6 7 8- 1 7 1 6) , prezenţa Lui Cornsitanrf:ii. n Caillt a
ouzino illn neg01oierile întreprinse ca şi Îin acţillllnile :di1p lo
matice cuvenite, ne :iimipllll1 ·s ă căiuităm 1În po[i.tioa exitennă a
Ţăr�i R!omâneş1bi idin acea lruillgă iper.i·oaJdă aJobiviiit<ttea şi prin
cipiile stolni oului ca OIIIl de sba!t.
S -a afi rmat de 1t1nii cer.cetălbo.ri că 1aiotiviitaitea dipl om aJti că
a Stolni·cullllii n-a Îincepult ,deo�t 'În 1 68 8, odată cu înscă:u
naJrea 1nepotJUJLui său Oonistaintin Bnînooveanu 39. fiirea au.tro -
32
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
u
riita1ră a l i Şerba111 , voinţa 1ui .de a-ş1 impune propna 1d es
c·endenţă J a rbro1n1UJl ţării, cllî1111d familiei tSaihe iu,n ca1ia•ot e r
d in a stt i1c, pDin exdutd e r:e a f.mţiLor, pe •care .î i sipoJiază s1i de
avere, făcea impos.�bilă •o icollaborare .in IPol i.tica externă c u
foaitele său Stolnirrul. AJcesita ar fi 1Pe.treouit: a.şa<lia1r •ce i nece
33
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
de 1po1i t i ca ·extemă a .foateLui său, ea priveşte ro ·chegtiune
{clal\.lZelle pe,nltru 1oare 1Luipta Şerban, de a
de l()lrdin ,intem
i .se garanta de către iimjpe11iaLi d omnia ered.Îltlară) ş i lliil a
tacti că (m01II1entul treceniii de 1p amt e a LigUi Sfmte, m()Ill e nt
pe care Stolniaul nru-1 ,socotea veni1t) . Î:n .al doilea rînd,
participarea la alcţiuni CU!lr1JUirale ,de ,anveng1ură, rCa definiti
V aTea şi publicairea :traduce11�i Bibliei de la Bucureşti d in
1 6 8 8 , însemna o rnl abornre ou fratele rsău 1domnul 40• în sflr
şiJt, c1i.rn. 1corespondenţa ldiJpLormalfroă ra wierrn i i ar reieşi că în
anii l ui Şerban, Sibolnicul Lucra ân can c e l ari a domnea1s că şi
întocmea memorii căitre ,persona:l�tăţ i 1po'litice 1s·aiu state stră
ine 4 1.
34
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
de Ţara Roonâneaiscă ipină fa 1 7 1 6 : o înţeleger,e ou marile
puteri aJ11Jbii01bomaine 1În veden::ia oihţirnmiti i.:nidependenţei, cu
ptreorml!parea ide a evi1ta 100U1pa:11ea ţări1i ide căltre vi·Îltorii în
vingălbo:rii ai Porţii işi, to1ba1daită, represaliile turceşiti îin cazul
unui insucces mili1tar al L�gri.i sfinte. Ln acest swp, 1I1 egocie
rile eriaiu desfllişuraJte m ta:i nă, trecerea de p.air:tea ipUiterilor
creşitine era .condiţiionaită :de 1garnn1ta:rea aipăir·ăirii ţării şi, ca
măsură de ipriuidenţă, !se evi�ta 1tra1tarea cu lliI1 singur parite
n er, fol01Sindu-se şi 1riV'alitatea diinltr.e polonezi ş i austrieci,
ausrt:rieci şi ruşi. In 1tot acest fim:p, ţaira oon:bi1nua să-şi în
deplinească iobligaţiile faţă de Pi0artă, ,înţelegînd să m � n
ţină vechiul 1staitut ipoli1tic pînă .ce va avea ·centi1budinea reu
ş itei lUJprt:ei de elibera i re.
N egocieriJ,e 1diin1tre Şerban Canlbaiouziino şi imperiali din
anii 1 684- 1 6 8 7 ·se 1desfăiş0ia:ră ipotriv�t aceS1tor cri:terii 42•
Victo1niile austriece ·d!in v.a:ra 1Şi toamna .ail!U!llll!Î 1 688, 10llJc eri
rea Caransebeşului, a Ş01ba�uiliui 1şi BeLgraldrulw .fac să crească
pre5iiU1I1Ji1l e a9Uipra lui Şe.Iihain, peilltru a-l 1dletermina .să treacă
făţiş de par:tea iimperia:1iJ.or şi aiceaisiha eJD?Hcă incursiunea
mll!lllt eană a 1trupe1o.r generail1ullUIÎ Vetenairni 'Ln l1unlile augiuS1t
şi sepfomhrie 1 68 8 . lmpomtanlta sollie 1trim�să .Ja Viena la
12 octombrie, fonmaită ·di n 1 30 ,de persoane, a\ll�nJd ÎiI1 frunte
pe fratele .şi pe ginerele .dJomnulrui - fo,J1daiche Oantacll!ZIÎn.J
şi Coin stanbin Bălăiceanu - ,trebuia 1Să încheie eZ'i1tănile lui
Şerban, căruia în februarie acelaşi an Curtea din Viena
î i făgăduise recunoaşterea dinastiei sale ca ereditară în
Ţa.na Româmeaiscă.
35
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
Tratativel e ce urm a.u să se desfăşoare la Viena, ş1 care,
ccm1parînd puterile inegale ale partenerilor, .ascundeaiu şi
mu1'te il uzi·i . nu piuitearu sait�'Slf:ace exigentele ide prudenţ ă
pol i•tică a!le s tolnicului, ·Care crnnoş1tea dc1rin�a H aibsburgi l o r
de a o•rupa T1a:ra Româneas.că, ·de a SJuoceda :un t oaJte prero
gativele o t om ane pretutindeni unde erau aştept aţi •Ca „ el.i
b ena�01'i " . Momen:rul unei mperi făţ i�e ou Poanta ş i al ad u
ce:-·i i austriecil o r .în ţairă nu era deci bine ales. Acbul cc
56
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
vremea aceea ce grîndeşti - scrie B rîncoveanu lui Bălă
ceanu - , că 1tuooul şi tăitairul încă este în puterea lo:r " 44•
I ar reacţiunea Curţii din V,i ena, trimi1t1erea general ului
He i1ss ler să ooUJpe Talia Româmească , faptul că turciii reu1ş e:s·c
să respingă pe aULSltrieci şi să aşeze iÎn Transilvania pe
Eme1ric Tokoly confirmă această ipoli1t iică pmdentă. „Nu
avem rnioi ·o nădej de fo nemţi - v:a isorie Stol111 icul 1agen1tu
lui său din Moocov1a -, pTeoum n-am avut ni-6odată m ai
înainte, şi ne ir.ugărn lui Dumnezeu să inu avem nici:o dată
de-ia face cu dînş i i " 45•
Numai pi-i v i r ea atentă a condiţiilor politice ale Ţă:ri1i
Româneşti în uil1bimul deoeni•u al seoolului al XVI l -1lea poiaite
îngădui înţelegerea polwti1oii ch�bruiite duse de stolnic şi n c
po.bul său, B rîincoveanu.
foi1tenţii1le expainsionisit:e ale Austriei se vădii.seră după cu
cerirea Bel1giriaduh11i , î n 1 68 8 . Cal11t em�r. bine i1nfor:ma1t asu
pra evenirnenbelor timpului, şrt:ia atunci că imper�ali1i ceru
se1ră „•regai!:11.1l Ungan;ei, limpreună cu p11ovinci ile re ţin de
aceaiSJta, adiică Slavonia, Crioaţia, B os ni a , Senbia, Bulgaria
şi Tna11JSil vainia " 46 , m ai bine de jumăbaite din ;p 1 1sesi1unile
europene al1e TuTciei, i a:r Ne culice :nota 1că „1tot 'Oipinteau
nemţii să foe Dunărea hotar " 4i. Pentru că, deşi traJtau cu
87
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
Tara &omâneasică, ceea ce ·Îns emna reounl()aşterea un e i su
88
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
mentie Fom�n @l putea informa pe ţar că Ţ,alia Românească
pl ăteşte .triburt şi ,turcilor, .şi 1tă!taai.for, işi austriecilor &o.
ln 1ace1laşi :timp ,Îinlsă, aJdjru!dooarea principme1or diunăirene
unei pulteci JS3/U alteia deveniise jocul de cantio.g.rafie poli:tică
favior.iit a:l .diip1oonaţifor wropeni. La .prerenţiile 1l1ui Sohieski,
care cerea să i se 1pilăJteaocă cu Mollclova sarori.fi.cii1l e .făcute
pentru creştinătraJte, saiu ale împăll"a!bl.rlui Leopold I , care-�i
revenJd.ioa priviiilegii.l,e prăifrui!te de 1suver.an al Ungariei, se
adăugau p11oiedtde iru;,piiraite •ale Regelui Soare, LU!diovic al
XIV-ka. La Versai·lil es rSe plănuia CU111n
11 area lui Sobieski
cu o prinţesă froinoeză, aomidîndu-i ca zestre ţăirile române,
„ ip e c a re - citim Înillr-'uin raipont diplomaitiic al vremii -
mai e�aitea sa i 1e-ar ce1da după alungarea tu11cilor din Eu
mpa" 5 1 • Urnnaiu ambiţiile LUIÎ. Emeri.c TokOly, dornic •să
creeze un avanpoot f.raillC ez fa Dunăire, la dominaţia căreia
1reflecta Î'llLSă şi duoele .de Lorena, 1ce se visa suveranul
Ţării Româneş1ti, comiiderată de cufare 1diiiploma:t firaincez
drept o „moşie" 'bună id e atr.i:bu11t •ori cui , după nevoile echi
librului poliiti·c eunapeam 52•
Camoel.ariia ·diiploma'bică 1brim·oovienea:sică niu ig;n!ora acesite
combinaţii naive, primej dioase numai cînd autorii lor aveau
şi pwterea de a le ·transforma in fapt. Dar după .pacea de
la KairJowilf:z punctele neviralgice ale oOII1Jti,n e1111:ului se mută
în apus (Spania) şi î.n i!lO'l'1d 1(Suedia) . ln această acalmi e
relativă de .care ise bucura v>remel.nic Eruropa de sud-est,
noua putere mil:it'<l!ră aş.teptată isă se ait1ate mai cunînd s <tu
39
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
mai tîrziu la Dunăire şi ou care r aipo11burile trebuiau pre
g ă t iite din ti mp rămînea arum Rusi a.
Î n raicea!s.tă conjuncltură, i nfoilUlla ţia poli1tică, reflecţia arn
pira evenimentelor contemporane, ,conjugată ·CU aceea asupra
isrtoniei însăşi, .răibdarea, cur ajul , fadul, adică î1n:suşirik
diplomatului, puit:ea:u fi id e un ajtlltor 1hotă11Îtor pentru o ţară
in oonj ura:tă şi rîvnită. O lungă peirioadă, B rîn co ve an u va
avea alături , în Stolnic , pe omul ce lin tmnea aceste rare
calităţi.
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
DIPLOMATUL
41
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
oanic elariei muntene 54• El anaJriza, d miigur cu scepticism,
dar cu preocuparea de a ll!U-'i 1scăipa nimic, 1pr:onOS1ticuri1te
·
politice id�n calendarele astrologice ca Fole tul novel, Tar
tana degli influssi sau al'căitntirile ermetice ale lui Chiara
va lle ş i F1ourniol 55• EJl dădea insbrucţi1u ni verbale sau în
sori1s num e mşilo r agenţi dipJ.oonati.oi, ipleni.potenţi ari, cur ieri
care soseau şi plecau neoontenilt din capitală. El era consi
lierul de politică externă al domnului î n ceasurile de seară,
expe!1tul la 1tratativele oficiale ide 1dimineaţă icu ambasadorii
s.trăini ·m trecere sau s011ii ipult eri l or vecine, conv:ivul fin de
la banchete, amfitrionul 1oaspe�ilor de imarică, ş i 1to1t el încheia
programul noaptea 1tîrziu, la lumiina tremurată a fădi iloir
de ceaTă, d escifaiînd m esajele secrete ale trimişilor munteni
la curţile stră�n e .
42
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
O cancel01rie n.!U!l11 enoaisă redaidta, tălmăcea, sicm.Î!a 111 eî ntre
Pup1: dlll!pă direotivele siaJ.e : Amlbon Mairi1a ld'dl CMairo, secre
ta1rul idiomneisc, penlbnu 1i1talli«mă, me1d�cul Bar.uoliom e o Fer
ra.tii penibI1U .gemnană, Nicolae F1ol101S de Wolif penlbru ·La: tină,
.AfeDJduli Cl'lllcenul ,şi 1&ţ;iva dieci 1JU1110.i penlbru mesajele în
sla
liimiha b0tr, fraţii Dav.iid şi Temlior Ooo1hea 1peIJ.ltnu l atină ,
v.onă, ·msă �i 1gireacă, Oonsbanltiin Stnillnlheanu pentru misi
vele :mmâneşltii , ·atliţi Mcrelbairi ipenltmu ipnLonă şi m aghiară, la
care se 1adăiugau Amidniea W1dl.lf, Petru Gninner, Nruocd1o de
Por.ta, . foain Frnnoo, ip�p a N i ,ooh1J� ş i slu ihaşii maii măirunţi
c0iooerrn naţi ide bog,aJta ·oorespo:ndenţă a acestui acbi v om de
,43
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
s t a t 56. Vis,tieria îi însotea actiunile d i n ţările sit răine cu
P uno- o
i l e de taleri şi 'ducaţi,. cămara domnească cu zibe-
l ine ş i 5,t of e 'Scumpe, hergh el i i l e ·Cu cai frumoşi, moşiile cu
butelci de Tokay şi Drăgăşani, stupi ou miere , turme de
oi şi care cu grîne menite să netezească d rumul şi să pre
gătească primi rea solilor. Nicăieri îintre V1i ena, Moiscova şi
Stamhul nu se ducea o m ai vie şi mai atentă muncă de
rei at i i internaţionale.
Rolul poli1tic al aceski cancelarii bine info1rnn a te şi active,
comparabilă cu to·t ce avea maii hun diplomaţia europeană
a vremi·i , a fos't foarte m are.
44
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
Corei.spond en Qa diplom at ică a anilor 1 i O 1 - 1 1 1 4 confi rmă
pe ,deplin aceste aşiteptăiri ruseşti. Mesaj ele .trarnsmise pr in
solii mutlJt:eni ai ·timpului - Gh. Caisitri·otul, David Corbea,
Teod'Of Conbea, ·c ăpiita1nul Savia ConstainJbin, Panaiirt: Radu.
P etru Dannian e1bc. - ·rup�i·nid i1nrformaţ�i 1aaire puteau scăpa
lui P. Tolst o i , mai p uţin in'tr101du.s, prin •p o ziţia 1sa de am
b asado r .a.11 Rursiei, în intiani�taitea oercuriiL01r politice otomane.
Î1rubîlniim în aceSlte sicrisio1rii infoinmaţii mil1i1tare, ca ifll t enţi ile
vizirului Ta:tla1bia n MiusJtafa de a declara război (1 i 02) sau
de a bloca gurile Don11.1l1u i ( 1 i04), numărul sal ah orilor t1�i
mişi În Crimeea pe1111tru CO[lJSJtrui1rea fortificaţiilm ide I a
Kerici s aiu e feobivele flo1tei buriceŞti din acel port, î n ă s pri
r ea ,r a p ortuiniilor turco-'tăitaTe siau incend i ul ide ila şanti ere l e
din Cons1tanibi niopo l şi pagu:bel e Hotei tu rc eşti 5;. Î nitî l n im
portrete ale înalţiJ,o•r d em n it a r i otom an i, c a Tatlaban Mus
tafa, cair.e nu ştia .să sc rie şi nici să 6teas că " , de.�crieri
„
45
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
.:::·.:
�· .
..- · -... .
·-· ·. ·,.-- . - - -
. _ .-
Evi dent -că Brîncovean u îşi asuma toate aceste riscuri în
tr-u n scop politic precis. I:nltenţi•iile Riusiei •de a rel ua ()lst i
lităţile ou P1o a11l1a dllllp ă moheierea răiz:h oiului no\rdii c erau
limpezii .ş i în 1tdiirni1oiia ipăicii I1ll'St0-lburnce dim 1 700 nu credea
ni merni la Bucure�ti . PiroMemele care se 1puneau fo a1ceas·tă
si turaţ ie emu imai în1bîi ide a 1ş.t i cînd înţelege ţarul să declan
.şe::e războiul cu Poarta, .de01<1Jrece eveI11tuali1tatea c ă acest
război va avea ca 1tea:tPu iall r0sbili tăţilm Ţara Românească
era pwbabilă, cu tJolt ce decumgea de a·iloi ca efo,nt econo
mic şi mlliiit>ar. Acesft răzlboi putea aduce eliberarea ţării de
sub t urci .şi , în acesft caz, se :punea rprioblema viitorului său
statut, a relaţiilor cu ţarul saiu se pultea isfâirşi cu .o înfrîn-
ss
Ibidem, p. 208, nr. LXIV.
59 A. C. STOURDZA, Constantin Brancovan, Prince de la Valachie,
�ol. III, p. 3 1 , nr. 20.
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
gere (cum iva lfi cal1JU1 la StăinileşJti 1în 1 7 1 1 ) . Dommtl ibre
buia is:ă iprevitnă ambele siibuaţiii ; $n 1cea 1die-.a doUJa se ivea
primejdia compromiterii lui, deci necesitatea asigurării secu
rităţii viitoare a familiei şi averii sale.
Iaită de 1ce, din parltea nomâneaiscă, ipe lâng ă informaţiile
ş1 seiividiJJ.e amimltiite, cercetairea 0.nlteillţi·iil<C>J· �amu!lrui este ne
oonitenită. ln sorÎlsoaJPea ·din 6 âieoembnie 1 7 03, prezen!taită
de Q!IIlul Canitaiouzimlillior, Datvirl Corlbea, donitellllti G. I. Go
l1ovikÎJil, dorinţa ide a ,OUJil!oa!Şte a1ceslte Î.Il!tenţii este limpede
eXIp:rimaită. P10poarel•e 1din Pen�nsull:a Bal1oanică, scnie Coobea,
CI'llltli 01păJsart:e Ide o1J�anâ. "11 -'lllll m11giait �rnltr�n gilais pe .dom
n'U!l meu şi 1-.au ·Î:nt�ebat ce 1brebui e 1s ă facă şi cum s ă în
ceaipă" llUlplta de el�b eraire. De aiceea Cooibea înitrea:bă „ ce
sper.a!Il'ţe să s·e dea aces'tlor p.o!poaire, ·Cum să .fii. e a:sigura;te şi
4'1
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
oum să li se vo,rbească d espre tot ? " 60 • î.n aceil aşi itimp.
Brîncoveanru vrea garanţii penrtm pensoaina, familia şi ave
rea sa şi le obţi1ne în 1 iO l , pnil1!tr-:o ]alovannaia gramola
( act ide favo are) , care-i asigură lui şi C anrtacuziinil101r, În caz
de primej die, azi:! În M ali0nU1si a 6 1 . în l i 09, angajamentele
reciproce i au forma unui tra1ba:t 1�earet de alianţă, al cărui
text nu a fos1t 1Îlncă descoperit, ,da:r des.pre exisitenţa cănuia
ş·t ia I o an N ecuke. T1r atatul prevedea a:l ianţa mihtară a ro
mâni lor. care urmau să 1a:siooieze şi p e sî.rbi şi bulgari În
vi !1toa:rele ostilităţi mso-"turce, 1şi aiprov;iZJicmarea de căfre
români a armait elor ruseşiti. Petru a:s,igura apănarea armată
a Tări i R.o mâneişti. independent.a ţ ăr,ii sub garan1ia ,rusă ş;
recunoaşterea ca domn a l ui Brîncoveanu. O altă clauză
prevedea, 1desiigiur, că itratabul se v.a aplica 1n momentul in
trării trupelor ruseşti pe teritoniul Ţării Româneşti, deoa
rece peS1te doi ani ,îl vedem pe Bnî111o oveanu s1tfo:d În 1rezervă
în timpul 1U1ptei de lia Sitănileş.ti, fără ca tarul să- i facă
62.
v r e o imputare
48
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
L Y C E V M
P A T A V I N V M, .
Siue
I C O N E S E T V I T AJ
P A TA V I ! ,
P R O F E S S O R V M,
MDc;,I.X.X.X 1. P V B L I C E D O C E N T I Y M .
P A R. S P R. J o R. ;
:rh eologos , Phi lofopbos & !-.tedicos corn p i edem ;
P E R
CAR O LV M P A T I N V M , E Q: D. M·
D O C T O R E M M E D I C V M P A R I S ! EN S E M,
Pnmarium �h�rurgia: Prof�{f��e� •
..
P A T A V I I , MDC LXXXU.
�a,zbn
Ty p i s Petrj Maria: Framb ot t i . Superiortim ptrmifHf .
(J 1'/d5 (jtknm ,
·
1 2. " Cu m era într-o vreme la greci Ath i n a . acu m Padova la /taliia„ . " .
A colo îşi desăvî rşcşte Const antin Cantacuzino educa ţ i a „ .
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
1 3. . . .l a U n ÎN'rsitatra u n ci e m e m o r i a s t u d e n t u l u i
ro m f1 11 e s t e p î n ă a z i c i ns t i t ă .
l .J . Î n ] t a l i a . .. s c a u n u l şi c u i b u l a t o a t ă cl ăscă l i i a
ş i î n v ă ţ ă t u ra „ . t î n ă r u l C a n t a c u z i n o cerc e t e a z ă ce
l e b re m o n u m e n t e l u î n c l u - i în c m n ă r i ca acestea
d i n .. Pa l a t u l Vcn e t i i .... î n casa ce ş a d e P r i n ţ i p u l
c u a l a l ţ i m a ri . . . " .
15. . . .î n v a t ă cu d a s că l i re p u t a ţ i . ca A lb a n ia
„1 /ba11rse . . .
13
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
I -! 15
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
- -
J 12
/ ./
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
17. ... dar le şi studiază, extragînd din ele
ca
străv ech i învă ţătu ri,
acelea ale lui Cicero.
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
1 8. Î nt o r s acasă, prin Viena . . .
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
/1rikaz) 63• Memoriul muntean oupriinde a un plan complet
de acţiune m iliit ară . Turcii trebuiau surprinşi pe două fron
turi : unul rusesic pe li1boralul de nor:d all Mării Negre, prin
ocuparea Oceaikovului şi a poDtului Kerci, ,ceea ce ar fi
dus la i zol area 1tăltairilior idim Or�m eea de cei din Kruiban, iar
al doilea românesc (moLdaiv·o-muntean) , împotriva Bugeacu
lui. Se conta, Î1n proipuneriea mnm1teană, pe truipele mold.o
vene conduse de Gonstan1t in Tiurouleţ şi ;pe coo1aJbo-rarea ltru
pe1o r popoa.rel1oir ba!lrcanice.
Cî1teva detalii ale m e m o ri1ufo i sÎinit seirrm i ficabi ve . Allltorii
lui ţin să eohiLibreze iraiporiturile ,inegale dmbre isitaltul mic
care era Ţara RomâneaiS1că aibuinioi şi Imperiml rusesc. De
aceea, ca şi cu zece ani foainte Ş erban Cantacuzino în tra
tativele ou austrieciii, se v-onbe�te în nlllffi ele tuturor popoa
relor areşt i ne ale Bakani:lo.r, amintindu-se că proplllil e rea
vine şi „ din pairltea 5ÎII1biJor, bulgariillior, macedionenilor, ar
năuţilor .şi t uturio r cdoola1te neamur,i elene" 64• Pe de altă
p ade, ajutorul cemt ţairul1ui este numai de colaborare
armată. Se sub l iniaz ă oă Ţara Românească şi grupul <le
popoare b akan�ce au un ;potenţ�al mili:tar aa>reiciaibil, în o r i ce
49
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
rat i , 1chlnrlu-ne o si ngilllr ă daltă aj1uJbor " , linia DunăJrii urmÎII1d
a fi apărată ulterior de air�aitele ·11oonâne 65 .
Deschiderea 11.JJilUJi frnnt aITTJbi.otomain �nbr-.un moment cînd
o.stil1�tăţjle au:9tPo-iDtwce erau ·pe sfiîqilte Qîn ou11în1d V•OC �n
cepe 1t11aJba!tivele la Carlow�ltz) nru oonvenea 1î rnă ipoliiticii lui
Petm, caire rse .pregăJtea 1penltru ,r ăzbo�ul 1nolidic, aşa îndt
propunerea imunrteaină ·esite aimrî.naită. Brîincovea111u se plÎIIl ge
într-·o :�wPisoaire adiresaită lui Cas1trim1tuJ de „ îindel:ungata îin
tîrziere ·şii marea tăcere " ·şi :sltăruie asu:pra •oponbuni1tăţii unmi
război 11uso-1turc îrntir-un moment oî111d „rpurt:erna pă:gină a
slăbiitt foairlte muli!: " . S.olllll mruniteain va 1rămîne la Masco v a
pîn ă în 1:!o amna anulu i 1 7 00 fără a .pr imi răsipu;nJs1:_i,l aşteptat.
Stol rnicul şi Br.încoveanru nu r en un ţ ă 1însă l a planul lor
de grăb ire a acţi.lUlnii ruseşti 1şi, .trimi ţînd pe D avid Corbea
ceauşul oa rezidenJt muntean la Moscova !În \toamn a anu l u i
1 7 00, ei r e peit ă prrotpunerea !declanşării răzhoiul1ui ; u9o-turc.
Memori.1Ul cuprindea aJcum rezultatele u nei consf ăitui ni ·; e
crcte care avusese �,ryc la BuCUJreŞti în 1 7 00 Înibre d·om n ,
frat ii Con�:taniti n şi Miha�l Cam1taouzinio ş i p atriarhul Dosi
tei al leruisalimu1ui . An a:l i:zJÎini d siltuaţia polilbică ,internaţio
nală, sl!:arr- e a inteirnă a l'Il1!perirului 1dt01man, relaţiile ru1Sio ·
t'll'r ceişti şi ale bi1seridlior ca1tol1ică 1şi .ortodoxă, concluzia cel o r
pa1tr.u oomeni de Slt aJt: ena c ă RUJsia itrebuie 1să-1şi moo�fice
poHtica externă, îndieinld ipa1ceia cu su ed e ii z si decl annd
război Porţii 66 .
85 Ibidem.
88
G. GEORGESCU-BUZĂU, art. cit., p. 56 ; L. E. SEMIONOVA,
art. cit., p. 43. Şi în 1 702 (scrisoarea către David Corbea din 4 de
cembrie, publicată de C. Şerban, Contribuţie la repertoriul corespon
denţei stolnicului Constantin Cantacuzino, pp. 702-704) Stolnicul, amin
tind despre zvonurile de pace ruso-polono-suedeză, observa : " iară cei
ce au minte zic că de să va face aceia pace, multe va începe păgănă
tatea a gîndi " .
59
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
O asennenea :pnoplllil ere putea 1părea IÎndrăz ne aţă, idar Ill \:
mor.iuil munlteain o a1ngrumenlta în perspectiva Înlbregii .siruaţii
.
51
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
trează o 1î.naltă valoare nu numai pentru sentimentul patrio
tic caire a impirat-·o, ci şi pentru iscusinţa ş i tena:dtate a cu
care a fost condusă. Oum D avid Corbea, ·diiplomatiul mult
folosit în aceste relaţii, a fost omul de casă al Camitacuzii
nilor ·şi StoLni,cul a militat rnaii mult 1dedt Bd:ncoveanu pen
tru întreţinerea l egăiburi lior ou Moscova, 11ol ul lui Const an t i n
Cantacuzino .in poilit iica extemă a Tării Româneştti s e relie
fează în mod deosebi,t . AteI11U ait o vreme de răcirea .relaţ i
ilor ·cu Brîncoveainu, a·ceStt rol va continua un domn ia l u i
Ş t efan Cantacuzino.
Politica ex-t ernă pmmova:tă de stolnic era aceea menită
să elibereze Ţara Rom ânească ş i M ol dova d i n dependenţa
oitcim ană ş i să ais igure aceSttor ţări vechiul s1tatu:t init ema
ţi onal pe c are i-l atesita documen1larea sa istorică. Stolni cu l
ştia că Moldova ş i Ţara Românească ai u fost, în unmă cu
d t eva sec·ol e, ţ ăr� care ş ti au " hQltarăle lor mai tare a l e
ţiin ea ·· , respectate d e vecini, 1care l e căUJta:u prietenia. „ Şi
în l r - acesita chip încă mu1l1tă seaimă de ani •s- au :purtat ş i s - au
ţinut, nici grijă lor de alrte ,domnii şi crăii măcară era, căce
rnulită ş i puternică oaisite avea" 67• I dealul poJiiti c al lui Con
stantin Can tacuzino era ·î1I1itemeiat pe 1convin.gerile is1to,nicu
lui şi pe observaţiile l1uciide ale omului de stat. Ci1t de b i n e
cunoşitea e l s�tuaţia internaţională a Ţăr i i Româneşti, î n
ţel egem d i n acea:s:tă carncteriza:re, caire-,i definea deopofr,iva
autonom i a i n ternă, ca ş i :raponburile de isemiidependenţă faţă
de Poa11tă : „ I ară ceştea rumâni, ori1oum ş i .ou:m pentr-aitîtea
călcări. zdrobiri ş i nespuse irele ce i - au trecut şi i - au ·căl
cat, t ot iat ă pinâ astăzi. . . că tot încă de nu să află atita
fericiţi şi s lobo :: i de tot, iar încă şi domnie, stăpîniri şi
limba aceia a romanilor, tot stă şi să ţine" 68• Înai nte d e
52
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
Cantemir, el ş.tie că ac este r a,po l'lturi ,sînt întemeiate pe tra
tate şi în n egioc ierile cu pull:erile stră�ne se referă la � vechi
privilegii.uri " , pen1ru a căror reaictuia:l1izare oornpl et ă mili
tează Eiste rodul erudi ţiei şi al r eflecţiei pe care S t ol nicul
.
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
STOLNICUL
îNTRE CONTEMPORANI
54
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
ma.ii luminoase pe •Oaife ·eÎ, IOU iÎllliVă.ţă:tura Ş i 1refil,ecţia lor le
Îintrevedeau, iş.i 1Îln care credeau cu putere.
Ou unii 1din aceşlbi .căciruirani Stolnicul a fost oonltempo
iran. le-a cunorsicut -i:dei1le �i scrierile, a colaborat cu ei la
opere de cultura ân ceasurile .de răgaz ce i le l ăJsau obli
gaţiile dregăltoriei 5ale. Despre alţii, mai IÎn vlîrstă, ca Ud riş
te Năsturel sau Gr.igoxe Ureohe, aumse v.oribincLu-1se cu
stimă şi a inrvălţat 1să-ii preţ1uiască din operele lior. Pe Udrişte
putuse negreş�t 1să-1 ruru>ască, aJdolescen:t fiii.nd, cu feciorii
lui ucenicise odată la primele noţituni de gramat i că şi limbi
cLasioe, poate la aiceiaşi das'Căli . Ou Nicolae Milescu corc3-
pondase, ăair itălmăloirea Vechiului Testament a acelu ia o fo
J1osiise, 1revizuiltă, La ediţia din 1 688 a Bibliei de la Bucu
reşti 70 • Despre Costin ştia 1ca i•storic, .despre Dooolfitei ca
simpatizant, de deiparte, al mit11opoli1bul1U1i ipin�bea:g 7 1 , Can
55
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
acasă s au chiar în uni versităţ i sbrăine. Alălturi ·de l ecturile
bogaite oe-i ioferea hlhlioteca, Stolni1oul avea aşadar bene
ficiul unui cli ma t oulitural cu 1bobul nou fa ţ ă de d ece niil e
anterioaire. în op e rel e con1tempou-anilor el putea afla comu
ni t a!l: e de gindi r e şi convingeri , izvoare d e infol'm aţ i e şi
exemple 1pentr:u lru cml lrterar, încă nou pe atunc i , în „limba
cea d e moş i e " .
Din MoldoV1a avea opera lu i Gr igo re Ureche pe care o
f olo1seşt e la scrierea Istoriei Tării Rumâneşti. Era acel ,. Gli
gof'Î e U re ch e , ce au f ost vomic mare [care] cru muMă ne
voinţă ·cetind cărţiJle ş i izv.oaidele, şi al e inoasbre şi a celor
striine, au aflait caip şi înicep ăJbu!"'ă moşil•or, de unde au
izvor:îit în ţ ar ă şi s-aiu .înmulţit şi s-au lăţiit, ·Oa să niu se
Îiil!nece a itoate ţămîle ani•i cei itreauţi şi 1să nu să ,ştie ce
s - au l u c r nt , 1s ă să as em en e fierălor şi d ob i to ac elo1r celor mute
şi f ă r ă m i n1te " 72• Vom II'egăsi în iopera Stolnioului aces.t im
bold al sori1s.u lui, p r ici nă şi a , încep ăJburi i Letopiseţului 7ării
Moldovei d e că t re Gr i gor e Ureche, mare spătar şi aip oi
m are vornic al Ţării ·de Jos În v rem ea lui Vasi l e Lupu ,
izvorît d·in d r ag o s t e a de d rep t at e şi adevăr ce Î1I11sufleţesc
pe adevăiratul i s tori c . E:ste dair m e r�tul I ui Ure ch e de a fi
f ă cu t începutul istmi.ografiei moldoveneşiti În l imb a română
şi aş a l - a pomen�t M i r o n Cos1tin in ip r nd o s lovi a la
· De nea
mul m oldovenilor : „ Laud osir d i i a răpo s at ul u i Urechie v or
n i cu l car i l e au făcurt: de ·dragostea ţărîi letQpiseţul .său „ „
că n u m ai lu i de acea�tă ţară i - au fost m ilă 1să nu r ăim î i e
îin t ru î n tunere cul neş-tiinţei „ . " 73.
56
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
Cronicii lui LoaichÎIIIl BieLski, după oum runoaşterea latinei
i-a deschÎis in!f.ormaţia 11.mor liucrăiri poLonez e oori1se în această
limbă.
Ena un allltor citirt, 1oum dllvedeşte IIlJUllil ăniul mare de oopii
manuscrise ale Letopiseţului isău {1cel pui� 40, diin 1oare se
pă:sitrează 22, care ani O.rculaJt pînă in 1 852 1diind Mihail
KogăLniceamu .publică Letopiseţul pentmu iprima oar ă) .
Dar, ,pe lr'mgă valoarea ideiLor sale istorice des.pre ori
ginea rnmană şi Ull1 � baka buhlr·or roonânilor, Letopiseţul său
are o mare v.a:l-0aire 11iterară. „ Graiul 1colo•rait şi vioi, compa
raţiile iplaisitice, dialogurile desibul de frecviernte, 1iI11tervenţia
dirnctă, metafora, descrierile eviocairtoaire , provernbele .şi ad
mirabilele, unicele portrete, 1trădează li1tera.ibul. P agiinile ·oon
s a cr arte lUJÎ Ştefan cel Mare şi aipoi cele despre Petnu Rareş
le iiei me11eu de la început. Scriitorul se iÎnalt·ă deasUJpra is
bo1J1i1oului. Inima 1lui 1s-a aprins la marile gesituri ale dragos
tei de ţaJ11ă şi la piîlipîirile unui crez de vii,tor, martur ş.i lu
minart. Faptele de curaj şi de înţelepoi1U1I1e sînit S1Ubliniate
la tot pasul, date ca exempLu dfitoru1ui " 74• Ne închipuim
ce 1�ncîntare putea !P11ocLuoe c0I1Jtempo11anilor săi un autor
citit cu plăcere .î:ncă peste itrei secole.
Ideea originii romane a 1românilor căreia Cantacuzino i - a
fă-cut u n U oc artTut ide însemnat ·in opera s a apare ou stăru
i1nţă în ihoate scrierile istorice ale lui Miron Costin :
„ Fost-au glin.dul meu, iuibiite 1ciltiforiule, l5ă fac lbtopiseţllll
ţării noastre Moldovei 1din idescălecabul ei cel dilllbl i, carele
au fostu de Traian nmpăratul„ . " 75• „ î nceputul ţărilOir aces
tor.a şi neamulliui moldovenesou 1şi mllillltenescu 1şi iaîţi sînll: şi
în ţările 1ungmeşiti ·ou ·aicesit nU!lile, români, şi ipînă astăzi, pe
unde sîn:bu .şi ide 1ce sem.Îlllţ ie, ,cLe 1oînd ş i .cum au descălecat
57
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
aceste părţi de ipămîntJU, a ·s crie , mulită V!re:me fa cumpana
aiu istătut suflebUJl meu" 76. Cronica polonă şi Poema polonă
insistă viziibi'l asupria a ces t ei idei rare ii 1sităltea aiutorului la
suHeit. llSltoricii aiu căutait însă o e x:pl i c�ţie mai ooimplexă
dedt ·cea pur ,aJfectivă, găs in d că „\Stăruinţa ou ·care el VTea
să idovedeaiSică poloniilm iorigiinea lI"Oman ă a mmâmillm, 1legat ă
de speraJnţele pe care şi .le ipunea IÎin salvarea ţă·nii sa1l e de
către poloni ·de sulb jug-iul 1turicesc, i\lllcli că 1i1n1t e n ţia au care a
sc11is .acesite cărţi : :pentru a 1dovedi !Polonilolf - ş i apus e
n i l or 1n general - că se ·cuv,ÎJne ca poporiul român să fie
aj utat să ÎlaJsă d e 1siub u-obia lbwrceaiscă ; că nu s e ouvi111 e ca
m1maşu;l civii1izaţi1ei riom a:ne , al lm;p e riulu� Roman să 1rămînă
sUJb ib a 11baria ·buncească ; că cei ce se 1înch ină ami n t i rii da
sicismuLui sînt 1daitmi să sprij ine pe urmaşii .romani1lor " n.
70 De neamul Moldovenilor, p. 24 1 .
7 7 P. P . PANAITESCU, op. cit., p. 1 7.
58
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
de acum cu mare greotăţi 1şi 1să .fie şi spre :invăţăibura scrip
tiuri·i mai :plecaite .a lăoilitori1or ţănii noastre voie" 78 •
59
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
(Liturghierul,
d i n:tî,i cărţi ide ,cuLt 1in 1Î1nltregi1me :În rcxm ân eşite
1 6 i 9, Molitveni cul, 1 68 1 ) , cele patru volume ale Vieţilor
Sfinţilor { 1 682) , cele ima-i muHe 1trnduse 1din greceşte. El s-a
i mpus însă .con1temporanillior .şi GDJbregii cultur i .romaneşti ca
nemuri tor po e t al Psalmilor tălmăc i ţ i ş i st i hui ţi cu o mă
es,trie uimito are la acel în c eput al poeziei noaisbre 1owl:te.
Constantin C antacuzino avea În hibl i1ot ecă o c ar t e ce
1
aparţ�nuse mifropo1l ibului D o so fite i 8 . Era Istoria u nive r
f
al ,. dorul u i '' , S t ol n� cul va fi r e l e c t at la p ri begia silită în
care ajunsese mi trnpolitul ş i , ·de sigur, l a celăla>lt cărtura:r
p r ibeag , prieten şi t ovarăş de ideaLuri p0 Li1t1ic e : Niwlae
Spăta:rul . Şi acesta, aflat în misiune în China va nota, nu
60
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
peste mulţi ani, admir.rnd un plai :î1nsorit pe malurile �lu
vtiului Ieniisei : „ E atîit de fruJmos, îna�t ' Î ţi v1ine să crezi că
eşti fo Moldova" .
Nicolae M�lesicu 1se impunea .şi el conterrnp oranil101r ;prin
preocupări mul.tiiple, de traiduceri, memorialiisfică, teologi e.
Era unul ·dintre acele alese exemplare ,di n 1istwia itrecu
„
61
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
Este manu5ori1.;;ul girec nr. 549 al Hibl i101tecii Academiei, pe
c are copi's.�ul a fosernmat la ,sfiî11şit : „ S - a 1scris cea ide faţă
cu m î1na lui Mihail din B iz ai111t , după po11unca .prea :Î1nţe lep
tului şi v e s t i tu lu i , �lăvitull1ui s t:o l n k ldo'!TI.Ilul domn Constan
t i n faimD,ml C antaic uz i n , în d.omneas.ca m ăn ăshi re a Sfintei
Treim i , a l u i Radu Vodă , 'În B u cu r e şt i , 1 696, m art " 86.
D o·rin ţ a de a cuno,aşte descrierea iÎ1ndepă·rtaitei lumi a Ex
t remului Orienit p rin conde i;u1 pri e t enului �inea de preţui
rr·ea 1penJtPU M i l escu d ar, f1i reş.t e , şi ·de cu r i ozitatea 1imte l ec
t u a l ă propr,ie Stolniouh.JIÎ . Nu 1toit el aim in1:eşi be ,de America
<:i �înid ,. cele lndii alie R ă1s ăribuh1 i şi ale Apusuhlli ,ş i .al te
l o curi ce-s înt r - ac o l o ? " 87• OriZJonbul g e o g rafi c al 1cărhua
rilor vrnmiii 1se lărg·ea, ,şi ori oîit de 'curios ne- ar ipăir e a, amăm
în Didalziile u nu i cleTic de rigori sm tradi ţio n aJl ş i severă
cu l t u r ă o rt odoxă evocată ipi Ld a lui „ Tuimcuin îm p ăr at ul
Chitaiului, că puindu-şi inrbîiu eil mîna pe .coarnele ,plu
g u l u i , s - au î nde mn a t toţi sUJpuş i i l1ui de s-;\:U apucait de lu
crul pămi:intiul1ui " 88 .
Este Ant1m I v.i rea:nul, un aJpropiiait 1al Sitolniouliui im1 nu
mai p r i n lucrul l iterar, dar şi prin vi 6si1t u;dini personalt: :
şi el f.usese în relaţii î ruco nd ate ·Ou B r.încwe anu , acuzat in
ani i cînd domnul n u :mai 'suferea c r i, �i c i s au porveţe ; ş i el
nădăjiduieşte în 1noua domni e a lui Ştefan Cantaouzimo, di
rui a îi '.înch in ă ,în 1 i 1 5 Sfaturi creştino-politice, Î n gre
ceşte 89 ; ş i el 'doreşte izbăvirea 1gra:bni.că a ţ ăr i i 1de sub
62
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
apăsarea ,gtrăină işi, IÎIIl acelaşi an au StJo1niicul, 1p i e r·e 1pootru
crezul 1săJu 1poliitic .
A fost run .maire t�pog,raf iŞ� datrorită :Lui ·domnia 1ui Con
sta!Il!tÎID. Brinooveanu „ e cea mai fowno.asă epocă ·clin iarta
.t.i(pogmafic ă românească„. Este mer:i,tul de neui1tait all aices
bui �b eric, Antim" 90• A fosit iun .iscusi,t gravior ide li1tere şi
viniiete, caiig.naf ·şi .mirn�altJunii�t. şii pe hună idrepta;te �I \lau dă
del Ghiaro : „Era ·dota·t cu irare ia.lente, cu norscînd scul p
•tura, pi.ctrura şi ibroderia" 91•
ln •seria 1ucr·ăiri.lo·r tipărite de mitropo!litul Antim I vi
reamrl s e numără multe s.CPieri ou rcamaater 1relig.�os, da:r ,şi o
culegere de maxime, Floarea darurilor {Snagov, 1 7 00) , ro
maimtl ipQpulair ide l arg ă •răsp�ndiire Alixandria, rO Grama
tică slavonă (Snagov, 1 69 7 ) . Ceea ce l-a .făirut. cel mai cu
noscut au foot Didahiile sau ptredioilie •sale, IÎn care :rriti·că
moravurile din v;remea 1Sa. E n e ngic e în rnustrairea for, pre
dicile lui se aidiresează tuturor ou a spr im e , !dar şi ·ou 'O mfo
dră co nştiinţă a demnităţii ·şi a .chemăr�i .sale de ipovă
ţ11i·tor : „De in-.aţi ş1tillllt ;pUnă acum iŞi de n-au !fas·t nimeni
să vă înve ţ e , iată că acum 'Veţi ·şti ·Că am .treabă icu toti
oamenii oiţi s1nJt în Ţara Româneaiscă, de la m i c 1pî nă la
mare" 92•
Ounoşotea lrianlhirle 1geo11gâ.ană, tu11că, air.albă, g.reacă şi sl a
vionă. Dar vre dniic ide fan.mă este fel1J1l .în ca:re şi-a în.su şi ·t
limba ţării •sale atdoptiive, faptul că 1în ·puţini ani „ a ajuns
să vorbească şi să :scri e o lwb ă, 1poalte cea mai trumoasă
dintre a ·tut'll r0tr căfllruirarilror epocii " 93•
68
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
La 1toate ÎmSJuş i rile 1s·aile, m ilt I'Qlpol�bu l Anrtiim a adăugat un
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
mult mai 1scu11tă, focheiată l a cincizeci de ani n eî mpl i n iţi ,
uimeşte şi dezorientează p rin vaisitiita1tea operei şi :prin rnm
plex.iit aite a iprort:eică a personalităţii i s ale " 97•
Variatele domenii ale op er e i lui C arutem ir (istor i a, fi i o
zofia, 1.ogi1c a, et i c a , geogr afia , 1oairtogi�afia, muzica, teolog i a ,
or i•ent al,isti c a) îi daJU, firreşte, wnanistu1ui moldovean ,titluri
de .seamă iÎn mai mu!Lte oa,piltole .ale iistoriei .cul truiri.i ,i;omâ
neşti. Ştim as tăzi că Hronicul romano-moldo-vlahilor a i n
spir at !Opera iSltorrkă a [intregii Şcoli ar del en e . Descrierea
Moldovei esite cea dirntîi monogr afi e a1mplă întocmittă de un
român asupra une ia di n pmv inciil e ţării noas!l:r·e . Val o a r ea
lrui ca oriental1ist i-a aJbras admiraţia lumii ş.tiii n ţi f i ce con
temporane şi Istoria creşterii şi descreşterii Imperiului oto-
11ian a foot pe bU1I1ă drre ptate ip re�u ii t ă nu n um ai pentru in
65
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
CĂRTURARUL
66
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
însuşirea ;urr-i e i vaste ou]buri, qpere em�ne.nte ale f.iloz.olfiei,
istmiei iş i Ji1teraturi1i d.asi·ce, 'ffie dieva:le 1sau contempocane.
în caltal·ogul dlirţifor cumpărate <În litaliia, pe ·c are- l :s crie la
l ·iulie 1 66 7 1 00 ' u1ntlîilnirrn Iliada işi Odiseea, VertSll1T i le lui
67
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
V i 1�gi l iu, T e r e n ţ i1u .
I-fo1raţiu ,şi M air ţi al, scrieri1le foi Lucian
sau V a l e r iu s Max1imus, isitori �l e lui Tit Liviu sau Qui n t u s
Curtius, ope r e l e filozofice, fi°zice şi ·Cos mo log i ce al e Jui Ari s
totel, comentarii la a ceste opere de Alexa;ndm din Afro
disia, Temi,Sitius, Simpl i c iu:s sau I o an G ramaticul. Tot atunci
a cumpărat S tolnioll!l e>p er·e eti,ce :mai vechi, ca M anualul
l u i Epictet, sau mai noi, ca Adagiile lui Era:sm. Gî nd i,r e a
ma:i . în d r ă z n e aţ ă a evul ui 'ffi ediu er a .prezentă p r i n Substanţa
lumii a l u i Averroes, i a r cea modernă iprin Logicile lui Ce
s ar c C r e mon i n i ş i Z ah ar e l l i . A'sit ronomia prin Harta cerului
C3
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
i5tori,cuJ sîrb Georg e Brnnoov1ici 1 02, fratele acesituia Sava,
mirt rop0ili1t la Alba-11\.lll i a, m ed i1c ul ,grec Iacob PylaTino 1 03
sau 1Înv ăţ atul ,engJez E dm001Jd Ch�shull 1 °4 - erau 'tot atî1tea
izvoare de a ch iz i ţ i i de cănţi ,cumpărate sau dăruite. Cam
pani i1le militare la ,care participau .trupe rornâineşti nu pu
teau ·întrerupe p as i1Ulllea b�b1i,ofi1l ă ia Stolni1oul1ui. Ostaşii ,care
foseseră l a asediul Carrn eniţei ,î n l 6i2, '1 a a s ediu l Vienei în
1 683 105, ca şi omuţii lui Tokoly în 1 69 1 , 1îi aduc cărţi
scumpe, :p ăstr a te apoi cu girij ă Ja Mărgin eni .
Bibl�oteca Stalnicuiliui er,a lU!Il bun ide care, prin lectură
sau prin daruri, s-au folosit rmulţi irub i,tori de cul1tură ro
mâni sau străini. In:semnări ipe cărţi, ca aceea din 1 696 a
l ui Damaschin al R�mnioului pe un exemplar idin Concionl's
102
Cf. CORNELIU DIMA-DRAGAN, Cultural Relations between
tize Serbian chronicler George Brankovich and the Stolnic Constantin
Cantacuzino, în .Revue des etudes sud-est europeennes", II ( 1 964),
nr. 3-4, pp. 553-560. Prin Francisc Lugasi cerea în l 706 din T ran
silvania opera istorică a lui Wolfgang Bethlen, după ce avea pe Bon
finius, Istvanfi, I. Bethlen (cf. I. MINEA, Ceva despre Constantin
Cantacuzino stolnicul, în . Cercetări istorice", VIII-IX ( 1 932-1 933),
nr. 2, p. 7 7 ) .
103 Este cunoscuta Chronica, succintim comprehendentia res memora
�9
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
a l ui Diidarns de l a Veg.a {Veneţia, 1 604) ipe caire - l 1ci1t1se106 ;
src ni·sio1r.i cLin 1 7 08, 1 7 1 2 , 1 7 1 3 pPin caire Slro1l1I1i1aUJl 1ηş i .ainunţă
70
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
prietenul, Hri..s an t Notruras, patriarhul .Jerusalimullui, ca 11
tri.mik ,;un rca1endar de 11înniovo (Tyrnavia) z�s al Astmfi
lului" 1 07 , .apoi a1te calendaire ; cărti 1dăruiite de el găsite în
bihl�oteci din Ţara :&oonânească, Tiransilrvani a ,ş i Mo1Idorva,
ara t ă că Sitiolnioul .tnansmi1tea ou ihuourie .liumi:na •Oll!pnirnsă 'În
107 Scrisori ale Stolnicului către Hrisant Notaras din septembrie 1 708,
noiembrie 1 7 1 2 şi 27 ianuarie 1 7 1 3 la HURMUZAKI, Documente,
XIV3, Bucureşti, 1 936, pp. 58, 102 şi 1 1 0.
1 0 8 " „.Cele
mai multe cărţi [din biblioteca Stolnicului] s-au rădicat
dă Niculae-vodă şi le-au dus la vivliothichi al său cc făcuse la Ţa
rigrad" (O descripţie a Tării Româneşti din secolul al XVIII-iea, ano
nimă, în N. IORGA, Studii şi documente, voi. III, Buc., 1901 ; cf. şi
I. POPESCU-TEIUŞAN, Vechea bibliotecă a Colegiului popular
"N. Bălcescu" din Craiova, în „Studii şi cercetări de documentare şi
bibliologie", VI ( 1 964) , nr. 2, p. 1 87).
109 Păstrată în mss. rom. nr. 441 şi 3 443 ale Bibliotecii Academiei,
71
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
real i tate mul t m aii num eros. D ar pe I11tnu epoca anter i o a r ă
72
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
aşa şi aici dară au .rămas de aicei.a (romani) şi pînă în we
mile de ipre iunnă s- aiu :tras " 1 1 2 • De la RQiIIl a În Dacia "mari
o ameni şi de mari neamuri veniia" 113• Legenda transmisă
de Simion Daiscălul, cunoscută prin 1croni1ca foi Ureche .pro
ourată în MoMova, e respimsă cu in1diignare. !ipoteza <:ă mol
d ovenii 'Îinşilşi :s-ar .trage d i n păstori maramureşeni e rf:rntaită
cu i ronie 1 14 • Cantacuzino vrea să ateiSte o 01rigine nobilă
românilor, de aceea chiar cînd ipărăseşte .discuţia desipre
v.eohea Daoie pentru 1că "ini1ci putinţă-mi iasite a şedea, pre
t-0ţi cîţi scriu de această Dachie, şi astăzi de aceşti valah i ,
cum le zic, ai1ai să-i aduc" 115, pentriu idemomtrnrea adevă
rului ipriv i nd romanitatea .no a:stră nu ip.re cupeteş1te nici un
rînd. I deea pe caire o apără este lapidar exprimată 1in fraza
„ i ară noi, :11u:mâruii, 1sînitem adevăraţi romani şi aleşi 1romani
În credinţă şi în băr1băţie, den carii Ulpie Traian i- au aşe
zat aici IÎn urma 1lui Decheval, 1dU1pre ce de tot l-au supus
şi l-au pi e rduit ; şi aipoi şi a:lalit tot şi1reagul împăraţilor aş a
i - :iu ţinut ş i 1i- au lăsat aişeza�i ai1ci şi dintr- acelora răm ă
şiţă să trag ,pînă astăzi rumânii ace�tea" 1 1 6 •
Tratîn1d poporul român din provinci ile i1sforice 1ca pe o
oo itate, aicelea.şi consideraţii ştiinţifice ş i aipologetice îl fac
pe autor să atace ,sporadic pwbleme ,sociale şi naţional e. Cu
m ul t ,realism el menţionează asimilarea străină în ţări le
române, mai ailes în nîndurile cl asei .dominainite. Cunoaş te
asuprirea socială a românilor din Transilvania, reduşi l a
condiţia :de 1i1o1haigi , 1Ga ş i 1dez11Jaţionaliizarea airiisitoanaiţiei ro
mâne.şti prin trecere la calvii nieSm . DesGrie cu simpati i' su
ferinţele grecilor şi românilor din Imperiul otoman.
m Ibidem, p. 29.
1 13 Ibidem.
11 4 Ibidem, pp. 5 1 -52.
1 1s Ibidem, p. 34.
11 6 Ibidem, p. 52.
73
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
P ro.blemei orig in �lor pop0Pul1u i român îi este a:s ociată
aceea a con:tinuirtăţii tSale .în rDacia. Împotriva :teoriei retra
gerii .romane 1În suidul Dunării 11idi1că o.biecţii ştiinţilfo:e. Cum
putea o populaţie 1î1I1flori1toare „ moşiteniriJle lor cele .înţelenite
de atîţia arui 5ă le larse ş i să meangă ide a 1se .aşeza pentr-,ailite
l o curi m ai �pre iş.i mai setei ? " 1 17 • I ar 1dacă itoţi s-.eir fi ·re
tras, C ll!ffi se expl ică prezenţa rromânilor la nio r\d ide Dunăre
şi în Transilvania ? Cantacuzino acceptă :o .retragere p ar
ţia.lă sub Galienus în 2 7 1 , care- i ex.plică populaţia ouţo
vlahă din Peninsula B alcan�că. Dar continuitatea români lor
în Daci a o afi rmă ca ipe o •real1iitaJt:e iistorică 'Şi ca pe un
argument in favoarea iÎnsuşi·r ilor reimarcaJbile ale poporului
român . ,, însă nu puţină mirare iaste la ·toiţi aîţi scriu de
JJceas.ta, nici l a cîţi hine vo.r .socoti de aceşti rumân i. c um
s-au ��nult ,şi au 1s tă blli t ipănă astăzi aşa, păZiiindu-1şi ş,i l imba
- 1Şi OUIJil au pltl'tll!t Şi pot IŞi păJmÎn!tunile aaestea lăcuiesc
C are acestea la puţ�ne 1l� mbi :şi neamuri ISă vede. Şi mai
vîrfos atîtea roduri de oameni, sitreine ·Şi varvare, preste
dînşii au dat şi au s trica:t, cari ipeste alţii aşa dînd , nici
numele, ni ci al t nimic nu să mai 1ştie, nici să m a i pome
neşte de acei:a. . . lară ei bot au s t ă rut şi s-aiu ţinu•t cum
sînt " 1 18•
Din ·această evidenţă a rezisitenţei poporului român de
gaj ă SiLoi1nioul expl1icaţia !lolului său isto11Εc. După încetarea
9tăipînirii romane, arată autorul, populaţia romanizată, „ acei
irumâni .dachi ce era aioi 1şi al Lor traiu şi stc1.r.ea î·şi cerea,
şi cit aiu p UJtut a 1să ţinea au nevoit, moşteni vechi işi î nte
mei aţi ac es tor păimîn;turi soooti11Jdu_,se că sînt ; 1penitru că
prin sute d e ani itrecuse ş i să răidăcinase în foată D achia
lăcuind ·şi ş eZiÎlllld " 1 1 9.
1 17 Ibidem, p. 44.
1 1� Ibidem. p. 6').
1 1 0 Ibidem, p. 6 i .
7-1
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
Reiese 1că 18taLn1�0U!l aişează 1î.nfiiinţairea 1primel1or :formaţii
p.o1iitice locale !În !PerÎloaJda aipar�ţiei 1pqp01arrelor migraiboare
şi •CU demenite1'e de administraţie, 1egi1slaţie ş'Î orig anizare
mi1l�tairă moş'tenite din ti.Jmptl'l ·domiinaţie i riomane. „ Aşadară,
aiceştea, ,dJomn�i 1şi v•oieviozii iLor avr'mdu-i .ş i l eg.i ;bune ţrnnd
şi păzindu-Le, 1ş i focă şi ibUini .oisbaişi 1fiiimid, şi ţara lor osebi
au iîn'Cepwt a-şi 1Păzi, hioltarăle for mai fare a Je ţinea, n i
mănui n i1c i ei 'Vrfoid aibîta .a s ă imai SllISpune " 1 20 •
Ln scri erea iisltoriiei 1sale .St0'1nioul ar:e 1ţiinu!ta ,şi oriÎ!ter.i!i le
cercetătorului modern. Iniţiativa sa este 1d:atoraită wriozi-
12 0 Ibidem.
75
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
tiltii, /Jalriotismului şi raţiunii /Jolitice : el vrea să deslu
şească întunericu!! •ce d ăii.nu i e asupra :trecutulu i românesc
pentru că, 1după cum constată, „ 011bi, muţi , 1wrzi sîntem de
lucrur i l e .ş i f apte l e celor mai 1 d e ,demu1t ce intr-acest rpă
1 1
m în t s - au 1ntîmp lat şi s-au făicut " 2 : din această pricină,
121 Ibidem , p. 5 .
1 22 Ibidem, pp. 8- 9.
1 23 I bidem, p. 5 .
1 24 lbidn11. p. ·I . �i u rm . (citatele despre izvoarele istoriei).
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
ţări i ?" cuptninSU!l lor informativ este redus, „ip e nt ru că
;
drie ce-i z:i,c " . Aceste avertismente niu SIÎnt ·CU totu l nega
tirve, ci do ar irestriiOtiVle, penlllru că 5i:bol.niieul ·ÎnS1uşi anun tă
că v.a folosi Letopiseţul ţării, chiar aş a „1scurt, întnmecait şi
făiră ·onînduială cum i asite " . El ad augă sursele e x t e rne :
„dllJpe fa �stiomki i ..sltreini, ipe 1a guieci , pe la libşi, pe 0la urn
gruri şi pe la alţii v.oi rum1bla a 1cteJ.'1e 1şi a mă 1înda1tior i " , sfă
tu�nd �insă fol osire a icu prudenţă şi a acestora.
Carader�siti·că, la Slboiln�c, e1S1t e ipireife r in�a perntmu iinfonma
rea 1r e centă fiie şi 011a!lă, 1dim 51lllfS e :siLgrure : „.Lnsă nue, den om
de or·ed inţă �i .de .cinste şi aceaista .şi al1tel1e oa .a.ceasta au
z�nd 1şi mai 1pPOasp ete mcă fii.inid, @mi :iaslte maii tmUl/t a crede
deoÎ't .cel e .ce să citesou prea vechi .şi 1SÎ1n1t în ip ă 11e l'i " 125 •
în .apeir.a sa 'S:înt fo:losiţi n u m ai iputirn ide 26 de au.foiri
ant i ci (Tit Livi'll , D i od o r Sicull1u s, Quintrns Curtius, S traho,
Dio Cassiurs, fondanes) , med i e v ali (Procopiu, Tzetze s, Zo
nara) .sau m ai ap11oa;pe de epoo a ihl1i (N auclenuis, F i1LLp Clo
verius , Ioan SleiidaJilfllls, Noel Ocmti, I. Cari·on, Marius Ho
norarus, F i lippo Buonacoorsi, FlaViio Bi.ond10, Enea Silvio
P i ccolom i n i , Ioan şi WiLheLm Bl au w) . Sînt prezenţi m aj o r i
tatea autonilor caire, itr aillÎIIlld ·despre istoria Ungari ei sau
Poloniei , au conitribuit .şi ila aceea a ,ţărilor 1rornâne : Bon
f inius, Mari t in Cl'omer, La'lLrenţiu Topipeltin, N i wlae Ola-
i7
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
hul, Avraarn Bacşai, Callima oo E15periente, Ioan Sambuous,
Mihail Reti N ap o li:t anul. Umaniis1tul Smipodoibeşte îirrsă ex
·
78
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
torului ,de colonizarea macedl{)Ileană ; Talporlul din1tre români
ş:i. mm.ani e ·comparaJt ou acela dintre grecii moderni şi :cei
vechi ; pensisitenţa 1oo�tiiinlţei şi a limbii române este jude
oaită .prin situaţi.a alltor popoare COnltemporane · dacilor, a căror
urnnă IS-a pi endJUt ISU!b I.Stratul noii-or ven i ţi Liipsa izv-oairelor
. .
79
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
t e i , ceea ce expl ică osîndirea ti ranilor, „ acei c ruzi .tigri ş 1
veninaţi halauni, sibηripituri· ş i terata (monştri) ·din neamul
omenesc "' . Este în această pledoarie pentru l ege ·o l imită a
concept·i e i Stolilli ouilui, c ar·e av·ea ih1iiia că 1r.especbul legii
poat e salv a ordinea feudală d e 1pi eire ca •şi :de t ulburări so
ciale . .. BLJtnii şi drepţii - scrie el -, .aiu l1egi ipu.se, ş i n e
miş cai�c 1l e ţin oa 1să ipoaită sta polib�a şii soţi irea omeneaiscă
ca nici c ei tar·i şi m ari să m1 ais�prească şi să n:u cake p e
c ei m a i slabi ş i rrna;i mioi, ni ci c e i imici să nu năipăsrtui a5că
ş i să ocă�ais.că pe cei ma.ii rnairi , nici unul ,de 1a .ailtuil 1să ră
pească ş i să ia fără de !tocmeală şi fără ide lăge " 1 28 • Vor
beş.te aici aris�oanaibu� caire ţine :l a 1dom it0 aţia d as,ei Lui, 1dar
îngră direa acestei dominaţi i Înltre d·r ept şi morală era o
teză nouă în climatul ide ahuz ş.i bun plac al feudaili loT
b al c anici ai t imp u lui .
În I 7 00 este i m primată la Pad·o va harta Ţări i Româneşti,
alcătuită de Sto·Lnic, au ti.blul (1Îin ,�receş.te) : Tabula geogra
fică a prea înăltatei domnii a Ungrovlalziei împărţită în
'
,rn/Jles/Jrezece ju de fe , du/J ă descrierea şi forma foarte exactă
/Je care a făcut-o /Jr ea nobilul, /Jrea învăţatul şi p r e a în
tele /Jtul boier, stolnicul Constantin Cantacuzino, pentru do
cmnentarea prea eminentului medic filozof Ioan Comnen.
Ti părită de H r isant Not airas şi dedi cată lui Constantin
B rînc oveanu, h ant a es.te, după avizul cercetătorilor, pnn
bogăţia informaţii lor ·sal e, ,. cea mai hogaită din cite se fă
cuseră pînă atun ci asupra Munteni ei, Jn.trecînd prin varie
t a t ea elementelor ei eh.iar 1şi pe multe din .cele urmă-
to are '" 1 29
.
80
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
Datele consemnaite de aruit0ir s'Înt de ondin fizic, ipoli1tic,
economic şi arheofogi1c, ceea ce coresipun:de interesell1or 'Omu
81
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
nez, care a foSit oon si:de r nt „ipr�mul ariheolog al românilor " .
a datorat negreş i1t St10Lni1mil1U1i .iin1tmduoerea 1sa Îlll ainibichită
tile Munteniei 1 30 • Io rga a presupus .ş i exis1tenţa une i părţi
pi erdute din Istoria 7ării Rumâneşti, a cărei p rezenţă o
recunoaş1te ·În scri eri mai '�Înzi:i.
La oper:a i1s:torică �i igeogirafi că a Sto1ni oul ui 1se adaugă ,
cea fil ol og ică . O notă 1din Biblia lui Şerban ,fi numeşte 1pir1in
tre colab oratorii rde seamă ai itraducenii şi nu es!te exdus ca
tO'c.mai el să fi p r imit im anu'scri·sul iniţi al a:l acesitei tradu
ceri daitiori.te, cum ş,tim , spă!t<IJruliui Miles1cu, ounoiscut al l u i
C anJta'C Uzi no 131. Pre faţ a îmălşi a ediţiei este neîndoielnic
1 30 î
n Biblioteca Universitătii din Bologna se păstrează lntrebările
contelui Marsigli şi răspunsurile stolnicului Cantacuzino privind pro
bleme din istoria românilor din 1 694 (fondul Marsigli, ms. 57, f. 192
şi urm., semnalat de N. IORGA, Manuscrise din biblioteci străine re
lative la istoria româ11ilor. în Analele Acad. Rom.", S. I I . Mem. ist.,
•
82
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
alcăt'Ui.rea lui 132• Fraţii Grecean.u îl ev·ocă recunoscători pen
t ru ajuitoru'I iprimi1t la tălmăcirea Mărgăritarelor lui Hrisois
85
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
l i 4 6 1 34• Remarcabil prin l im:ba curată ş i f raza curgăto are?
t e�tul este un documeI11t al 1 uptei ·pentru introd'U!cerea limbii
mmâneşti în biserică prin eforturi1le cărturarilor noş tri uma
ni�ti .
Dar capitolul cel mai ,întins \din Operele complete ale
Sto l nicului î l va cons1titui coiresipondenţa sa. Maii numeroasă
derît am crede, din această 1imp0Ptan:tă con:t.r ibuţie ad usă de
Stolnic la i stori a europeană i a �remii sale s e descoperă me
reu noi fragmente. E a va ,fi 1însă, negreşit, partea cea mai
greu de d efinitivat din rnoşitenirea l iiterară a 1ui Constantin
Cantacuzino, pentru că numai o ce11cetare atentă a arhive
lor otomane va putea scoate la iveală zona îrn .ă ito tal n�
cunoscută a relaţii'l or sale ,pnn rapoarte. memo1rii, me
saje iss.
84
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
m ai vie lumină a 11oluJiUl.i pe carie 1-a .av:ut Stolnicul în
această operă, care a aşezart: ltememle �nvăţămîllilltului .supe
rior în ţaira noastră 136•
85
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
O VIAŢĂ DE STRĂLUCIRE
„ CU GHIAŢĂ îN INEMĂ"
86
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
împrumutaţi cu cîştiig bun negU1S tori1lior din Ardeal sau Stam
bul . Dar e, fireşte, viaţa clasei .sltăJpînitoare şi a frunta:şifor
ei la :p'l.ftere. Ţara adevărată e fonmaită din ţărani şi tî.rgo
ve.ţii , din „bi mic i i " cei mulţi icane suportau hogăţia celor
de rus plătind o lungă listă de „:daj1dii " şi „1rîndueli " . „S;i -
tele 1d1e plăii<11Ş i , 1cele de :d:rium, runide se mai ·cereau podvoa
diele, men�i·cele, conacele ş1 raÎli .de oilac, so1daţii, :sate l e
„ c u rupto ar e " , •care dădeau : o SU1mă fixă la Sf . Gheorgh e
şi la Sf. Dumitru, ihreslele, supt care 111ume se cuprindeau
mulţi .privil egiaţi : oraşe, „ slobozii " , boieri, măm �stir i , pre
oţi, „sutaş i " , „ sluj i tori " , mioi ·dregăltori ·ca logofeţeii
de di
van ; negustorii .stJrăini ca braşovenii saşi, iv1Înzăfori de pînză
proa�tă, funii, ustenlsile ; chiiprovicenii, evreii •În haine ne
gre s au vinete, armenii, girecii şi turcii ·cari 1ţineau colonial e
ş i arti·oole de modă, 1păstorii ide peste munţi, „ aileşii " , dau cn
1a s Ibidem, p. XXI-XXII.
87
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
m i nări datorirtă legăturilor economice şi pol it i ce tot mai
strînse cu ţările învecinate., ou Rusia, Poloni a, TurCia .ş1
Ori en1trul Aipropialt " 1 39•
Din capi!bofol de arrtă românească &nnoiitoare fac \Paf'lte
c ase l e Call1ltaouz;iini1or. Ale Sto lnicului , mai îintîi, aoeilea !În
care a copilăriit, a 1t r ă i t şi a pr imi·t :o aisipe ţi i căJf1turari :Sau
înal ţi demn�ta;r.i din ţar ă , dJ�p}ornaţi 1saiu d er id străini, în
care a ·gîndit şi a scri'S.
Dintele V['emii a r o s nemilos ·Îln zi durile p alatdo r canta
cuzi111 e şbi m ai mulit idedÎ't În c ele ale Brîncov eni1J..o r . Diin casa
păr.i ntească de '1a M ărg in en i , aproape de Hl1ipeştiii de Tfrg,
3.U răm a s doar mărituriile unui remarcabil gust în a rhit e c
8!!
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
vodă B11încoveanu" 142• Ni,colae fo11ga, care a cercetat Tui
nele ei prin 1 9 1 5, evocă "'splenid�da sală ai cării păreţi sînt
încă întregi... puternicele ziiduri de cărămiid ă tare, străb ă
tute de !fereşti care aveau în jurul lor delicate cadre de 1t en
cuială stucată, proeminenţa IUilui pridvoT elegant, de zid
închis, fără 1st'îlpi, ,aJdJÎillcile :beciuri lbol1frte, astăzi năruite. ln
init erior dulapu ri l e ce se înfundă IÎm păreţi, încadrarea cu
profiluri a ltultiu ror detaliilor aPhiiteotJoni1ce sînt de cel mai
bun gust ·ş i de ,cea mai fiin ă execuţie. Frumoase ipla!fon
duri ho1tiite aicopă r itoaite S1nc�erile. P1rin uşile acum idă·ră
pănate .o privelişte 1minllilll aită se :desfă:şură, 111 eitedw şes, oda1ă
ptin 1Încă d e păduri, în locuii semănăiburilor de astăzi, care
duce pînă la P l'O i eşti. Pe feresitrdle arum oanbe a privit
cîndva cel mai cuminte boier al Ţării Rornâneş'ti în vre
mea •sa, îunvăţa!!Jull stolinic Constantin C31I11taiou:z;ino, care !Pri
mia laPg :pe domnul săiu la Filipeştii lui Costandin Canta
rnzino Stolnicul" 143• Dar .tot aici, Îl1l aceste „ zidwii pr i n
ci are ,ce te uimesc, mai f1riumoaise 1decit acelea d in 1caipi
t al ă " 144, ii primise poste1nfoul Cantacuzino, taităl, ipe Pa
tria.11hul Anti:ohiei, Macarie, 1şi pe invă ţa1bul său secretar
Paul din Alep şi acesta nu se 1s abură lăudînd frumoasele
odăi Î1mpc>d,obi te „ dup ă moddul celor din Oonstantinopol "
sau „ delido aisa baie caldă d e marmură frumo�să " . D i n
a1c este monumente de civilizaţie şi 1b un gusit „n-a rămas
îns ă nici o urirnă şi nu p ăstrăm , fipeşite, nimi1c din cee a
ce făcea ca încăperile să semene ou a!Ie locuinţelor bogate
din Consitantinopolul stăipînilor... în golul :încăperilor pustii
închipuirea cetiitoriil or cu simţ ipen1tru imăriir ile şi tragediile
trecutului va putea proiecta vi1siunile unei vieţi de fam i l i e
( 1 9 1 5), p. 2.
143 Ibidem, pp. 3-4.
144 PAUL DIN ALEP, Călătoriile patriarhulu i Macarie de An
89
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
rnuLţ umite (Brîin001veanu viziitează Fiilip
i eştii de l a Praho va,
.:a 1ş i F i l iip e.şit iii de Pădure la 1 7 05), unor 1Înţelepte s faturi
pr i;v i to ar e l a soarfa ţeri i , runor aipr�g.e h11p t e · cu o s oartă
adeseori f o arte a�ă ( a�ci 1a 1fost 1prms, -de . oa m eni i J1UJi vodă
Mihai, Spăitamu!l Can:taioUZJino)" 1 45. T11eoerea idOIIl1lI1Jlll UJi pe la
conacele icanit acuz,ineş t i o rela·tea2'Jă Cronica anonimă despre
90
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
Brîncoveanu, ou iPrecl'Zle de 1repor.ter : „La 25 idni ale lui:
august ( 1 705, n.n.), viirtd că�ăraiş i dă la Ţarig.rad, scriia
boiarii domnul'llli 10U1m .că -să raiflă P1oarta fo mare linişte ..
Deci domnul îi11 ţ elegiîI11d, fiin;d iş.i vrierne !frumoasă dă pre
um:Mare şi mai V'Îritos că dă dÎrnld ;li.dise măriia-rSa :sifîin ta mă
nă-stire Rn"ltnnecul nidodartă nu mersese 1să o vază şi pentim
aceia mai mult, iar şi rea ;să ·s ă primble, gătirtu-se- aJU şi la
zi întni a lui seiptemv rie, dernr>reună cu boaită caJsa rmăir ii
sale işi cu toaită hoierrimea, .aJU purces den TingioviŞte şi, fiind
rugait de boiarii ce rSă afla în P111aova ca să meargă pă la
satele 1lor, măriia •Sa, ca un domn bHnd şi înţelept, prii
mind, au mersu iÎnbîi la Mărgiille nii foi Mihaiu Cantacuzino·
vel-sipătar, unde făoînldu-i f mmQs şi minunait ospăţ, s - all'
sculaJt :dă au mersu şi au făouit ma.sul fa FiLipeştii lui Cos
tandin C1ainltacu7.liino stioLnerul . Şi 1aiu fosit •Şi a :doua zi dă
iprÎlruJu, 1.ar după ip!I1Îlnzu ,în !diseară 1S-!aiu :.soulait şi au menff
la Filipeş1tii T1o mii CaintaCUlZirno vel-poste1nic şi au făcut şi
a doua zi rprînrul acolro ; şi ide acolo aiu me11su la Măgurenii
lui Şenban Cantacuzino biv-'vel-'paharnec, ·ospătînrdu-1 şi·
acolo foarte frumos " 1 48.
în mariginea B'llloureşlt:i!J.or, la .&fumaţi, dăinuiie biserica şi
ruinele paJlaJtruilrui de ilrmgă ,caipiltală al Stc>lnicului, :reşediinţă
în anii de ,activiltate, :post ide 1oihserv.aţie tÎln :anii ide disg.raţ ie,
de unde -putea urnn ări ipolirtiica 1d01IDnulrui cu care-şi răcise
legăturiil e, rde unde 1trimiJtea căriţi rşi veşti patriarhului Hn
sant al leru.salimullu i. ·în lbiserii,ca Ide alălturi ou foumoasă
pri1sainie dim 1 696, '.În carie StoLniioul arată că "'din temelie·
o au ridicat, o au fă:cut şi ·O au înfmmU1Siţat întru pomeni
rea dă veci a păr.inţi110ir, moşilor 1şi strămoşilor 1săi şi a lui
şi a tot rodu lui şi a neamului lui " , zăceau „ oasele jupîne
sei Maricăi, a ifii-săiu foi Toderaşc-0, a ifiie-.sa Despei, a ne-
poate-si Mariei rşi a străinepota1or : fordaiche i .Il�nca, ooconi:
91
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
şi cocoană fiind a acelui s�ngiur < ...j u)pan Cositandin Can
tacuzino b i v v el stol (mic) � , cum arată piatra de mormînt
din 1 7 03 m. „ Pa labul lrui Costaindin Cantacuzino e o mare
clădi re pe p ivn i ţ ă, 1la care se aj unge 1pe o s cară l aterală.
Străbătut de fereşti m ari pentru acel t imp, el are o îm
păirţire în imani camere, lumiillio aise, în j1U1ru) umJJi h all cen
tral, al căituire care am i n t eş t e l ocuinţele v eneţiene cu 1care
emd i1tiul boier era deprins din vremea sit.udiilor sale la Ve
netia şi Padova '' 1 48 •
Mai evocatoare p en1tru ambianţa în care a trăit Stolnicul
sînt însă frumoasele palate b !'1îincoveneş.ti p ăstrate. Legătura
de rudenie, afaceriJe p ol i t i c e, momentele festive ale anu
l u i , prietenia cît t imp va fi rămas întreagă 1.- au adus ne
.
1 965, p. 1 43.
150 G. M. CANTACUZ INO, Izvoare şi popasuri, B u c . , 1 934, p. 33.
92
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
de ce l - a impresionat atîl de tare 1pe La Motraye cîţiva ani
după pieirrea lui Brînoorveanu. Călătorului apuseain palatul
i s-a 1păimt „dă'cLi1t cLUjpă moda europeană, mpCJldobit pe
dinăuntru cu bogate plafoane 1şi hune rpi,ctuini" , aşezait Hngă
„ t
un lac care se află fo re o .frumoasă .grădină, ţinînd de
aiceaisită casă, .ş1i un ipîriia;.ş 1ca:rie ,curge pe Ungă casă" .
Ourţile din Tîrgoviş1te, Poblogi, Obileşti, Scăeni, Doiceşti.
Sîmbăta ,de Jos în Făgăraş, 1cămările domne.ş.ti de la mă
năstirile H ureziul, Brîncoveni, Sunpa;tele şi celelalte rn u1 t e
ctitorii hdncoveneşti n vio r f i adăipositiit ş i ele, viremelnic,
pe StoLnic. Dar el avea neg.reşilt măcar o încăpere, 'lllil ,. ca
binet de lucru" la curtea domnească ,d in B u cureşt i , ca şi l a
şt
Tîrgo v i, e, ide altfel, caipitala în care, c a şi Brîncoveanu,
se s imţeau mai la aid ăipost, pe1J1Jtru că era mai departe dt>
Dunărea unde începea ou aid t>v::l rat puterea Porţi i.
„ Asup ra ip al a1tului •din BUJcu.reşti - scria N. Iorga într-o
col orată evocare a vrem i i lui Bniincoveanu 151 - avem nu
numai însemnările d1in fugă ale călăt,oruliui menţionat (La
Motraye, n.n.), oaire-1 găisi m are, hun ide focuit, dar nu prea
frumos, ci şti ri multe 1şi :siigure în opera dascăhdu i italian
(Del Chi aro, n.n.) . Se ridica 1pe :mal ul Dîmboviţei, unde i - a u
luat locul apoi al te ,reşedinte : era, fireşte, ide piatră, avînd
şi o sca,ră de mai:lffilură :saiu, 1n liimba eipocei, ide „marmure " .
Dintr-o frumoa:să gră!diină păJtrată, cu un foiş.or d e odihnă
răcorioasă fo după- amiezele calde, 1se ridicau zi,durile j o ast>
.şi fără podoabe. înăunitru era o „ cu r.te mare " , o „sală a
tronului " , răzimată pe oare-cari stîlpi. Apoi era D ivan u l
unde se întindea masa de ospeţe, la zile m ari, spătăfli ile.
vistieria, ietaJourile de audienţă, Oldăile particulare ale dom
nului şi doamnei - 'C�piii, foi însura�i işi fetele m ăritate.
loauiinid ai1U1rea, deosebi. În ,cun te, j os, err.a :straj a şi, la pe
treceri, osfaşi şi musice.
93
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
V i aţ a 1ce Ge 1diucea în aceJSite ndun era o viaţă tragi că,
d aică se giî ndeşite c i n eva '1 a 1greuităţ i l e de 'OÎnmui.re şi de plată,
la „ amesit ecăturirl·e " tăinui·te ou creşti1n ii nemţi :Sa!U I'\.lJŞÎ, l a
d rnşmăn i i l e d e familie pentru ·CU:ca domneas•că ş i , m a i ales,
q a n es i guranţa IZ·i l e.i iele mîne, IÎn care putea să caidă \din cer
rnazlli i a .ş i rrnoa1,tea'· .
U n trăitor al acelei vrem i , Griig.ore tlăleanu mărtunise:a,
În pdfiida humei l u i s.tări 1şi 1br.eptei .sociale tînalite : „ Nu - m i
trebuieşte al1t n i m i c 1fără dit v f.ănîmă ide iviiaiţă fără gPO a
ză.„ că .unJde 'Văz .că În!br - a1c i as t a becisni că de ţ ară - ne Vlin
o amenilor primej d i i şi .pet11ec n eşt i i n d n i m i ca, zău că sînt
buouP<Ys mai bine să mă a!fl1U în sitatul 1cel o.r mai .de j os ca
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
s ă fiu odihnit, decillt să-mi f�e numele acesta să fiu puru
rea ou ghiaţă în inemă" 152• Dar con1�tiinţa precarităţii
vieţi·i n11.1 se mai conrver:tea fa aceŞti oameni înlemiti, dtiţi,
umblaţi, IÎin smerenie 1şi chemare aiS'ceibiică precum l a :înain
ta.şi.i ce dădeau o soluţie creştină meditaţiei aisujpra .norocu
lui 1nesitatorniic (Fortuna labilis). Noua rurmaire a primej diei
şi nesig:uraniţ·ei era, 1dim1potrivă, se\tea ide viaţă bună - �îtă
avea fiecare de trăi1t -, 'În rafinament .sau cel puţin saţie
tate intelectuală .şi fr.upea:scă, �n ipelbreceni căr:turăreş1ti, cu
cărţi bune şi discuţii i nteresanite, ·sau În ;p etreceri mai g.roase,
cu vin, muzică şi ibutcalte bune. „Şi zilele 1se perînidau, adu
oînd patri arhalele mulţămiri de care nu se sătura o epocă
naiV"ă" 15a.
Ou •darul de ev:ocare pe caire i-l hărăzise caipacitaitea
rară de a depisita .şi asocia cr'Împeieil·e pier:dute, pentru a
1 52
C. GIURESCU, Contribuţii la studiu l cronicilor muntene, Buc.,
1 906, pp. 1 55-156.
1s3 N. IORGA, op. cit., p. IX.
95
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
fugă, a ucă în di111ţi rtalere ou luminări apr:inse.
p Pa�tile.
cu peicii l'll i Vodă <:ani sitirăiba;t stradele ·stropind lumea cu
ape parfum at e , cu s orunciubul 1care se lin'V'Îlrte - ido i b ani
pentru şfentul de c eais - 1su!b iforeş.tile cămărilor domneşti.
La fiecare din aceste 1dalte imari, din aceste praznice,
se dă1d ea m a:să m are la Curte. B o ierii de frunit e aşteptau
ceasul sitînd de vorbă cu domnul în ieitaour.i. Ca şi sit ă
pînul loir, c are e privi:le1g ia:t numai prin ooloa:rea roşie ice- i
este reservată, ca odinioară 1Împăra:tiul'll i :bizanfin, c a şi
Măria sa, ei po artă calipace cu !blăni scumpe şi l ungi haine
orien t ale, încinse cu brîu, ca : „ sarvanele de canavaţ ghiul
gh iuli, cu b l ană .de iS amur, ou ,gulerul cu ci apraze'l e " , ,. fe
legel e de canavaţ .tumngii, cu 1pîn:tece ·de 111Îs, conteşe de
postav ghiulghiul, cu limie .de samur, serh atlă1c ide canavaţ
cu p acea de samur " , t oaite d ll!p ă moda 00tnStanitilil'opolei,
făptura de rarigrad.
În acelaşi timp, În odăile doaimnei ·se ad n ă j upăn ese le u .
96
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
22. în 1 678 „şi $ărban vodă au venit la scaunul lui ... ".
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
23
2-!
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
23 . . .. care . chel t u i a m u l t ca să-şi facă nume ti
părind, în 1 688, frumoasa ediţie a Bibliei d e la
Bucureşti ...
C-?' •Hter.1
.,, ••· ...,)
.-{ • ·
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
26. " „ .pîn'ce a u s o s i t L:t cetatea Beciului ş i ,
tăbărî n d u - s c î m p r ej u ru l c i , începură a b a t e
c e t a t e a cu m u l t e f cl i u r i d e m e ş t eş ugur i , nc-
încctînd nici z i u a, n i c i noaptea " .
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
28. " I ar cînd au fost 7 1 94 [ = 1 686] , august 2 dni, cu vrerea l u i
Dumnezeu l u a t - a u n e m ţ i i cetatea Budei " .
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
V E R I D I C A
R A ·C C O L T A
D E
G I O H. N A L I
D I
BVDA S i n o a l i a p re fă d ,e ffa .
·p A R T E P R I M A.
I N V E N E T I A , t G86:
Prcrro Grerol.l mo-Alb;;ni di;n.;t;chicfa ·-
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
3 1 . La 29 octombrie 1 688 t ronul Ţări i R o mâneş t i î l o c u p ă Conslnnlin
Brîncoveanu, nepot u l S t o l n i cu l u i , într-o vreme cînd a u s t r i ec i i ş i t u r c i i
î ş i d i s p u t a u pămînt u l n o s t r u . Î m p rej urăr i l e p o l i t i ce n u e r a u î n s ă p r i e l -
n i ce e l i berări i .
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
32 . .. î n c ă nu es t e vremea aceea ce g î n d eş t i - s c r i a B r î n coveanu l u i
B ă l ăceanu. a m basad o r u l român l a V i en a , că t11rc11l ş i t ă t a r u l î n că
e s t e î n p u t e re a l o r " .
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
chi:p ·d e „ gm�psor " sau alMe l , „şinuri " de mărgăritare, sălbi
de zl10ţi, „ hrăţăni de aur �mpleti.te" şi cu a
p ftale adaugă
la mai esitatea ·gireoa i e, de idol, a IÎlll�ăţ�şării. Pe c od i ţele în
nOldate sus !fetele aşează „bani cu 1Ieasă .de rnă'fgăir�tare '' ,
iar j upănesele „ vălituri ou aJcelle lor " , işlicuri cu flori d e
d i am an1te , 11U1biine, smairagde ş i cu ţ i nte de o piiaitră mai
mare şi mai clară.
Cămările lui Vodă au o infăţiişare simplă. Albi a vre-o
s tu c aJt u r ă de ita van, vre �o oglin:dă ·de Veneţia cu perva
zurile .de ainginlt mai.siv. Nici o altă zugrăve al ă decît ico J.
nele imbiră:cate cu aur şi a r.gi n t , care-1Şi desfac strălucirea
de pe .cadrul lo.r de brocaro. O masă într-un colţ, aco
peri1tă cu o faţ ă de ţesăJtură rară. Scaune lipsesc ·o r i unde
afară d1in sufrager ie unde este j eţul, tronul pentru Vodă
ca ·şi pentru orice gospodar crimuind 1pe ai săi. în schimb ,
de jur imprejur, Divanu�, unde ·peste pî nzăriile a.şternutu
iliil or clăJdi1te ou iÎingrij·ire : plapome de zarbap şi .hatai, .ce ar
şafruri cu f.lori de fii,r 1şi de măJtasă, penini ipotr i vite cu dîn
isele, ,saiu Jucrate idin „frenghi1i .grele" , ipil·Oite •OU „faţa de
a;tlaz " , se aştenne covorul de crnăltasă, mariele ,„00V1or de pat"
sau „ s ăigede ail ele ca:re fac tOlt a ştennubul " . Stof.e ·de preţ �e
ridică asupra olădibll'fi i ,pînă la oairecare �n ăl ţwe . Cu p i
c io arel e rt:wr.ceşite sUJpt id înşii, .răzimaţi id e a:cesite Sbofe, oa�
;peţii istau, fiecare după raingrul ce aire, la 1dreapta şi la •s.tînga
stăpîniitorului.
În acesrt: timp, 'Îin c2mara o spă ţului se găiteŞlte de prînz.
Feţele de masă, „imeasele" , •se întind, se aşează şervetele
cu sute •OU meşteşug, işi se :pun fa mdămînă ipeiş chi r ele şi
măhrăim ile „ de măini " . Pentru oaspeţi e o laviţă acoperită
cu covoare. Î nain tea lo1cuilui fiecăru i a lucesc linguri, cu
ţiite şi furculiţe .de argint . Ciit de�pre pahare, e u1rnul s i n
gur, în care se înting pe rînd huzele ·traindafirii sau veş
tede ale faJJturior .i nviitaţi or l - Uiil •ob i ceiu !Pe :oare străiinii
îl suferiau numai cu greutate.
:97
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
Înainte de a intra în sala :de ipIÎtnz, c.opii i de casă ser
98
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
ine. Cel dint'iiu ·păhar ,se ridică ide 1domn 1pentru a mulţămi
acelui •care dă sănătatea, .bogăţia :şi puterea. Din ·cur.te 1răs
pl1Ilid bubui.turile zguduitoare ale 1celo.r douăsprezece .tunur i ,
pocni tull ·celor două m i i ide 1�t i ; după 1mprăştiarea asur
zit-0 rului 2lgomot, musica SJte agu ril o r cîniră afară, iar îin lă
'll ntrul odăii .de ..sărbătoa:re ,dintăreţi ·de la lbi1seir ica palaJtului
fac să se au;dă „ un frumos clntec ec l esi �ti c " , 'În u rma că
ruia .sc rip cile ţigăineiş.ti ·pr elu ngesc ,doruri �i plîngeri de
51'.rnne. Păharele în cinstea ,împăra.!tului păg în, în auz:ul
tuburor, a 1îrnpăratului ·creştin „ s otto ·voce " , 1î.nrtre dinţi, în
cinste a voev.odului, a 1pa t r i a11chulu i , mi tropo litul u i , boieri l o r,
V
urmeaza.
în sfiîrşit, vinul şi-a învins !Închinătorii, şi somnul !Începe
a .
iingr euia 1pleoaipede . Se aduc atunci ·caielele şi ci1ulbuct:le,
care poftesc la plecaire. Caii :brag .Ja <scară, 1pe cînd ldinoolo,
la ·scara doamnei , se 1înşiră 1ca.răta cu ,„sbîlpii" şi „măciu
cile " p oleite, rădvanele, „icămăirile 1ferocate", cociile de
V iena, trase de dÎitie d10li ipănă l a şese rtelegiari . ou vail1tra.puri
verzi .ş.i aliba1s1tre. Jupănesele .şi jupăniţele .se aşază :pe „ să
gedeal e " sau p erine 1de frimghie acoperiite cu catifea, �n faţa
lor roaiba ce le lîn1t()JVăiră.şeşte Qriunde ; vizitiul se aruncă pe
unUJl .d�n ca.i·i de-a stîng.a.
La aceSJt ceas oraşul e a.dormit ·întreg. HanlllI' i le, cu :bol
ţile negustoril01r, s1:nt de rnuh foch�se. Numai din crîşmele
!X1'P': 1pămînt, ţinuite ,de femei bătrîne 'CU 1trecut ş.i agiremen
ta�e de viitoare .cr.îşrnărese, rse aude răSl.liJletru.l .
p etreceri i fără
măsură a celui săra1e. În ·casele hoiereşti, căibre care .se în
dreaptă 1şirul :de :trăsuri şi ca.valcaidele, ţigănimea î�i aşteaptă
stăipîni i " 154•
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
CEASUL DE SEARĂ
100
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
podarul u i (Brîncovearuu , n.n. ) faţă de Cantacuzini s-a
schimhait " , ceea ce iprovoacă acest coonentariu al 1contelui
Golovk�n către Petru c el Mare : „ Îin ohipuieşte-ţi ce invidie
domneşte 1Îil1tre ei ! " 155• Coru:li ţia ,însăşi a 1 ui Conb ea , om
al Gantacuzâ.nilor, reichemait 51t:ăru!Î't or de Brincoveanu din
m isiun ea ide la Mo:s wva, .se 1înrăutăţeşte. Cli ma tu l la Bucu
r eşti este unul de bănuieli şi in trigi , urzeli primej dioase �i
t emeri. C ron ic ar i i vrăjmaşi famiili e i Cantacuzino, un Radu
Popescu 1În Istoriile domnilor Tării Româneşti, anonimul
a'll'bor al Istoriei 7ării Româneşti de la octombrie 1688 pînă
la martie 1 71 7, dar şi Dimiltrie C a ntem � r iîn Evenimentele
Cantacuzinilor şi ale Brîncovenilor s e fac, uneori, cu vă
dii•t ă 1pa.1timă, ewul ace9tor ,disensiuni care .determină în
I i07 sc o at e rea di.n sfatul drnnmesc 1ş i din dregătoria de mare
spătar (coman!danrtul armatei) a lui Mihai C ant ac uz in o ,
fratele Stolniioul1Ui . E ,greu, fireşte, de .dirăJmuit după două
secole şi j umă:t·ate paritea de v i n ă a fiecărei familii. I zvoa
rele contemporane ne infăţri şează o ră.fl\.lială in sJn.ul o l,i gar
hiei ce conducea atunci Ţara Românească şi spectacol·ul
n-ar fi decît insrt:ruotiv, sUJb raiporit p ol iti c şi moral , fără
consecinţele d ram ati ce pe· care le-a aV1U1t pentru actori ca şi
penitru ·condiţi a ţăir.i i .în.�ăşi.
F aipt aste ieă în ;reitfaigerea sa de ila F iL�peş.ti, Sbolnii·oul • e
simţea IÎn 1 7 09 „d ev en i nd ţăiran ·şi .dărăiban " 156 ; din Bucu
r e ş;t i , trei ani maii tîrziu, �şi mă1itu111i s eşte 9lăibiciu1I1 ea adusă
de v:îrstă ; inu mai scrie prietenilor ,.. una, 1penibru că n - am
avut scri i·t·o r ·OUm lbr ebu ie , a ldoa ·că mă făcusem ţăiran, pe
trccînd. În rărrn ă şiţele vechilor m ele im oşi i " m . Dep1înge o
101
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
decă dere generală şi ip eir:s.o nal ă ,, căci chiar 1dacă :Îin a l t e
vremi s-ai!l .ivi• t greultăt i a l e l U!cmurilor .şi :înaintea i eşiirii .îim
p i edicări, ·dar nu •ca acum ; •şi nu .ş.ti u .de ·ce : poate ori d i n
fi rea luomrilor vi111 e aceasta, ori din :nesbaitonnicia gînd u
lui o ameilli1lior. D a r ·s - o l ăsăm ideocamda.tă şi Vir·emea va fi
î nvăţător, deşii
la nnine b ăitrlneţea .caxe v�ne a stins focul
îndelet:ni·cirii cu cele vi i toare" 1 58• Se simte acum „ ţăran curat
şi moj ic :pro9t " , .dar nu u i t ă ·să evioce :pe ..fil otsoful ·(Sol on al
m eu ! ) [ careJ sipune că e :mai b�ne ca 101mul 1niai ·să ,p ri
mească, ni·ci să audă işi celui ·cuminte •îi aj. ung e " 159• în ace
l a5i an. d e l a Afum a ţ i , arată ·�nsă �n'teres pentru „pmgno s
t i rn r iş i .t;r.i mi te ·calendare as:brologice 1pa.tria:rhull u i Hrisan t
„
1 58
Ibidem. p . 88.
n� Ibidem. p. 1 03. nr . LXIV.
i Go Ibidem. p. 89, nr. LIV.
1u1
R ADU PO PESCU, Istoriile domnilo r Ţării Româneşti, ed. C.
G recescu. Buc.. 1 963. p. 203.
102
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
limpezi dndva foate am ăamnte l e aceS1tei vrăjmăşii căireia
nu i se cunosc în Înltregime detall iile, ci numai '.dramart:irul
slfîrş.it : l a 1 5/26 august 1 7 1 4 Oonstantiin Biîmcoveanu, ma
zilit în ap ri lie aicelaişi an, era 1dec aip itat :la Constantinopol
1împ11eună cu cei patru fii ai 1săi IŞ'i cu 1băltiîrnul cl uce r l ena
che Văcărescu . Canltaouizi.nii ,reu.şiiseră. Ştefan, 1fliul StoLni
cului, uroă ipe tronu� Ţăr.ii Române?ti .
Domnie ·scur.tă, nelinii$tită, 1plălf:ită .scump , , ou !pacea wn
ştiinţei mai fotîi, apoi icu viaţa însă.şi. Nici Stolmiowl, nici
fiiul :său inu se ipot 1bine .di1scu\pa de r eproşur.i l e ,c e IÎnce p să
sosească de :pre tut in d eni . far :dacă ver.si•unea cronicarilor
CC1nltemporani care denunţă „fidenia Şăităneştilor " (Canta
ouzinii, 1unma.şii vesltilbuillll'i ŞeiitaI11oghlu) ipoaite fi atri'hlll!�tă
unui spir,�t ·cl.e ipair.tidă boierească, corespondenţa niO'Ulu i Şte
fan V:o<lă şi a tatălui său cu Hrisant Not aras , patri arhul
l e nooal im ulu i ldemă!luie 1nd e ajiuns 1mzeala idrnmei. Rela
.t�ndu-i diderea lui Bnlilroveanu .şi n e aişteptata " 'Sa nlllffi i1re
„
108
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
el m. S crisoarea cuprinde şi a1cest instantaneu de bătrîneţe
al S to1n i oului : „ I ar pelllltiiu preaslăV'rtU!l hoier faJtă;l imieu . . .
să-ţi f i e i:n şt i i nţa Fericini i Tale că, d eş i :din marile ne
cazuri ale lui, oum am mai sori1s, a ajuns Ila ceasul de s eară
al cobonîrii lui omeneşti, 1ş'Î. la ,drumul cel ,din uirnn ă al stării
l u i omeneşiti , t oibuşi imul�umi m îndreptătorului v i eţ i i că a fost
milos t i v cu noi şi 'Întru aceasta şi nu ne- a [nltri1stat icu o
l ovitură mai ucigaşă, ci i - a 1dăru�t r ecăpăitairea sănătăţii d e
l a începll!t şi n i l - a h
1 ărăzit d�n nou, d eşi au răimas u r m e ale
bolii lui şi se află, ca un bătnÎin ce este, cu ,oareşce 1s:l ăhi
ciune : d a r nădăjduim în Dumnezeu S�în1tiul ·Ca ·şi aceasita
6ă treacă şi să ajungă i aTăşi la starea de mai nainte ibă:t rî
nească a sănătăţii liui . . . 1pe care •Şi ide acum n ainte 1ne ru
găm să n i - l l ase ca ·sfătuitor prin :dumnezeiasca - i pronie, ca
•
să-l av em spre bucuria şi 1mîingîierea noastră ·· 1 65
S t olni cul sufer-ise .. de o primej d ioasă boală " , şi de pi1cior,
dar, d ecl ară lui Hri sant 'în scrisoarea sa d i n 21 apr i l i e 166,
suferise mo ral ·pentru „prea-.nenoPocita năpăstu i r e " a ne:po-
1t ul•ui 'său ş1i e.ra 1ngrij orat de .. neaş.teptaita şi nedo1riita î na
i n t are a fiului imeu " . Din cofo .de 1podoabele epistolare stră
bate 1în coresipon!denţa celor ·doi Cain t acuz.ini n esiguranţa
ocupării „ a:ces.bui scaun mult vestit, dar 1phn de l a crimi
multe şi de multe suspin e " , în „ această ţară mu1t păiti m i
itoar e " 16i. Scaun de care ş.tefan •nu putea fi ,sigur : Mihai
Racoviţă, fos,t d omn al M o ldov e i , cumnat al verişoarei lui
Ş tefan, fiiiea lui Mihai Cantacuzino .sipătarul, 1rîv1nise ş i el
domnia piend uită de Brîncoveainu . Scaunul trebu i a d eci con
solidat prin srupunere o airibă faţă de ,burci care anchetau încă
104
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
rn B ucureşti ipoo.tm aflarea av enilor •sowbi1te i men:se ale ma
ziihtiuJ.uii " P ri n ţ al auru1ui " ( Altîn-bey), !Prin sa1bisf.a1cerea
girabnică a . cereniJLo.r Ponţii ( 1 OOO ide 1sail·ahori '1a Hobim, alţi
1 OOOpemibru rurăţJÎlrea Pirutiuillu� , ipor un:ci ifieliuriite 1pentr.u cam
pania dim. Pdopcmez, rn nstmcţii •de rvadiuri 1pentru campa
nia !În BO's.nia, •oereri al·e iha111U liu i) 168• La numai un an de
d
. omnie Ş.t� ain iimiplora mila diNină 1p em1tm „ aces'1t fo:c mult
î nc ercat, căci năldej.dile .noastre le-am scos de fa ioa:meni ,
deoarece ·de la ei nu !Se nădăj dueşte ·v.reo uş.u raire" l 69 .
105
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
Păcatul vinderi i lui B:rf"m coveanu începea să .tortureze
co'Tllş tiinţele Cantacuz�nil0:r şi zvonul 1public 1�ntării1t de men
taJi. ta:tea vremi i , gata .să interipreteze „semnele" , amplifica
fi ecare nouă lovi•tu ră asupra noului idomn�bor. S-a ,;îndrăcit"
c u adevărat doamna Păiuna a il'lli Ştefan Cantacuzino la imă
năstiirea Din t:-- :..:i:1 Lemn în chiar ·z iua tăierO. i luii. Con.stantin
ve:dă la Cons tantinopol ? Cronicarul anonim vede o minune
men i•t ă să ad ud pe „ Ştefan-vodă şi ·cu ai lor la c unoştinţ ă
ca să-şi vază păcaitul ce 1-aiu .făcut" 17 0 • La 25 februarie
I i 1 5 S toln i cul are cl1Urerea .să..i.şi piardă .f.illll , 1sipătarul Radu ,
p e care genealogist•u.l familiei 1îl 'fericeş.te drept „mai nmo
ci t . că a muriit fo dcllll!I1 i a frate-său ... n-a 1trăit a •se .tîngui
cu ta,tăl său .şi c u fratele s ă:u Ş tefan voev;od" 17 1 • Viersurile
106
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
Ni1ci noile capuchehaiele muntene la P.oar.tă - martie
p-05telnic Grig·o1r.a.şcu Băleanu 1ş i marele stolnic Bar:bu Gre
ceanu -, nici �prijâ'lllul ·stărui1bor cerut Patriarhului lemsa
f,i mului nu ipot menţine pe Ştefan lin •scaunul Ţării Româ
neşti.
tn decemhrie 1 7 1 5 îrnipăraţia hoităl1ise ;dej a .înloouirea lui
c u Nicolae M a'Vrocoridat şi ·o hună pante din !boierime pri
173
HURMUZAKl-IORGA, op. cit., voi. VIV2 1 9 1 7, p. 783�
nr. DCCLXXII.
187
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
m ezat j uvaerurri le sale, lucrurile 1de auir şii ar.g1in't, bogatelc - i
morbile şi caii '' 1;4•
Ambasadorul olaJ!l'dez Colyer rnportează apoi Statelor 1ge
nerale că „ Ştefam Cantacuzino, .fostul domn al Ţării Româ
neşti, desip oiait de toaită averea lui pămînteas1că, a fost scos
duminică la 7 ale :l1UJnii [1�U1nic, stil rnou, n.n. ] din acea ·tem
n iţă, cu tatăl 'Său, băt1iinul Consrtanti1n , şi tăiat. Tmpurile
au fost apoi aruncate ân mare " l i 5 .
Ceasul ide ·seară aJl Srto1Lni cUJl1ui se încheiase.„
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
STOLNICUL
îN JUDECATA TIMPULUI
176
RADU POPESCU, Istoriile domnilor Tării Româneşti, ed. C.
Grecescu. Buc . . 1 963. p. 283.
177 Istoria Tării Româneşti de la octombrie 1688 pînă la martie
1717, ed. C. Grecescu, Buc.. 1 959, pp. 1 20- 1 2 1 .
178 D. CANTEMIR, Istoria iernglifică, ed. P. P. Panaitescu, voi. I ,
Buc„ 1 965.
109
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
astfel experie nţa vdrsit ei, emdiţia, dar işi 1rolul ide ,sfătuitor
al luri CaJ11tacll!Z'i1no. P1I"inciipiile etice aile StoiJni1oolui sînt de
asemenea puse fo lumină ide căf'tu rarul moldovean : „Breh
nacea imai ide folos a fi c�neva, ale ·sală hotară 1pe dreptate
a păzi , deort toată liumea tirăneşte a agonesii 1soooti a " , tră
să:turi concordante •CU ceea ,ce se degaj ă din ,o p era s au aoti
vitatea lui Cant a cuzi no , 1dar cu ,ai��t mai ipreţioase dnd ele
erau ,recunO's cute de un contemporan oompetent, Înf'udit ca
formaţie şi a�p iraţi i .
Aceeaşi s up eriori1taite oulturală i-o r ecUJnosc străinii ca
pabili să- l co mp a r e ,cu alte medii ide cultură. A'precierile
sînt u1nanim el01gioase. Căl1ugăml italian Del Monte, agent
al Imp e r i u lu i habS1buir:gic 1n Ţara RomâineaJscă, unde a sitat
22 de ani, 1îl cuno aş.te, 1mp r eun ă cu c ei lalţ i fraţi Cantacu
zini, ..'învăţaţi 1ş i huni filozofi " m . P1entru p atri arhu l Ghe
rasim al Alexamidniei, S1t0Lnioul esite „1prea-tlnţele,ptrul .şi întru
t o·t vestitul C001'standin, mai dinainte marele stolnic, carele
cu f rummeţele ai prea î•nţ elepţii şi dumnezăe.ştii lui inţelep
110
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
dOihîndit o mare experienţă 1şi o mare abili.taste" 1 8 1 • Aceleaşi
cali'tăţi îi impiuseseră Ni 1 702 Jrui EdmonJd Ohi1shull : „ Un
om iÎn vîrsrt:ă, care a .căilă!tor.iit iin mul1te 1părţii ale Euiropei,
priceput un 'di:scuţiile :bi1Sericii lior, ca 1şi oÎn unele 1ştiinţi ·I.�be
rale, ib ine i.n iţialt IÎn 1p0Litică„. P rin 1sfaburile lui mai ales,
el .&prijiimă 1pe 1d.omnul d e acum, Slpre ·cinstea .şi folosul
.
111
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
Papadopol Cretanul , fa Peaenotationes mystagogicae ex jure
canonico sive responsa sex .(PaicLova, 1 69i ) , ·îşi închină lu
crarea ad ilustrissimum et excellentissimu m Protosebastu m
im/1cratoriae nobilitatis Constantinum Cantacuzenum, celsis
.;mi 'lDallachiae f1rinci/Jis avunculum m. La fel „prea
nobi lul. iprea-1Înţeleptul şi rprea-învăţaibul domn" este Stol
nicul 'În dedicaţia Vietii /nea-cuviosulu i ş i nemuritorului
Îmf1ârat şi autocrat al romei/or Ioan Cantacuzino, alcătui.tă
de I o an Coannen '.În 1 699. Epigrama, :î,n versuri eroice, în
tăreşte pre�uirea autorului :
.. Bucură-te. Constantine. vestit cunoscător al ştiinţei,
Vlăstar al vechilor Cantacuzini.
Aşa străbun ai avut. mai mare decît alţi împăraţi.
Dar nici tu nu eşti mai prej os decît dînsul
N i c i ca făptură, nici ca f i re, nici ca minte, nici ca fapte.
Cum a fost acela faţă de Andronic, aşa şi tu faţă d e
Brîncoveanu " 1 �8 .
112
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
sfotni1c, 'Împreună cu Mi ha i Spătarul 189 •
veanu avind11.1 - l pr i m
Este o i rlbeiresantă ,coi:nai<le111ţ ă faipbul c ă cei 1do1i memJbri
ai familiei Cantacuzioo, cei ·do i C onst a.nt ini - posteln i c u l
şi stolnicul -, ,cei mai :înidr.eptăţiţi să rîvnească !domnia
p rin m i j loac e l e 'Ş'i cal ită ţi l e lm, :pr.irn avere ş i rel aţi i , cul
tură >Şi v i z i un e pol i tică , a:u 1p r eferat •să lase l ocul alitora şi
să 1p arficÎipe la treburile .publ ic e dintr-un iloc s eoundar . Ati
n esigur.ante i dom
tudi111 e ju;Stif i cat ă, des i gur, ,de •conştiin ţa
nie i 1pe care, ClllID .c rede forga, a aviut-o PiosteLni,oull , cînd
a lăsat locul l1ui Grigore Ghfi. c a 190 şi, la fol, Stolnicul, care
189
MIHAI CANTACUZINO, Genealogia Cantacuzinilor, pp. 292-
293.
190 N. IORGA, Despre Cantacu:ini. pp. LXX-LXXI.
113
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
i erul familiei, ConS1taintin 1stolLni cul, care -tirebui e protej at de
vfr�si tudinile 1tronului . br pentru Şer1ban tiinsu.şi domnia Ţării
Româneş.ti e numai o 1treaptă spre lllln .scaun mai lînalit, pen
tru dobînd iTea căruia era 1ga.Jta, Î!n 1 688, să ltreaică la acţiuni
pripiite şi fără fofois, de cair>e �:l ifereşte ·O moarte girabnică.
Cons.taf area de mai sus ne îngăduie o ·caracterizare ge
ne rală a 1opereri Sitolniculrui, ca şi sw:prinderea unui plan
pol itic sud-es.t eur>opeain pe care-l 1vom puitea urmări pî1nă
la ·începutul seco'l uluă. al XIX-lea.
CantaouZlinii aşezaţ i în Ţ,aira Românească sî.n:t la !Început,
p1nă la 1împămJînleni1rea l or deplină, exponenţii acele i oon
vin.geri care a hrănit 1cel 1puţ�n ·două iSelodle 1sperainţele oa
m enilor po1i1fici gmai din cuprinisul Turcocraţiei, ·şi anume
că 11U1Pta ipenitru eliberare poate pomi cu cei m ai mulţi sorţi
de i zbîndă 1din Moldova .şi Ţ.ara Românească. I deea era 'În
dreptăţi,tă de m a·i mulif:e 6mprejUJră:ri : cel.e do'J ă ţări se
bucurr au de autonomie internă, cu toaite ifaci l ităţile de ordin
econ omic, pohtic sau 'de organizare mili:tară ice deour.geau
de a.ii. ci ; ele e mu vec�ne cu marile puteri ce se ridicau !Îm
potriva lmpeniului otoman, Austria 1şi Rusi,a, de 1unde se
putea aştepta sprij in m i l i.tar ; poporul român nutrea aceeaş i
nădej de i a eJliheirării ; ÎIIl afara -tradiţi e i ,de foptă a secole
lor al XV-lea ;şi :al XVI -lea, cel iur.măfor s e ·deschisese pr>in
epopeea lui Mihai Vi.teazul , 1iar flacăra l1uptei, gata să fie
reap11insă de Matei B aisarnb , ·strălucise o vreme în anii l ui
Mihnea al I I I -l ea. Nu se putea conta pe bo ierii m ari, ceea
ce e:x;pl ică înl ă.tu,rarea Im în 1 659 de Mihnea, ·Ca şi con
fl i ctele ·ul teri o are idintr;e ipairtide favorab ile al i anţel or eu
ropene :ş i cele fidele P o rţii. iDar, ldin t o ate 1punctele de
v e dere, cele .două ţări -române reprezentau cea m a i bună
bază de po rnire a luptei de eliberare 1 9 1 •
191 N. IORGA, By:ance apres Byzance, Buc„ 1 935, pp. 1 26, 1 42,
1 7 9, 1 8 1 şi urm.
114
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
Nu eSte 1-0IOU'l să dezViol1tăm aici 1desfăşura11ea aceSJtei con
vingeri, ca11e exipllică atenţia ·pa11ticulară acondată ţărilor
noastre .de arholllţii wn:staintinopol�tani, prezenţa pe tronul
lor a unor voiev;ozi de această or�gine 1încă în a inte de epo1c a
fanariotă ca Mihnea .al I I I -iea, Radu Leon, Ghirul�ti i ,
Vasile Lupu, s1taibil i rea la noi a numemase :familii, între
c are ş i C mtacuz,in ii , ·ca .ş i frecventele călătorii ale unor
p r e l aţ i ca D osi·tei .al Ierusalimului sau Hri·salJllt Notara.'i ,
c a r e: n u veneau numai .pentm ·subs�dii, oît �şi, m a i aleis, pen
tru împlini rea unui ideal politi<c. Acţiunile ·de politică ex
ternă ·a'! e domn� lo·r fanari oţ i , ca ş i 1decl anşarea insurecţiei
eteri s<te aici, �n Mold o va şi Ţara Românească, m ai degr ab ă
deaî t în Mioreea, cum se hotăr:îse iniţial 1 9 2 , vor trebui de
asemenea iniclu:se 3n an a liza rolului P rincipatelor în is.t 0ir i a
l uptei de eliberare a grecilo,r, oa 1şi a Europei de sud-est
in gene ral.
Es te ne'Îndoidnic ·că postelnicul Caotacllili1no , ca ·.şi foi
săi, au ulJ"llil ări t împ1Liinirea unui asemenea plan. T·oţi Can
tacuz i nii sînt credinicioşi OJhi ectivului diberării po1pul aţiilor
amp r i te ·din I mpeniul otoman şi conitemporanii l'()1r îi pri
vesc drn?1t oonduicătmi ai acestei lupte. Numele de „s tîlp
al 1naţiun ii greceşti " pe care-l purtase cu un veac în ain t e
Mihai C antacuzino reînvie în elogii, epigrame şi idedicaţii
pe seama JUJi Şenhain saJU a Sbo1nii1ou1u i. ·Rem1tm .gir eci i asu
p riţi ei nu focete ază a fi niş1te lupităitJori pentru dezir01bire ai
n e amului lor.
Fără a pără.6i nic�Qldată �deea el�berăiri i popoarelor d i n
Eu ro pa ·de su:d- esJt Sibolni1CUl s e arată !Însă, '° 1dată icu ma m
192 A
. OŢETEA , Tudor Vladimirescu şi mişcarea eteristă în ţările
rnmâneşti, Buc., 1 945, pp. 1 26- 1 28.
115
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
time111t decî t acela al deS'cendenţei bizantine, anume mîn
dria ori.g inii l atine.
Ş erban Cantacuzino era ·slăviJt ca „imîndrie a elinilo1r, sl avă
a Bizantului , glo,rie a Cantacuziiniilor :şi putere a toată
Misia" 193. La fel era flatat, aum am v ă2mt, St01lni oul în
suşi, de iprieit enii şi ip rotej aţii săi Dar 1În opera sa nu găsim
nici o al uzie la asemenea .tiltluri ·ş i 1dacă aduce undeva o
L:mdă aceasta este pentru pO'p'oriul român de v iţă nobilă.
Analiza real i'Sltă, obi ectiv ă a condiţiei grecilor S LVh .domina
ţia O•tomană, caire ,. dăscăli a au pie1rdut, s:tăpînirile au ră
pus, cins tele ş-au 5•ti m şi de .toate cîte mai lîn.tri i a.u avut
slavă s - au dezbrăca•t " 1 9 4 , i nsisitenţa că ,, noii, 111omânii, sîntem
adevăraţi romani şi aleşi romani .in credinţă şi bărbăţie" 19''
dau •patriot ismului său o .nuanţă •puternică afectivă, mîn
dria de a ::i.parti:ne poporului român.
Acest paitrioitis1m avea însă fa Stolnic un :soliid temei car
turăresc.
Portretul acestui mare căr.tiur.a r poaPtă ·pentru 1prima oară
la noi. arît de limpezi. trăsăt·urile u m an istulu i. E l este u n
ad mirator a l antichirtăţii •greco-romane, format l a vechea
ş coală a trad iţiei bizantine şi la cea contemporană a neo
aristotel ismufoi i1tal i an. Bun cunoscător al Embilor clasice
- greaca şi lati na -, 'Îinzest rat cu •spirit critic, el es.te l a
fe l d e curios penitm v echea cul tură, c a ş i pentpu operele
contemporainilc11· săi. ipentr:u d i s cipline speculative, ca şi p en
tru realităit ile pol iitice ale vremi i sale. Cu m ij l oacele unei
cul·buini europene temeinice, el l•ucrează ipentPU propăşirea
1 16
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
oulitunală a ţăr.i.i sale, VJrîmd 1să-i .de�luşească •i•s·boria , ş1 seme
�n limba ipoporului.
Convti.ns că datoria 'de căr.turair şi-au 1îndeplinit-o cei care
„ cu ostenel ele lor au folosit v.i aţa ·de obşte, ·adică traiul .tu
turor " 196, StOllITT ioul 1ilrustrează acel umanism popular carac
teri1sfic cuHurii româneşti . A exiistat .î1n Europa apuseană şi
un umanism al elttel or, rezePvat W1ei ari1Stocraţii a liter e
Jor, compusă din 1inteleotuali !fini, erud iţ i , dar avar i cu ş.t i
inţa lor, din care-.şi făceau ·o bucurie nUJmai pen1tru ei s au
pentm iun rniic cerc Ide ilillÎţiaţi. Acest ;umain.i.sm, 1tributar aiti
tu d�n:ilor veahii •scolastici, s-a remaircait pr.in 1profunde exe
geze ale Lui Plafon, isavmte analize .filozofi.ce, apr ig e d.is
plllt e p ent ru autenticitatea şi valoarea unei vechi codice.
Umanismul românesc a fost Însă, de la începuturile lui,
o lumin·ă pentru tot poporul. Reprezootanţii lui au 1Învăţat
greaca şi tlatina ca să 1traiducă Pornâneşte "1pentru folosul de
otbşit e " , au şters praful de ipe vechile cronici 1Străine ca să
afle în ele .treouibul pOlporului lor, au itiipăirit ill'U cărţile de
lux ad usum Delphini, ·ci, mtîi, &nvăţături 1şi pravile „ căitră
t0iaită :se.memţ�i1a mmâneas·că" 1 97 • Opera StoJrucuJui exprimă
acest !\.lffianism. Temele căr.t urarului ·care-l avea în biblio
teca 1sa 1pe A r istotel .şi Platon , pe Vi ng tliu şi HO'raţiu, rnu
�int abstracţiile sau exoti<Srnele unui refugi at în 1Înaltele
sfere, ci marile înLrebăiri ale UJI11Ui 1popo.r căruia ou!lit•ura .tre
buia să-i l impezească 1ÎincflPUturile, drt>lphlr ile ş1 viitorul.
Aprocierea consecinţelor aietiviităţii şi oiperei ouiva i ntr ă
negreşit fo ana.Liza personaUtăţii 1�ale. Pirezenţa neîntreruptă
ÎIIl centrul cu l tu ri i 1româneşti modeme .şi conte rrup or ane a
manillor idei afi 11ma1te de Sbdlni.c este Wl priim indiciiu despre
influenţa binefăcătoare a operei sale. D irect, prin locrări.il e
1 06 Ibidem, p. 4.
197 Cf. foi de titlu şi predoslovii ale primelor cărţi în limba ro
mână Ia I. Bianu şi N . Hodoş, op. cit., voi. I, passim.
117
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
sale de 1is·torie :şi :geogirafie, prin contriibuţia sa la i n trod u
c erea li mbi i ,româneşti lîn· ·eul.tură, indirect, p ri n formarea
de t i neri în v ă ţ a ţi iÎn ţară 1saiu !P esit e ho·tare, Consta.intin Can
tacuzino a doibîndi t IÎ:n gîn d i r e a româneas•că un loc pe care
ni meni nu-l poa1te ooinites:ta. Opera ·sa pol iti că m eri t ă o cerce
tare mai nuanţa:tă. încercarea ide a obţine eliberarea ţă-rii
prin as O'cie r e a ei l a acţiu ni l e imeni1te 1să dea o soluţie Ches
litmii orientale nu a ldus, ştim, l a rezultate imediate.
rum
lin iţia-t irvele IJ1ui Ş erb an Cantacuzino, ale lui B rmcov eanu,
Ştefan Cantarnzino, ca şi a cee a :din Moldova a lui Dim�trie
Can temir, au exp r im a t reacţia generală şi spontană a iunui
popor ale c ă m i aspiraţii nu a�teptau decît pri l ejur i fav o
rabil e pentm a se m anifesta. Aictele pobtice a l e românilor
explică 1măsm1ile de sus.p i1ciun e 1şi precaiuţi1U1I1e aJ1e Por ţi i ,
care au <!!dus m a i b�ne de un secol :prinţi fainairioţi 1pe t ro
nu r i l e Moldovei 1şi Ţării Româneş.ti. S e poate spune, a:stfe l ,
că poli t i c a 'lui Brînooveanu, C an tacuz i no şi Cantemir a adus
o î nrăutăţi·pe wn di ţi e i P·rincip a!lelor Române în l o·cul l iber
tăţii pe care .au ·s contat-o. Dar premisele acelei ipolitici 1tre
bui e j u d ecaJte iin l umina datelor ep o c i i , iar a1ceste d aite o
j u stificau. lntlî.rzierea is oluţionăirii Chesitiunii ·orientale a fost
d atorată j ocului de .iruteres al marilor puteri, luptei pen
t ru m enţinerea uruui ech i l �bm de forţe fo Euriop a , echilibru
în care Angl ia şi Fr:anţa, mai tîrzi1u Austria, au înţeles s ă
a·ezcrve un 1loc I mperi u lu i otoman. Dar meain dr e le fal!Gurcate
ale a c e site i politici nu 1put e au fi prevăzuk la sfî liş i.t ul seco
l ul ui al XVI I-lea ·Şi nUIIIl ăr:ul m are ide 1prooecte de împărţire
a Turciei, el abo r ate ide mari ldipl1omaţi e u rop e n i , ar.ată î n
deajuns c ă n u numai l a Buoureş.ti s-a o r ezut î n dezmemb r a
rea gr abn iică a :imperiului 1 98• Est e greu, deci, 1să ·reipmşăm
rns T.
GEORGES DJUVARA, Cent projets de parta.ges de la
Turquie (1281-1913), Paris, P. Alcan, 1 9 1 4, X + 654 p. (Biblio
theque d'histoire contemporaine).
118
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
lruli B�ncovea1m.J ·saiu :Lui Camaiouzinio iluzii bpăir:tăşite apoi
de a!bÎţia oameni pooiltiici .
De aoeea nu 1putem rvecLea ffin. acţiuni l e :ηn!drăzneţe ale oa
rneinilor .poJiltici români de la sflîrişiitul socoLului 1ail XVI I-iea
doar 1-ncerrcăni. 1irnprudenJt.e ou irezulitaite nefaste •pentru 1situa
ţia .generală a celor două Pnindpate. Ac est e acţiuni ex
primă iîn ·primul 111înd un •sent�rnent ,gen e ral : intens�ta'tea şi
vanietaitea formelor ide iprooest 1a1nti•otornan aiu dait IPOH't i ci i
St0Lni1oului şi a lil.11i Bmnooveanu run .sens ilarg ipoipular.
Ceea ce a redus eficienta acestei poliitici îndrăzneţe, co
respU1I1Zătoare ve ch ifor ideal uri ide Hbertate şi suveranitate
ale ţării, a ifns.t Iirni.ta poz iţiei de olaisă a promotorilor ei,
fani tă pest e care ei n - au pultuJt itrece . Unitatea lor se sparge
IÎn două nnid'llT i �i 1penitru acela.ş i motiv : lupta ip e nt ru pu
lteTe, confliidtul fotre concepţi a staihrlui hoieresc şi aceea a
putenii centr:alizaite de 1domn. Divorţul apare 10 d at ă IÎ.n 1 68 8
ÎIIlitre Şerban şi i 1foaţii săi Cantacuzini 199, ·iar a doua o ară
i:ntre aceştia ..şi Br.mcovea111U � tiltirn�i Lui .ani de domnie 200•
Conflictul a fost sufi cient ide pute rni1c pootru a st răb a t e în
coreispOI11den�a dipforna1tică str ăimă, idînd ·o Jllotă tr.agică rea
li1t ăiţi lior poL�ti;ce riiorrn âneşlti ale timpulliui 201 : uni ţ i în dori n ţa
lor de a oîşitiiga 1prin d�p lc m aiţ i e şi luptă o mai b.'.:1�ă con
diţie .1ntennaţi>0111a lă ţăriii, Stolni1cuil se despar.te ide Bnnco
v eanu pînă la d istruge rea acestuia pentru -raţiuni ,de 1pol i-
1tică internă.
IU
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
Ar fi greşit însă ·ca 1d in bogata activitat e •desfăşurată în
cel e aproape ipatl')u decenii !Între 1 6 i 8 ş i l i l 6 să desprin
dem 1n umai aspectele negative. lmplini•rea un or vechi idea
l uri româneşti de suveraniitate 1şi l ihertt a te a fost obţinută
printr-un proces Îl llld elungaJt de lupte ipol i ti ce , diplomatice
şi armate. ln situaţia i nte m aţ ională a Ţări i Român eşti şi
a M old o vei l a sfîrşitul secolului al XVI I - l ea, dnd E uropa
de .sud- esit începe să preompe ou iin1temi1tate c ance l ar�ile ma
r i l o r puterii, pr�ma etaipă de stră!hăitut er.a de o r1d in d i pl o
matic : trebuia demonstrat în faţa factorilor determinanţi
ai /1oliticii europene a timpului că Principatele nu sînt sim
jJlr provin cii otomane , că ele au un statut întemeia t /1e
dre/1luri recunoscute de Poarta însăşi, că la Bucureşti şi
Iasi există nu numai conştiinta acestor îndreptătir i istorice ,
dar şi voinţa de a le reali::a. P.rin activi.tatea diplomatică a
StollillÎ ouilrui, •cancelarniiile Austriei şi Rusii ei s - au Olh işn ui· t să
inr egi streze în oonta otel e for 1cu P1o arta o etapă nouă, de
apartenentă e ur.opean ă , şi anume c ancel aria bucmeşt e ană.
Tradiţia dipliomatiJCă a acestei 1cam:celar1i.:i :s -.a menţinut în în
l!:r egiul seool ,al XVI I I -lea, şi Ja IÎn cepubul v·eaoului unrn ă· bor
p rin ea încerca guvernul de l a Viena, folosind pana cava
lerului de Gentz, să i nfluenţeze politi ca otomană 202 • Acre
d i tarea în conşti:i.nţa diplomaţi ei europene a unei persona
l i tăţi ip u li tice româneş.ti de care 1tre1buie ·să se ţină seama,
introducerea n o as tră în eşichierul relaţi i l or internaţi onale
ca factor di st inct de Irniperiul otoman, cîş;ti.g. a r ea llllU
l i drep t
d e aU!d ientă care va fi ne ont eni tc folios�t, 1piînă l a C ongresul
de la Paris, este 1meriitul acelor ani .de i ntensă a ctivi ta te
d i p l omat i că. I.n această operă ou <consecinţe durabile constă
marele merit al 9bulnioului Cantacuzino ·şi al oamenilor po -
120
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
l,i t i<:i rd i n j u rul lui, al lui Brî:ncoveanu, al d ipl om aţi l o r pe
care i-au format şi i-au fofosirt , n Gheorghe Castriotul,
u
20 3 în
lstoriia Tării Rumâneşti, Cronicari munteni, voi. I, p. 4.
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
PERMANENŢELE
OPEREI STOLNICULUI
!04 Textele din Istoria Tării Rumâneşti sînt reproduse după Croni
cari munteni, ed. M. Gregorian, voi. I, Buc., 1 96 1 , la paginile căreia
trimitem după fiecare citat. Sublinierile sînt ale noastre.
lft
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
I. ORIGINEA ROMANILOR
Ul
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
m ai icînd să întreabă : ·Ce 1iaste ? E i ră:�pWlld :•rumâni ;
i ar moldovenii să osebesc ide ·să răsipl.liil d : moldovani,
s ăv ai 207 .că şi ei :sînt de 'l.liil neam .şi ide un \fod rcu ceş
t ea, cum mai naiinte mai rp re l arg vom a răta ou .rnăr
tur�ile mU1lrt.ora (p. 24) .
St ăpî n i i a dară ş i l ăcuia acest p ărrnînt acele neamuri
,
2u 7
Deşi, măcar că.
1 2 -1
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
vErstă fiind de ani 4 2 268 , la ainul de la ina.şterea Fe
cum -ni.ice Cariron
.ciOOJrei , 209
fo Cronica lui, 1 2 8 . Om
înţelept de amintrelea, fiind învăţat mare, cu sfat în
toate şi foarte dirept (cit şi acea.sita au făout, zic isto
riile, cum că ipuindu- s ă împărat şi chemîn d pre cel
dintîi al Pretoriului, i - au dat saibiia, z icîndu-i : „ Pen
tru mine sluj aşte-o plînă diI1epte le fac ; i ar de nu di
oepte le 'VoO'iU iface, Împotriva :mea :tu O Î ntoarce " ) şi
cu inimă mare, mai vîr.tos îun tr-ale ,oşt i l o r lucruri era.
Acea�ta dară al.tcevaş mai 1pe deasupra decît cei ce
fă,Guse mai nainte vireme ,şi ide acea9t ă .ţară gîndind şi
sorntind ·înitr-alt chiip şi al e ,sa!le gătir� de ·războae îşi
tocmilia ; şi nru prea mulţi ani 1den wmpărăitiia �1ui tre
oînd, deci cu mari g.reime ,de oşti 1şi oru n esp us e puteri
s-au sculat a oşiti 1într-aceste ·p ăr ţ i (ip . 1 3- 1 4 ) .
Aiş a deci Trai.an acesta <Începî111d războiul 1întîi cu
dachm, 1 6 ai s c-rie Caniion că s - au !tras, într-ace le
210
208 Născut în 52 sau 53. Traian a fost ales împărat în 98, la moar
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
99
2 1 2 , ou ma:ri pute ni is-tau 5oulat &mpotri v.a lor şi n u
p u ţin e n'.: l e .şii ISltricăc; i'lllili au 1simţ�t ţ inutu ril e rnmani
lor .de dfosul. ApQli .deai, 1 6 ani neprestan 213, ou o îm
părăţie ma1re şi ipu:terni că ca .aiceia a r.omaniilor, cum
s e p om en eşt e , cită pute re ·ş i cută aviuţie au .trebuit sa
aib ă de au ipubut sita a�îta împot rivă şi a răbda ?
I.nsă, acea .de apoi, văzînd Traian că în lung să
.tr age aces.t ră.z:hoiu 1şi .gî n dind că mul te să pot în
tîmpla ICL.i1111tr-.acea zăb av ă (mutt: ăto riu foa11te Muror
acesitora fiind norocul), i e l însuşi cu 1toa t ă romana pu
.tere s - au ·sculat de au venit, şi, vi i n d 1pfoă la m argi
nea Dunăirii, den jos de C la dova, s - au apucat a face
podul de f1iatră stătătoriu f1este Dunăre, căruia şi pînă
astăzi şi dincoace de Dunăre şi dencolo i să văd ma r
ginile şi începăturile cum au fost şi dirept ce loc a u
fost . Mai v e d e -·s ă, zic, şi d111d .s c ade apa l a mij l oc,
şi al t e col ţi:.:ri ca nişte 1pici oar e rde zid ; lîngă c are po d
i asite şi Cetaitea S everinul, 1din coace orn ai sus oarece.ş
(p. 1 4 - 1 5) .
Aşa deci fădnd podul, au 1trecut :şi e l p e drî:nsul în
ceasta p ar.te, săvai că n i ci cît au şezut el acolo zăbo
v in d pîn ă a ·să f ace podul , că l u cruril e războiului nu
126
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
ca pi.na m săvlÎ rş i t să se poate .bate ş i să poată sta
împoitrivă-i.
Acelea deci iş:i el 1cun10sdÎind tooma atuncea mai bine,
zic, rum că a1U ·trimiis de cî:tev.a ori la împ ăratul Tra
ian ca 1să se împace, OUIIl1 ş i alte dăţi făcuse, şi şi itoată
hiruiniţa-i să o :Închine împără ţ iei lui, ipuiind armele
lui j os .şi .d are să lege 'şi �i 1pre foţi robii 11oonani cîţi
avea ;prinşi să""li sloboază ( c ă crnuJ..ţi avea şi 1şi den oa
men i mari .prinşi •J'IObi). far n i ci cum n-au vrut să-i
pri1imească abunce aioele 1cereri şi ifăgăd u i n ţe, zicînd că
nu mumai .a/t'UIIlc e urn1bllă .să ·ÎlllŞale ş i să adoarmă îm
părăţiia, .î,ngrnzindu-se de 1d1însa, ci şi aLte dăţi, de
rnuLte iori ca acelea au şi i s pitit ·şi au 1şi făcut, i ar
ap01i ·de inici un a nu 1S-a1U ţrnut. Pe n tru că zicea că ş i
alte d ăiţ i •<li.Şa !făcuse, 'hi ruindu-·se de romani, şi căzind
l a pace şi :tari legătmi cu ei l egînd, apoi I11U m ai cum
gă.si i a câit puţină vreme, atunice inumai dedt împotriva
lor .să 1soul a (p. 1 6- 1 7) .
lins ă ivăaiînd Decheval c ă şi id e scaunul .eră.iei lui să
aipropie, aibuncea au t rim i s soli de pac e l a Traian cu
.
127
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
Atiunce a d o a ioară sculimdu-se Traian cu mai m a re
mu1t dedt iÎJntîi 1pu!tere ca .să-l .mţerce de toate acel e
nestîmpărări ·ş i h id eş:uigu r i ale lui, aiu imers a su:p r a lui
şi au j UJ r a t , z i c, că .pînă inu va dezrădăcina şi pe el
şi pe 1t'<)Jt a c el rod de o am e n i , nu va �ăsa, c um În c ea
de a:poi au şi făcut {p. 1 8) .
Aşadar srulîndu-se T1rai:an .ou iboaită puter e a-i ş i în
m a1. înlăurn.itrurile ţării fillltPind odaită şi alit ă dată,
mare şi t are războiu cu D echeval av;înid, nu puţină
v ăr sa re de sînge di nbr- amîndoao p ărţ il e s-au făcut.
În cea de apoi însă, D e cheval biruindu-se, au fugi t ,
trăgîndu-se că!tr·ă Bdigrndiul A r d ealul ui , căici acal10 îi
era ş i 1s c aUJnul crăii. e i 214• Oi nici .acolo inu is- au putu t
am is1tu� . că .iait ă ·oasitea romană .trecînd mun:ţii Caripa
t i i (că aşa ac eş it ea mUJnţi foţi carii curaneaz ă 21 s ţ ara
aci asta de că1tră Ar.deal, •să ch i am ă , dup e oum sor i u
gh e og r afi i ) , şi acol o arzînd ş i sfărî mî n d , m oi acel
D ech eval au mai putut s·căpa , ci ş i pre el prinzîndu-1,
zic, cum să-l fi e cmorîlt. Alţ i i z i c •cum e l î nsuşi să-şi
fie făcut moairte, dupe aJtît [ e] a nenorociri ce i să în
t împ l a şi vedea că 1tiot 1şi ou 1tio t ul să ip i er de a ş i cum că
tot va c ă d ea în mina lor pe umnă, ci viu să nu fie
(p. 20) .
Aşa 1deci Traian s upU1i n d .ş1 dOlffi o lind
desăviîrş:i1t
t oat ă D achi a, 1şi s ocotind ca să o tocmească Îlntr-ace
laşi ·chip, de la car e să nu mai a i b ă alte tu.rburări,
au poruncit duprenpre
nici să 1le mai v i e iailte 1grij1i,
1 6
jurele biruinţelor sale 2 de au adus romani lăcuitori
2u
Capitala statului dac era, cum se ştie, la Sarrnizegetusa, situată
în apropierea actualului sat. Grădiştea Muncelului, în Haţeg, deci
indicaţia din text e greşită.
215
Aci în sens de " l imitează\ " formează hotarul " ţării.
216
"Biruinţele� teritoriile dominate de romani.
=
128
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
33. încă d i n 1 660 capi tala Tăr i i Româneşti fusese defi n i t i v m utată
de l a Tîrgovişle„.
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
35. Sperantele popoarelor d i n E ur opa de sud-es t se îndrep tau atunci
spre un nou aliat a căru i pol i t i că ant i -otomană d es c h idea perspective
de scuturare a jug u l u i ot oman : Petru cel Mare . . .
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
37. În 1 696 P e t ru l u a e de l a t u rc i A ::ovul. la gurile
Don u l u i . . .
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
I
1 V .....
39. V i i t o r u l p o l i t i c al t ă r i i era o p re o c u p a r e
con s t a n t ă a l u i B r î ncove a n u . i a , ' t o l n i c u l u i .
P ro n os t i c u r i l e e r a u p c a t u n c i d i s i m u l a t e î n
Cala11darc. c a a c e t Folct novei d i n I 693 t r a -
d u s p e n t ru d o m n u l Tă r i i R om } n c ş t i . . .
ALMANACCQ
PERPETVO
DI R VTIL IO B E N J N C A S A
C O S E N T I N O,
O T T .\ V I O B E L T R A N O
01 Tţrranoua di Callbria Ci tra ,
l ·ome r,·gue nell� fc:;umrc l'.nc
Cprr..:. m /I r.ruf}IZJ't.l . r di Jtr Uit' , {f.mr ,'fli(I)
dr cr.or
�IVll.W'J.enlo , -t,· �.Jttl „d1".1/,-l•tJ.mo .
p.ult(u .J:nr.r1f!r
A AJl (,,�, , fi(onomKI , "1<'i><1 , F11in . Ch,nir ,· .
fur
btr1 1 , l }, h1l1J t"'n , Ak.h11n1tt 1 . Al;I 1t.:<•1l t-r 1 , Putort •
No«h!cri , 1J11d nri , Lt!11 1 �1 C3m f<l , Sar-
g<!lti /ll:igll tOn , A1u · :tnti , c qu�lun•i �
.ilrr.i pcrfr•na .:un ...�1 . •
Con :i1tuop:o(iffam TaJU.iirellurrcqudlo , clx/i J!'� ' ,_1 �-
lolltinu: ,„I fJf''fe11re ..rJ1um.;uo
.,.-- , .' ,
i .,.
..
#"' .""
•
· ' .•
_ .,.
M. D C C '
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
> .
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
D > I OH ANN I S
N /\ \' C L E l� l l ' R AE P O S I T I T V l3 1 N G E N.
�jl�
Cum Au<'hno Nicolai BJfcl1j •han no Domini
M. D. l . m annum M. O. Xllll.
J· c Appcnd1cc-noua,curfim rncmorantc rC'S i�rtrim_g�P
• Chs,ab anno v1Jclicc< M. O. XV. vfC]i 111 •nnu
qui cfl pofl C h nflum n11um
r•� �cm c m
' 't I
,
M . O. XLIIJ I. 'I'
_.
Rh•pfodis p •rt i m O. Cunr>do Tigttnaono,
putim lhrrholomzo wurcntc. \l -
_
.
_ 1j
-- ... . 1
/!
··
\t · ;•
Y,,_
/')
-1 1 . P r i n c i p a l e l e i z v o a re
a l e oper ei s a l e i s t o r i ce
p ro p r i a b i b l i o tecă e l e l a S t o l n i c u l l e avea Î n
M ă rg i n e n i . ca acea s t ă Cron
N a u c l e r u s , p r i m i t ă ele icii. a l u i I o h a n nes
la J a c o b Py l a r i n o care
Do of t e i o avea d e l a I ns u . i
m i t ro po l i t u l M o l cio v e i , cum a t es t ă Însemnări l e a u togr af c
de pc copertă.
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
· · t). F- R A N ·C I. S C · I
·
T e L E T l
· · · ·
· s 0 c I.ţ, T AT I S I ES V.,
Nunc -5. R. E. Cardinalis A mplifs.
C t3 M M. E N T . . . A R. I A , .
· Vnâ curi1· �1x�ion i b u s
·I N . V N i V E. R s� A �- .
A R I S T © T E L I S - � ·
. , · 'f- : .... .
.
.
. L 0 G I <: A M: <t-;. I �
. .. .
fant edita.
.
· NV E. E T I I S.
. Apud luntas . M D ·x c·v 1 · .
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
C 0 L L. E G I I
i Î L
E' S O C I E T A T E I E S V·
IN VN I VE.R S.A M D lA L E CT ICA M
. ArifJote!is Siat,irit.c ,
. P. ") T E S V AE.
Q_V A R V M P R I M A C O N T I N E T
Dodrinam Pr.a:dicabilium>& Pr�dic:imcmoru m,nccnon
de Imerpretatione Enuncîationu m agi t :·
Scmnd11 vtro Li6roJ de rrio"ri , & Pojleriori Rt.fal11tio11� ; ndmnlla m.1tcr111
Top1cor111n , cr Sophijlicor111r1 Elmrhormn , comtlec71111r.
A E ' CEI M ·1 I ; I . C � 1 E .1 1 � . AL ; . ·
�D PERILLVST. E T ·REVERENDI:..':f. D • .
„ A I . V ) T • cc
· · Ord. Cifiercienfium Abbatem digniHi111 u m ,
'Et totiw Ordinis ii/im per It.tii.1111 Vifitatornn M�ioren1 l'igil.1miffi1111m1->. · ·
. E N E T LI S,
V M ·D C X V L
.., Apud Andream Baba;-- -
• 'f ' � .<.;("'J ln-{J,... ,..A, ,,.,' rf "-�"' t M-. .
.
„ , 4.J • •• � •
44. . . . şi de Dialr:rlicii.
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
'
' -
liJ
ban i homin ; s & p r� c.;-rafîailr aborfus,m cdulium pt<rpaub a nc, & comm1l etban�
tur m u nbus,filiabu s, fo r o r1b u s, maÎc u l ls &. b rucis,& nihil crac rcclcris quod non a d „
�
mmcrtnt,contc mp t o r c s r cli g 1o� orum.Tum mulri � rzdica a n t & varici � a·
hanrur,& ·l;ip1 d1hus txCl d cba n c de ca q uz vencura crac or b 1s pcrdmonc, Sed c n 1 m
1111 a lfu c 1 1 corridcba n t' omn i a , ccrlell iu m illos i n acquc vltionc pcrurgcntc p r o Im-'
pLc_ratc atquc fcclmbus, V nus inter Gigamu crac,qui dcorum vcncnntior & p r u-
....
.�) .'4'1')1
45 . Spirit ul
crit i c al S ţ olnic l u i apare în adnot
� ările lectur ilor sale .
L a un pasaJ. dm _
Croni ca l u i Naucl erus el adaug ă observ
aţ i i noi 's i
exacte despre l u p t a gigan ţi lor, combă
tînd pe Aelian .
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
� 6 . O p e r a l u i , \ n t o n i o forest i . Dcl ma/!/Jm11ondo slorico, împ l i n e a l a
s fî rs i t u l sec. a l X \1 1 1 - l ca fun c ţ i u n ea d o c u m e n t ară cea m a i recentă .
.' t u l n i cu l nu o ig-n o r a . c u m vedem d i n acest e x e m p l a r a l B i b l i o t eci i
de l a M :i rgincn i . . .
D E L
M A P ·P �A M O N D O
I
S T O R I C Q,
7omo Ouarto , Parte Pri1na .
...___,
IN CUI S I ES P O N G O N O l REG NL
Î\a(Î d 1 l b dec l i r. n ione, c cad u c a de J l,lm p c r i o
R o m a n o i n Occidc ntc .
c io e
Dc î k.\ nno di Chri f1 o 4 2. o. fi n o a l !· A n no 169 ! .
O P E R A
D E L p. A N T O N I O F O R E S T J
D E L L A C O M P A G N I A D I G IE S V'. ·
S E C O N D A E D I T I O N E.
D l N V O V O D E D I C A T O
A/[ 1!/1,11rij1imo , ( Rewrt:ndiflrmo Mon.ftgnor
1 N V E N E Z JA, M· De. X C V II .
Per Girolamo A lbr izzi .
C O .'.� l i C [ S Z A D !' Ş l'fE. 1. l O Po. I. � P P. J VJ L.E; G / O . . •
.
(}n.;fcvuin1.1 {Jn
I
C.x Li fj t1 r-- a e- u 'l!:._ n 1 -·
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
A · t e m pi di quefio Re fiori Stefa no Palatino delia Valacchia , _e ·
Capitano famofo . �ell i dopo ue' .illuflrc v i t tori� ripo_r tata Copra
de' Turchi . nella quale con foli tt"COta rn i l la de· {�1 ne d1sfece ccnto
ventimilla di co lo ro , fll avrfato , che Maometto Seconda fortemen
tc fd egna to facca grande ni; parecchio d'Arme pe �· venirc ad oppri
_
me rlo . II Val acch io ben cono(cendoti inabile d1 llar â fronte del
Barbaro , n on hebbe altro fca mpo„ fuorchc implorare J a Spada del
Re CaGmiro : c p e r maggiorm eote oblig rlo alla fu_a difefa , fi fecc:
�
fuo tributario „ c Cliente , con promelîa g1urata . dt combaccer mai
fempre a favorc del nome Polacco � oe giammai diput irfi dalla fua
a m icizia , � Pr«i:>tczzione: . .
_ _
\ Hungoro11< rcu1di nuiomu bclhi md11m,llC prorfus 1llii " ' 0Jnub� hn1bus mc11l'cr,
' 1, r1 rnfi �ridmcilmp.c•trc i'!'s dutlor Pannom� 1gni & furo a.c d<popul•11on1bus v•·
(. , � ; rlf�b V ..., ( p."1' J!.rr ccrp11!'<1. V truni.mr .SttphanusV
. •la.chur tfius,accrpm ii M>ulua rrgc co p�s,
.'T• f · .- ul• fiiic Valach1a,1.Myfia fopwori vi & arm11np ohau11,ali• mfur- mulu mala d Chro-
î ( /\ 1 .Mi rrrr P. flun1s & al�s fullinuir Baia1Tmu,qu1ba1 undr l1btrarus.ad Turcrnt cofucrndincs re
I -= _),.. .; A � , . ciiml11,al1qua dolo& callid11arr 1mpcrio fuo ad1<�ir. Z1:z:1mus fra1tr ffarafT'ru,poR·
<• :i I< hodrys m1l1ribus tll aliqu.idiu m rcg no FrâClir Cub Prmrr S. lohân„ H1trofoly·
1 '/ 1 , v
m1 ! an! cuftod."'!S,drmdc � omă ptrduCius, & Jnnocino S.donarus t fl, qu,,1_..,_ ....
· ....,
. ...
,
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
5 0 . C ă rt u ra r i s t r ă i n i . ca Luigi Ferd i n a n d de M a rs igli, au a p el a t p en t ru
operele l o r la e r u d i ţ i a S t ol n i c u l u i . . .
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
51. cel mai bun cunoscător d i n vremea sa al pămîn t u l u i românesc,
...
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
de i-au aşezat aici, şi şi dintr-a sa oaste au lăsat cîţi
au trebuit de a-i lăsa, ca să se aşaze aici, rămîind
lăcuitori acestor ţări, carii şi pînă astăzi să trag, cum
vom arăta 1di.ntr-'acaia.
însă nu că ;doară den da!ohi nici unul n-au mai
rămas, cÎlt ipustiindu-se ide fot, şi nemairămîimd ni
meni cine a lăcui aoeste ·păm'mturri, au pus Traian şi
au aşezaJt 11omani, ici numai a l1or uăie să nu mai fie,
nici 1ca,pete dinlllr-înşii po111.1Ilcifori iSă nu ll"ămÎie, nice
al Im nume de stăpînire să llJU să auză, ci numai de
romanu.
laT işi iden ei aliţii au mai rămas, că iată şi Lichi
nie 217 de neam dac să traige, 1oum scriu mulţi , �nsă de
pro.şti oameni era ; iară a:poi la Roma mer:gînd şi la
mari oameni ·sluj.ind, fiind ipoate fi şi om de sluj bă,
aşa aiu :ajuns de mare, ârt şi 1pe Coolta.Jruţia, sona ilui
Costaindin �IIljpăralt celuii Mare au ilJUat, pre carele şi
soţ Împărăţiei l-au făcut, 1şi �mpotriva lui Maximin
tÎlranul
1-aiu :trimis cu ·oaste, .şi la Tarsu l-au biruit
(p. 2 1 ) .
Acest dar Li1ohinie, .cum zisem, au fost d e fel dacu ,
săvai că foarite puţi.ni rămăsese (z�c istoriile) de atît
[a] mar ·de ai, ·ce tintr�înşii ,gr·ele oşiti şi nesipusă mul
ţime de virăjmaşi au stătut şi au bălăcit, ipre carii cu
saibia şi cu foc i-au stins. Şi :ÎI11că id en oiţi .şi rămăsese,
OUIIll 1s-au zis, doar ou viiaţa numai •Ce era, .că .alt t01t
supt :neimilosti:v1ii ostaşi 1Să miistuise işi să ,topise.
Aşa dară Traian .aJU a1şezat ·lăcuitori 110mani în Da
chia, cum itoţi iistorkii adeverează şi aiave şi pînă
astăzi iÎn Ardeal, iÎn mulite locuri, să văd în pietri
scrise, epig.ramata ;şi alteJle IÎn IllUlllele ilui ('P · 22) .
129
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
Anitioruie Boofiiini e 21.8, IÎ!Dibr-a idoaio ·decadă a .patra-i
cărţi, zi·ce aişa : " den legheoainele aă!cuiitorilor ce de
T·raian şi alţii ai rmnanilor :Î'rnpă:r<tţi era duse în Da
chia, v:ala:hii au :izvoa1t " (p. 3 0) .
Canionu Îln Cronica 1ui {ilinibr-1a ipatra cante, IÎn Viata
lu Isachie A nghel, nmpă:ratul Ţairigiradului, ce .scrie)
zice acffitea de vilah. : ,,Î1n'tlîi dair dt eu îmi aduc
ami:nte, într-acea:s\tă fus:toni;e IÎn ca11ea să :nUlllle esc vlahii,
cărwa sori�itorii 1g.r0eceşiti vlahi işi blahi le ziic ; .de unde
numele !01r. .. .Diir{jplt că lăoues·c Îln V1e ohea Daichia, care
pe urnn ă o a:u ţinut gort:ii, iproci" 219 (p. 3 0) .
Acest :pămînt Dachia 0chemîndu-se, şi cum dachii î]
s.tăpîniia cu craii lor pînă la Decheval, cel mai rle
pre ·mmă c11aiiul foir, ·şi rum 1că 1\naiiian Ulipie, im
pă:r at al .romam i lor , în1tr- a doaioa o.ştire-i sp re .ia de să
�11şiit o au luat şi o au SUlpus, 1den crăie, ţinut mai
mic, cu voevozii făicfo.du-10 220, ac.bstea •din 1cele mai de
sus zise am cunoscut ; .ş i cum 1că apoi 'Draian mulţime
de 11omani •dupretiutindenea den lbiruiinţele l!Ui aru adus
aicea de un aşezat 1Iăcuifol'i şi paznici acesfor ţări, den
carii şi pănă a5tă'Z i să trag aceş ti rumâni ce ]e zicem
noi, iară greoii .şi fatim•i, vlahi şi volahi l·e zic, încă
ne-am adeverit ·den .i.storicii cei mai de cred�nţă ş i
an ai nllllil e iţi c e sînit (p. 3 7 ) .
Î nsă dară, valahii, adecăte rumânii, •cum s�nt ră
măşiţele rr·oma'Ililor celor ce i-au adus aici Ulpie Tra-
ISO
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
i an, ;şi cum că dintr-aceia să trag şi pînă astăzi, ade
vărat şi dovedi1t iaste de 1toţi mar adevăraţii şi de
crerut ist Oll'id, măcairă ·că apoi le-.aJU mutat ş� nlll'Il1 el e,
val'ahi ·zicîndu-le .(p. 43).
I a.rră no1 ... ide aii nJoştni şi de 1toţi oţţj 1sî1nt 1numânii,
ţinem şi credem, a.deveziilil!d•u-ne id1en mai aleş�i şi mai
adeveri ţii bătrini istoriici :şi ·de a1'ţii mai 1încoace, că
valahii, •cum Ie zi<: ei,iară noi, rumânii, s întenJ. ade
văraţi romani şi aleşi romani în credinţă şi În băr
băţie, den carii Ul/1ie Traian i-au aşezat aici în urma
lui Decheval, dupre ce de tot l-au supus şi l-au pier
dut ; şi apoi şi a/alt tot şireagul împăraţilor aşa 1 - u u
tinut şi i-au lăsa t aşezaţi aici şi dintr-acelora ră
măşiţă să trag pînă astăzi rumânii aceştea (ip . 52) .
181
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
l ară <l achii preaveche a lor 1osebită 1l imbă avînd,
cum o lăSiru-ă şi 1oum o lepădară aş:a ·de bot, şi luară
a r·omani l or, aceasta nici .să poate s ocoti , nici ·C·rede.
„ Ş i focă pentru că .şi pînă astăzi vedem Şi auzim,
zice T.opeliti1I1 222 , că de IÎrntrebăim pe 'lllil va:lah : «Ce
eşti ?» el răspunde : «Rumân » , .adecăJte 11omam, c i nu
ma1 au s-tir icat puţin cuv]ntul, den roman zic rumân,
i ar acelaş cuvînt iast e " (p. 38-39) .
132
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
muri mari, de mul.te ori irnutîndu-se den moşiile lor,
acolo să :alcăltuia 224 ş i să a.şeza (p. 29).
Săvai că iară nu lipsesc 1UI1ii a nu iz ice că acest
n eam rumân de acU1I11 , mu- s de acei romani ce au
lăsait Traian lăauitori aici, ici numai nişte rămăşiţe
de acelor dachi şi de alţi varvari adunaţi aicea şi
stirînşi, pentru <:ă acei .romani, zic, 1carii era aici puşi
lămioori Ide T1raia:n, 1după [·oî] tăvaşi vreme, rtncă de
GallÎ1en 225 au fost ră;dlic<l!ţi .şi iduşi în Misia 1şi în Thra
chia, şi iÎntr-alite părţi , iÎn Elada (p. 3 7 ) .
lară cum Galien-]mpăra:t ·să-,i lfie rădicat pre toţi,
cum uni i au zis, cum m ai .sus aim arătat, că vrînd
den Misia ş i den alte locuri multe 'den Elada, să go
nească :pre gioti, ca:rii 1ooprinsese acele ţi.inulturi, au diici
să deznădăij duise de a 1putea ţinea pe Dachia, cum
zicea .cel foaJDIIl Zamoski 22s.
Iar 1pentru împresurarea acelor goti, ce 1şi ipre aicea
coprindea, aoeia :Încă �mpotrÎva •Cr,ezutJului Şi a SOCO
cum au vrut 227 acel împărat aşa
teliiti. iaste ; penitru 1oă,
leme a rădica atîta sumă şi noroade de oameni, cu
case, cu copii, aşezaţi pre aceste locuri, fiind mai mult
de 200 de ani (că atita de la Traian pînă b acel
Galien era, :împărăţind, ·cum au zis, Traian la anul
2 24
Aci, în sensul : "se stabileau".
ns Gallienus, împărat roman {260-268) . Despre o parasire a Da
ciei de către autorităţile romane în timpul conducerii lui vorbesc o
serie de autori {Aurelius Victor, Eutropius, Rufius Fi;stus, lordanes
Eutropius), dar informaţia, luată dintr-un izvor comun, pare să se
refere numai la o parte din Dacia, restul rămînînd sub administra
ţie romană pînă în timpul lui Aurelian.
226
Jan Zamoyski, om de stat şi cărturar polonez {1541-1605) , au
tor al mai multor scrieri politice şi istorice (cf. August Theiner,
Vetera monumenta Poloniae et Lituaniae, vol. I I , Roma, 1 862).
2 27
Aci în sens de " ar f i putut, ar fi reuşit".
153
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
de l a H r is t o s mîn:tui,torul lumi i 1 1 8 , i ar ă
Galien l a
a nu l 2 i 1 2 28, dupre �Ulm zice Carion) ? Deci dară oa
meni întemeiaţi ca aceia, şi stăpîni mari şi boguti
făcîndu-se, .�i şi dP mari neamuri romane aici î nt r
m eia ţi , să-i ia G a li e n , să-i mute într-alte locuri /ne
184
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
.Insă, aceasta 1I11U să 1tăigăduiaşte, cum viind vireun
gireu de alite ipă11 ţi, sau .de a:lk neamuri căl cîndu-·se
ţări ale unii >Îm,părăţii , sau măcară acea Îlffi părăţie
vl'Înd să facă oaste 1ma:re ·Ca să meangă asupra alfora,
•cum du pen rtoate ,părţile işi du ipen foate ţlnuturiJe ei
nu aduce .şi nu stPÎIIl'ge .oa:ste ? Oum ..şi atunce acelui
Gail.ien au altui măcar :împărat :să va ifi .Înl1lÎmplat, de
va fi trimis şi aici de va ifi J'Î.di•cat ostaşi, 1ca să mea:rgă
să iSooaiţă pe acei rgo'ti ce ·căka şi timpresura dle ţinu
t.uni ce s-au zis, oîn Elada ·şi ,Misia. Care de crezut
iaste că işi ide aici oaste s-au 1dus, şi pe :unii .doară
ca să-i �i a:şaze acol·o, 1Îln să 1car.L\ · mai !Sprinteni şi de
a:şezait 'Vlor fi fost. Căce iată şi .semnu .chiar avem pe
cei coţovlahi, ·cum le rzic 1grecii, ce vedem că işi pînă
astăzi să a:flă ş:i .sînt, .însă puţlni acum rămaşi, p entm
carii viind cuvirrbul, gîndiiu că :nu .fără cale va fi a
mai î1111tinde de ·ei vorioa'Vla, oa să 1se ş bie ce \SiÎnt
(.p . 44-45).
lnsă nu puţi1lă mirare iaste la toţi cîţi scriu de
aciasta, nici la cîţi bine vor socoti de aceşti rumâni,
cum s-au ţinut şi au stătut p1,nă astăzi aşa, păzindu-şi
şi limba - şi cum au putut şi pot şi pămînturile
acestea lăcuesc ? ! Care acestea la puţine limbi şi nea
muri să vede 230• Şii mai vr'lllWOls a'tmtea lfloduri de oameni
streine şi varvare, ;preste -<linşii au da:t şi au stricat,
cari peste alţii aşa ,dind, nici Illumele, nici ailt mmic
nu să mai �tie, nici să mai pomeneŞ:te de aceia, cum
185
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
supus hunii aoeste ţări , oum v a vedea mai nainte.
lairă ei tot au stăJbut şi ·.s -au �inut aum sînt (p. 68) .
lară ceştea rumâni, oricum şi cum pentr-atîtea căl
cări, zdrobiri şi nespuse rele ce i-au trecut şi i-au
călcat, tot iată pînă astăzi, cum s-au zis, că tot încă
de nu să află atîta fericiti şi slobozi de tot, iar încă
şi domnie, stăpîniri şi limba aceia a romanilor, tot
stă şi să ţine (săvai s.br,icată, 1cum şi alte 1l irn:b i toate
aile lor cele neae>.?ă şi de moşie�şi k-au st6ca:t) . însă
des.tul că fot urme ·de a să cunoaşte ,şi a să '�ti \bine
de unde sînt, 1e-au rămas .şi aiu La aiciasita 1ş i Bcmfi
• . •
231
Etimologie fantezistă după gr. ballein (pron. vallein) " a trage", =
186
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
4. FORMAREA POPORULUI ROMAN
ŞI A PRIMELOR STATE ROMANEŞTI
157
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
lor şi de s t ăpînirea Jor ·ce a:u avut şi cum au pierdut
să nu să hidenească �i i a:r :să s e scoale împotriva .ro
m anilor. CUJm !S-au şi mai �spifit de au .făcut , numai
dt au ră:suflait oareceşi .şi s oţ ii 233 de ajutor ş-a1u ·găsit.
Că i a t ă în urma lui Traian 1Împărăţi111d Adrian, o are
c e ) i s - au mai ispitit a s ă irăzmiri.ţi, ·ci curîrrd i-au po
to.Ji t 234 (p. 54 ) .
În acesbui E vsev is -î mp ăra t [AntOI11im P iul,
z·ilele
n.n.] , i ară afl.înd 0c1aohii v,rbme şi ·soţii .gă:s.incLu-ş.i pe
un neam c e - i zicea al ani, •s- au sculat sipre romani. Ci
� i acest A n t cm i n . deci. trimiţînd oaste .as upr -·l e , i- a..u ă
birui1t şi i - au z drobit 235•
188
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
s-au rupt den lmpărăţiia Romană şi au întrat pentre
dînşii alte limbi, ci tot într-una s-au ţinut şi au ră
mas şi pănă astăzi (p. 55) .
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
ş.ugul lor �i chiema iş� ou dînşii să lega ca aricînd ei
v,rea să margă awpra ailitorcuivaşi, au cînd alţ i i as u
pra lor v·rea veni, ei aj utor să le dea ş i icu prieteşug
să se afle. Aşa ,şi 1ceştea, clnd Virea cere că aceiaşi
cerere de l a acei a 1gata să se afle şi .să le dea, dupre
buna vecinătate şi l egătura ce făcea cu ei. Ş i în
tr- ac est a chip focă multă seamă de ani s-au purtat ş i
s - au ţinut, nici grijă lor de alte domnii şi crăii mă
cară era, căce multă şi puternică oaste avea şi încă
r:ă toţi ostaşi buni era şi nici de împăraţii 7arigradu
lui să temea, măcară că încă pentr-acele vremi tot
tari şi puternici era. Ci focă �i cu ei !S- au bătut, îrn
pot rivă-�e s:tînd. Şi aj utoare le-au dat, 1cînd au 1trebuit,
Îimipoitrriva vr ăj maş i lor l or şi a turci l o r, cî111 d au Îin
ceput a trece încoace m area şi a le 1lua loourii şi a l e
mai îngusta 1Împăirăţiia işi den Elada prer.um mai
n ainte voi arăta (p. 6 7 -68) .
A rdealul :încunj urat ,de munţi fiind işi loc ca acela
t a'l"e de a să putea apăra :iin foată vrem ea d e itrehuinţă
fi in d , pl in de oameni era. Iar de cînd şi acolea ose
bită domnie i arăşi s-aiu aşezat , de la Topdtin i storic,
pre larg va ;p1Utea neş1bine afla, ide unde şi RaidUJl-vodă
Negru aici fo ţ ară aiU ip01godt, 1precum ilet�piseţele cele
d e obşte arată (p. 7 9 ) .
Tărîle .acesitea deaca .s-au osebit de Ard eal ( ad e
HO
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
fost şi nu de stricăciune, de ·s ă va socoti ihine, şi cu
dreptaite, mai niciodată, ci Îlncă de mare folos, mai
V1Îrtos cestor ce in Ardeal au ,rămas ,şezători şi lă
cuitori (p. 7 1 ) .
ns Cam.
141
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
den amestecarea altor limbi, cum s-au zis mai sus 239,
iară tot unii sînt. Ce dară pe aceştea, cum zic, tot
romani îi ţinem, că toţi aceştea dintr-o fîntînă au
i::vorît şi cură (p. 52) .
Sto1n�cul ollJil!oaşite existenţa cuţ·()Vllahiloc. Dacă �n .aice1 1sba
dău al informaţiei 1i:stori,ce el 1nu- i putea soooti .decîrt rd r ept
descendenţi ai românilor d�n Nordul Dunării , faiptul îns uşi
de .a-i .s.em1Il ala şi ·descrie �.n1tr-·o 1carte ·de 1isboriie r1omânească
îşi 1p ăstre ază în treaJga semnificaţie.
141
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
dînşii. Că i,aită acum işi dti smbu, mojii·ci 242 şi tăraru
sînt, ;şi 1oourHe l-or ou greu de hrană fiind, pentru
mu1ta 1piaitră .şi munţi ce .siînt de lăauesou, 1să împraş.tie
'şi să ·d'l.llc unai mul·ti pen cele oraş e mari t1rurceşiti de
să hrănescu ; şi pe acolo mai imulti aunestecîndu-se, şi
l imba, cum am zis, Joante ş-au stricat, şi ei putini au
rămas. Zic i.şi aceasta di de-i 1î.ntreabă pre ·ei neş.tine :
„ Ce eşti ? " el zice : " Vlahos", adecăte rumân· ; şi locu
rile for 1Unde lăcuesc le zic Vlahia [cea mare]
(p. 4.-1-4 6) .
HS
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
întru .învăţăltura căl'tilior işi a ştiinţelor au fost prooop
siţi, 1şi ati1ta 1Întru vi.tej i i au fosit ispitiţi ·şi aleşi 11i aitîta
întru mţelepciunea lumea:scă de iscusiţi, aît nice U!Il
!4" Athena.
Hf
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
propoveduesc. Şi aşa şi aici înlbr-aiciastă istorie, cînd
să ipomeneşte varvtall", aceia să îmţeleagă du.pre obi
ciaiiul ICe şi alaLte istorii ine araltă.
Zis-am da.ră, precum au fost acei eleni ,oarecînd,
oareceşi mai 'SUS .am pomenit, iară şi mult mai nalt şi
mai de faudă şi .de iliuorurile şi faptele Jor au fOSlt, ale
cărora şi 1pănă 1astăzi 19emne, precum lboate istoriile şi
toate scripturHe âte de ei scriu şi şi ale l1or oî.te ·sînt,
deoît Lumina soarelui mai aiave 1î:i .arată ·şi-i dove-
1deoc ce au fOSlt şi <ÎLt au fogt de ştiuţi şi de man
(p. 39-40) .
Ca,fii odată .to�i ifeciorii 1oaimeinilor icelou mari şi a1
domnilor romani mergea, itrimiţiîndu-i părinţii lor, în
Elada, la Aithine, de !învăţa cante grecească şi în şti
inţe acolo prooopsiia 1desărviînşi1t. Şi mul,ţi oaimeni mari
şi domnii, ,oum Poonipeiu ·cel Mare 1şi Ţ�ţercm 245 şi alţi
nenumăraţi şi :împăraţi, cum Avgust, Chesar, Tiraian,
Adrian şi. alţii mulţi, m .grecească, aidecăJte în elinească
limbă, era ·ş.tiuţi şi mvăţaţi , 1în care rşi cărţi.Ie lor toate
şi pănă aistăzi isă tin (p. 4 1 ) .
Zicea dairă acel sfînt om Leon papa, cum scrie şi
NilQolae Olah IÎlll Atila 246 : „Mare oaireclnd (nebÎII11He
craiule) a romaniilor celor ibiruitor� itoată l1umea era
slava, dnd biruiiţi11or da �el'ltăoiune işi dÎlnld pre cei ce
să lflUga în oredintă rşi 1în prieteşug :îi prinniia, obi
dnuind Mruiinţa .cu mi:Loserdia să 10 istimpere, cu cari
lucruri şi fapte împărăţia şi avuţia aidăogea. Vieste
deci şi silava :mim.eliui r1or nmnoortă 10 !făcea ,şi acestea
145
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
pănă dnd să p ăz i i a . 1�i ob icina le pu rt a , ale ·mmani
lor era meJŞ1beşugm1ile 247, 1oibiiciaiur�le şi lînţelepci:unile 248•
I ară deaca s-au muitait 1Î1Il!tr-al.t fdi u ,chipurile lucnu
r i lo r , ceia ce de la noi au răpi{, acei a ţie, craiule
Aitiil o, 1aoum nio r ooul ţ-au idat , iproci" {p. 62--63) .
Însă, clupe acestea, ,i ată nici un lucru dte sîut supt l ună
s1tăitători1U .şi neschimbait nu ipoalte fi, nici IÎa1 neI11U1I11 ăraţii
ani port: t<0it �ntr- aicelraşi chip ,sta, ci 1boate ,s@nt tn mutări
şi IÎin. srt:r i căciilllni Z1idii.1te, oum .s-au .zis şi SJă cunosou.
D i rep t ace i a iară zi c, foaite dte sînt aşa fiind, aşa
hoitarăle lor, ·Cari, pănă Il'U aj ung l a aoelea, nu- ş i ia
fieş·tecarea 'Cel ce iMte a fi de dînsa. Aşa den noia
nul şi p reaadî111 ca foţdepciunea lui D umnezeu, •mai
nainte de veci fiind oirîndu ite, cari noao o amenil or,
acelea, cum SÎnt !Şi ·CUllil vin, foante as·cunse Şi Înfo
nearec 249 ine scr1nt. Ci d ară .oum z i.c ,şi filosiofii, că
toate cîte s1nt în n a şt e r e 1şi -în stri1căciune s-tau, adecă
2n
Aci în sensul de „ arte " .
24 8 Virtuţile.
24 9 Obscure, neînţelese.
146
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
una istridnrdu- se �i plitrezînd, alita să nalŞlte ·şi să face,
cum vedem la 1toate 1seminţele ; .şi 1pămă 1J11U put-rezeş1te
una, nu na.şite a:lita ; �i pănă .nu naşte alta, nu 1putre
zeş.tc 1ceiailailtă. Nici .păină oTIIU să 1sitriică un chip, nru să
face a•�t chip. Deci, pe .oum ived·enn l a oeste fireşiti, cari
iară .puterea lui Dumnezeu pren fire le lucrează. adc
căte le naş.te, le creşte ·şi .le păzeşte. Ş i i ară aşa în
făşurîrndu-se şi desfăişurîndu-·se ide la zidirea lumii,
pănă l a sfîrşi tul ei vor :fi (p. 56-5 7 ) .
î ns ă i aste a s ă mai şti, c ă toate lucrurile dite sî.nt
în lume, iau .şi .aceS1te trei 1sitepene 250 drt11p re ce să fac,
adecăte urcarea, starea .şi 'Pogor.îrea, au cum le z i c
alţii adaogerea, starea şi ·plecarea. neci dară n i c i un
lucm nu ia.s.te cairel e să nu .dea ip entr-aicestea, ci nu
mai 11.1nele mai IÎlll ,g.raJb, allitele imai 1t1-r2Jiu ole ;trec ; ii ară
tot la un slteaj ăir 251 să adună şi să 1sb:iÎing în cea de
apoi, adecăite în s trităcioune 1şi IÎn pierzare dezlegîn
du-.se (p. 63) .
250
Trepte.
251
Steajerul este parul înfipt în mij locul ariei de care erau le
gaţi şi în j urul căruia se învîrteau caii în timpul treierului . Autorul
foloseşte termenul în chip figurat, imaginînd desfăşurarea şi înfăşu
rarea evoluţiei lumii.
147
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
treaga viaţă rluptei pen!tru eli:berarea ,ţării de •sub ,domi
naţia otomană f un d am entul ştiinţific necesar unei stărui
toare activi1tăţi politi ce, men irtă .să .contdhuie la
ifenomenul
aşt ept at cu înfr igurare de poipoarele sud-est europene : că
derea lmperiuLui -otoman.
D eci dară aşa itoate fiind, iată 1şi .domniilor, ..:răi ilor,
împărăţiikllr , aVTUţiillior, mării:ifor işi 1tJUJlrurio.r 1celoralalte
cîte sînt, a.şa să fo�Îlmplă şi le vin. Ci numai celor d i
repte, celor Mtnde ,şi celiar mai ou înţelepaÎrU!ne 252 le
rămîne laudă, iferici<re de bună pomeni,re 1şi pil d ă folo
s i toare cdor :bU111 i işi înţelep ţ i dUJpre urmă şi ·canoane
cu carii mai mult rşi mai .�lăvi t pot sta şi să pot .ot
d rmui . Şi de li să fo;tîmplă 1şi .surpare şi că:Mre, în
ţelepţ i i nu le ,dau a:tîta vină şi pricină ou sudalme,
1căci au sosi1t la acei a, .adecă 1să zică, c ă de necMhzu
ială şi nehuniia lor au venit. Ci numai s oc ot es cu că
aşa zidite şi făcute în lume 'siÎnt, c a 1şi iale să ş i i .i -
m Sfîrşitul.
253 Celor virtuoşi.
254 Fortuna, zeiţa norocului, a soartei era imaginată ca o fecioară
legată la ochi.
148
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
ş.orare �i la oîit ă 'Sumpare 1şi ·stingere au sosit, dt unele
oi.ce să mai ştilll, inici să mai pomenescu.
Ahele 1ia1ră, monarhii mari şi groaznice şi puternice
s-au pierdut 'Şi iî.n cenUIŞa lor arzînd, s-au ·Î ngropat,
cum au fo9t ob�a a Simiilor, carea 1 300 1de .mi au
stătut ; ·şi ·aişa ou Sar:danaipal, cel du,pe 'Ufllllă monarhu
al lor perind şi airzînd, s-au 51t.i.n.s işi la VavHon au
rămas .duipe aoeia c'ttvaşi, ipî.nă oind Baltasar, cel dUJpre
urmă ·craiu al Vavilonului, �mpreună cu dîmul au
per it şi de la ei toată monarhia Ja persi au veni·t. A
pensilor iarăşi â.n măll1i e 255 1cresoînd şi Jătim.diu-se, mai
muLt de 200 :de ani aiu �mpărăţit tot aşa monairh1 , pî.nă
oînd la elini au veni·t Allexandru cel Mare, feciorul
lui Filip, hil"Uind desăiv:îrşit ,pe Darie Codomanul, cum
zice Şleiidain 256, oo cardle şi monarihia H s-aiu prăpădit
ş i l a dînsul au rămas.
Alexandru dupe adeia monairhu stînd, clt de mare
şi de t are aiu fost şi oit .soriu.
s-au •Întinsu şi alţii mulţi
Iat ă şă. Ofi111ibul Gurţiius Jioonamil 257, PJ.iutarh 25e în Viaţa
lui ce istoresc şi Di.oldior SiicheliofJUJ. 259 î.nltr-a 1 7 carte
a Istoriilor lui ce face, desrul işi pe l arg arată.
255 Mărire.
zu Johann Philippi (Sleidanus), jurist şi istoric german (Schleiden,
l 506 - Strassbourg 1566}, autor al operei De quatuor summis im
periis (Strassbourg, 1 556}, din care Stolnicul îşi extrage exemplele
despre vremelnicia şi pieirea imperiilor.
!5T Quintus Curtius Rufus, istoric roman (sec. I e.n.), autor al lu
HI
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
Deci de \l,a d5tnşi i ,cineva ciitinld, .să 1poa1tă ·şiti .ş 1 cu-
11oaşte ce 1şi oÎlt au fost, să:vai că el iÎns UJş i puţin au
20 0
Este vorba de diadohi, urmaşii lui Alexandru cel Mare, care
şi-au împărţit imperiul macedonean.
26 1
Autocratori, suverani care conduceau singuri, fără a ţine seamă
de legi şi obiceiuri.
150
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
und e nu lipsesc dea nu .fi de acei .cruzi rtiigri .şi veni
na\li !balauri, stătip5ituri şi iteralta, fniin.d d1111 neamul
om enesc, iar 1I11U 1roid 1oonemes c �p. 1 9) .
151
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
adevăr şi de luaru ce 1pof•t6şte neştine, au zis, sau au
scrisu m ăc ar 01"1t :de ipuţi.n şi 1de al.tele, ca nllIIllai să se
p oată altul deşitepta spre gî nclirea acelora şi a altor
lucruri focă desitul iaste. Şi 1rarii ca acelea au făcut
şi aru pomem·t, clt ·c:Le cit măcar, nemoarte muil.ţăJmite
au auzit şi în bună pomenire au rămas.
Preown 1şi Ariistotel 1Î!n •Cartea a dooa a Metafisicii,
cap . 8, z ice : „Har .şi mLJlţăm�tă să avem şi să dăm
filosofilor celOlf bătrîini, carii numai ce au pomeni<t
şi au scris de adev�ul fiinţelor şi măcar că mai la
imu�te n-au nomeriit :de a 1grăi ide 1fiirile lm a devăirrul ,
iar 'Încă.şi destul că fot au pamen�t. . . işi au zis cevaşi,
cit ipricină :de a cerea şi a iscodi adevărul alţii au dat
( p . 3-4 ) .
Zi1ce şi Di.odor Sicheliot'Ul, �stori1c, .în predosloviia
i
152
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
.Aceia de fac aşa, adecăite de cele ce nu iştiru şi obl·e
ce nu cunosc, zic ·că .cunosc, iaste a il:rufa.şi1lor şi a dc
şerţilor, părnnclru-ile că mai oo criu.şine le ii:aste a zice
că llllU ştiiu şi nlll cunoscu cel [e] rce 111u ştiu şi nu iasit:e
adevăr, dedt a mi1nţi .şi a zice că cunoaşte şi ştie cel [ e]
ce nu ştie. Şi lllll să domiresc că mulit mai muh şi mai
mare ia�e ruşine a ziice minci'U!Il a (că ştie), decîrt: a zice
adevărul {că nu ştie) .
Cari apoi şi una işi alta să 1dov·ed�te. Să.v,ai că şi
a z ic e cel [e] ce ştie ci nu ştie, iasite răotate . Ci de
aceasta dară ş.i eu HWnd .şi de a mai &OUJliil1 a al tel e ,
nu-mi mai bait capul ; tiar cine va ·V•rea a fi şi mai
,g.r.ij u liu şi mai şltiiu't :de .a afla rcaip, cerce, ca doară v a
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
POSTFAŢĂ
IM
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
Intre o mooografie incompletă adresată cercetătorilor
- ·ş i repetînd ce se ştia - sau o carte pentru mai largi
c atego•rii de cititori ·înrcercînd să !l"es.fituie viaţă şi culoare
ornuil ui şi epocii pe care .majoritatea le ·cunosc încă nedesă
vîrşi't, alegerea ;aelei .de-a ;doua 1ni s-.a .păruit mai cumi nte.
Aş a .s-a 1J1ăS1cut această Wăţ�şaire a Stolnicului între con
temporani, ·În care am mcercat să 1punem �mpreună iceea
ce alţii, sau noi �nşilJle fo aHe lucrări, .putem aduce pentru
înţelegerea unei ·ep01ci zbuciumate şi unei exi·stenţe drama
tice -din ·brerubul .nostmu, pesite care f1"1Umuseţea formelor de
artă, foţelepciunea .gîndu.rilor 1şi, adesea, bHndeţea firească
românilor aruncă ·Lumini ce ne ajută să ...i •Înţelegem 1Şi să- i
preţuim deoipoitirivă pe Stofoi·c !Şi Jumea În care a trăi t.
Ci:tilbo1ml a î:nibîlniit, aşadar, iÎn ·oa11tea de faţă, siubstanţa
Stolnicul Constantin Cantacu
p rinoi.pală ·a ·sbudiuJlui IJl'O:�l�riu
zino, omul politic - umanistul pulbli cat în irev i.Sat a Studii,
1 9 ( 1 966) , nr. 4, p. 65 1 -665, şi 20 ( 1 967), .p. 45-6 1 etc.,
revi1mi1t în lurmina cercetărilor pu!blicate 1între itimp, ampli
fiicait 1ou noi capiito11e ·de3pre e pocă ·şi 1ns.oţi•t .de extraise �ru
pJJte pe 1teme .dilJl Istoriia 7ării Rumâneşti. Mulţumim ş i pe
această cale coleguilui Paul Cernov1o'dea.nu •C af'e a h i.nev.oi t
să citească 1n manuscr.is aiceastă lucrare, ,făcîndu-ne pre
ţi oase observaţii .
I lll]sbra1ţia bogată a •cărtiri aldiuoe n u numai o folositoare
completare 1te:icbuLui ai, •mn'tem OOIJl'V'ÎlnŞÎ, şi un spor de fami
li·a•Piza:re ·a aiitiitomLui au 1 0 epocă diiintre .ce'l e mai pasion anrt: e
ale :treoultu!lui .r·omâinesc.
AUTORUL
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
LISTA ILUSTRAŢIILOR
156
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
7. Grigore Ghica (1 660- 1664) . Gravură contemporană (N. Iorga, op.
cit., pl. 1 1 6 ; legenda : Letopiseţul cantacuzinesc, ed. cit„ vol. I.
p. 1 85).
8. Constantinopol, cartierul Fanar, la sfîrşitul sec. al XVII-iea. Gra
vură contemporană (Biblioteca Academici R. S. România, Cabi
netul de stampe) .
9. lnsemnare autografă a Stolnicului, din 1666-1667. (Biblioteca
Academiei R. S. România, ms. rom. 1498, f. 136r ) .
10. Strîmtoarea Dardanele la sfîrşitul sec. al XVII-iea. Gravură con
temporană. (Biblioteca Academiei R. S. România, Cabinetul de
stampe) .
1 1. Veneţia, imagine alegorică din Carolus Patinus, Lyceum Patavi
num, Patavii 1 682, p. 3.
12. Carolus Patinus, Lyceum Patavinum, Patavii 1 682. Foaia de titlu
(Biblioteca Academiei R. S. România, Secţia cărţi rare ; legenda :
Miron Costin, De neamul moldovenilor, în Miron Costin, Opere,
ed. cit„ p. 24 1 ) .
157
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
netul de stampe ; legenda : Letopiseţul cantacuzinesc, ed. cit„
voi. I, p. 200).
2 1 . Constantinopolul la sfîrşitul sec. al XVII-iea. Gravură contempo
rană. (Biblioteca Academiei R. S. România, Cabinetul de stampe ;
legenda : ibidem).
22. Şerban Cantarn;ino ( 1 678- 1 688). Frescă în biserica din Popeşti
Vlaşca. (N. Iorga. op. cit., pl. 1 29 ; legenda : Letopiseţul cantn
rn=inesc. ed. cit., p. 20i ).
23 . Biblia lui Şerban, Bucureşti, 1 688. Foaia de titlu (colecţia auto
rului ; legenda : I. Neculce, Letopiseţul Ţării Moldavii şi O samti
de cuvinte, ed. de Iorgu Iordan, Bucureşti, 1 959, p. 1 02) .
.2 4 . Stema lui Şerban Cantacuzino, în Biblia, Bucureşti, 1 688, f. 1v ) .
(colecţia autorului ; legenda : Evangheliarul, Bucureşti, 1 682, f. Iv ) .
25. Sultanul Mohamed a l IV-iea ( 1 648- 1 68 7 ) . Gravură contemporană
(Biblioteca Academiei R. S. România, Cabinetul de stampe ; le
genda : Letopiseţul cantacuzinesc, ed. cit., vol. I, p. 208).
26. A sediul Vienei, 1 683 (detaliu) . Pictură de Franz Geffel de l a sfîr
şitul sec. al XVII -iea. (Muzeul oraşului Viena ; legenda : op . cit„
p. 208) .
.2 i . Ioan al 111-len Sobieski, regele Polonie i ( 1 629- 1 696). Gravură
contemporană (Viena, Oesterreichische N ationalbibliothek, Bild
archiv ; legenda : op. cit„ p. 208).
::?8. Buda in 1686. Gravură contemporană (Veridica raccolta de gior
nali di Buda, Venetia 1 686, nr. 7 ; legenda : op. cit., p. 209).
29. Prin(ul Eugeniu de Snvoia. Portret de Jacques von Schuppen
(Amsterdam, Rij ksmuseum ; legenda : Radu Popescu, op. cit.,
p. 497).
30. Veridica raccolt a de giornali di Buda, Venetia 1 686, foaia de
titlu. (Biblioteca Academiei R. S. România, Secţia Cărţi rare) .
3 1 . Constantin Brincoveanu ( 1 688- 1 i 1 4) . Gravură contemporană. (Bi
blioteca Academiei R. S. România, Cabinetul de stampe) .
.32 . .. Puterea otomană" . Gravură alegorică din sec. al XVII-iea (Viena,
Oesterreichische Nationalbibliothek. Bildarchiv ; legenda : Istoria
Tării Rumâneşti de la octombrie 1688 pînă la martie 1 7 1 7, ed.
C. Grecescu, Bucureşti, 1 959, p. 2 1 ) .
158
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
33. Tirgoviştea la sfirşitul sec. al XVII-iea. Gravură fantezistă con
temporană. (Biblioteca Academiei R. S. România, Cabinetul ele
stampe).
34. Bucureştii la sfîrşitul sec. al XVII-iea. Gravură fantezistă contem
porană. (Biblioteca Academiei R. S. România, Cabinetul de stampe).
35. Petru cel Mare ( 1 689-1 725 ) . Portret de Aert de Gelder (Amster
dam, Rij ksmuseum).
36. Kremlinul în sec. al XVII-iea. Gravură din 1 636. (Adam Olearius,
Voyages tres curieux et tres renommez faits en Muscovie, Tartarie
et Perse, tr. par Sr. de Wicquefort, voi. I, Amsterdam, 1 727 ) .
37. Medalie rusă de argint comemorînd victoria de la A zov, 1 696
(Londra, British Museum).
38. Planul clădirii Conferinţei de la Carlowitz ( 1 699) şi a dispoziţiei
ambasadorilor : A =Casa conferinţei ; B Sala ambasadorilor
=
159
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
42. I. Nauclerus, Chronica, Coloniae 1 544. Foaia de titlu. (Biblio
teca Academiei R. S. România, Secţia cărţi rare).
43. Franc is rn s 7oletus, S. /., Commentaria... in universam Aristotelis
Logicam, Venetiis, 1 596. Foaia de titlu. (Biblioteca Academiei
R. S. România, Secţia cărţi rare).
44. Commentariorum Collegii Conimbricensis... in Universam Dialec
ticam A ristotelis Stagiritae, partes duae. Venetiis, 1 6 1 6. (Biblio
teca Academiei R. S. România, Secţia cărţi rare).
45. A dnotare a Stolnicului la I. Nauclerus, Chronica, Coloniae
1 544, f. 1 . (Biblioteca Academiei R. S. România, Secţia cărţi
rare).
46. A. Foresti, Del mappamondo istorico, t. IV, parte I, Venezia,
1 697. Foaia de titlu. (Biblioteca Academiei R. S. România, Secţia
cărţi rare).
4 i. Pasaj despre Ştefan cel Mare, în A. Foresti, Del ma/Jpamondo
istorico, t. IV, parte I, Venezia, 1 697, p. 303. (Biblioteca Acade
miei R. S. România, Secţia cărţi rare).
4 8 . Pasaj despre Ştefan cel Mare, în I. Nauclerus, Chronica, Colo
niae 1 544, f. 978, cu adnotare de Dosoftei, mitropolitul Moldovei.
(Biblioteca Academiei R. S. România, Secţia cărţi rare).
49. lstoriia Tării Rumâneşti, de stolnicul Constantin Cantacuzino. Ca
pitolul despre cucerirea Daciei. (Biblioteca Academiei R. S. Româ
nia, Secţia manuscrise, ms. rom. 3443, f. 12r ) .
50. Luigi Ferdinand de Marsigli. Portret contemporan. (Veneţia, Co
lecţia Giuseppe Rocca Lucea).
5 1 . Harta Tării Româneşti, Padova 1 iOO, de stolnicul Constantin Can
tacuzino. (Biblioteca Academiei R. S. România, Secţia de hărţi).
52. Doamna Maria Brîncoveanu şi fiicele sale. Frescă de la mănăstirea
Hurez. (N. Iorga, Portretele doamnelor române, Bucureşti 1 937,
fig. 45).
53. Execuţiunea familiei Brîncoveanu pe piaţa din Stambul. Gravură
imaginară de H. Dembiţki, 1 872. (Biblioteca Academiei R. S. Româ
nia, Cabinetul de stampe).
54. Piatra de mormînt a lui Radu Cantacuzino (m. 25 februarie 1 7 1 5 ) ,
fiul Stolnicului. (Bucureşti, biserica m-rii Cotroceni).
160
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
55. Nicolae Mavrocordat, domn al 1ării Româneşti { 1 7 1 6 şi 1 7 1 9-
1 730}. Gravură contemporană. (Biblioteca Academiei R. S. Româ
nia, Cabinetul de stampe).
DESENE IN TEXT
PAG. li
161
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
PAG. 75
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
I N D I C I
168
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
August, Octavian (Avgust) 1 4 8 . . Bonfinius, Antonius, istoric uma
Austria. v. Imperiul habsburgic. nist italian 7 7 , 1 30, 1 32, 136.
A verroes 68. Bonvicinus, Valerianus, profesor l a
Azov, cetatea 5 1 , 1 59 (ii.) Universitatea d i n Padova 26.
Bosfor, 3 1 .
Bacşai, Avraam, istoric ungur 78. Bosnia (Bosna) 3 7 , 98, 1 05 .
Bakci-Sarai, pacea de la 29. Brancovici, Gheorghe, cronicar
Balcani, v. Peninsula Balcanică. sîrb 1 1 1 ; ,..,, Sava, mitropol i
Baltasar, regele Babilonului 1 49. tul Ardealului 69.
Bar, oraş în Polonia 59. Brandenburg 6 1 .
Baselius, Nicolaus, istoric german Braşov 23, 4 1 , 98, 1 02, 1 5 6 (ii.).
60. Brîncoveanu, Constantin vvrl.
Baş-haşe kule, închisoare în (Altîn-bey) 32, 33, 37, 38, 40,
44-46, 48, 50, 52, 62-64, 80,
Constantinopol 1 07 .
Baturin, localitate în Ucraina 4 1 . 86, 89-93, 1 00-1 04, 1 06, 1 09,
Bălăceanu, Constantin, aga 35, 37. 1 1 2, 1 1 3, 1 1 8, 1 1 9, 1 5 8 (portr.) ;
Băleanu Grigore (Grigoraşcu), - Maria doamna ş i fiicele sale
postelnic mare, capuchehaia 1 60 (ii.).
94, 107. Brîncoveni, familia 86, 88, 1 00 ;
Belgia '1. 7 . execuţia 1 60.
Belgrad 3 5 , 3 7 . B rîncoveni, m-rea 93.
Beligradul Ardealului, v . Alba Bubuli, Nicolaus, student grec la
I ulia. Padova 27.
Beltrano, Ottavio, autor de alma- Bucureşti 38, 41, 44, 48, 50-5 1 ,
nacuri 159. 62, 86, 9 1 , 93, 1 00, 1 0 1 , 105,
Ben Koscheba, luptător evreu 79. 1 07 , 1 1 8, 1 20, 1 59 (ii.) ; ,..,,
Berlin 6 1 . Academia domnească 55 ; ,..,
Biblia i 8 . i9. Biblioteca A cademiei 62 ; bi
,..,,
164
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
Caffa 15. Pîrvu stolnicul 92 ; ,.., Radu,
Calendarul lui Constantin-vodă fiul Stolnicului, piatra de mor
Brîncoveanu 159 (ii.). mînt 1 06, 1 60 (ii.) ; Radu bei
Calligula (Caie Caligula), împ:'i zadea, fiul lui Ştefan vvd. 1 07 :
rat roman 1 50. - Şerban vvd. 1 6, 28, 29, 32-
Callimaco Esperiente, v. Buonac- 36, 38, 49, 64, 82, 9 1 , 1 09,
corsi, Filippo. 1 1 2-1 16, 1 1 8, 1 1 9, 1 58
Cameniţa, cetatea 69. (iportr.) ; ,.., Ştefan vvd. 32,
Canida, capitala Cretei 1 5 7 (ii.). .52, 62, 100, 1 02, 1 08, 1 1 8 ; -
Cantacuzini (Şăităneşti), familia Toderaşcu, fiul Stolnicului 91 ;
- 1 3, 1 5, 1 6, 21, 28, 29, 3 1 , ,.., Toma, vei postelnic 9 1 ; ,..,
36, 4 7 , 48, 52, 86, 88, 1 00-104, Toma, mare vornic în Moldova
l 06, 1 07, 1 1 0, 1 1 2-1 16, 1 1 9 ; ...,, 10, 1 7 .
împăraţii 13. Cantemir, Antioh vvd. 2 1 ; - Ca
Cantacuzino, Andronic (vistierul ?) sandra (n. Cantacuzino), soţia
9, 1 0, 1 3, 15, 1 1 2 ; ,.., Anton lui Dimitrie 64 ; ,.., Dimitrie
din Constantinopol 1 6, 1 13 ,.., vvd. 5, 1 7 , 21, 37, 53, 64-66,
Constantin beizadea, fiul lui 79, 81, 100, 101, 1 09, 1 1 0, 1 l S .
Stefan vvd. 107 ; - Constantin Caransebeş 35.
postelnicul 1 0, 1 6, 1 8, 20, 68, Cariofil, Ioan, cărturar grec 1 1 1 .
89, 1 1 3. 1 1 5, 156 (portr.) ; ,.., Carion Johannes, istoric german
Constantin stolnicul passim, 77, 1 25, 130, 134.
frontispiciu (portr.) ; ,.., Despa, Carlowitz, pacea de la 30, 39, 50,
fiica Stolnicului 91 ; ,.., Dră 159 (ii.).
ghici, fiul Postelnicului 1 6 ; ,..,
Carpaţi, munţii 38.
Elina poS1telniceasa 1 9 ; ,.., Castriotul, Gh„ v. Gheorghe
Gheorghe din Constantinopol
Castriotul.
1 1 3 ; ,.., Ilinca, nepoata Stol
Călugăreni 1 0, 8 1 .
nicului 91 ; - Ioan al Vl-lea,
Cehrin, cetatea 28.
împăratul Bizanţului 1 3, 1 1 2 :
Celei, ruine romane 8 1 .
,.., Iordache, vistier în Mol
Cernovodeanu, Paul 1 55.
dova 1 0, 1 7, 18 ; ,.., Iordache,
vei spătar 35 ; ,.., Iordache, ne Cezar (Chesar), C. Iulius 1 45.
potul Stolnicului 91 ; ,.., Mari Cfintul Curţius, v. Curtius, Quin-
ca, soţia StolnicuJui 91 ; ,.., tus.
Maria, nepoata Stolnicului 91 ; Chalkokondylas, Laonic, istoric
-Mihai banul 1 1 2 ; - Mihai bizantin 12.
'Spătarul 50, 90, 9 1 , 101, 1 04 ; Chestiunea orientală 31, 1 1 8,
- Mihai Şeitanoghlu (Mihail passim.
Celebi) 9, 12-15, 1 03, 1 1 5 ; ,.., Chiaravalle, autor de almanacuri
Păuna doamna 106, 1 07 ; ,.., 42.
165
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
China (Chitai) 60-62. Corbea, Teodor, p isar, sol mun
Chishull, Edmond, învăţat şi că tean, 43, 45.
lător englez 69, 8 1 , l l l . Coridaleu Teofil, cărturar grec
Chronica lui ]. Nauclerus 60, 153, 146.
159 (ii.). Corvin, Matei 1 32.
Ciaureşti, boieri moldoveni 1 i. Costi.n, Miron 5, 1 7, 26, 55, 58,
Cicero (Îi(eron) 1 45. 59, 78.
Cioculesu, Şerban 64. Cremonini, Cesare, filosof i talian
Cladova 1 26. 68.
Cloverius (Cluwer) Philippus, Creta, 28, 30, 1 5 7 (ii.}.
geograf german 77. 1 23. Creţulescu, Radu, vei logofăt 28.
Colyer, Iacob. ambasador olandez Crimeea 15, 45, 49.
la Poartă 1 08, 1 59. Croatia 37.
Commentaria„. in univcrsam A ris Cromer, M;:irtin istoric sas 7 7 , 1 3 1 .
totelis Logicam, de Fr. T o!e Cronica lui Ioachim Bielski 57.
tus 1 60 (ii.). Cronica lui I . Carion 1 25, 1 30.
Comnen, Ioan, învăţat şi medic Cronica anonimă despre BrîncrJ-
grec 80, 1 1 2. veanu 90.
Comnen Papadopol Cretanul, Ni Cronica polonă a lui Miron Costin
colae 1 1 1 , 1 1 2. 58.
2ompania greccasci din Braşov Crusius, Martin istoric german 13.
41. Curtius, Quintus (Cfin t us Curtius)
Conciones quadragesimales ves/Jf!r 68, 7 7 , 1 49.
tinac, de Didacus delia Vega cuţovlahi (cofovlahi) 74, 1 35, 1 42.
G9.
Constantin cel marc 8 1 , 1 29. Daci (dachi, Gheăţu, gheti) 60,
Co nst ant in Paleologu! 1 5. 1 23- 1 3 1 , passim.
Constan t i n Şerban vvd. 1 54. Dacia (Dachia, Ghetia) 72, 74, 78.
Constantinopol (Istanbul, Stambul, 8 1 , 1 23, 1 28-1 30, 132-1 34,
Tarig-rad) 9, 1 0, 13, 1 8, 23, 136, 1 3 î , 139, 1 4 1 .
Dall'Acqua, Antonio, profesor la
4 1 -45, 61, 66, 86, 87, 89, 9 1 ,
Universitatea din Padova 26.
96. 98. 1 03. 1 06, 1 0 7 , 1 1 3, 154,
Damaschin, episcopul Rîmnicului
15î ( i i.) , 158 (ii.). 1 30, 1 40.
69.
Constar.. ( i a. sora lui Constantin cel
Danzig (Danţ ca) 98.
mare 1 29.
Dardanclc 3 1 , 44, 5 1 , 1 5 7 (ii.).
Con ti. Nod (Natalis Comes), Dari e Codomanul, împărat persan
umani s t italian 68, 7 7 . 1 49.
Corbea, David, ceauşul, s o l mun
De anima de Aristotel 26.
tean 43, 45, 4 7, 48, 50, 52, 1 00, Decebal 73, 1 25, 1 27, 1 28, 130,
JOI, 121. 131.
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
De neamul moldovenilor de Duca, Gheorghe vvd. 28.
Miron Costin 78. Dunărea 37, 39, 40, 50, 74, 93,
Del Chiaro, Anton-Maria, secre 1 23, 1 26, 1 42.
tarul lui C. Brîncoveanu 20,
4 1 , 43, 63, 8 1 , 93. E.lada 133, 135, 1 40, 1 45.
Della Vega, Didacus, autor ecle Elbasan, oraş în Albania 72, 1 42.
ziastic spaniol 70. eleni (eleni, greci) 49, 1 1 6, 1 42,
Del mappamondo istorico de A . 1 43.
Foresti 160 {il.). Elina doamna lui Matei Basarab
Del Monte, călugăr catolic, agent 11.
imperial 1 1 0. Engels, Friedrich 3 1 .
De Porta, Niccole, interpret l a Eperjes, localitate în Ungaria :?9.
cancelaria din Bucureşti 43. Epictet 68.
Descrierea Chinei de Nicolae M! Epir (/pir) 72.
lescu 61.
Erasm din Rotterdam 68.
Descrierea Moldovei de Dimitrie
Euclid 26.
Cantemir 65.
Eugeniu de Savoia 158 {îl.).
Didahiile lui Antim Ivireanul
Europa (Evropa) 30, 1 1 8, 1 32, 1 .'Vi,
62-63.
136 ; ,.., apuseană 30, 3 1 ; ,...,
Dintr-un Lemn, m-rea 1 06.
Diocleţian 1 50. centrală 29 ; ,.., de sud-est 39,
Diodor Siculus (Sicheliotul) i7, 4 1 , 1 1 5, 1 20, 148 ; v. şi Penin
1 49, 152. sula Balcanică.
Dion Cassius Cocceianus, istoric Evenimentele Cantacuzinilor şi ale
latin 77, 1 25. Brîncovenilor de Dimitrie Can
Disputatio theologica de invocn temir 1 0 1 .
tione sanctorum de M. Albric :f.vsevis, c . Antonin Piul.
1 8.
Divanul de Dimitrie Cantemir 55. F anar 1 5 7 (il.).
Dîmboviţa 93. Făgăraş 93.
Doiceşti (Dîmboviţa), reşedinţă 'Ferrati, Bartolomeo, medic italian
brîncovenească 93. la curtea lui Brîncoveanu 43.
Domiţian (Domeţie, Dome(ia11) Filip, regele Macedoniei 1 49.
1 25, 134, 1 50. Filipeştii de Pădure (Prahova),
Don 45. reşedintă cantacuzinească 90.
Dositei, patriarhul Ierusalimului Filipeştii de Tîrg (Prahova), re
4 1 , 50, 61, 1 1 5. şedinţă cantacuzinească 88, 9 1 ,
Dosoftei, mitropolitul Moldovei 5, 101.
55, 59, 60. Floarea darurilor 63.
Drăgăşani 44. Florio, Alvisio, canonic italian,
187
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
gazda Stolnicului la Padova :! i . muntean 55, 83.
Foletul novei 4 2 , 1 59 (ii.) . greci, v. elini.
Folos de Wolf. Nicolae, interpret Grinner, Petru, interpret la can
la cancelaria domnească din celaria domnească din Bucu
Bucureşti 43. reşti 43.
Fomin. Dementic. sol rus 3.S-39. Golovin, F. A „ cancelar rus 4 1 ,
Foresti, Antonio, cărturar ital ian 45.
1 60 (ii.). Golovkin, G. I., cancelar rus 4 1 ,
Franţa 27, 31, 45, 1 1 8 . 4i, 101.
Furniol. autor d e almanacuri 42.
Fiilek. localitate în Ungaria 29. llabsburgi i, v . Imperiul habsbur
gic.
G allienus (Galienus), împărat ro Hadrianus (Adrian), P. Aelius 79,
man i2. i4, 132- 1 35. 138, 145.
Gentz. Friedrich de, diplomat Hammer-Purgstall, Joseph von
austriac 1 20. 30.
Geometria de E uclid 26. Harta cernlui de Paolo Loredano
Gcrlach. Ştefan, călător german în 68.
Orient 13. fiarta Tării Româneşti de stol
Germania 2 i . nicul C. Cantacuzino 80.
germani (ghcrmani) 1 36. Heissler, Donat, general imperial
geţi (gheti, Gheă/11), v. daci. 37.
Gheăţu. v. daci. Hennann, Martin, . eques transyl-
Gheorghe Castriotul dregător şi vanus " 27.
sol al Tării Româneşti 45, 48. Honterus J ohann 23.
50. 1 2 1 . Horaţiu 68. 1 1 7 .
Gheorghe Ştefan vvd. 1 i . Hotin 105.
Gherasim. patriarhul Alexandriei Hrisant Notaras, patriarhul I e ru
1 1 0. salimului 4 1 , 7 1 , 80, 8 1 . 9 1 ,
Ghet ia. v . Dacia. 102-104, 1 1 1 , 1 1 5 .
Ghica. Gheorghe vvd. 1 8. 1 56 Hrizea (Popescu), vornicul l 09.
(portr.) ; Grigore vvd. 1 8 . Hronicul româno-moldo-vlahilor
23. 2i. 28. 1 1 3 . 1 1 5, l5i de Dimitrie Cantemir 65.
(portr.). Hronograful lui Nafclir, v. Chro-
goţi (goli) 1 33, 1 35. nica lui J. N auclerus.
Gramatica slavonâ de Antim Ivi huni 1 35.
reanul 63 . Hurez, m -rea 93.
Greceanu. Barbu, mare stolnic Huşi 59.
107 ; ,....., Radu, cărturar mun Hylteen, ambasador suedez !a
tean 55, 83 ; ,....., Şerban, cărturar Poartă 1 1 0.
168
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
lanina 72. Istoria ieroglifică de D. Cantemir
laşi 23, 4 1 , 60, 1 20, 156 {ii.) ; - 1 2, 109, 1 1 0.
rn-rea Barnovschi 1 8. Istoria Tării Româneşti de la
lenisei 6 1 . octombrie 1688 pînă la martie
Ierusalim 5 1 , 1 1 1 ; Patriarhia 7 1 , 1717 1 0 1 .
98, 1 03, 107' 1 1 5. lstoriia Tării Rumâneşti d e stol
Iliada 67. nicul C. Cantacuzino 25, 33, 56,
Imperiul habsburgic (Austria, 60, 7 1 , 78, 1 1 5, 1 22, 1 53, 1 55,
Habsburgii) 27, 29-3 1 , 36, 38, 159 (facs.), 160 {facs.) .
41, 1 1 0, 1 14, 1 1 8, 120. Istoriile lui Diodor Siculus 149.
Imperiul otoman {Poarta, Semi Istoriile domnilor Tării Româneşti
luna, Turcia) 9, 1 2, 16, 1 7, 21, de Radu Popescu 1 0 1 .
29-3 1 , 35, 36, 38, 44, 46, 48, Italia 26, 6 7 , 127.
50-52, 65, 88, 9 1 , 93, 1 05, 107, Iustinian 68.
1 14, 1 1 8, 1 20, 1 48.
[mperiul roman (lmpărăţia roma Jalovannaia gramota (act de fa
nă) 58, 79, 1 26, 134, 137, 1 43- voare) 48.
146. Juravno, tratatul de la 29.
Instituţiile lui Iustinian. 68. jurnal de călătorie în China de
Ioan Franco (Românul), diac şi N. Milescu 6 1 .
traducător la cancelaria dom
nească din Bucureşti 43.
Kahlenberg, bătălia de la 29.
Ioan Gramaticul, comentator al
Kara-Mustafa, caimacam 27 .
119
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
Logicile lui Cesare Cremononi 68. Me!etie d i n Arta, profesor la
Licinius (Lichinie), împărat roman Academia din Fanar 8 1 .
1 29. Metafizica lui Aristotel 1 52.
Liga sfîntă 32, 34, 35. Mihai Racoviţă vvd. 1 04.
Liov 56. Mihai Viteazul 1 0, 1 1 , 1 1 4.
Liturghierul românesc publicat de Mihail din Bizanţ, copist grec 62.
Dosoftei 60. Mihnea al I II-iea (Mihail Rauu,
Loredano, Paolo, astronom italian Mihnea cel Rău) 1 8, 23, 1 1 4,
68. 1 1 5, 1 56 (portr.).
Lorena, ducele de 39. Mikes, contele 4 1 .
Lucian, poet latin, 68. Milcov 59.
Ludovic al XIV-lea 39, 45. Milescu, Nicolae spătarul 5, 48,
55, 60-62, 82.
l\lacarie, patriarhul Antiohiei 89. Mitrofan tipograful 55.
Macedoneni 49. Moesia (Misia) l l 6, 133, 1 35.
Maintenon, d-na de 45. Mogoşoaia (Ilfov), reşedinţă brin-
Malorusia 48. covenească 92.
Manual despre rîteva n edumeriri Mohamed al !V-lea, sultanul 1 5 8
de Ioan Cariofil l l l . (portr.) .
Manualul lui Epictet 68. Mohamed-paşa Socoli, mare vizir
Marea Baltică 44. 1 2.
Marea Mediterană 3 1 , 44. Moisescu, prof. Gh. 1 54.
Marea Neagră 3 1 , 44, 49, 5 1 . Moldova 1 0, 1 4, 1 6, 23, 32, 39,
Marius Honoratus, istoric 7 7 . 44, 48, 52, 56-59, 6 1 , 7 1 , 73,
Marsigli, Luigi Ferdinando 41, 1 00, 1 04, 1 1 3 - 1 15, l l 8, 1 20,
68, 8 1 , 154, 1 60 (portr.). 1 23, 1 40, 1 4 1 .
Martial, 68. moldoveni (moldovani) 1 24, 1 4 1 .
.Marx, Karl 30. Molitvenicul românesc publicat d e
Matei Basarab vvd. 1 1 , 18, �O. Dosoftei mitropolitul 60.
1 1 4, 156 (portr.). Moreea, peninsula 1 07, 1 1 5.
Mavrocordat (Exaporitul) Alexan Moscova 37, 4 1 , 44, 45, 50-52,
dru 4 1 , 1 59 ; ,.., Nicolae vvd. 60, 1 0 1 , 1 54 ; ,.., Departamentul
7 1 , 1 07, 1 60 (portr.). solilor (Posolskii prikaz) 48,
Maximinus (Maximin), împărat 49, 6 1 ; ,.., Kremlin 159 (îl.).
roman 1 29. Muntenia, v. Ţara Românească
Măgureni (Prahova), reşedinţă Mustafa (citat de N. I orga ca
cantacuzinească 9 1 , 92. mare vizir contemporan cu
Mărgineni (Prahova), reşedinţă Şeitanoghlu dar inexistent în
cantacuzinească 1 6, 20, 55, 68, izvoare) 1 4.
69, 7 1 , 88, 9 1 . Mustafa al II-iea, sultanul 38.
170
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
Natalis Comes (Natalis Comitis), Petru cel mare 44, 46, 48, 50,
v. Conti, Noel. 100, 1 0 1 , 159 (ii.).
Nauclerus, Johannes (Nafclir), is Petru Damian, sol muntean 45.
toric german 60, 77, 158, 159 Petru Rareş vvd. 57.
(ii.), 1 60 (iJ.). Petru Şchiopul vvd. 1 0.
Năsturel, Udrişte 55. Piccolomini, Enea Silvio (papa
Neculce, Ioan 1 7, 37, 48, 59. Pius al Ii-lea), cărturar uma
Neron 134, 150. nist italian 77.
Nicolae, popa, diac la cancelaria 'Piteşti 98.
domnească din Bucureşti 43. Platon, 1 1 7.
Nicoussios, Panaiot, mare drago Ploieşti 89.
man al Porţii 2 1 . Plutarh 78, 149.
Notaras, Hrisant, v . Hrisant No Poarta, v. Imperiul otoman.
taras. Podolia 29.
Poema polonă a lui Miron Costin
O bileşti (Rîmnicul Sărat), reşedin- 58.
ţa brîncovenească 93. Polonia 29, 59, 77, 88.
Oceakov 49. Pompeius (Pompei cel mare) 1 43.
Odiseea 67. Popescu, Radu, cronicar muntean
Oettingen, contele von, ambasa- 1 8, 101, 1 02, 1 09.
dor imperial 159 (ii.). Potlogi, reşedinţă brîncovenească
Olahus, Nicolae 77, 145. 92, 93.
Olanda 45. Praenotationes mystagogicae ex
171
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
Radu Mihnea vvd. 10. '
Simion Dascălul, cronicar moldo
Radu Negru vvd. 1 40. vean 73.
Radu Şerban vvd. 1 1 . S implicius, comentator al lui Aris
Radziwill, Janusz, cneaz lituan totel 68.
Rakoczi, Francisc al Ii-lea, prin- Sinaia 88.
cipe al Transilvaniei 45. Sinan, mare vmr ( ci tat de
Rali, familie fanariotă 1 4 . N. Iorga în legătură cu Şeita
Reis effendi (Abdi efendi Seikhi noghlu, dar a guvernat după
zade). ministru de externe al moartea acestuia} 14.
Porţii 159 (ii.}. sirieni (sirii) 1 49.
Reti Napolitanul. Mihail, istoric Siria 79.
i talian 78. Sîmbăta de j os, reşedinţă brînco-
Rîm, v. Roma. venească 93.
Rîmnicul Sărat, m-rea 9 1 . sîrbi 49.
Rimnicul Vîlcea 8 1 , 83. Roma Slavonia 37.
( Rîm) 26, 38, 7 3, 1 25, 1 29, 1 43, Sleidanus. Johannes (Şleidan), is-
1 50. toric german 7 7 , 1 49, 1 50.
Roman, episcopia 59. sloveni 1 35.
romanii 1 1 6, 124-139, 1 43-1 46, Smirna 1 0 7 .
1 49, 1 50. Snagov, m-rea 23, 63.
români (rumâni, valahi. vlah. vla Soliman Magnificul 29.
h o s ) 52, 58. 7 1 -i5, 1 1 6, 1 23, Solon 1 02.
1 24, 1 30, 1 36- 143. Spania 39.
Rusia 29, 3 1 . 40, 44-46, 49-5 1 , Stambul, v. Constantinopol.
88, 1 00, 1 1 4, 1 20. Stănileşti, lupta de la 4 7 , 48, 1 00.
Stettin 6 1 .
Sambucus, I oan, cronicar maghiar Stockholm 6 1 .
iS. Strabo 7 7 .
Sardanapal 149. Strîmbeanu, Constantin, diac la
Sava Constantin, căpitan, sol mun cancelaria domnească din Bucu
tean 45. reşti 43.
Saxonia 45. Scăieni (Prahova), Strîmtori, v. Dardanele.
reşedinţa brîncovenească 93. Suabia (Svevia) 60.
Schlick, contele von, parlamentar Substanţa lumii de Averroes 68.
austriac la Carlowitz 159 (il.). suedezii 50.
Serbia 37. Suedia 39, 44.
Severin, cetatea, urme romane 1 26 Surpatele, m-rea 93.
filaturi creştino-politice de Antim
Ivireanul 62. Ş abaţ, 35.
Siberia 6 1 . Şăităneşti, v. Cantacuzini.
172
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
Şcoala greco-latină din Tîrgovişte Turculeţ, Constantin, căpitan mol-
16. dovean 49-5 1 .
Şeitanoghlu, v. Cantacuzino, Turnu Măgurele 8 1 .
Mihail. Turnu Ro.şu 8 1 .
Şleidan, loann, v. Sleidanus, ]. Turnu Severin 8 1 .
Ştefan cel mare 57, 160. Tzetzes, cronicar bizantin 77.
Ştefăniţă Lupu vvd. 10. Tyrnavia (Tîmovo) 7 1 .
178
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
Via(a lui Alexandru de Plutarh execuţiilor (98).
1 49. aspidă : şarpe veninos, năpîrcă
Viata împăratului Ioan al VI-Zea ( 1 50).
Cantacuzino de I. Comnen 1 1 2, au : sau ( 1 5 1 ) .
1 1 3.
Viena 12. 29, 3 1 , 34-37, 4 1 , 44. b�lacoasă : stofă preţioasă d e mă
68, 69, 99, 1 20, 157 (ii.), 1 5 8 tase {96) .
(ii.). birnic : contribuabil ; om din cla
Victile sfinţilor de Dosoftei mi- sele impuse la d..l r i - ţăran,
tropolitul 60. negustor (8i).
Viiaţa lumii de Miron Costin S S . bivşug : belşug (26) .
Virgiliu 68, 1 1 7. brehnace : uliul găinilor { 1 08).
Vi rginia Romana, gazdă a Stolni
cului la Padova 27.
C'll de olac : cal de schimb pentru
Vizandia, v. Bizanţ.
olaci - curieri, soli, ştafete
Vlah ia (cea Mare) 1 43.
(87).
canavăţ : un fel de pînză {96) .
Zabarelli, Giacomo, filozof italian căşu(ea : partea bombată a unei
68. bijuterii, în care se prinde pia
Zamoyski, Jan, om de stat şi is tra 1preţioasă (96) .
toric polonez 1 33. celcbiu : nobil, fruntaş, persoană
Zonara. cronicar bizantin i7. distinsă (26) .
cl1 iprovicen i : locuitori ai oraşului
'V olf. Andrea, secretar l a cance Chiprovaţ (Bulgaria) , negustori,
laria domnească din Bucureş ti care în ultimul sfert al sec. al
93. XVII -iea s-au refugiat în Ţara
Românească unde au constituit
o breaslă (87).
2. GLOSA R ch itrii : fruct oriental de forma
şi culoarea lămîii din care se
uga : ofiţer, comandant a l corpu face dulceaţă (26).
lui de pază (98). cîşlegi : perioadă a anului biseri
ai : ani ( 1 29). cesc în care se mănîncă de
ales : fruntaş al satului ales de dulce (95).
consăteni, avînd atribuţii admi coboc : pocal, pahar mare (98).
nistrative şi de j urisdicţie în cocie : trăsură (98).
pricini mai mici (87). conteş : haină bărbătească de mo
amistui (a se) : a se ascunde ( 1 28). dă apuseană, lungă ş i blănită,
armaş : înalt dregător însărcinat purtată de domnitori şi boieri
cu supravegherea închisorilor şi (96).
17f
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
corn : cupă din corn şi metal, sau iscusit : om învăţat şi ingenios
numai lucrată în formă de (26).
corn (98). isnaf : breaslă, corporaţie (30).
cucă : căciulă de ceremonie înaltă, izvod : desen, model (98).
împodobită cu pene de struţ, înţclinat : împămîntenit (134).
purtată de domnitori (98).
cura (a) : a curge ( 1 42). astră : stofă scumpă de lină (96).
leasă : colier de mărgele sau pie
dăscălie : învăţătură, ştiinţă (26). tre preţioase ; salbă (96).
dulamă : haină de mare ţinută a left : giuvaer ; monedă de aur
domnitorilor şi boierilor, lucra sau argint din care se făceau
tă din ţesături scumpe, împodo salbe (96).
bită cu blană şi nasturi de preţ limie : porţiunea de blană de la
(96). guşa animalului (96) .
175
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
paharnic : înalt dregător care ad copi i de casă (96) .
ministra viile şi pivniţele dom săvai : deşi ( 1 26).
neşti şi încasa dările în vin ; segedea : cuvertură sau covor de
cel ce turna vin oaspeţilor la lină (97).
masă (98). serlzatlîc : corvoadă pentru serhat,
peic : paic, ostaş din garda dom garnizoană turcă de frontieră
nească (96). (96) .
peşschir : prosop, ştergar, şervet sîrmă : fir de metal preţios (96).
(9i). slobo:ie : sat scutit temporar <le
j1ilotă : plapumă groasă umplută dări sau prestaţii (87).
cu puf (9i). soţ : asociat ( 1 29) .
plăiaş : locuitor de la graniţă în soţiire : societate (80).
sărcinat cu paza, grănicer, spahiu : ostaş din corpul de elită
străj er (87). al cavaleriei otomane (30) .
poclon : plocon, dar (95). spancă : copcă, agrafă, cataramă
podvoadă : obligaţie de transport (96).
gratuit cu carul impusă în tre spudeu : învăţăcel, student, studios
cut ţăranilor (87). (21).
politie : societate, stat (8 0). stîlp : baston de paradă împodo
postelnic : înalt dregător avînd bit, purtat de sluj itori (99).
funcţia de mareşal al curţii şi stolnic : dregător însărcinat cu a
grija camerei domnitorului (98). provizionarea şi pregătirea me
procopsit : înaintat în învăţătură, sei domneşti (98) .
instruit ( 1 44). sucnă : fustă groasă, simplă, fără
încreţituri, haină femeiască (96).
ră:miritl (a se) : a se răscula sutaş : comandantul unui detaşa
( 1 38). ment de o sută de ostaşi (87).
rod : neam (91).
abin : moire, ţesătură cu aspect
Samur : blana preţioasă a unui schimbător după cum cade lu
animal cu acest nume din pă mina pe ea (96) .
durea siberiană (96) . taftă : ţesătură de mătase lucioasă
sandal : ţesătură de mătase pen şi netedă care foşneşte cînd e
tru haine (96). atinsă (96) .
sarasir : brocart, stofă ţesută cu terata : monştri ( 1 5 1 ) .
fir de aur (96) . ter(anel : ş a l m i c de lină (96).
sarvană : şarvana, haină lungă şi timar : feud militar în statul oto-
lată purtată de aprozi şi de man (30).
176
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
turungiu : portocaliu (96}. Zarbap : stofă de mătase ţesută cu
fir de aur sau argint (97).
Vasilisc : animal fantastic despre zăbun : haină lungă, fără mîneci,
care se credea că ucide cu pri purtată de boieri (96) .
virea ( 1 50}. zăvasă : covor atîrnat pe perete,
voievozie : voievodat (130} . scoarţă (96) .
volnicie : libertate.
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
CUPRINS
179
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
Redactor : CORNELIU MA TF.ESCU
Tehnoredactor FLORICA WEIDLE
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.acadsudest.ro