Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea de Cadastru Geodezie şi Construcţii

Catedra:”Construcţii şi Mecanica Structurilor”

Memoriu explicativ
la proiectul de an.
La disciplina: “Beton Armat”

Tema: Hala industrială tip parter din elemente prefabricate.

A elaborat: st. xxxxxxxx

A verificat: xxxxxx
 CHIŞINĂU
Datele initiale:
Lungimea clădirii –84m.
Numărul de deschideri – 3:
Deschiderea – I – 24m.
Deschiderea – II – 18m,
Deschiderea – III – 24m.
Capacitatea podului rulant:
Deschiderea – I – 100 kN,
Deschiderea – II – 100 kN.
Deschiderea – II – 100 kN.
Înălţimea stîlpului central şi mărginal sunt egali – 12,6 m.
Rezistenţa solului sub fundaţie – 2.9 kg/cm2.
Zona de amplasare a construcţiei – oraşul Cantemir
Traveia cadrelor – 6 m
De calculat stîlpul central.
De calculat grinda din deschiderea II.

Alcătuirea cadrului conţine:

Determinarea lungimii părţii superioare a stîlpului H1.

Unde: Hpr – înţlţimea podului rulant,

Hgr – înălţimea grinzii podului rulant (pentru traveia de 6m Hgr = 1),
0,15 – înălţimea şinei podului rulant,
a1 – toleranţa dintre podul rulant şi nivelul inferior al grinzilor acoperişului.
H1 = 1.9 + 1 + 0.15 + 0.15 = 3.2m.
Cota părţii superioare a consolei standard este 8,8 m.
Înălţimea părţii inferioare a stîlpului:
H 2 = 8,8 + 0,15 = 8,95 m
Lungimea părţii superioare a stîlpului standart uniform este
H 1 = 12 .6 − 8.8 = 3.8 > 3.2m
Adoptăm H 1 = 3,8m.
Dimensionarea secţiunii stîlpilor:
Tabelul 1
Înălţimea Q Traveia Stîlpul Secţiunea transversală Cota
stîlpului kN m h1, b h2 b1 h inferioară
m mm mm mm mm mm
12,6 100 6 Marginal 380 400 800 400 - -1,65
(Axa A,C)
12,6 100 6 Central 800 400 800 400 - -1,65
(Axa B)

Determinarea secţiunii rigidităţii stîlpului:

Momentul de inerţie al secţiunii transversale a stîlpului marginal (axa A şi C):
bh3 4*3.83
- stîlpişorului I1 = = = 18.29( dm4 ),
12 12
3
bh 4*83
- părţii inferioare - I 2 = = = 170.6( dm4 ).
12 12

Momentul de inerţie al secţiunii transversale a stîlpului central (axa B) :

2
 bh3 4*83
- stîlpişorului I3 = = = 170.6(dm 4 ).
12 12
3
bh 4*83
- părţii inferioare - I 4 = = = 170.6( dm4 ).
12 12

Determinarea sarcinilor de calcul care acţionează deasupra cadrului halei industriale.

Sarcini de la acoperiş:
Tabelul 2
Denumirea sarcinii Sarcina normată Coeficientul Sarcina de calcul
N/m2 de siguranţă N/m2
1.placa de acoperiş 3x6 şi betonul de 773,9 1,1 851,3
îmbinare a rosturilor
2300*10/36+135
2.sratul de beton topit pentru bariera 50 1,3 65
vaporilor
3.sratul de izolare termică 0,1* 400 1,2 480
*400*10
5.stratul de nivelare (şapă de mortar 2 350 1,3 455
cm)
6.sratul de hidroizolare din ruberoid 150 1,3 195
(carton gudronat)
Total: 1723,9 2046,3

Sarcina de calcul de la greutatea şarpantei transmisă stîlpului marginal şi central (deschiderea

24 m):
Gs1 = g * l * L / 2 = 2.0463*6* 24 / 2 = 147.33(kN ).
Sarcina de calcul de la greutatea proprie a fermei de 24 m:
G f 1 = G / 2* g * γ f = 11.2 / 2*10*1.1 = 61.6(kN ).
Sarcina de calcul de la greutatea proprie a acoperişului ce se transmite stîlpului marginal şi
central (deschiderea 24 m):
G1 = Gs1 + G f 1 = 147.33 + 61.6 = 208.93(kN ).
Sarcina de calcul de la greutatea şarpantei transmisă prin intermediul grinzii stîlpului central.
(deschiderea 18m)
Gs 2 = g * l * L / 2 = 2.0463*6*18 / 2 = 110.5(kN ).
Sarcina de calcul de la greutatea proprie a grinzii de 18 m:
G f 2 = G / 2* g * γ f = 10.4 / 2*10*1.1 = 57.2(kN ).
Sarcina de calcul de la greutatea acoperişului ce se transmite stîlpilor central şi marginal
(deschiderea 18m)
G8 = Gs 2 + G f 2 = 110.5 + 57.2 = 167.7(kN ).
Sarcina de calcul de la greutatea pereţilor şi geamurilor suspendate superior cotei 5,8 m:
G2 = ( g1 * ∑ hp + g2 * hg )* l * γ f = (2,5* 2.4 + 0, 4*3.6) *6*1.1 = 49.104(kN ).
Sarcina de calcul de la greutatea proprie a grinzilor căii de rulare:
G3 = G gr * g * γ f = 4,2 * 10 * 1.1 = 46 ,2( kN ).
Sarcina de calcul de la greutatea proprie a stîlpului marginal:
a părţii superioare a stîlpului:
G4 = b * h * H * ρ * g * γ f = 0.4*0.38*3.8* 2.5*10*1.1 = 15.884( kN ).
greutatea părţii inferioare a stîlpului:
G6 = Gs * g * γ f − G4 = 7,1*10*1.1 − 15.884 = 62.216(kN ).
Sarcina de calcul de la greutatea proprie a stîlpului central:
3
a părţii superioare a stîlpului:
G5 = b * h * H * ρ * g * γ f = 0.4*0.8*3.8* 2.5*10*1.1 = 33, 44(kN ).
greutatea părţii inferioare a stîlpului:
G7 = G s * g * γ f − G5 = 9,2 * 10 * 1.1 − 33 ,44 = 67 ,76 ( kN ).
Sarcina de calcul de la zăpadă pe stîlpul marginal (axa A) şi pe stîlpul central (axa B) din stînga,
zona II, S0 = 0.5(kN * m )
2

S1 = S0 * µ * l * L2 / 2* γ f = 0.5*1*6* 24 / 2*1.4 = 50.4(kN ).

Sarcina de calcul de la zăpadă pe stîlpul central (axa B) din dreapta:
S 2 = S0 * µ * l * L2 / 2* γ f = 0.5*1*6*18 / 2*1.4 = 37.86(kN ).

Presiunea normată de la vînt la H = 12,6 m deasupra terenului pentru zona II

Wn = 300 N/m² = 0,30kN/m²
Valoarea normată echivalentă uniform distribuită a presiunii vîntului asupra pereţilor halei cu
H = 12.6m este
 0, 5⋅ 9.752
)  ⋅ 5 ( 5 − ) ⋅9.75
( + 5 ⋅ ) 0.65 ( 9.75⋅ 9. 9.75
1 2 1
Wn' = 2 ⋅0, 30  ⋅ ( +0.65 ) (0.5 − 9.75 ( − 0, 5+) 9.75
75 −9.75 ) −
 2 2  3   2

) − 
1 2
⋅ ( 0.65 −0.65
) ( 9.75
⋅ 9.75 9.75⋅ ( + ) ⋅9.75
9.75  − / 9.75 kN 0.1683
2
m 2 =/
2  3 

Sarcina de calcul uniform distribuita de la acţiunea directă

W1 = Wn' ⋅ l ⋅ c1 ⋅ γ f = 0.1687 ⋅ 6 ⋅ 0.8 ⋅1.4 = 1.1309kN / m
Sarcina de calcul uniform distribuita de la acţiunea indirectă
W2 = Wn' ⋅ l ⋅ c2 ⋅ γ f = 0.1683 ⋅ 6 ⋅ 0.5 ⋅1.4 = 0.7068kN / m
Valoarea sarcinii de la vînt ce acţionează asupra acoperişului în extremitatea superioară a stîlpului:
 K + KH 1 
W = Wn  H  ( H1 − H ) ⋅ l ⋅ (c1 + c2 ) ⋅ γ f =
 2 
 0.69 + 0.65 
= 0.3   ⋅ (12.0 − 9.75) ⋅ 6 ⋅ (0.8 + 0.5) ⋅1.4 = 4.938kN
 2 

Datele pentru calculul sarcinii podului rulant:

l1 = 24 − 0.75 ⋅ 2 = 22.5m

Q = 100kN
Fmax = 95kN
Bc = 6300mm
Fmin = 95kN
Caracteristicile podului rulant: Ac = 4400mm
Carucior = 24kN
H c = 1900mm
Total = 214kN
B1 = 230mm

Forţa orizontală transversală de calcul ce revine unei roţi de la frînarea căruciorului

Q + Gc 100 + 24
T fr = ⋅γ f = ⋅1.1 = 3.41kN
20 ⋅ 2 20 ⋅ 2

Sarcina verticală de calcul de la acţiunea a două poduri rulante alipite ce acţionează în

deschiderea de mijloc asupra stîlpilor centrali (de dreapta şi de stînga) este:

4
 4
NS max = Fmax, n ⋅ γ f ⋅ψ ⋅ ∑ yt = 95 ⋅1.1 ⋅ 0.85 ⋅ 2.95 = 262.03kN
l =1
4

∑y
l =1
t = 1 + 0.633 + 0.842 + 0.475 = 2.95
4
NS min = Fmin, n ⋅ γ f ⋅ψ ⋅ ∑ yt = 95 ⋅1.1 ⋅ 0.85 ⋅ 2.95 = 262.03kN
l =1

Sarcina orizontală de la frînarea a două cărucioare

T = T fr ⋅ψ ⋅ ∑ yi = 3.41 ⋅ 0.85 ⋅ 2.95 = 8.55kN

Determinăm excentricităţile cu care este încărcat cadrul

Excentricitatea de la acoperiş transmisă stîlpuşorului central

e3 = 0.15 m

Excentricitatea de la pod rulant transmisă stîlpului central

e6 = e8 = e9 = λ = 0.75 m

5
Informaţia iniţială pentru calculul stîlpului central a cadrului halei parter.
Tabelul 3

Nr. Denumirea informaţiei Numărarea ei Valoarea

d/o La displei În memoriu inform.
1 Numele, prenumele,grupa Antohi I. NPG
gr.CCIA - 041
2 Numărul de stîlpi ai cadrului N NS 3
3 Lungimea stîlpilori centrali şi marginali e egală? HSH HSH 1
da-1,nu-0
4 Lungimea părţii superioare a stîlpui central HS H1 3,8
5 Lungimea părţii inferioare a stîlpui central HL(M/C) H2 5,95
6 Numărul de zăbrele: pentru stîlpul cu inimă plină z z 1000
z=1000
7 Rigiditatea secţiunii stîlpuşorului stîlpului RSSM I1 18,29
marginal,dm4
8 Rigiditatea secţiunii părţii inferioare stîlpului RSIM I2 170,6
marginal dm4
9 Rigiditatea secţiunii ramurii stîlpului RRSM I7 1000
4
marginal,dm
10 Rigiditatea secţiunii stîlpuşorului stîlpului central RSSC I3 170,6
,dm4
11 Rigiditatea secţiunii părţii inferioare stîlpului RSIC I4 170,6
central dm4
12 Rigiditatea secţiunii ramurii stîlpului central ,dm4 RRSC I8 1000
13 Indicile stîlpului c c 2
14 Sarcina de la greutatea proprie a acoperişului G1 G1 208,93
(deschiderea stîngă şi dreaptă), kN G8 G8 167,7
15 Sarcina de la zăpadă de pe deschiderea stîngă şi S1 S1 50,4
dreaptă , kN S2 S2 37,8
16 Greutatea grinzii de rulare a podului rulant, kN G3 G3 46,2
17 Greutatea stîlpuşorului stîlpului central , kN G5 G5 33,44
18 Greutatea părţii inferioare a stîlpului central, kN G7 G7 67,76
19 Excentricitatea grinzii de acoperiş, m E3 E3 0,15
20 Sarcina de la vînt, kN, kN/m W W 4,938
W1 W1 1,1309
W2 W2 0,7068
21 Sarcina de la podul rulant stîng, kN NS,min N6 262,03
NS,max N7 262,03
TS TS 8,55
22 Sarcina de la podul rulant din dreapta, kN ND,min N8 234,45
ND,max N9 234,45
TD TD 7,533
23 Excentricitatea podului rulant stîng, m e5 e5 0.35
e6 e6 0,75
24 Excentricitatea podului rulant din dreapta, m e8 e8 0,75
e9 e9 0,75
25 Coeficientul de conlucrare spaţială a cadrului k k 1

6
Antohi Igor-041
Datele pentru calculul stilpului central
NS= 3 HSH= 1 HS= 3.80 HI= 5.95 Z=1000
RSSM= 18,29000 RSIM= 170.6000 RRSM=%1000.0000 RSSC= 170.6000 RSIC= 170.6000
RRSC=%1000.0000 G1=208.93 G8=167.70 S1=50.40 S2=37.80
G3= 46.20 G5= 33.44 G7= 67.76 E3=0.15 W= 4.938
W1= 1.13 W2= 0.71 NSmin=262.03 NSmax=262.30 TS=8.55
NDmin= 234.45 NDmax= 234.45 TD= 7.533 E5=0.350 E6=0.75
E8=0.75 E9=0.75 K=1.00 HIC=0.00 ZC=1000
---------!--!---!-----------------!-----------------!------------------------!
!Nr!K-f! SECTIUNEA 2-2 ! SECTIUNEA 3-3 ! SECTIUNEA 4-4 !
SARCINA !or! de!--------!--------!--------!--------!--------!--------!------!
!d.!k-b! M ! N ! M ! N ! M ! N ! Q !
---------!--!---!--------!--------!--------!--------!--------!--------!------!
Perm-ta I 1I1.0I -2.57 I 410.07 I -2.57 I 502.47 I 3.09 I 570.23 I-0,951I
---------!--!---!--------!--------!--------!--------!--------!--------!------!
Zapada I 2I1.0I -0.79 I 88.20 I -0.79 I 88.20 I 0.95 I 88.20 I -0.29I
I 3I0.9I -0.71 I 79.38 I -0.71 I 79.38 I 0.85 I 79.38 I -0.26I
---------!--!---!--------!--------!--------!--------!--------!--------!------!
Vint I 4I1.0I 16.73 I 0.00 I 16.73 I 0.00 I 42.94 I 0.00 I -4.40I
I 5I0.9I 15.06 I 0.00 I 15.06 I 0.00 I 38.64 I 0.00 I -3.96I
---------!--!---!--------!--------!--------!--------!--------!--------!------!
NS-max I 6I1.0I 68.87 I 0.00 I-127.86 I 262.30 I -20.03 I 262.30 I-18.12I
la 0.85 I 7I0.9I 61.98 I 0.00 I-115.07 I 236.07 I -18.03 I 236.07 I-16.31I
NS-max I 8I1.0I 56.71 I 0.00 I-105.30 I 216.01 I -16.50 I 216.01 I-14.92I
la 0.7 I 9I0.9I 51.04 I 0.00 I -94.77 I 194.41 I -14.85 I 194.41 I-13.43I
---------!--!---!--------!--------!--------!--------!--------!--------!------!
NS-min I10I1.0I 68.82 I 0.00 I-127.70 I 262.30 I -19.94 I 262.03 I-18.11I
la 0.85 I11I0.9I 61.94 I 0.00 I-114.93 I 236.07 I -17.95 I 235.83 I-16.30I
NS-min I12I1.0I 56.68 I 0.00 I-105.17 I 216.01 I -16.42 I 215.79 I-14.91I
la 0.7 I13I0.9I 51.01 I 0.00 I -94.65 I 194.41 I -14.78 I 194.21 I-13.42I
---------!--!---!--------!--------!--------!--------!--------!--------!------!
TS st-p I14I1.0I 1.61 I 0.00 I 1.61 I 0.00 I -31.49 I 0.00 I 5.56I
la 0.85 I15I0.9I 1.44 I 0.00 I 1.44 I 0.00 I -28.34 I 0.00 I 5.01I
TS st.vecI16I1.0I -5.68 I 0.00 I -5.68 I 0.00 I -14.56 I 0.00 I 1.49I
la 0.85 I17I0.9I -5.11 I 0.00 I -5.11 I 0.00 I -13.11 I 0.00 I 1.34I
---------!--!---!--------!--------!--------!--------!--------!--------!------!
ND-max I18I1.0I -74.88I 0.00 I 100.96 I 234.45 I -16.28 I 234.45 I 19.70I
la 0.85 I19I0.9I -67.39I 0.00 I 90.86 I 211.01 I -14.65 I 211.01 I 17.73I
ND-max I20I1.0I -61.66I 0.00 I 83.14 I 193.08 I -13.41 I 193.08 I 16.23I
la 0.7 I21I0.9I -55.50I 0.00 I 74.83 I 173.77 I -12.07 I 173.77 I 14.60I
---------!--!---!--------!--------!--------!--------!--------!--------!------!
ND-min I22I1.0I -74.88I 0.00 I 100.96 I 234.45 I -16.28 I 234.45 I 19.70I
la 0.85 I23I0.9I -67.39I 0.00 I 90.86 I 211.01 I -14.65 I 211.01 I 17.73I
ND-min I24I1.0I -61.66I 0.00 I 83.14 I 193.08 I -13.41 I 193.08 I 16.23I
la 0.7 I25I0.9I -55.50I 0.00 I 74.83 I 173.77 I -12.07 I 173.77 I 14.60I
---------!--!---!--------!--------!--------!--------!--------!--------!------!
TD la stI26I1.0I 1.61 I 0.00 I 1.61 I 0.00 I -31.49 I 0.00 I 5.56I
la 0.85 I27I0.9I 1.44 I 0.00 I 1.44 I 0.00 I -28.34 I 0.00 I 5.01I
TD s.vecI28I1.0I -5.68 I 0.00 I -5.68 I 0.00 I -14.56 I 0.00 I 1.49I
la 0.85 I29I0.9I -5.11 I 0.00 I -5.11 I 0.00 I -13.11 I 0.00 I 1.34I
---------!--!---!--------!--------!--------!--------!--------!--------!------!
Momentul maximal la nivelul planului de frinare de la TS M= 7.946773 !
Momentul maximal la nivelul planului de frinare de la TD M= 7.946773 !
------------------------------------------------------------------------

7
Grupările de calcul ale eforturilor
Tabelul 4

2–2 3–3 4–4

Permanentă şi una nefavorabilă

Mmax, N 1(6,14) 1(18,28) 1, 4
şi Qresp 67,91 410,07 92,71 736,92 46,03 570,23 -5,35
Mmin, N 1(18,28) 1(6,16) 1, 4
şi Qresp -83,13 410,07 -136,11 764,77 46,03 570,23 -5,35
Nmax, M 1,2 1(8,20,14) 1(8,20)
şi Qresp -3,36 498,27 -23,12 911,56 -26,82 972,32 0,36
Permanentă şi una nefavorabilă

Mmax, N 1,5(7,17) 1,5,(19,29) 1,3,5,(13,21,27)

şi Qresp 69,36 410,07 98,24 713,48 -12,61 1017,59 1,02
Mmin, N 1,5,(19,29) 1,5,(7,17) 1,3,5,(9,15,25)
şi Qresp -60,01 410,07 -107,69 738,54 -12,68 1017,79 1,01
Nmax, M 1,3(9,21) 1,3,5,(15,9,21) 1,3,(9,21)
şi Qresp -7,74 489,45 -6,72 950,03 -22,98 368,18 -0,04

Calculul şi alcătuirea stîlpului central pe axa B

Secţiunea părţii superioare a stîlpului (mai sus de podul rulant) este dreptunghilară cu
dimensiunile 400x800 (mm), iar secţiunea părţii inferioare (sub podul rulant) este de 400x800 (mm).
Grupările de calcul ale eforturilor se admit din tabelul 4.
Date pentru proiectare:
Beton greu de clasa B 20, tratat termic la presiunea atmosferică Rb = 11 .5( MPa ); Rbt = 0.9
( MPa ); Eb = 24 * 10 3 ( MPa ).
Armătura longitudională de clasa A – III. Rs = Rsc = 365( MPa ); E s = 20 * 10 ( MPa ).
4

Armarea transversală de clasa A – I.

Partea superioară a stîlpului (mai sus de podul rulant), dimensionarea secţiunii b =0.4( m);
h = 0.8(m); a = a′ = 0.04(m); h0 = 0.8 − 0.04 = 0.76(m); δ = a′ / h0 = 0.04 / 0.76 = 0.0526(m).
I s = µ s * b * h *(0.5* h − a ) 2 = 0.005*0.4*0.8(0.5*0.8 − 0.04)2 = 0.2073*10−3 (m4 );
Unde: µs = 0.005 ,
α s = Es / Eb = (20*104 ) /(24*103 ) = 8.33;
I b = b * h3 /12 = 0.4*0.83 /12 = 17.066*10−3 (m4 );
α s I s = 8.33*0.2073 = 1.7268*10−3 (m 4 );
0.5h − a = 0.5*0.8 − 0.04 = 0.36(m).

Calculul în planul de încovoiere.

8
 Stîlpul are o formă simetrică şi este solicitat de momente alternative. De aceia admitem
armătura simetrică. Aria armăturii se calculează la eforturile care acţionează în secţiunea II – II.
Lungimea de calcul a părţii superioare cu evidenţa sarcinilor de la podurile rulant în planul de
încovoiere l0 = 2 * H 1 = 2 * 3.8 = 7.6(m), şi fără l0 = 2.5 * H 1 = 2.5 * 3.8 = 9.5( m).
Deoarece flexibilitatea l0 / h = 7.6 / 0.8 = 9.5 < 10 nu este necesar de luat în considerenţă
flambajul stîlpului cu valoarea excentricităţii forţei longitudionale.
Se examinează trei gupări de eforturi:
M max = 69.36(kN * m), N = 410.07(kN ). (cu coeficient de grupare γ c = 0.9 )
M max = −83,13(kN * m), N = 410.07(kN ). (cu coeficient de grupare γ c = 0.9 )
N max = 498.27(kN * m), N = −3.36(kN ). (cu coeficient de grupare γc =1 )
Algoritmul calcului se examinează la exemplul grupării eforturilor II (pentru γ c = 0.9 ):
Efortul de calcul:
De la sarcina totală M min = −83.13(kN * m), N = 410.07(kN ).
De la sarcina totală cu excepţia sarcinii de scurtă durată (de la podul rulant şi vînt)
M ′ = 9, 75 + 0.9* 2, 0463 = 11.592(kN * m);
N ′ = 410.07 + 0.9*50.4 = 455.43(kN ).
De la sarcina permanentă şi de lungă durată
M e = 9, 75(kN * m), N = 410.07(kN ).
Condiţia de lucru a betonului:
M II = M + N (0.5* h − a) = −83.13 − 410.07 *(0.5*0.8 − 0.04) = −230.75(kN * m);
M I = M ′ + N ′(0.5* h − a) = 11.592 − 455.43*(0.5*0.8 − 0.04) = −152.36(kN * m).
Pentru 0.82 M II = 0.82* 230.75 = −189.215(kN * m) > −152.36(kN * m) = MI .
Calculul se face cu γ b 2 =1.1, deci Rb = 11 .5 * 1.1 = 12 .65 ( MPa ); Rbt = 0.9 * 1.1 = 0.99
(MPa ).
Excentricitatea forţei longitudionale e0 = −83.13 / 410.07 = −0.2027(m).
Excentricitatea adiţională nu se ia în consideraţie, deoarece e0 = 0.2027 > l0 = h / 30 = 0.02(m).
Dacă se ia în consideraţie şi eforturile de la sarcinile podului rulant, atunci lungimea de calcul
se admite l0 = 7,6( m).
e 0.2027 7, 6
δ0 = 0 = = 0.2533 < δmin = 0.5 − 0.01 − 0.01*12, 65 = 0.2785;
h 0.8 0.8
Admitem δ = δ min = 0.2785.
ϕ1 = 1 + β * M II / M I = 1 + 1* 230.75 /152.36 = 2.5145
M II = −83.13 − 410.07 *(0.5 ⋅ 0.8 − 0.04) = −230.75(kN * m);
M I = −152.36(kN * m).
Atunci:
6.4 Eb I  0.11   6.4* 24*103 17.066*10−3  0.11
N cr =  b
+ 0.1 + as Is  =   +

 ϕ1  0.1 + δ / ϕ sp  2.5145  0.1 + 0.2785
2
l0   7, 6

+0.1) + 1.7268*10−3  = 11.6417 MN = 11641.7(kN ),

1 1
η= = = 1.04
N 455.43
1− 1−
N cr 11641.7
Deoarece secţiunea II – II este situată în adoua treime a înălţimii stîlpului precizăm valoarea
coeficientului η şi îl admitem η = 1.04; e = −0.2027 *1.04 − 0.36 = −0.57.
Pentru beton de clasa B 20 şi armătură de clasa A – III cu γ b 2 = 1.1, ξR = 0.580 .

9
 N 0.41007
ϕn = = = 0.1066 < ξR = 0.580;
Rb * b * h0 12.65*0.4*0.76
N *e 0.41007 *0.57
ϕn = = = 0.07997.
Rb * b * h0 12.65*0.4*0.762
2

Aria necesară a secţiunii armăturii:

R * b * h0 ϕn − ϕn (1 − 0.5ϕn ) 0.07997 − 0.1066*(1 − 0.5*0.1066)
As = As′ = b * = *
Rs 1− δ 1 − 0.0526
12.65*0.4*0.76
* = −0.00017(m 2 ) < 0.
356
Acelaşi algoritm de calcul este şi pentru secţiunea II – II la grupările eforturilor I şi II. Calculele arată
că armătura longitudională nu este necesară şi se admite din condiţii constructive 3 Ø 16 A - III;
As = As = 6.03(cm 2 ).
Coeficientul de armare al secţiunii:
2*0.000603
µs = = 0.00376, care diferă insuficient de cel adoptat iniţial.
0.4*0.8

Calculul din planul de încovoiere:

Lungimea de calcul şi flexibilitatea părţii superioare a stîlpului:

din plan de încovoiere
l0 = 1.5* H1 = 1.5*3.8 = 5.7(m);
l0 / h = 5.7 / 0.8 = 7.125(m),
acelaşi în plan de încovoiere
l0 = 2* H1 = 2*3.8 = 7.6(m);
l0 / h = 7.6 / 0.8 = 9.5(m).
Deoarece flexibilitatea stîlpului din planul de încovoiere este mai mic de cît în planul de
încovoiere, calculul părţii superioare a stîlpului din planul de încovoiere se poate omite.

Partea inferioară a stîlpului:

Secţiunea stîlpului în partea inferioră este plină. Înălţimea totală a secţiunii: h0 = 800 (mm ).
a = a ′ = 0.04; h0 = 0.8 − 0.04 = 0.76(m).
Raportul δ = a′ / h0 = 0.04 / 0.76 = 0.053
În legătură cu aceia că stîlpul este încastrat rigid în fundaţie admitem η =1.0.

Calculul în planul de încovoiere:

Lungimea de calcul a părţii inferioare cu evidenţa sarcinilor de la podul rulant în planul de
încovoiere .
l0 = 0.8 * H 2 = 0.8 * 5,95 = 4,76 ( m)
Şi fără: l0 = 1.2 * H 2 = 1.2 * 5,95 = 7,14 ( m).
Examinăm trei grupări de eforturi:
M max = 98.24( kN * m), N = 713.48(kN ). (cu coeficient de grupare γ c = 0.9 );
M max = −136.11( kN * m), N = 764.77(kN ). (cu coeficient de grupare γc =1 );
N max = 950.03(kN * m), M = −6.72(kN ). (cu coeficient de grupare γ c = 0.9 ).
Deoarece valoarea absolută al momentului încovoietoare diferă insuficient (stîlpul aproximativ
egal), admitem armarea simetrică ( As = As′ ) . Iniţial calculăm stîlpul la gruparea II de eforturi pentru
valoarea maximă a momentului.

10
 M = 98.24(kN * m), N = 713.48(kN ).
M ′ = 9, 75 − 0.9* 2, 0463 = 11.592(kN * m);
N ′ = 713.48 + 0.9*50.4 = 758.84(kN ).
De la sarcina permanentă de lungă durată:
M e = 9, 75(kN * m); Ne = 713.48( kN ).
Condiţile de lucru al betonului:

M II = M + N (0.5* h − a) = 98.24 − 713.48*(0.5*0.8 − 0.04) = −158.6(kN * m);

M I = M ′ + N ′(0.5* h − a) = 11.592 − 758.84*(0.5*0.8 − 0.04) = −261.6(kN * m).
Pentru 0.82 M II = 0.82*158.6 = 126.88(kN * m) < 261.6( kN * m) = MI .
Calculul se face cu γ b 2 =1.1, deci Rb = 11 .5 * 1.1 = 12 .65 ( MPa ); Rbt = 0.9 * 1.1 = 0.99
(MPa ).
Excentricitatea forţei longitudionale e0 = 98.24 / 713.48 = 0,137(m).
Excentricitatea adiţională nu se ia în consideraţie, deoarece e0 = 0.137 > l0 = h / 30 = 0.026(m).
Dacă se ia în consideraţie şi eforturile de la sarcinile podului rulant, atunci lungimea de calcul
se admite l0 = 4,76 ( m).
e 0.137 4, 76
δ0 = 0 = = 0.171 < δmin = 0.5 − 0.01 − 0.01*12, 65 = 0.567;
h 0.8 0.8
Admitem δ = δmin = 0.567 .
ϕ1 = 1 + β * M1l / M l = 1 + 1*158.6 / 261.6 = 1.606
Atunci:
6.4 Eb  Ib  0.11   6.4* 24*103 17.1*10−3  0.11
N cr =   + 0.1  s s  =
+ a I   +
l0  ϕ1  0.1 + δ / ϕ sp   4, 76 2
 1.606  0.1 + 0.567

+0.1) + 1.72*10−3  = 19246(kN ),

0.4 * 0.83
Ib = = 17 .1 * 10 −3 ( m 4 ); Is = 0.207 * 10 − 3( m 4 );
12
α s I s = 8.33 * 0.207 = 1.72 * 10 −3 (m 4 );
20 * 10 4
αs = = 8.33 .
24 * 10 3

1 1
η= = = 1.03849;
N 713.48
1− 1−
N cr 19246
e = 0,137 *1.03849 − 0.36 = −0.218.
Pentru beton de clasa B 20 şi armătură de clasa A – III cu γ b 2 = 1.1, ξ R = 0.580.
N 0.71348
ϕn = = = 0.1855 < ξR = 0.580;
Rb * b * h0 12.65*0.4*0.76
N *e 0.71348*0.218
ϕn = = = 0.0532.
Rb * b * h0 12.65*0.4*0.762
2

Aria necesară a secţiunii armăturii:

R * b * h0 ϕn − ϕn (1 − 0.5ϕn ) 0.0532 − 0.1855*(1 − 0.5*0.1855)
As = As′ = b * = *
Rs 1− δ 1 − 0.053
12.65*0.4*0.76
* = −0, 00131(m 2 ) < 0.
356

11
Acelaşi algoritm de calcul este şi pentru secţiunea II – II la grupările eforturilor I şi II. Calculele arată
că armătura longitudională nu este necesară şi se admite din condiţii constructive 4 Ø 14 A - III;
As = As = 6.16(cm 2 ).
Coeficientul de armare al secţiunii:
2 * 0.000616
µs = = 0.00385 , care diferă insuficient de cel adoptat iniţial.
0.4 * 0.8

Calculul din planul de încovoiere:

Lungimea de calcul şi flexibilitatea părţii superioare a stîlpului:
din plan de încovoiere
l0 = 0.8 * H 2 = 0.8 * 5,95 = 4,76 ( m);
l0 / h = 4,76 / 0.8 = 5,95 ( m),
acelaşi în plan de încovoiere
l0 = 1.5 * H 2 = 1.5 * 5,95 = 8,925 ( m);
l0 / h = 10 .725 / 0.8 = 11,16 ( m).
Deoarece flexibilitatea stîlpului din planul de încovoiere este mai mic de cît în planul de
încovoiere, calculul părţii inferioare a stîlpului din planul de încovoiere se poate omite.

Deoarece l0 / h = 7.125 / 0.8 = 8.9 < 10, atunci nu este necesar de luat calcolul consolei stîlpului central.

Qc = N D max + G3 = 234.45 + 46, 2 = 280.65(kN ),

Qc = N S max + G3 = 262.03 + 46.2 = 308.23(kN ).
Deci admitem în calcul Qc = 308.23(kN ).
Qc ≤ 2.5 * Rbt * b * h0 = 2.5 * 0.9 * 0.4 *1.56 = 1404 (kN ).
Rezultă că această condiţie se satisface 308.23(kN ) ≤ 1404(kN ), deci nu avem nevoie de
armătură transversală, e nevoie numai constructiv de A – III.

Calculul şi alcătuirea fundaţiei sub stîlpul central

12
 În urma simetriei fundaţiei faţă de axa geometrică a părţii inferioare a stîlpului, în calcul se ţine
cont de două grupări posibile de eforturi, care acţionează asupra fundaţiei.
momentul de încovoiere maximal după valoarea apsolută faţă de axă, care trece prin centrul de
greutate al fundaţiei şi forţele longitudionale şi tăietoare respective.
forţa longitudională maximală, momentul de încovoiere şi forţa tăietoare respectivă.
Terenul de fundaţie – argilă nisipoasă. Presiunea de calcul convenţional pe terenul de fundaţie
R0 = 3, 0(kg / cm 2 ). Greutatea specifică medie a fundaţiei inclusiv greutatea pămîntului deasupra
fundaţieie γ m = 20(kN / m ).
3

Din condiţiile de îngheţ a pămîntului şi constructive admitem adîncimea de fundare a fundaţiei

H1 = 1.65(m). Sub talpa de fundare este prevăzut un pat de nisip cu pietriş.
În secţiunea IV – IV a stîlpului, la extremitatea superioară a fundaţiei se transmite eforturile.
Gruparea fundamentală de eforturi I.
Pentru γ f > 1, M IV = −12.68(kN * m); NIV = 1017.79(kN ); QIV = 1.01(kN ).
Penru γ f =1,
M IV = −12.68 /1.15 = −11.026(kN * m);
N IV = 1017.79 /1.15 = 885(kN );
QIV = 1.01/1.15 = 0.878(kN ).
Gruparea fundamentală de eforturi II.
Pentru γ f > 1, M IV = −12.61(kN * m); NIV = 1017.59(kN ); QIV = 1.02(kN ).
Penru γ f =1,
M IV = −12.61/1.15 = −10.965(kN * m);
N IV = 1017.59 /1.15 = 884.86( kN );
QIV = 1.02 /1.15 = 0.886(kN ).
Înălţimea fundaţiei H f = 1.65 − 0.15 = 1.5(m).
Eforturile de calcul care acţionează faţă de axa de simetrie la baza fundaţiei (fără evidenţa
greutăţii fundaţiei şi a pămîntului diasupra ei):
pentru grupare de efort I cu γ f >1,
M tot = M IV + QIV * H f = −12.68 + 1.01 ⋅1.5 = −11.165( kN * m);
N tot = N IV = 1017.79(kN ).
pentru grupare de efort II cu γ f >1,
M tot = M IV + QIV * H f = −12.61 + 1.02 ⋅1.5 = −11.08(kN * m);
N tot = N IV = 1017.59(kN ).
Eforturi normale γ f =1,
pentru grupare de efort I
M tot ,n = −11.026 + 0.878 ⋅1.5 = −9.709( kN * m);
N tot ,n = 885(kN ).
pentru grupare de efort II
M tot ,n = −10.965 + 0.886 ⋅1.5 = −9.636( kN * m);
N tot ,n = 884.86(kN ).
Suprafaţa bazei fundaţiei o determinăm cu relaţia:
A = 1.2 N tot ,n /( R0 − γ m H1 ) = 1.2*885 /(300 − 20*1.65) = 3.977(m 2 ).

Admitem b / a = 2 / 3, atunci a = A* 3 / 2 =3.977 3 / 2 ⋅ 2.44(= m), b (2 / 3) =a (2 / 3) 2.44

= 8 1.628
⋅ 1. = m
Dimensiunile bazei fundaţiei le adoptăm multiple la 300(mm) : a = 3(m), b = 1,8(m).
Modulul de rezistenţă a bazei stîlpului.
W = 1,8*32 / 6 = 2.7(m3 ).

13
 Deoarece adîncimea de fundare este mai mică de 2 (m), iar lăţimea tălpii depăşeşte 1 (m), este
necesar de concretizat valoarea presiunii de calcul convenţional pe terenul de fundaţie.
  b − b0    d + d 0    1,8 − 1    1.65 + 2 
R = R0 1 + k1  f  *   = 300 1 + 0.05   *   = 284.7( kPa ).
  b0    2d0    1    2* 2 
Încărcarea normată de la greutatea fundaţiei şi pămîntului deasupra ei:
G f .n. = a * b * H1 * γ f = 3*1,8*1.65* 20 = 162(kN ).
Încărcarea de calcul:
G f = G f .n. * γ f = 162*1.1 = 178.2(kN ).

Exercitatea rezultantei N tot , n faţă de centrul de greutate al suprafeţei tălpii fundaţiei:

pentru gruparea de eforturi I:
M tot ,n −11.026
e0 = = = 0.0103(m);
N tot ,n + G f .n. 855 + 178.2
pentru gruparea de eforturi II:
M tot ,n −10.965
e0 = = = 0.0103(m).
N tot ,n + G f .n. 884.86 + 178.2
Deoarece e0 = 0.0103 < a / b = 3 /1,8 = 1.666(m) presiunea sub talpa fundaţiei se calculează
adoptîndu-se ipoteza de repartiţie liniară a lor.
Penru gruparea de eforturi I
N + G f M tot ,n Ntot ,n + Gf .  6* e0  885 + 178.2 −9.8407
Pmax, n,min, n = tot ,n ± = 1 ± = ± = 200.5 ±
A W a ⋅b  a  3 ⋅1,8 2.7
±193.3(kPa);
Pmax, n = 200.5 + 193.3 = 393.8kPa
Pmin, n = 200.5 − 193.3 = 7.289kPa
N tot ,n + G f .
885 + 178.2
Pm , n = = = 196.9(kPa ) < R = 284.7(kPa ).
a ⋅b 3 ⋅1,8
Pentru gruparea de eforturi II

N tot ,n + G f M tot ,n Ntot ,n + Gf .  6* e0  885 + 178.2 −9.8407

Pmax, n,min, n = ± = 1 ± = ± = 200.5 ±
A W a ⋅b  a  3 ⋅1,8 2.7
±193.3(kPa);
Pmax, n = 200.5 + 193.3 = 393.8kPa
Pmin, n = 200.5 − 193.3 = 7.289kPa
N tot ,n + G f .
885 + 178.2
Pm , n = = = 196.9(kPa ) < R = 284.7(kPa ).
a ⋅b 3 ⋅1,8
Dimensiunile tălpii sun suficiente. Ţinînd cont de adîncimea considerabilă a fundaţiei se adoptă
fundaţia cu talpă de înălţime variabilă şi soclul de tip pahar. Grosimea pereţilor paharului la
extremitatea superioară se adoptă 225 (mm), iar restul dintre stîlp şi pahar 75 (mm). Deoarece
dimensiunile secţiunii stîlpului sunt egale cu hst = 800 ( mm ); bst = 400 ( mm ) , dimensiunile paharului
în plan :
a ph = hst + 2* 275 + 2*75 = 1500(mm);
bph = bst + 2*325 + 2*75 = 1200(mm).
Înălţimea treptelor se adoptă egală cu 300(mm). Dimensiunile fundului paharului în plan: b0 = 750
(mm); a0 = 650(mm); a = 3000(mm); b = 1800(mm); a1 = 2100(mm); b1 = 1800(mm).
Înălţimea paharului hph = H f − 2*0.3 = 1.5 − 0.6 = 0.9(m).
14
 Adîncimea paharului se adoptă din condiţii de ancorare fiabilă a stîlpului şi armăturii de
rezistenţă a stîlpului în pahar:
lan = 0.33 hst + 0.5m = 0.33 * 0.8 + 0.5 = 0.764 ( m);
ln = 30 *α s = 30*1.5 = 45(cm).
Adoptăm adîncimea paharului cu h1, ph = lan,max + 0.05 = 0.764 + 0.05 = 0.814m ≈ 0.9(m).
În lipsa stratului egalizator de beton sub fundaţie , grosimea stratului de acoperire cu beton trebuie să
fie nu mai mică de 70 (mm). Se adoptă a s = 70 (mm ) . Înălţimea utilă a fundaţiei:
Pentru prima treaptă: ho1 = 0.3 − 0.07 = 0.23 (m),
Pentru treapta doua: ho 2 = 0.6 − 0.07 = 0.53 ( m).
În calculul corpului fundaţiei la starea limită de rezistenţă se folosesc eforturile cu γ f >1 , iar
rezistenţa de calcul a betonului se multiplică cu coeficientul condiţiilor de lucru γ b 2 =1.1 , penru
beton de clasa B 15.
Rb = γ b 2 = 8.5 * 1.1 = 9.35 ( MPa );
Rbt = γ b 2 = 0.75 * 1.1 = 0.825 ( MPa ).
Determinăm presiunea de calcul sub talpa fundaţiei de la efortul de calcul γ f >1 fără evidenţa
greutăţii proprii a fundaţiei şi greutetea pămntului de asupra ei. Calcului se face la acţiunea grupării de
eforturi I, deoareca presiunile normate de la această grupare sunt mai mari decît la gruparea de eforturi
II.
1017.79 12.68
Pmax = + = 193.2(kPa );
3*1,8 2, 7
1017.19 12.68
Pmin = 3 − = 40.13(kPa ).
2.7 *1,8 2, 7
Înălţime utilă a plăcii de fundaţie din condiţiile de asigurare a rezistenţei la străpungere de pahare se
determină cu relaţia:
2
a ph + bph N  a +b  1.5 + 1.2
h0 = − + 0.5 ⋅ +  ph ph  = − + 0.5 ⋅
4 Rbt ⋅ γ b 2 + Pmax  2  4
2
695.52  1.5 + 1.2 
⋅ +  = −0.675 + 0.8914 = 0.2164(m) > 0.2(m).
750 ⋅1.1 + 193.2  2 
Unde N = Pmax ⋅ (a ⋅ b − a ph ⋅ bph ) = 193.2 ⋅ (3 ⋅1,8 − 1.5 ⋅1.2) = 695.52( kN ).
Rezistenţa plăcii de fundaţie la srăpungerea de pahar este asigurată.
Înălţimea adoptată a plăcii este egală cu 60 (cm), iar h0 = 60 − 7 = 53(cm) > 21.64(cm).
Armătura de rezistenţă a fundaţiei în direcţia lungă se determină din calculul la încovoiere a
scţiunii I – I, II – II.
Pm1 = 0.5*( Pmax + P1−1 ) = 0.5*(193.2 + 170.24) = 181.72(kPa );
P1−1 = Pmax − ( Pmax − Pmin )* a1 / a = 193.2 − (193.2 − 40.13) *0.45 / 3 = 170.24(kPa);
M 1−1 = Pm1 * a12 * b / 2 = 181.72*0.452 *1,8 / 2 = 33.12(kN * m).
Aria necesară a armăturii de rezistenţă de clasa A – III
M 1−1 33.12*105
As1 = = 2
= 4.3835(cm 2 );
0.9* Rs * h01 0.9*365*10 * 23
Pm 2 = 0.5*( Pmax + P2 −2 ) = 0.5*(193.2 + 155) = 174.1(kPa);
P2− 2 = Pmax − ( Pmax − Pmin ) * a2 / a = 193.2 − (193.2 − 40.13)*0, 75 / 3 = 155(kPa );
M 2−2 = Pm 2 * a22 * b / 2 = 174.1*0, 752 *1,8 / 2 = 88.14(kM * m).
M 2−2 88,14*105
As 2 = = 2
= 5.06(cm 2 ).
0.9* Rs * h02 0.9*365*10 *53
Stabilim pasul barelor S = 250(mm) . Pe lăţimea fundaţiei b =1,8(m) instalăm 8 bare de
armătură.

15
 Aria necesară a unei bare de armătură:
5.06
fs = = 0.632(cm 2 ).
8
Adoptăm 8 Ø 10 A – III cu As , real = 8*0, 785 = 6.28(cm ).
2

Armătura de rezistenţă a fundaţiei în direcţia laturii scurte b se determină din calcul la

încovoiere în sectiunea 3 – 3
Pm 3 = 0.5*( Pmax + P3 −3 ) = 0.5*(193.2 + 167.688) = 180.44(kPa);
P3−3 = Pmax − ( Pmax − Pmin ) * b1 / b = 193.2 − (193.2 − 40.13) *0.3 /1.8 = 167.688( kPa );
M 3−3 = Pm3 * b12 * b / 2 = 180.44*0.32 *3 / 2 = 24.36(kN * m).
Aria necesară a armăturii de rezistenţă de clasa A – III
M 3− 3 24.36*105
As 3 = = 2
= 1.44(cm 2 );
0.9* Rs * h01 0.9*355*10 *53

Stabilim pasul barelor S = 300( mm) . Deoarece aria armaturii e mica si din conditia ca armatura
trebuie sa fie instalata maxim 300mm una de alta noi vom adauga constructiv inca 6 bare la cele 6 bare
calculate pe lungimea fundaţiei a = 3( m) si in total noi vom instala 12 bare de armătură.
Adoptăm 12 Ø 6 A – III cu As ,real = 12*0.283 = 3.396(cm ). placa de fundaţie se armează cu reţea de
2

10 A − III − 250
bare P 1760 × 3960mm
6 A − III − 300

Calculul armăturii longitudionale de rezistenţă a paharului

Pereţii paharului se calculează la eforturile transmise de stîlp. Secţiunea armăturii
longitudionale se determină la nivelul fundului paharului(sectorul IV – IV). Paharul fundaţiei este
solicitat la compresiuni excentrice. Secţiunea paharului de forma unui cadru închis se reduce la
secţiunea echivalenră de forma dublu T; b = 0.6; h = 1.5; b f = b′f = 1.2; h f = h′f = 0.3; a = a′ = 0.04;
h0 = 1.46; δ = a′ / h0 = 0.04 /1.46 = 0.02739.
Eforturile de calcul în secţiunea IV – IV
M = M IV + QIV * hl , ph = 10.965 + 0.886*0.9 = 11.7624(kN * m);
N = NIV + Gph = 1017.59 + 34.388 = 1052(kN ).
Excentricitatea forţelor longitudionale
e0 = M / N = 11.7624 /1052 = 0.0111(m).
Excentricitatea adiţională nu se ia în consideraţie. Distanţa de la centrul de greutate al armăturii
întinse pînă la forţa N este egală:
e = e0 + 0.5h − a = 0.0111 + 0.5*1.43 − 0.04 = 0.6861(m).
Determinăm poziţia axei neutre.
Deoarce Rb * b′f * h′f = 9.35*1.2*0.3 = 3.366( MN ) > 1.052( MN ) ,axa neutră trece prin talpă şi
secţiunea se calculează ca dreptungiulară cu lăţimea b′f .
Admitem armarea simetrică. Atunci:
α n = N / Rb * b f * ho = 1.052 / 9.35*1.2*1.46 = 0.0642;
α m1 = Nl / Rb * b f * h02 = 1.052*0.6861/ 9.35*1.2*1.462 = 0.0301
R * b′ * h α − α n (1 − 0.5* αn ) 9.35*1.2*1.46
As = As′ = b f o * m1 = *
Rs 1− δ 280
0.0301 − 0.0642(1 − 0.5*0.0642)
* = −0.00192 < 0.
1 − 0.02739
Doarece, As = As′ < 0 , armătura longitudională se determină din condiţii constructive:
As = As = 0.0005*(aph * bph − a0 * b0 ) = 0.0005*(1.5*1.2 − 0.75*0.65) = 0.000675(m 2 ).

16
 Adoptăm pe laturile scurte ale paharelor 5 Ø 14 A – II cu As ,real = 7.69 (cm ) , pe laturile lungi
2

adoptăm 4 Ø 12 A – II.Armătura transversală se instalează din condiţiile constructive deoarece:

e0 = 0.0111 < hst / 2 = 0.8 / 2 = 0.4( m).

Din condiţii constructive adoptăm plase de armătură transversală cu Ø 8 A – I. Pe înălţimea

paharului instalăm orizontal 4 plase de armătură cu pasul S =150 ( mm ) . Plasa superioară cu stratul de
acoperire cu beton egal cu 50 (mm). Fundul paharului se armează constructiv cu două plase de
armătură.

Calculul şi Alcătuirea Grinzii de Acoperiş

Folosim beton greu de clasa B35 cu caracteristicile:

Rb = 19 .5 × 0.9 = 17 .55 MPa

Rbt = 1.3 × 0.9 = 1.17 MPa
γ b 2 = 0.9 Rb , ser = 25 .0 MPa
Rbt , ser = 1.95 MPa
E b = 3.1 ×10 4 MPa

Armatura pretensionată clasa A-V cu caracteristicile:

Rs = 680 MPa
Rs , ser = 785 MPa
E a = 1.9 ×10 5 MPa

Armastura nepretensionată de clasa A-III cu caracteristicile:

Φ < 10 mmR s = 355 MPa

Φ > 10 mmR s = 365 MPa

Sîrmă cu profil periodic Bp-I d=5 mm

Rs = 360 MPa
E a = 1.7 ×10 5 MPa

Metoda de pretensionare cu armatura preîntinsă pe tipar rigid

Efortul unitar de pretensionare se determină din relaţia

δ sp + ∆δ sp ≤ Rs , ser
∆δ sp = 0.05 δ sp
δ sp = 785 (1 − 0.05 ) = 745 .7 MPa
δ sp = 740 MPa > 0.3Rs , ser = 0.3 × 785 = 236 MPa

17
Preluarea acţiunii de precomprimare se efectuă după atingerea rezistenţei betonului
prescrise = 0,8B=0,8*35=28MPa>11MPa
Betonul este supus prelucrării termice. Pe grindă se reazemă panourile cu nervuri cu
dimensiunile de 3x6 m.Coieficientul de siguranţă pentru destinaţia clădirii este 0,95.
Determinarea deschiderii de calcul şi a sarcinilor

L = 17,96-2*0,13 =17,7 m

Sarcini transmise de la panourile de acoperiş ca forţe concentrate

Sarcina permanentă

Element de Încărcarea normată γ Încărcar

construcţie calcul
Panou de 1,49x3x6=26,82 1,1 29,5
acoperiş
Covor 0,14x3x6=2,52 1,3 3,28
hidroizolant
Covor de 0,1x3x6=1,8 1,3 2,34
ruberoid
Strat de
egalizare
Asfalt 0,336x3x6=6,05 1,3 7,87
Termoiziolan 0,513x3x6=9,23 12,0
Bariera de
vapori 0,05x3x6=0,9 1,17
Total 47,32 56,16

Temporară

Zăpadă Încărcarea normată γ Încărcar

calcul
Scurtă durată 0,713x3x6=12,83 1,4 17,97

Lungă durată 0,713x3x6=12,83 1,4 17,97

Total 25,66 35,94

Sarcina pe 1 metru liniar al grinzii de la greutatea proprie de 10,4 t

10 .4 ×9.81 ×0.95
g1n = = 5.4kN / m
17 .96
g1 = g 1n γ f = 5.4 ×1.1 = 5.94 kN / m

2, Determinarea eforturilor

18
Grinda cu zăbrele se consideră cu găuri.
Forţa tăietoare pe reazem de la sarcinia normată totală:

g1n l 0 5(G n + S n ) 5.4 ×17 .7 5(47 .32 + 25 .66 )

Qn = + = + = 230 .24 kN
2 2 2 2

De la sarcina normată de lungă durată:

g 1n l 0 5(G n + S l ,n ) 5.4 ×17 .7 5( 47 .32 + 12 .83 )

Ql ,n = + = + = 198 .17 kN
2 2 2 2

Dela sarcina de calcul totală:

g 1l 0 5(G + S ) 5.94 ×17 .7 5(56 .16 + 35 .94 )

Qmax = + = + = 282 .8kN
2 2 2 2

Valoarea momentului încovoitor în secţiunile grinzii:

g1 x 2
M = Qx − − ∑ (G + S )( x − a )
2
Sectiu Sarcin totala Sectiu Sarcin totala
nea x Lunga nea x Lunga
durata γ=1 γ>1 durata γ=1 γ>1

1-1 2.95 558.8 653.4 808.5 3-3 8.85 1521.2 1804.9 2270.2

2-2 5.90 1065.8 1255.1 1565.1 4-4 6.55 1170.6 1380.7 1724.9

3. Calculul grinzii la starea limită de rezistenţă în secţiuni normale

Calculul se execută pentru secţiunea 4-4

Înălţimea secţiunii
h = 890+(130+0,37*17700)/12=1450 mm

Înălţimea utilă a secţiunii

h0 = h-a =1450-360/2 =1270 mm

Pierderea de tensiuni datorită deformaţiilor din ancoraj

∆l 3.95
δ3 = Es = ×19 ×10 4 = 41 .7 MPa
l 18000

Pierderea de tensiuni datorită deformaţiilor tiparului metalic = 30 MPa

Efortul unitar în armatura pretensionată pînă la transfer:

19
δspf = δsp (1 − ∆γ sp ) −δ3 −δ5 = 740 (1 − 0.1) − 41 .7 −30 = 594 .3MPa

Devierea efortului unitar în armatura pretensionată

δ spf 594 .3
∆δ sp = 1500 − 1200 = 1500 − 1200 = 111 MPa
Rs 680

Efortul unitar în armatura pretensionată cînd pierderile de tensiuni în faza finală

δ sp = 0.6 Rs = 0.6 × 680 = 408 MPa

Înălţimea relativă limită a zonei comprimate

ω 0.71
ξR = = = 0.508
δ sR  ω 561  0.71 
1+ 1 −  1+ 1 − 
δ sc ,u  1.1  500  1.1 
ω = α − 0.008 Rb = 0.85 − 0.008 ×17 .55 = 0.71
δ sR = Rs + 400 − δ sp − ∆δ sp = 680 + 400 − 408 − 111 = 561MPa

Poziţia axei neutre se determină

M ≤ Rb b 'f h 'f ( h0 − 0.5h 'f )

1725 ×10 6 Nmm < 17 .55 × 280 ×360 × (1270 − 0.5 ×360 ) = 1928 ×10 6 Nmm

Condiţia este satisfăcută şi axa neutră se găseşte în limitele tălpii superioare a grinzii cu
zăbrele.

M 1725 ×10 6
αm = = = 0.218
Rb b 'f h02 17 .55 × 280 ×1270 2

ξ = 0.250
η = 0.875

Coieficientul condiţiilor de lucru a armaturii

 ξ   0.250 
γ s 6 = η − (η −1) 2 − 1
 = 1.15 − (1.15 −1) 2 −1 = 1.15
 ξR   0.508 

Aria necesară a armaturii longitudinale de rezistenţă

M 1725 ×10 6
Asp = = = 1985 mm 2
γ s 6 Rsηh0 1.15 × 680 × 0.875 ×1270
Admitem
4φ16 A −V
2φ28 A −V
As , real = 804 +1232 = 2036 mm 2 > Asp =1985 mm 2

4.Calculul grinzii la starea limită de rezistenţă în secţiuni înclinate

20
Se examinează secţiunea înclinată cu lungimea proiecţiei mai mare decît înălţimea
secţiunii grinzii şi mai mică decît distanţa de la reazem pînă la prima forţă concentrată
cu α1 = 1000 mm

Înălţimea secţiunii grinzii la capătul secţiunii înclinate

h = 890+(1000+260)1/12= 995mm

Înălţimea utilă a secţiunii

h = h-α =995-50 =945 < α1 =1000 mm

Forţa tăietoare minimă preluată de beton

Qb = ϕb 3 (1 + ϕn ) Rbt bh 0 = 0.6(1 + 0.254 )1.17 × 280 × 945 = 232929 N

P (δ sp − δ1 )(1 − ∆γ sp ) Asp (740 − 300 )(1 − 0.1)1985
ϕ n = 0 .1 = 0.1 = 0 .1 = 0.254
Rbt bh 0 Rbt bh 0 1.17 × 280 × 945
Q = 282800 N > Qb = 232929 N

Lungimea maximă a proiecţiei secţiunii înclinate

ϕb 2 2
c= h0 = 945 = 3150 mm > α1 = 1000 mm
ϕb 3 0 .6
c = 1000 mm
Rbt bh 02 1.17 × 280 × 945 2
Qb 2 = ϕb 2 (1 + ϕ n ) = 2(1 + 0.254 ) = 733728 N > Q = 982800 N
c 1000

A douas secţiune înclinată

α2 = 3000 − 300 = 2700 mm
1000 + 2700
α= = 1850 mm
2

Înălţimea secţiunii grinzii la capătul secţiunii înclinate

h = 890+(2700+260)1/12= 1137mm
Înălţimea utilă a secţiunii

h0= 1137-50=1087 mm < 2700 mm

Q = 282800 N > Qb = 0.6(1 + 0.221 )1.17 × 280 ×1087 = 260880 N

P (δ sp − δ1 )(1 − ∆γ sp ) Asp (740 − 300 )(1 − 0.1)1985
ϕ n = 0 .1 = 0 .1 = 0.1 = 0.221
Rbt bh 0 Rbt bh 0 1.17 × 280 ×1087

Lungimea maximă a proiecţiei secţiunii înclinate

21
 ϕb 2 2
c= h0 = 1087 = 3623 mm > α1 = 2700 mm
ϕb 3 0 .6
c = 2700 mm
Rbt bh 02 1.17 × 280 ×1087 2
Qb 2 = ϕb 2 (1 + ϕ n ) = 2(1 + 0.221) = 350094 N > Q = 282800 N
c 2700

Examinăm secţiunea înclinată cu lungimea maximă posibilă

Determinăm înălţimea utilă şi proiecţia acestei secţiuni

1 1 1
h0 = = (h + 260 i − α ) = = (890 + 260 − 50) = 1193 mm
ϕ 2 12
1 − i b2 1−
ϕb3 12 × 0.6
ϕb2 2
c= h0 = 1193 = 3977 mm
ϕb3 0. 6

Deoarece c = 3977 mm în limitele secţiunii înclinate examinate se află o singură forţă

concentrată şi forţa tăietoare pe reazem

Q1 = Q − F = 282 .8 − (56 .16 + 35 .94 + 5.94 × 3.977 ) = 167 .1kN

Verificăm condiţia

Q1 = 167100 N > Qb = 0.6(1 + 0.201 )1.17 × 280 ×1193 = 281630 N

P (δ sp − δ1 )(1 − ∆γ sp ) Asp (740 − 300 )(1 − 0.1)1985
ϕ n = 0 .1 = 0 .1 = 0.1 = 0.201
Rbt bh 0 Rbt bh 0 1.17 × 280 ×1193

Astfel rezultatele calculului în toate secţiunile înclinate armatura transversală se

dispune conform cerinţelor constructive. Difinitiv admitem armatură transversală din
sîrmă de clasa Bp-I Ø5 şi pasul 200 mm. Verificarea rezistenţii fîşii înclinate între
fisuri solicitate de eforturi principale de compresiune nu este necesară deoarece
Qb>Q1.

Caracteristicile geometrice ale secţiunii

Caracteristicile se determină pentru secţiunea de calcul 4-4

Aria secţiunii betonului

n
A = ∑ Ai = 28 × 36 + 28 × 36 = 2016cm 2 = 201600mm 2
i =1

Aria secţiunii armaturii longitudinale 4Ø16 A-V + 2Ø28 A-V

4 Ø5 Bp-I 4 Ø 12 A-III

Asp + As + As' = 20 .36 + 0.785 + 4.52 = 25 .67 cm 2

22
Deoarece 0,008*A= 0,008*2016 = 16,13 < 25,67 rezultă că caracteristicile geometrice
ale secţiunii reduse a grinzii se determină cu evidenţa armaturii longitudinale

Coieficientul de echivalenţă

Armatură clasa A-V

E s 1.9 ×10 5
α1 = = = 6.13
E b 3.1 ×10 4

Armatură clasa Bp-I

E s 1.7 ×10 5
α2 = = = 5.48
E b 3.1 ×10 4

Armatură clasa A-III

Es 2.0 ×10 5
α3 = = = 6.45
Eb 3.1 ×10 4

Aria secţiunii reduse

Ared = A + α1 Asp + α2 As + α3 As' = 2016 + 6.13 × 20 .36 + 5.48 × 0.785 + 6.45 × 4.52 = 2174 cm 2 = 217400 mm 2

Momentul static al secţiunii reduse în raport cu muchia inferioară

S red ,oo = bh 'f ( h − 0.5h 'f ) + bh f × 0.5h f +α1 Asp × 0.5h f +α2 As × 0.5h f +
+α3 As' (h − 0.5h f ' ) = 28 ×36 (145 − 0.5 ×36 ) + 28 ×36 × 0.5 ×36 + 6.13 × 20 .36 × 0.5 ×36 +
+ 5.48 × 0.785 × 0.5 ×36 + 6.45 × 4.52 (145 − 0.5 ×36 ) = 152187 cm 2
Distanţa de la centrul de greutate al secţiunii reduse pînă la muchia inferioară

S red ,oo 152187

y0 = = = 70 .0cm
Ared 2174

Momentul de inerţie al secţiunii reduse în raport cu axa ce trece prin centrul de

greutate al secţiunii reduse

b(h 'f ) 3 bh 3f
I red = + bh 'f ( h − y 0 − 0.5h 'f ) 2 + + bh f ( y 0 − 0.5h f ) 2 + α1 Asp ( y 0 − 0.5h f ) 2
12 12
28 × 36 3
+ α2 As ( y 0 − 0.5h f ) 2 + α3 As' ( y 0 − 0.5h f ) 2 = + 28 × 36 (145 − 70 − 0.5 × 36 ) 2 +
12
28 × 36 3
+ 28 × 36 (70 − 0.5 × 36 ) 2 + 6.13 × 20 .36 (70 − 0.5 × 36 ) 2 + 5.48 × 0.785 (70 − 0.5 × 36 ) 2 +
12
+ 6.45 × 4.52 (145 − 70 − 0.5 × 36 ) 2 = 6662 ×10 3 cm 4 = 6662 ×10 7 mm 4

Momentul de rezistenţă al secţiunii reduse pentru fibrele extreme inferioare.

23
 I red 6662 ×10 3
Wred = = = 95174 cm 3 = 9517 ×10 4 mm 3
y0 70.0

Poziţia axei neutre a secţiunii cînd zona inferioară este întinsă

(h − x) Abt
'
S bo +αS bo
'
−αS bo =
2
'
S bo = bx × 0.5 x = 28 × 0.5 x 2 = 14 x 2
αS bo' = α3 As' ( x − 0.5h 'f ) = 6.45 × 4.52 ( x − 0.5 × 36 ) = 29 .15 x − 524 .8
αS bo = α1 Asp ( h − 0.5h f − x) +α2 A2 ( h − 0.5h f − x) = 6.13 × 20 .36 (145 − 0.5 × 36 − x) + 5.48 × 0.785 (145 − 0.5
= 16397 −129 .3 x
Abt = bh f + b( h 'f − x) = 28 × 36 + 28 (36 − x) = 2016 − 28 x
(145 − x)( 2016 − 28 x)
14 x 2 + 29 .15 x − 524 .8 −16397 +129 .3 x =
2
x = 51cm > h 'f = 36 cm

Precizăm valorile Abt şi x

Abt = bh f = 28 × 36 = 1008 cm 2

(145 − x)1008
14 x 2 + 29 .15 x − 524 .8 −16397 +129 .3 x =
2
x = 55 .2cm

Modulul de rezistenţă al secţiunii reduse fibrele inferioare

2( I bo + αI so + αI so ' )
W pl = + S bo
h−x
b( h 'f ) 3 28 × 36 2
I bo = + bh 'f ( x − 0.5h 'f ) 2 = + 28 × 36 (55 .2 − 0.5 × 36 ) 2 = 1503774 cm 4
12 12
αI so = α1 Asp (h − 0.5h f − x) 2 + α2 A2 (h − 0.5h f − x ) 2 = 6.13 × 20 .36 (145 − 55 .2 − 0.5 × 36 ) 2 +
+ 5.48 × 0.785 (145 − 55 .2 − 0.5 × 36 ) 2 = 665586 cm 4
αI so ' = α3 As' ( x − 0.5h 'f ) 2 = 6.45 × 4.52 (55 .2 − 0.5 × 36 ) 2 = 40345 cm 4
S bo = bh f ( h − x − 0.5h f ) 2 = 28 × 36 (145 − 55 .2 − 0.5 × 36 ) = 72374 cm 3
2(1503774 + 665586 + 40345 )
W pl = + 72374 = 121588 cm 3
145 − 55 .2

Modulul de rezistenţă al secţiunii reduse fibrele superioare

I red 6662 ×10 3

Wred ' = = = 88829 cm 3 = 8883 ×10 4 mm 3
h − y 0 145 − 70 .0

24
Poziţia axei neutre cînd zona superioară este întinsă

(h − x) Abt
'
S bo + αS bo
'
− αS bo =
2
'
S bo = bx × 0.5 x = 28 × 0.5 x 2 = 14 x 2

αS so' = α1 Asp ( x − 0.5h f ) +α2 As ( x − 0.5h f ) = 6.13 × 20 .36 ( x − 0.5 × 36 ) + 5.48 × 0.785 ( x − 0.5 × 36 ) = 129 .3 x

αS so = α3 As' ( h − 0.5h 'f − x) = 6.45 × 4.52 (145 − 0.5 × 36 − x ) = 29 .2 x − 3703

Abt = bh 'f = 28 × 36 = 1008 cm 2

Modulul de rezistenţă al secţiunii reduse pentru fibrele superioare

2( I bo + αI so + αI so ' )
W pl ' = + S bo
h−x
b( h f ) 3 28 × 36 2
I bo = + bh f ( x − 0.5h f ) 2 = + 28 × 36 (56 .2 − 0.5 × 36 ) 2 = 1579778 cm 4
12 12
αI so = α3 As ' (h − 0.5h 'f − x) 2 = 6.45 × 4.52 (145 − 56 .2 − 0.5 × 36 ) 2 = 146139 cm 4
αI so ' = α1 Asp ( x − 0.5h f ) 2 + α2 As ( x − 0.5h f ) 2 = 6.13 × 20 .36 (56 .2 − 0.5 × 36 ) 2 +
+ 5.48 × 0.785 (56 .2 − 0.5 × 36 ) 2 = 188400 cm 4
S bo = bh 'f ( h − x − 0.5h 'f ) = 28 × 36 (145 − 56 .2 − 0.5 × 36 ) = 71366 cm 3
2(1579778 + 146139 + 188400 )
W pl ' = + 71400 = 114515 cm 3
145 − 56 .2

Determinarea pierderilor de tensiuni în armatură

Pierderile primare datorită relaxării armaturii pretensionate

δ1 = 0.1δ sp − 20 = 0.1 × 740 − 20 = 54 MPa

Pierderile primare datorită tratamentului termic al betonului clasa B35

δ 2 = 80 MPa

Pierderile primare datorită deformaţiilor locale din ancoraj la blocare

25
 ∆l 4.55
δ3 = Es = 19 ×10 4 = 48 MPa
l 18000
∆l = 1.25 + 0.15 d = 1.25 + 0.15 × 28 = 4.55 mm

Pierderile primare datorită frecării armaturii pretensionate înclinate δ 4 =0

Pierderile primare datorită scurtării tiparului portant δ 5 = 30 MPa

Pierderile primare datorită curgerii lente a betonului

Valoarea efortului unitar

δ sp1 = δ sp − δ1 − δ 2 − δ 3 − δ 4 − δ 5 = 740 − 54 − 80 − 48 − 30 = 528 MPa

Efortul de precomprimare

P = Asp δ sp 1 = 2036 ×528 = 1075000 N

Excentricitatea în secţiunea 4-4 a efortului de precomprimare în raport cu centrul de
greutate al secţiunii reduse

e0 p1 = y 0 − 0.5h f = 70 − 0.5 × 36 = 52 cm

Efortul unitar din fibrele betonului la nivelul centrului de greutate al armaturii preîntinse

P Pe 0 p1 y sp 1075 ×10 3 1075 ×10 3 × 520 2

δ bp = + = + = 9.4 MPa
Ared I red 217400 6662 ×10 7

Efortul unitar în fibrele extreme superioare din beton

P Pe 0 p1 (h − y 0 ) M g ( h − y 0 ) 1075 ×10 3 1075 ×10 3 × 520 (1450 − 700 ) 1972 ×10 5 (1450 − 700
δ bp ' = − + = − +
Ared I red I red 217400 6662 ×10 7 6662 ×10 7
g 1n 5.4
Mg = x (l − x ) = × 0.37 ×17 .7(17 .7 − 0.37 ×17 .7) = 197 .2kNm
2 2
α = 0.25 + 0.025 Rbp = 0.25 + 0.025 × 28 = 0.98 > 0.8
α = 0.8
δ bp 9.4
= = 0.336 < 0.8
Rbp 28
δ bp 9.4
δ 6 = 34 = 34 = 11 .41MPa
Rbp 28
δ bp ' 0.9
δ 6 ' = 34 = 34 = 1.09 MPa
Rbp 28

Pierderile de tensiuni primare

δ l1 = δ1 + δ 2 + δ 3 + δ 4 + δ 5 + δ 6 = 54 + 80 + 48 + 30 + 11 .41 = 223 .41MPa

Pierderile de tensiuni secundare datorită contracţiei betonului greu B35 δ8 = 35 MPa

26
Efortul unitar în armatură pretensionată cu evidenţa pierderilor primare

δ sp1 = δ sp − δ l1 = 740 − 223 = 517 MPa

Efortul unitar în armatura nepretensionată

δ s = δ 6 = 11 .41MPa
δ s ' = δ 6 ' = 1.09 MPa

Efortul de precomprimare şi excentricitate

P1 = δ sp 1 Asp − δ s As − δ s ' As ' = 517 × 2036 −11 .41 × 78 .5 −1.09 × 452 = 10512 ×10 2 N
δ sp 1 Asp y sp + δ s ' As ' y s '−δ s As y s
517 × 2036 × 520 +1.09 × 452 × 570 −11 .4 × 78 .5 × 520
e0 p1 = = = 521 mm
P1 10512 ×10 2
y s = y 0 − 0.5h f = 700 − 0.5 × 360 = 520 mm
y s ' = h − y 0 − 0.5h f ' = 1450 − 700 − 0.5 × 360 = 570 mm

Efortul unitar de compresiune al betonului

P1 P1e0 p1 y sp M g y sp 10512 ×10 2 10512 ×10 2 × 521 × 520 1972 ×10 5 × 520
δ bp = + − = + − = 7.6 MPa
Ared I red I red 217400 6662 ×10 7 6662 ×10 7

P1 P1e0 p1 (h − y 0 ) M g (h − y 0 ) 10512 ×10 2 10512 ×10 2 × 521(1450 − 700 ) 1972 ×10 5 (1450 −
δ bp ' = − + = − +
Ared I red I red 217400 6662 ×10 7 6662 ×10 7

Pierderile de tensiuni datorită curgerii lente

δ bp 7.6
= = 0.271 < 0.75
Rbp 28
δ bp 7.6
δ 9 = 128 = 128 = 34 .7 MPa
Rbp 28
δ bp ' 0.9
δ 9 ' = 128 = 128 = 4.4 MPa
Rbp 28

Pierderile de tensiuni secundare

δ l 2 = δ 8 + δ 9 = 35 + 34 .7 = 69 .7 MPa

Pierderile de tensiuni totale

δ l = δ l1 + δ l 2 = 223 + 69 .7 = 292 .7 MPa

Verificarea grinzii la starea limită de fisurare

27
Calculul la apariţia fisurilor normale în faza de exploatare

Grinda se referă la categoria trei de fisurabilitate, deoarece este armată cu bare de

armatură de clasa A-V. Calculul se face de la acţiunea încărcărilor totale cu coeficientul
de siguranţă după sarcină egal cu 1

Momentul încovoitor în secţiunea 4-4

M r = 13800 x10 5 kNm

Valoarea efortului unitar în armatura pretensionată

δ sp 2 =γ sp(δ sp −δl ) = 0.9(740 − 292 .7) = 402 .6 MPa

γ sp=1 − ∆γ sp=1 − 0.1 = 0.9

Efortul unitar în armatura longitudinală nepretensionată în urma contracţiei şi curgerii

betonului
δ s = δ 5 + δ 8 + δ 9 = 11 .4 + 35 + 34 .7 = 81 .1MPa

În armatura superioară

δ s ' = δ5 '+δ8 '+δ9 ' =1.09 + 35 + 4.11 = 40 .2 MPa

Efortul de precomprimare cu evidenţa pierderilor de tensiuni totale

P2 = δ sp 2 Asp − δ s As − δ s ' s As ' = 402 .6 x 2036 − 81 .1x78 .5 − 40 .2 x 452 = 7952 x10 2 N

Excentricitatea efortului P2

δ sp 2 Asp ( y 0 − 0.5h f ) + δ s ' As ' ( h − y 0 − 0.5h f ' ) − δ s As ( y 0 − 0.5h f )

e0 p 2 = =
P2
402 .6 × 2036 (700 − 0.5 x360 ) + 40 .2 × 452 (1450 − 700 − 0.5 x360 ) − 81 .1 × 78 .5(700 − 0.5 x360 )
= 545 mm
7952 ×10 2

Efortul unitar în fibra superioară a betonului

P2 P2 e0 p 2 (h − y 0 ) M r (h − y 0 ) 7952 × 10 2 7952 × 10 2 × 545 (1450 − 700 )

δb = − + = − +
Ared I red I red 217400 6662 × 10 7
13800 × 10 5 (1450 − 700 )
+ = 14.3MPa
6662 × 10 7

Distanţa de la centrul de greutate al secţiunii reduse pînă la limita superioară a sîmburei

centrului

28
 Wred 9517 x10 4
r' = ϕ =1 = 438 mm
Ared 217400

Momentul de precomprimare în raport de limita superioară a sîmburei

M rp = P2 (e0 p 2 + r ' ) = 7952 x10 2 (545 + 438 ) = 7817 x10 5 kNm

Condiţia formării fisurilor

M r = 13800 x10 5 Nmm > M cr = Rbt , ser W pl + M rp = 1.95 x 492 .14 x10 5 + 7817 x10 5 = 8777 x10 5 Nmm

Clculul deschiderii fisurilor normale în faza de exploatare

Deschiderea de scurtă durată a fisurilor

M r + P2 e sp 2 13800 x10 5 − 7952 x10 2 x 25

δ= 2
= = 0.118
Rbt , ser bh 0 25 .5 x 280 x1270 2
e sp 2 = y sp − e0 p 2 = 520 − 545 = −25 mm

α3 6.45
As ' 452
ϕ f = 2υ = 2 x0.45 = 0.01
bh0 280 x1270
 hf ' 
 = 0.011 −
360 
λ = ϕ f 1 −  = 0.0086
 2 h0   2 x1270 

Excentricitatea totală
M r + P2 e sp 2 13800 x10 5 − 7952 x10 2 x 25
e s ,tot = = = 1710 mm
P2 7952 x10 2

Înălţimea relativă a zonei comprimate

1 1.5 + ϕ f 1 1.5 + 0.01

ξ= + = + = 0.304 < 1
1 + 5(δ + λ) e s ,tot 1 + 5(0.118 + 0.0086 ) 1710
β+ 11 .5 −5 1. 8 + 11 . 5 − 5
10αµ h0 10 x 0.006 x6.13 1270
As + Asp 78 .5 + 2036
µ= = = 0.006
bh 0 280 x1270
α = 6.13
hf ' 360
ξ = 0.304 > = = 0.284
h0 1270

Braţul de pîrghie
 hf '   360 
 ϕ f +ξ 2   0.01 + 0.284 
 h  1 − 1270  =1090 mm
Z = h0 1 − 0 =1270
2(ϕ f +ξ)   2(0.01 + 0.284 ) 

 
  
   

29
 M r + P2 e0 p 2 13800 x10 5 − 7952 x10 2 x545
e0,tot = = = 1190 mm > 0.8h0 = 0.8 x1270 = 1016 mm
P2 7952 x10 2
h − x − a2 1450 − 360 − 40
δ= = = 1.154
h − x − a1 1450 − 360 − 180
a1 = 0.5h f = 0.5 x360 = 180 mm
a 2 = 40 mm

Efortul unitar la armatura întinsă

M r + P2 ( Z − e sp 2 ) 13800 x10 5 − 7952 x10 2 (1090 + 25 )

δs = δ= 1.154 = 214 MPa < Rs , ser = 785 MPa
( As + Asp ) Z (78 .5 + 2036 )1090

δs 214
α crc ,1 = δ ϕlη 20 (3.5 − 100 µ) 3 α = 1x1x1 5
20 (3.5 − 100 x0.006 ) 3 22 = 0.183 mm
Es 1.9 x10

Efortul unitar în armatura întinsă

M r + P2 ( Z − e sp 2 ) 11706 x10 5 − 7952 x10 2 (1090 + 25 )

δs = δ= 1.154 = 142 .2 MPa
( As + Asp ) Z (78 .5 + 2036 )1090
δs 142 .2
αcrc , 2 = δ ϕlη 20 (3.5 −100 µ) 3 α = 1x1x1 20 (3.5 −100 x0.006 ) 3 22 = 0.122 mm
Es 1.9 x10 5

Deschiderea de lungă durată a fisurilor

ϕl = 1.6 −1.5µ = 1.6 −1.5 x0.006 = 1.59

αcrc ,3 = αcrc , 2ϕl = 1.59 x0.122 = 0.194 mm < 0.3mm
αcrc = αcrc ,1 −αcrc , 2 +αcrc ,3 = 0.183 − 0.122 + 0.194 = 0.255 < 0.4mm

Calculul la apariţia fisurilor înclinate

Q = 2303 x10 2 N < ϕb 3 Rbt , ser bh 0 = 0.6 x1.95 x 280 x863 = 2827 x10 2 N
 280 
h0 = 890 +  − 50 = 863
 12 

Calculul săgeţii grinzii

Efortul unitar în armatura pretensionată

δ sp ' = δ sp −δl = 740 − 292 .7 = 447 .3MPa

Efortul de precomprimare cu evidenţa pierderilor sumare

P2 = 447 .3x 2036 − 81 .1x78 .5 − 40 .2 x 452 = 8862 x10 2 N

Excentricitatea efortului P2

30
 δ sp ' Asp ( y 0 − 0.5h f ) + δ s ' As ' (h − y 0 − 0.5h f ' ) − δ s As ( y 0 − 0.5h f )
e0 p 2 = =
P2
447 .3 × 2036 (700 − 0.5 x360 ) + 40 .2 × 452 (1450 − 700 − 0.5 x360 ) − 81 .1 × 78 .5(700 − 0.5 x360 )
= 541 .2mm
7952 ×10 2

Momentul de precomprimare în raport cu limita superioară a sîmburelui central

M rp = P2 (e0 p 2 + r ' ) = 8862 x10 2 (541 .2 + 447 ) = 8757 x10 5 Nmm

M p = 13800 x10 5 Nmm > M crc = Rbt , ser W pl + M rp = 1.95 x1215 .88 x10 5 + 8757 x10 5 = 11127 x10 5 Nmm
Rbt , ser W pl 1.95 x1215 .88 x10 5
ϕm = = = 0.47 < 1
M r − M rp (13800 − 8757 ) x10 5
M + P2 esp 2 13800 x10 5 − 8862 x10 2 x35 .6
e s ,tot = = = 1522 mm
P2 8862 x10 2
e sp 2 = y sp − e0 p 2 = 505 .6 − 541 .2 = −35 .6mm
1 − ϕm
2
1 − 0.47 2
ϕs = 1.25 − ϕls ϕm − = 1.25 − 0.8 x0.47 − = 0.245
(3.5 −1.8ϕm )e s ,tot / h0 (3.5 −1.8 x0.47 )1522 / 1270

Curbura elementului la actiunea de lunga durata

1  M  ϕs ϕb  P2 ϕs
  =  + − x =
 3
r h0Z 
 E s As + E s Asp (ϕ f + ξ )bh 0 E bυ 
 h 0 E s As + E s Asp

1349 x10 
6
0.246 0.9 
 + −
1270 x1090 1.7 x10 x78 .5 +1.9 x10 x 2036
5 5
(0.01 + 0.304 ) 280 x1270 x3.1x10 x0.15 
4

8862 x10 2 0.246

− x = 2666 x10 −9 mm −1
1270 1.7 x10 x 78 .5 +1.9 x10 5 x 2036
5

M = M r + P2 e sp 2 = 13800 x10 5 − 8862 x10 2 x35 .6 = 1349 x10 6 Nmm

1  ε s − ε s ' 477 x10 −6 − 212 x10 −6

  = = = 209 x10 −9 mm −1
 r 4 h0 1270
δ 81 .1
εs = s = 5
= 477 x10 −6
E s 1.7 x10
δs ' 40 .2
εs '= = = 212 x10 −6
E s ' 1.9 x10 5
1 1 1 1 1
=   −   +   −   = 2666 x10 −9 − 209 x10 −9 = 2457 x10 −9 mm
r  r 1  r  2  r  3  r  4
1 5 1
f = S  l 02 = 2457 x10 −9 x17700 2 = 58.2mm < l 0 = 70 .8mm
r 48 250
Calculul Consolei Stîlpului

31
N max = N = Q = 401 .1kN
G3 = 46 .2kN
Qc = N max + G3 = 401 .1 + 46 .2 = 447 .3kN
Qc < 2.5 xR bt bh 0 = 2.5 x 0.9 x0.4 x1.06 x10 3 = 954 kN

Admitem armarea din condiţii constructive Ø14

Verificarea consolei la coprimare locală

N <ϕloc Rb ,loc Aloc .1

ϕloc = 0.75

Rb ,loc =αϕloc ,b Rb γ b 9 =1x1.49 x11 .5 x 0.9 =15 .4 MPa

γ b 9 = 0.9
ϕloc ,b = 3 Aloc .2 / Aloc .1 = 3 0.46 / 0.14 =1.49

Aloc .2 = b(2b +l sup ) = 0.4(2 x 0.8 + 0.34 ) = 0.46 m 2

Aloc .1 = bxl sup = 0.4 x 0.34 = 0.14 m 2

N = 447 .3kN <ϕloc Rb ,loc Aloc .1 = 0.75 x15 .4 x 0.14 x10 3 =1617 .2

Astfel admitem armarea din condiţii constructive Ø 14

32
 Bibliografie

СНиП - 2. 03. 01. 84 Бетонные и железовееонные конструк. Госстрой СССР – М. Госстроя

СССРю 1985 – 79сю.
СНиП П – 6 – 74. Нагрузки и воздесттвия. – М 1976 – 57с.
Баиков В. Н. Железовееонные конструированию железовееонные ферм покрымий. М. Госстрой
СССР, 1971.
I. M. Ciupac, S. A. Coreiba. Elemente comprimate şi întinse din beton armat. Chişinău 1991.
Ferme de acoperiş din beton armat (broşura 293).
Calculul cadrului halei parter din beton armat ( broşura 301).
E. Livovski, I. Ciupac, A. Scripnic. Construcţii din beton armat. Editura „Tehnica Info” Chişinău
2001.

33