"

Basme nemuritoare 23

Ed.Lor: lll-cian fJORLEA.NU

,F CopalW: ?ta'a!) ANDREESCU Teh.nuredact<lJ'{:a; FI(lr£r'I1il'l SAVA

('..(]pyrtdh1 G IEdJlAira .t.UCMAN &iS1m' )leJ'l1C!rifooro' .. :i.3. 2£lf!4

TQffie. dl'GptIJri'Ie rer;W cd~i:;J da f<J,l,1 sum re<!EIT~'ate 8:liturii L!,r(:J'Ti'l;lrt

Repmduoilrc;l iJ<'Irtrala ~~U: Integ rali::i a temlJllJi fiuii arorc.M ed1l.L.ilil este i!lb"r.;,::j~ ~i V;fI 1i Ilcde~iR3 conform I~ii tn vigoare.

OJ l'IBJ'lzlle pQI; fi. liimlse p.e adrcsa edi1.l!~rii:

Editura Lucman, Bucurqti.

Bd AI,]. cuza, nr.9U, ~eclor 1 . Tol:ofonlTax: 021.22:3 77.55 e-mail: ooman:z:i@1 ucm~l!l. ro

1SE!N 973-S3'7:2·0BAl .

Basme·

nemuritoare

POVE~TI ROMAINE~TI (de lOAN SLAVIC I.)

Umir ..:impllrat

A FOST CE-A FOST ... a foot Qdat1ll 0 vaduV'8 care avea 0 fata, Ua, ~i vaduva €Ira s~raca de I"IIU mal ~tja cum !ja-~i innoads zdrenle~e. tar Ua, fata ei, se filcuse ha m~c~ de ere ~teau flori pe u nd l?!-i calca piciorIJl.'ii~ de muguri lemnul !Jscat. cand ea pu nsf! mana pe e I. Dim i r1etile, ctl rid sa de~Lept.a din scron. vaduv!l suspina din 'grew, cAci nopti1e o visa totdeeuna pe fata ei voioes~ ~i ferLcitli, Tnconjurata de bogatiil ~i g~li~ ea 0 impar~teasa, ~i grea mahnire oeoprmdea cando \ledea s~racll ii Tmbracata tn vestmin:le filcYle din citpatate. dar paste putif'! fata rnamei larse inv,es.e lea. caci lia era §oi in sara cia ei tot voioasll:;!i feric::lta parca er fi incun~urata de bogiijii :;;~ ga~itEi cum 0 visase, ca

o imprllilteas~.

"Scula1~ in crepetul zoruor de zi, Lis SEI flJri~a tip1il din c.oliba sa~cAcioas.a, Gal ~ nuturbere nlcl

rnacar prln rasuHarea at somnut maleii sale, ~i Incepea :5a, mature preajma easel, :Sa cure1e cotetel'e celcr trei gillni pe car,e le aveau, sa~i aoune porumbeii ~I sa facA rnn.duiala puind flecere lucru Is Indemanil!l, dlllpa cum cere rostul lui . .$i Gum mah.llra ~i facea. r~mluiala, Lla nu tneepsa de lal pragul DDiibei, ci de la eel mal deparlat 00" al (lJrtii, ~j mtlna qunoiul spre U§i3 de in~rare. ea sa nu rAmaie niel lin IIJngtii nescotoclt !iiI necurilllit. Cand sa scula, vaduva stetaa mai bucuros afara decat in casa, ~i Lia ridica. gunoiul din praq, il duces la locullul, apoi intra ea sa deretlcsasca prin ooliba, ctmtand voioasa, ~i oglind~ lurnincasa sa face-au toata sub mana el, incatimparat de-al fi fost, li-ai fi parnsit palatele ca sa slai in ooliba viiduvei.

lar cand Ua ie~ea dill coliba. curlea era plir'l3 de flori r~s~rite pe urmele p3§.ilor el, care toate sa ciatinau plecandu-se spre dansa, dar ii zleeau intristate: .,Buna esfi. frumoasA e$ti, hamica e~ti, du I ce estl ta frre;~ i totu~i m un mar ai sa urn bli ~i sa alergi, cad ursitul tau e dus dlJpa I UIIlle, de 9 ani acum, in p:§mi!!int'".

Aja .azt, Elia mane, Imulte zlle de-a nlndui tot asa, pana De Lia n-a foot euprinsa de un neepus dor de di.icti'?

6

-Am sa plec. marna, Tn lurne, cil nu ma mai rabd~ pi!irnantul :!ii rna due€! dorul. zise ea. Sun"t acuJ'llai fata mare ~i eLI, ~i mi se cuvine sa-rnl caot rost in lume.

VMuva suspina, 'caei aUUa copil avea $i ea ~i mutt 11 era draga fa.fa, dar ma rna era, ca ori~ i care mam!. norocul copilulUi sau i1 visa, tar norocul in lumea largll se 9as9~t,e.

- Mergi, H zisa dar. coplla mea, ~i nlel spine, nlci buruiana in cale sa nu-lil g~s.e~~i.

Ua friimant~ sluat din tai.M neagra ~i-~i facti o azima 1 'tie drum, apei porni in eale IlJng;"! I nu CIiJ opinci de otel §i curele de 'IIi1el. ea Fat-Frumosul dil poveste, d desculJ,i, ca 0 fata saraca, ~i sa duse zj de vara pIma in seara, peste vai ~i dealuri, cum D ducea poteeuta pe care mai umblaselii ~i attii.

Cum se ducea asa, iata ca d~ peste 0 turrna de oi, care paflea pazita de dul~i. in vrerna ce_ pAcurarii dormeaula lImtni de maracinL

Ue4 i sa facu mila de eSI, c~cl dulaii erau toli tcfliopi de toate patru picioarel€. lar aile, sarmaAlIa. toale erau pline de scliieti. de se faruse pasII blitucita lana de pe ete.

1 Azimi - pAil'll! nedospH.

7

- Oijelor, dragelor, lie zlse Ua, ja veniji 103 J"IIlama, ca sti v~ curete,

Oile alergalt! dim foote plIrtlle !ili 'se adunara imprajurul ei Gal bobocii plouati imprejurul clOjUi, jar ea se puse poe mUinci grea !?i h..ung~, ea sa Ie scoata, scliielii din iana, unu~ cille ullul, im;et~1 eu bagare de: seama, cu degelele sutJtiri ~i malsstre. ca Inici pelcl¢a sa nu Ie doara, niei firele subtiri sl nu se rumpA.

Mull a stat ~, ~i le-a tot cun!lpt ~i lar le-a CIJIrlIItit, de s~au adunst vrafuri mali de s.caieli ~i !a dreapta \>i lastalllga ei, dar nu s-a lasat palla ce le-a vazut teats curate §oi au lana, moale ~i cilSstA parc-ar fi treeut prln carac'.

- CaJi sc~ie~i ai sees, aWes zjle sa al, Ti ziser.§ oile U i urate, §i ori~icat de lUI ng lira r fi drumu I, buruiana in cale sa nu-ti gi!iise~ti, mal Zilse~ ili ele, pere-er f ~tJlut vorna marnel.

• - [lar vel, ~f1ilor, dragilor, de ce l'ichiapMa1.i rlecere de cafe toate palru picioarele? Vi intreba ea acurna pe dulili.

8

_ PemnJ ca suntem desculti ca tine, iar I1IU IfiIclU~ ca aile, r~Spl1l!lSer~ ei, ~ sunt murp spini =iii mul~ mArAcini prin care avem sll alergam.

Lla iar se pus€-' pe rnunca lunga §:i gras, ca sa Ie sooata spinii din talpi, tot unul cilte unul, tot meet 9i cu bAgare de seal'Q;i,. tot eu degetele sL,lb~ri i?il mAlestre, ca nici sa nu sjmt~ cand Ii sooate.

- CAli splnl alscos, atati ani sl nun'u:lri in viata ta, n zlsera canii, ~i Qri~icat de Ilung ri-ar fi drumu', paste spini in cale sa nu ,dal

Ua plecA mai departe usu rata , did UI!jiurat sa .Imte omul care Ii-a f2k:ut altom wec' usu rare , ~i-~ urmft drumul pe potecu1a rea neted~ ~i curata, de era mare multumire sa calci cu pictorul gol pe ea.

Nu trecu ind mult, ~i dinsa iar se oprt.

Tn drumul ei se zbatea in a~ila soorelui 0 biata de ramuli1i!1, 5ubtilidi, stravezie ~i plapimda. At Ii 'mit, sannana de ea, sa, intre in pamant, dar prea era b3tatont locul pe pote~. s-ar fi larat. mal departe, dar i sa sleisern pularila, ~i reu 0 aroaau razeIe flerbinti alesoamltJi, care usca ~i seaca viatao Llei I se Mcu mil~ de ea, 0 lu;§ frumu!}el ~i. d.§l"'Id CU ochii de un musurol, scurma. pulin pamantul din ef, 0 puse inSCUlrmfjtur~ sl-o acopsri,

9

- Setaria si!i-ti fie :;;i neteda calea, caci mare bine mi-ai f~ouil, grai rams, \>i d-li aduci aminte de mine cand te vel afla 11"1 mare strlimtoare,

Plecilnd lnainte, Lia V,61ZLi ill zarea departarii, 0 padure, dar Gum merqea, p4ldUll3il venaa, pardil. ~i ea ~i se apropia, Tnoot ai fi crezut ctI a!earga - cu rat ca in poveste]

Nu f~cu. ins~. Lia decat pupn drum. cand dete peste 0 cartita, care, orbita, sl'Irmana, de lumina. zilei, umbla buimaca ~i deznadajduit~ clj IlIU mal poole sa-~i gtiseasGili musuroiul ln care 0 a~teP"' tau puiioni flamanzi.

I se facu Liei mila ~i de ea, 0 lull in poala ~i 0 duse la mU~lJroiull'f'i care, pusese r~rna.

- Bine cu bine sa ti s.e rasplate.asca, Ii zlse carlita, caci mare bine rni-ai filcul ~i Jn greu drum ai plecat. Sa ;otii, Tnsa, ca din drum n-al sa te abati §i unde tl se va sfar$i pataca, acolo s' te opre~ti.

Lia T~i urma drumulirn~ mai u~uraUi, ~i haide! pe petaca inainte, tot mel aprcapa de padurea deasa :§i pi ina de buruianl!.i mare §i de maracini in1esa~i.

Fiindca Tn lumea aeeaata drurnunle toate sa inftlTl,c:I:!, pe lnserate, cand Lis a aJuns la padurre, &,8 infundat ~i poteca 'GSa neted<'§ ~i curata. Us s-a

10

oprIt dar. §oi, nemai~tiind inooEro sa apues, s-a a~eat pe iarba verde ~i meals, s-a lasat in para duhurilor wrote ~i" 000sffi3 cum em, de drum, a adormit deodat!l cu asfintirea soarelui.

Oiminea1a, in revarsawl zorilor, cand s-a pomanit din samn, och [j ei S-S,U opm asupra u nel petHI netede ~i curate. care ~erpuja prin p~dure, printre buruieni ~i m~I'Aoini.

CArtita luase in~elegere cu rama, ~i peste noapte sa adunaser.} toate cartit@le ca,:sa ~i€ radacinile nUilikinilor, mate rilmele, ca sa, ta;e riid~cinile buruienllor ~i sa ataneze pamantUJI in calea Liei, iar oIle l-ao batucit cu lInghiile lor cele teri, ~i ci!inii J.au nete.zit cu talp[le lor cele moi, incat era 0 mare muf1umire sA calcl pe el.

Lia i~i urrna dar drurnul sprdntena ~i vOioasa p6n1 Tn pranzul 081 rilie, pana in ,eel mare ~i pani Tn amurgul serii, cand iall" i 00 sfalli petaca, §i dana iar se opri, tar se a~eza pe ia rna ve rde iiili moale ... iar adormi sub paza duhurilor curate.

C6nd se pomeni a dOLJ3 zi, ochii ei SH opnra uupra fiorilor care crascusera poe urma ei ~i se plecau, ca de obicei, spre ea !;i'l-i zicaau mal inWorate:

11

- Buna e~ti, frumoasi!i ~ti, Ihamica e!iti, dulce Is fire ~i mlloasa e§.li. dar tot mal ai sa I.ImbU iiii sa alergi. ca sa ajungl unde nimeni nu ta a~teapa" liar in partaa cealaltli se urma poteca neteda ~i Gurata printre spini ~i mEuacini, pare! ar f voil sa zicl: .nVino, fat~. §i 1lI'l1j calcal",

A deua :zi ea caa dlntai. tar a trela ~i pe Inserate potecs, s-a sfaliit Ia 0 d!repanilih.lrn de oolib~ pusue ~i parasi'1.3 in mijlocul padurii, 5-0 vezi !ii s;1!l nu te mai uiti 181 ea.

Lia, CI!.I toate aeeste, intrti. ciioi acolu 3lJeas.a sa epreasce, unda i se infunda drumul,

S;!i vezi GU ochii:§li 51 nu crezi cu gimdul ceea 00 era in coUba.!

Ern pardi Vantoaser.e au stat in ea !?i .l;1i-au ta.cut toete toansle: toate coijurile pline de plli€T'!geni~ ingreunat de praf ~i de gunooi.e adunate din ~pte Iliri. iara poe JOG !?i pa per.eti, sA !itii ~i s~ nu mal spud nimlmuli eEl era !iii cum!

Lia sa puss PEl' mundi lunga ~l grea, ca. s.a deretlcaasca i~ sa ourete, sa adune gunoiul :§Ii si'!i-I care ~i SB-ii faca cuibul atat de curat ca pe iarba verde ~i rnoale, ~i in vreme ce es h.!cra, poteca pe care venise sa UlmpllJJse de florn care canilal!l voloase in adierea vanlului de sear~.

12

Dupll ce S-CI innoptat bine, dead ata s-a pomit afarA un viscol, parcli veneau VAntoasele. ~i nu alta. ~i rasunau pnn vazduh zblerete ~i tipete de te treceau fiorii.

Cuprinsl de spaima. Lia nu mai ¢i9 ce sa taea ti uncle sA $8 a~GUndA. unda sa-ill g'aseascli ad~post. Ea san iuta pa vatra ~i SJE! ruri§a-n eaptorul pe care-I curntise de oonll~a. dlnd deodata ielele, nebunele, cetera navall valvartej unele peste sMeIe. care pe U§.3, care PEl fereastra; care prill'l ompiturile din pereti. caci S6 streceara ele ~i pnn UTechea acului.

~ erau, nelca, trumease teste, care de care mai subtirica • .!ii m.ai u,oara. ~i rnai spr!lI'Iteillili. !ii'i mal zburdalnica, ~i g;1!tRte' toate in Ihaine tesute cs pAieIlgeni!iul, incat odiii Liei se deschiisera mari .. rAmasera inlepeniii in tala nile lor, di IlU sa mal slturau sa vada ~is.t1i se ILlite cu [ind de! jg:meie

jignM. •

- Ce e aid? Ce <Ii Iost? Ce are sa fie? grai cea mai mare dintre ele; insp~im§ntsla de curaJenla pe care 0 vedea imprnjuruJ ,ei. Aici a fos.t on e dne'Va •.. Simt, pardi. miros de fiinr~ strainlL.

Inima liei tacliia piti~, eacl vsl era ~i de suneful, ti de truplll~orUl el, dad! ielete, nebunel@. care

. J

e zapsiserll 11 !i'i df:ideau de urrna,

- Nu-H Nu,-H NlJ~i! 5trigar~ ins a teste din toate pilrtile, Nu se poate sa fie! Am cat roata imprejur, §,i ni~iri iarba' nu-l clilca~ iii old fir de par, nici zdreanla de haina, nioi urme de sitnge la~nit n-am gllsit pe spini $i ~ mlir.1kini, lar prin v~zduh numal nol putem stl stri'ibatem,

Vbzusera ele partla daf1o!'i pe unde calcase piciorul uel, dar nu putea chiar nici in bssrn sa Ie treaca prin minte gandul ca Horile vii sunt umnll de fut1i GU inima curatil; sa potoIiro dar; S8 prinsera in hora !ili incepura sa joaee lin, bEitand cu piciorul in pamant ii cimland cu 91as ademenitor: .Ie~i, Umir, ie~i, L1mir-imparat, ie~j sa bern ~il sa mancl\m! le~i, Limir, sa ne veselim! le~i,ie§i. ie~i, Lirnir-lrnparet".

~j atat de lin je1eau ~i at~t de adernenitor cantau, fneAt Liei ii lIeni s~ iasa din euptor !ji sa, sa .prind.;§ in hora GU ele. N-a mai facut..a insa !iii asta, ~oi deodata pamantul se deschise. §i in deschiz~tura se !vi ridical'ldu-se iooetul cu incetul un tanar, ~i trupe~, §oj chlpe~. s,H vezi ii sa ~tii ~ l-al vaz.ut, Limir eHllIsu~i.

14

Umir aeesta era nu un F~1.-Frumosqa totl FetiiFrumo~i de prin pove!?1i, '11l1'eun fecio r de fm,p;}ra1, care umbla IiCIZJn3 prin lume ~i lflcurca mintile zanelor ~i ale fetelgr de rmpamt. ci el insu~ imparat, care avea ~ impirtltie in1insa ~i o~iri nenurntirate, ,i palaturi streilucite, ~i srujltori credincro~i, loate cite se cer pentru 0 st.f!p€mire mare ~i puternica, Toats Ie avea ba mai era ~~ bland, ~i drept, ~i m~ los, ,i dam ie, rum unui jm pi!i rat i se cuvine sa tie, dar aves ~f un plical: prea se credea, prea sa socotee mai ~i mai decat toti, pres era doritor de Ii ieti din lume ~i prea nemultumit ca nu poole sa 1aslI; ~i vtiztlndu-i slabiciunea acsasta, iele-Ie s-au flcut s;Uipane pe el ii-I ademeneau. ~i-J furau cu morneli, ca sa-~i petreaca noptile vE!selindu-se in falullor cu dAns.ul,

~I cum i~ea Umir-'impiiral din pamant, ie$ea clmpreunA cu e.I ~i palatul lui eel stralucit, tncat lelale, nebunele, se pomenira i'ntr-o sala intinsa 1f1mpodabllA tot cu aur ~i CIJ pietrs :scumpe, 1n mitlBtJri ~i catifele, iar acola unde sta Lia pitita lIB un dulap de cristal. din care V6'zI fara ca sa • 'fIzut. iar la 0 parte era intlnsa ~i inelircatA de toate bunAtA~le masa cea mare, pe care ardeau tumanAri de-ti Ius vederea,

15

- Care va s~ zirlli, de asia y~ 'era \l'ou;\1! groi Lia irlciL!dat~- De ast.a va ardea! Aid v~ dueea

-~~ _

. A~a zlcea ~i iar Ii venea sa iiills~. dar rill, casa

s€!' prinda in hom, ci ca sa rnstoarne masa eu loate bL!nata.ti~E!Tnroroate pe ea. ,~~ tot. ceea ee n mal cidea In cele §Oi sa le alunge. pe iele, nebl!,mele, cli.ci l'IIlulUi era intrist~rea lin fala lui Limir, pa care nu-l lasau 11'1 pace, $i rliu ii !iiedea si!l fie trist,

Deodata insa raS'una de undeva din vllzduhuri '0 muzidi ~ sti stal, s-ascu~ti §.i si-li ie~~ din mlnti, nu alta! - ~~ Ua r~ma$e ir1iCfemerlita~j ell oenii dLl~~ 1;;3 l.imir; care, prlns tn hora, s~lta rndeleLe §I molndru. fl!ira ca sa &e uite fie la dreapta, fie la stEIn!Il'a ~i fara ca d zambeas~. parca IUI-U in lurne nimenj Ollltltli.lrea ell dll.nsul ~i flU vede, sarman de slJIftelul IHi, pEl zanele ee-lsorteau cu ochil,

A~tepti:li rata sa-l mal vada ~i a~ezand!lJ-$e la rnaaa (ILl ela, (;~.ci nu ~tia cit! zanel!:> :;8 veselasc numal gandind!.N,;;e cu g~!1c1lJl, beau ~i mal1"ncli jiumal m:ftngai!1oLJ·~1 vadarile ta masa inclircata ;>ii Silmt placeriile numaiirnchjpuindu-!iij~le. Cand era acolo. spra rnlez de noapte, luminile in.cepum sal se sting~ lima cate una §i. cand rlU 11I161i mmase dedl.u una singura aliZancl, iar se pemi vt.lntu:, pa-

'16

laWI eel ffilmos sa prlib!)~i ~i se cUlfur!da llmpreu~ co Limir-im parat ill pamlnt. i art ie lelsl, nebunele, se deteril valv,ail-tej I.IInere peste allele ~j:sa depArtaro ea :VQlbura lin tirnpul verii .

Lis ramase G§.tva tirnp frec:-.andu~~i ochii, NlJImai p nici ea: i s-a p~rut, ~ visat. a aiurit eri le-a vazm foote in aievea?

Tntr-un tArziu, a ie§iiit din cuptor,

Coliba luminsta de un rmrc de opaiet1 iar era cum 0 g~si5e, pUn;1! Tn toate (:>o'turf.le de patengeni§. TngreUnat d8 pmf ~1 de gunoaie adunata d in ~apte tAril iar pe ]08 ;i pe pereti - nici s~ te urti! Acum tnsA lia nLJ se maiap1.lcA de munca'9l1€a ~i lli!rtga, ci Incepu sa bala rul pici:orul [111 p~mlmt ~t, s~, lcante co glas adimQnito,; "Ieiu, Limir, ~a ne vedem t:ala Tn fa~, le!;ii, Umir-impiiral, sa 91101im ~i sa ne bUGiJirim! le~i1Ie!?i! le!i'i!~

Nimic nuse mj'i'cii ..

.IBjii. Limir. st:l!irui dansa drll'l nou, i'e~i, Umir-impArat. ca ~ t:e aling cu mllina, ie§<~, ca. s~ vad daca evti om In roatafirea,so3!-1i aud g~ilSllill ~i s~ simt bAblIiile inimii tale, ~

~, QIIII~-18IT"p3 milil!j. prWnitiv.;\ eara luninam ru ajlilnrullDli ... InIn:Jdu:g fntr-illl \In ml.=: ,dl!l p~mlii'il, uiYll*tl cu ulal !UItJ unM'A.

17

Tot nlJ 58 m~ca nimh

CaM bah.u insli de-a trela oarj CUI piciorul, ~i zlse: )e~i, Llmir, cli vreau ~i vreau sffi rna uil in ochii taW, p~mantul s-a desohis ~i iar3 a i:e§;it lOll i'll'eala UmiF in mijlQGlJl, altei sali inca mal frurncs impodobite, tot in resu ~i varde; ~i ii-a inllns mana ell sA se prinda in hor~ GU, ea.

E~ S~ cutremurara afT11indoL al pentm clIi mba ei era calda de se infierbtmta sangele in viMle lui, lar ea pentru cili. mana lu] era rece deinghela Iliinge'le tn vinele el,

~i se uitar.i liIim~il unul la atlul: el 0 vedea CI.I obrajii rumeni J 00 oonij plini de vapaie §i CLJ zambetul pe buze, descu~ta si imbrticata in ()~rni§~uta ei eurata, jail" ea H vedea ps el ln .podoabe lrnparale§.til, dar ell fata alb~, ca varul, [;IU ochii sUmJi ~i CIJ buzela SUI pte.

- Dar tu. sam1lan :s.uflelUl t~u, rum ai r;lzbit pima

aiei? gffii dan:su~ poe ~O:PIi1e.

_ intreag~, s€lnatoad ~i GUfat~, raspunse ea. - Nioi bllJruiana n-al ,cAlcat-o, nici hainele nu ti . s-eu zdrenjuit, nici trupvl nLJ ti s-a sangerat, nit. l~lpile nu tis"au umplu1 de spif'l~? lntrebol. el,

- ~! rllspun se ea,

18

19

Umir simti cum j se dezrnerteste trupLlI 'i<i f S'liI TnvioreaZB sufletL1l.

_ Luau nemaipomenit, grlii dansul, dartotvai de sufletele noastre. cad malll ch~nuri riEl ~t~teapta pe arnlifldoi. N-auintal'nit in ealea 1<1 [) turma de oi pAzM de ni§.te clin i?

- Ba da, IiIspunse·ea.

- Oile aeelea sunt tot. fette ca re au 1indrazllit sa

via. iar canii tot voin.ici care au tn.cercat sa m~ :wcape de aid. r8.spuJnse el, !Ii amare o s~..;tu fie :ziIeIe dacA ielele dau peste tine. El!i, muneit rnereu de dorinle ee nlJ se pot trnplinl, am s.a te lau Tnwna la goana ii sa mlilic in camea ta, iar tu, ca :Ii scapi. ai sa alergi prin Mlarii ii prin m~mcjni ctJprinsil de spaim~ .. 0 singurn, scapare ar fi: sa nu stal elcl, nici sli nu te 1'ntorci,. cisa mzbe~~i lnainte §i mereu inainte pnn desilju! padt.urii, pal1~ C8 vei da de alt~ coJ i M ce aceasta in ca re sta Mama ieJelor, " sa de·zlegi intrebari le pe care ti Ie va puna ea. Pierdillti suntsm amand'oi daca nu ~ §i nu e!iitl in stare s~ de.zlegi, ~d n umai ... 58 perde puteraa vrnjei_

- nuce-m~-voi ~i ma \ioi tot. duee, graj l.ia, ~i woi rizbl ~i-mi voi adena toate plJJterile, da~ e

wrba d scap un suflet. .

~ i nlcl e-arf fost adev~ta1A po'\l"eStea daea n-ar Iii grait a~a, ~i nu i-sr 1i lost fapta ca verba lndat~ dar ce limir-imparat 50-a oufundat lar dimprel!lM eu palatullui, ua a prins ~nimi!j 'loi a pornit-o tnsinte.

IN-au mal Yellit ill"ks~ acum nicl r:ameie, nici aridi, Inid oile', nioi dulaLi ca sli-i neU!'zeascii drumllil. ci trebuia sll rbbea!>ca, val de truPioru1 el, pnl'! b~~rii. prin~re spinu §Oi mo1ri§.cinil. inciUf~!?ii-ta~li, i 8;-1;1 f~cllt cil.m~~Ulta, f1'~e-fire i s...a smuls paml din eap prin srn~'i, wpul i-a sangerat ~i t~lpile pKloore~m i s-au umpl!;t de spinl, Nu poate Tnsa mimic Tn lume sa moaie VO,1 nta tare, 'ii lia a mers ~i rot a rners, cum 51:! zice, zi de varA pana Tn SH8r~ ~i ali. ~i maillle, ~i pQimaine, trei zile de-a, randu!.

A t.reia zi pe insA~ate·a ~rit m sta~lt. prin departare, coliba 0031 ir'Ica rnai d~rep~na.m, Tn care sedaa, precl,lm" spusese' Llmir-lmparat, Mama lelelor,

Asta, 0 h&rcA batrfm~ ~i cdl~atl. CIJ nasul carlig - ~i CLJ ochl de iarpe ~Icat pe ooadi, 0 sim~is.e dB malt :1ii 0 a~tepta in pragul ooIi'bii, razamatti de b~tul .i nod ures,

Ua sim~ cWi treee prill ioims fier ro~1J ~i prin 'I'Ine sloi de gh~ c§Jnd sa uita in fata ei: S-Q faca ecrum OJ oeh!l, §i nu alta,

_ BunA seam, maiC-a, .§-~ bine te-em gasitl grai Us cu glasul ei de tu rturi ca speriata, -

BIlbina miica pu\il1 din cap, dar nu-i rliSJ,puns.e nhic. d-~i ridici'll num·ai Mtul !iOi Mtu eu 191 In p~mint. parc-ar fi "oit sa vestaasca pe ,Qi nsva ca a 80$11 cine avea sa sClseascti.

Nu mai vilzuse ea in viala ei - §i lanara nlJ mai .-a - picior de om p~rrli'!.ifillean pa ecelo, "l1i sta ~i it uIa ~i nu se plitea dumerl GUm a putut ofatA ~dA sA r.lzbeasG8 priintrs ie~e, l"Iebunele,i-i j_I ajungA asa de eeparte,

A rAzbit ins1i, ~i pares 111 u se simtea destul de

.. ca sa se prind~ ell dinsal_ -

- De! 1i zise ea Intr-un liil'Z:iu cu glas p['!jgaloat. \tel 111 venit tu de ce veifi venit. te va fi ispi~it cine

:1t va Ii ispitit. te va fi ajutat cine te va fii ajutal, dar

IE tl-ai sangerat trupu'l, cA nusunt eu acMS o C8uli, cl soaorn~mea. bunica lor. care ste noua tali ~i nOlla mari, ~i mult al mal lIgea.s6 umbli ~I slt'ii siingerezi truplil ca sa ajun· ~ea; blItr4n&, eolea, ca mine, ai ti cane te-sl :!S:!'Idoerce. daca te vai mal irntoarroo de acolo, Far.li

.2.1

rna; bine calea intoar:sa, ada use ea CUi 9[as dulc:eag ~ roomitor. §i bucura-te' c-al sclipat pflna :aei cu obrazul curat

-Nu nou~, ii r.'!ispullse Lla, ci nouiUed ~i noua dae-ar Ii tarile ~i tot atatea marile, au lot illainte a~ merge.

Saba se incrun~ 0 dat~, i!;>1 increti sprancenele

stufoase ~i b~tu iar cu Mtul a1 nocuros in pamant.

- [a s~-1i vM virtutea! ztse apoi, ~i deodata se lvd ca din pamant 0 munime de dulai indi!Ir)~'i §~ se repez:irn ell lotii IMrand ~i ell dintil riiojiV asupra Lie!, C3 5-0 sfa~ie in buclitL

Lia-~i urmi!! illsa inimDasli drumul, de!ii dutaii i sa atineau in csle. Degeaba-i asmutea babe, cad nioi unul nu sarea la tatAt ci taceau poteca. sarind peste buruieni lii ~Icandu-le, culcand rnarncil"lile la pam!nt ~i curalindu-Ie de spini. care toti intrau in talpile lor.

Erau cl!nH carom Lia Ie tlicuse un mare blne, ~i CUi cat rnai mutt turba in mania ei baba ~i cu ~1 mal .au ii asmu\Ba, eu a~ mal mufti ereu spinii intra, in talpile lor. in csle din urm~. ei ~ici nU,m~i latrau, ci chelalaiau ~chiopatAnd ea val de al dIn toole patru picioarele,

22

lee fleu Uei e;i asta dara mila. de d€m~ii, dar,

\CIIt18 d, .. milA mio-a de tine, insa rna arde pEl mine": .. tMJ se mai opri ca sa Ie scoat~ spinii, ci-~i urm~ ...,u in vreme ce bana Ii batea poe dulai eu ballil elnoduros.

N-e met'S Tnsa Lia O1utt. §oi se auzeauinca din ~re cl1eliliHturile canilor, dnd se ivira in .,A,.,_- ei 0 mul~me de serpl marunli, care sa uitau gurile caseate ~i ClI limbile scoase liii! ea ii-i

"!IIII:KI in urechi de te' treceau fiorii. Ea merges .intB, printre ei §'i peste ei, blgand insa, de seaca nu cumva sa calC€' vraunul pe coadli eu ea inainta, cu atat ~:rpii ie~iji in calea ei mai mari ~i malturlesl, cu atat sasailurile lor mal ascutite ~i cu atat spinii de prj n mara-

.au mai lungi, mai Q.rcJfi:j:i mal aSCiuPli. Nu Tn lume nimic De poate sil'l1in~ in lOG pe vrea cu tot din ad lnsul sa mearg~ inainte.

Bllauri c.u IiKIpte capete dao-a~ fl, eu tot calc wi! griii Lla, §i-~~ urrna drumul.

"atA se !vi in calea ei un ~arpe mare, mare, mate, ClJ gura ca ~ra ii cu limbile late de-o .. klngi de trei CO~I s-o~nghjUI intr-o imbuti u-i cauti degeaba urma,

23

Co!Ind lnsa ~al'pele 5e repe:zi, ell gura cascat;l IPrintre maracini laea, un spin IUngl, gros §i aSClipt ,apuc3, intra raJca de jes ~i se inlepeni TJ'II'oorul guflii lu I negra liii i se t.}cu calu~ infipt

Cuprins de du'~ere sfa~ietoore,~rpoiul incepu sl! se inoolataceasca, sa sa z.bata ~i sa se salle.

Liei i S9 flleu mila de el !ii, luill1dl.J-~i inima in dinti, ea se apropie ii-i seease spinul din gum.

- Putin ai ostenit, dar mult binermi-ai t.'!i.cut ~i mare' 0 sfl-ti fie ItIsplata! gr:ai ~afpele I.l~urat, ~ tncepu s-o m:§ngaie CIJ limbile Il!Ii, §ii GUm c mangaia, rana i se 'll'indeca, fiindca nUl e ]l1lume leac ca limba de ~allle. §i cat al bate in palms'. ea se ficu de 0 suta 91 0 role de on mai zdravana, mai glnga~a ~i mai frumoasll de cum fusaae,

- 'ncaleca acum poe mine, ii Ziise dup-aceea, ~i line-fa binc, aa am sa te dUG, f'iU ea armasarf h ri;ini~ eu jaratic, nlei ca pajulile-n zber; ci ca zmeii cese tau la nntrecere.

Lia in~leca. ~i ~rpele eel mare se arunca 70 s.tiltate. de-n ridicli deasupra maracinilor, apei se rapezi in.ainte, Tnclit ochii e~ sa fmpaiengeflira de nu ma~ vadeeu nia1la dreapta, nici la stanga, ci Ilumat zare Ilesfar;;itol)j tnalnte,

CAt dai il) palme, ajunsera la mara, '$i ~;;upele .. avAnf,A tn vaf.uri, §i-o dI.JSE! lunecand printre ele tnainte plInf:i la oe'llall tamnute.A~ au {recut treii 1Iri" tot ~tea mi.lli, aile cate ~rei ~i iar cate trei. de s-au flcut cite f'IoOU8 in cap, cum ziisese Mama i8Ie(or. dar Ie-au tr'OOJt pe toam pare-ar fi a.Vpit aici " s-ar fi pomenit scoro,.

Zgriptoroaica cea impielrita de Mtr.afllli simjaa clupA miros cli vine ~i sa apmpie eeva ce n-a mai fost prin partea locului, dar nu putea sli dele CIJ aocotealtt ce!li cum ~i de ce, ~i sta in pragul coli!bI d~nate, 9ltl'bov~. razamata in dou~ bele noduroase ,i clantanind din eel doi dinti c;e-'i mal limlsesera Tn gullti.

Cind runlaproape, §arpele sa opri ~i se intinse',

ca Lia sa descalecs, -

- Acum urmeaza-li al'UmlJl in pace. grai dan_. scuturAndu",i solzii. Ji mod vei mal avea ne¥Ole de mine, bate de trei ori Tn palme, ca eu, ori~i... a~ fi, te aud, §i vara fie',iama fie, viu Inlr-o _latina.

IJa.i muttumi cum se GU'VLne, '~j"1i umna dl1.Jmul. Bunica lelelorfncepu, clnd date cu ochiide ea, .. tnmure mai de miinie, mai de ingrijare, ~ci -4&a cAl ~i-a gasit na!,iul.

24

25

Cum 0 vedea - asa de tanari.;;i frumoasa, !iii dulcela fire, (?i intreaga ~i neiltlltamatii - intelegea cl!l mare trebuie sA·j fL9 puteraa ~I mult.e famneeele ca sa f putut rtzbi cale atilt de IUllg~ fara C<I sli imbli"ane~sca iii drum at~t de greu fara ca puterile sa i se sleissc;}.

.ActJm e acuml" i~i ztse, dar tntetill'ld.u-se.

_ Buna seara, mama! gr{li Lia .~i asta data, SuniGa ielelor nu ii raspunse nlci ea, ci o ma-

sura CUI odhii ei ',epo~i de SlIS pans jos iii de jos pena'Sus.

_ Nu sunt mama, ci baba, ii raspunse apoi InIr-U11 ti3.rziu morocanoasa, §i mull era, fioroasa dnd l!;?i dedea astl"el rbpunsul,

- NUl-ii ~tiu anLl ~i n-am sa"; numAr. 0 in tam pi 11 ill Lla ell glas de pislcA lingliJ~itoare. dar i~i \f,ad fata §i bunatatea din ea ~i. ori$cicum te vei fi socotlnd, mie Tmi e~ti cum imi pari.

Saba se mai muia pupn. Ori§iclit de b8trana ar fi baba, i se-l"Ivesele~te inirrna diM 0 orezi inca. -, lail~r.a, ~ eel mai rau om se moaie:!,;i ell1itel cand a~ii II cred bUJli.

_ 0 fl, n-o fi cum zlcl, gr<3i dlnsa, de mare lucru

te-al tfpucat,:;;i mutt ml-e mila de tine. ca de venit

ai venit cum al venit, dar nu ~t!lu cum 0 sa te in-

torci·

Mult ar fi dorit ea sa §;tie cum a potrivit Lia lu·

cnrie ca sa raz.bea sea intreagii ~i nevtftamaUi .. _ vie cale alat de lunga Fcm~ ea sa imbatra·

..seA. ~

- Ce te-a adus? adauga ea, ~i asta era intaia .u:ele tre. intrebAri,

-AjutS, ca s~ fe ajuli! ii rf!spunse Lia, Cum am venit,. 0 sa mll!iji lntorc, ~i valvartej dacA s-er ........ ,_ toate, drumull degeaba n-osa-mi fle ..

Clnd auzj asemenea vorbs, Bunica ie-Ielo!' iar sa tremur9j insll mal putfn de manle§i mal de frleA,

-Cum mil vezi? intreM iar dtlns3.

-Cu ochil, rtispunse Lia ram casa ~tie ca rAs-

Ie a doua tntrebere.

el ce cauti? fu a [reia intrebare.

Omul. mspunse UB, cat !lJmblti pe pamant, _moartea 0 cautli.

baba se cutremllra.

18 sA mi uit mal bina-n ochii 'Ilii. ii zise, §i se de d~nsa razamandu-se in cele doua I Be ~itl in oohi 'ii-i puss mana ~ umlillli gol..

27

Ochii L.~ei ersu slin~i, iartrupul €lrE;!ce ca sloilll de gheela ..

Nu ~ lia. saraca. ,Lii.-l vindooase ~rpele, rnafilgai!1d-o cu 11m bile ~ui! tcate nlnlLe, ~i-o facuse ne .. v.§tama.t.a; ca nlel ssbia sil, 1"1-0 taie, nlei foou t s~ n-()ard~, dar n f~CUlse ~i dngele rece C8i al 11IIi, stins.ese tot rom.1 \l'ietii din ea~i-i oprise vista in ioc" ea, (]Iri~i;c:ll,t ar mal sta poe pamillint, tot asa GUm e s.~ rAmaie.

N-o i1tla lia aeeasta. dar 0 ~~lal baea ,ooa inrtlila, care vedea aeurn o!i I'IU mal are nlei '0 putere asupra ei - c3ta, vrsme rlU e om In toatA firea.

- Vai de sufletul tau,Ti ziSie dar ~ufindu-i ImaM, nu vezu h.~. n!Jsim~i, nu-ji daj seama ca nu mai ai nlcl (I via~.i in trupul Uiu, ca sangele rlU mal curge in vlne!e tale, ca ,e~t~ rece ca sloiul de gl1ea1;8? lIite! Fiindcl! e:!i'tifata bL!l"I.a ~i rnl-ai vomUrumos, mi ~·a faclJJt mll~ de tine ·i1 am sa-It g~tesc 06111- fie ca sA te Ire Di eu ea §i sa te faci iar cum a~ tost.

_ 0 ri~iGine, bamat fi e or~ femeie, sca:pa chiar '§ ide . OM mal :spuwc.at~ vrajil dare se (maca Cli, alma acaaa.

Lia se simi! chlar mai !'em de cum era; i§j aducea amime dEl \l'orbele pe care i le g~ise Umir-

'frI1:IArai, !j;i §tia aeurn eli dl!Jp~ cal ifia aeeasta a \lenit _ alei.

_ Bun;1) e~ti :§Ii mi!o~s.i, ii zise dar, !iOi cat Q fi IUm8B n-o sa te uit

~cat de indrAcMi :ar fi fast illsa, .Bunica ieWor nu putea sll facli alma aceea ea :Singuli!i, d numai ajutata de 0 tala r:levin~, care trebuia sA &dune saole flori de la sapte bu mien i, de ~pt€ cit cMe ppte ~ru.rue de Ja tot alalia oo~ci =iii ~Prezed de radt!ClnI de la ~a,ptezsoi de alte: buruieni Ii aile ptJ n~ loam in cezan, ea baba.sa ~e fiarh3 toate in bale de I.a iapt.ezecl~i §a pte de ~~~il.

s-a apucat dar Lia ~i asla data. de Infllil1d lungA cfI grea: a adune.! d&e plio, p~dl!ire· cele ~pte flori, Cele de ,apte on cate §apte frunze ~i cel€ ;apre" :ied de rtKIOOni, a frecat cazanul ooll~. pilt'iOSltriIe de fier ~i linguroiul de aramti de le-a facut luc:ioase, a s.trans ,a ptezecl §i ~apte de bra~e de ~ri uscate :;;var'ogl, ca sa aprinda foa.J~, a p tIori, fnrnze ~i raoacini in cazan, a rldic.at ca?IiII'U pe pirosmi ~i S8 bueura, sarirlrli'ana, ca a d· ~~e. dki nli.l sa gal'ldea Cili pieirea ~-o

, \IIIII'ag - fDilr1II u BA:St

29

Baba a bAllIJt apoi din patma, ~i aLI venit din !}aptez;eci §Ii i-ap"l.e dE!' p~l1i eai ~apt€::zed ~i ~aptEi de ~rpl, loti C1IJ limbile scease $-i gata de a umplea cazanul

Tilire aceitia, se ana insa ~i eel sclipat pri n Lia de grele 5ufenn~e; el S9 furi§i a!unetAnd pe lang:' dans;;! ~1-i ztse poe sasaite 13 l.HE!ohe:,

- Si!i rill te PUIlBI p~c;a1ele s;§ Ie fred CLJ alifia. ca-li pierzl toate pulerile, ci scutpa In pelme ~i fa ca '§i cand te-sl ri frec:at CIJ alifLe.

lEI ,tta cii nu are alffia polere decaf fr,ecatili fiind cu mana I:.!f'!ei fete nevin ovate.

- Ma 0 s~ fact zlse Lia, :'ilL dupa ce ~erpii T~i facurEi i§i ei randal, voi sa aprind~ focuL

- 000. mai va, fat!i, mai va! gmi balriilll;1i, Pei1ti1J ca fierl.ura U se pn1rn:1;It, trebuia .sa mai daretlcesti prin coliba ~i sa ell reti curtea din doS'ul collb ei, ea toeta sa, file ca la casa u nel fete marl.

- 8-0 msi fac, ziSE! Lla, ~I poe 8Sta_ S~ofaca-vai de capul etl

Ea I1imase incre I1IIenilA cand desct!ise usa colibei: de clind Bunica ie~~:n a fost fata mare, n-a m ai dereticat nimen1 prln coliM, gUlnoiul sa adunase rnermans, lar prln ooltuf11 p~iengel'1liil!.d inca. cat de praf Slta perdelfl' groase, ~~ pretu1indern i mlsunau

30

pllangeni marl cat. pl.Jmnul~_ museoi !nt~pato~ ~i tel de tel de a!te baz:dag~rlll, care, srm111ld mlro~ .w de sange eurat, cetera i1~vat~ asupra liei, ca .-0 sleiasca 7ntr-o Glipa.

~u, afurisitel!1'!, cli ea. care lasa loewl Cllral pre\UIi!ldeni pe u~d~ treoe~ e ~u~manca IO~ ees 1"IlIW8. In rurand simllra, inS;;!. ca n-au ce st:i~ face,

Ii I Sf! detera. ru~inate din cale., .

o 9tiuse §I babs aceasta, ;iHJ pusese pe l.la

... ~ numai pentru ca ~ le indil~eascii. _ Pui:fXilor, dragutilor, Ie zise daf', mai aveti jIu1intic6 rnbdare, c.a in culilnd vi-o dau 9iil1ta.

A run1pt dar l.ia ~i paietlgeni~lI~, ~i p:!lre1ii. a gunoiul, a mAturat ~i a stars praful, a Ulcut .'s.7;~Hba curaMi oe-srf putut s~ steie ch iar ~i limirpAmtin ea.

fa r.§mase ii mai incremenita ciind i~i in wrl.e, AK:i T§i t~nea babe hoarele1, gaini rna-late, rate ':'~_HIIa1e, broa,te-testoase, ~oparte rilloase §<i fel de alte jiglmii spurcate, GlJ ale cArer oua ~ care umpruse rn eurtea de 9 ainati ~i de reI

de alte murd~rii, inc.3t te cuprirldea le§iinul ii cand te gAndeai n umai cii ai sa simti m iro-

31.

suI. lam prim murd~riile, aeelea colcllia gaduP de vlerml, prin v~zduh Il'O'isl!! fel de fel de mu~[e, pretutindeni mlsunau jlg~li1ii earese hmnesc ClJI \fiermi ~i ClJ rnuste, ~i soareel, ~i guzgarli, ~i eonoIpi~~irile, lii liliad, bllJtnile GU caplIJl cat banl1.a. il ~erpi fel de fe I, $;\ vezi cu ochii ~i s~ nu Cfezi, ci d te min §i sa ill! maiitii ce s§ zic~.

- Las' d "A viu eu de hac! grai tia, ~I in1rlf GU b~ rhali,e tn ourte,

Iotr-e dipa detern eu loate rnavaltfJ 8SIIJpra ei, unele tan!l~, aHele piti~, jar alte'le alergalild ,ori zburand. lDegeaba Tnsa, d'I n u ptJteal1l sa-i faca nimk;: ea se sou1IUra 0 dat:a,~jl '[oate tlizlUra Is pirnant

- Pui§orilor, d ragilo r: gffil babae;i de asia dat~. 3veV pUlVnticli ~bdare, ,cIj vi-o dau de-odatl gala.

Poate ori~icine sa dea socotea'ia cat ~il cum a trebuit sa munceesca Lia ca sa CUJl'ete "curtea Bunichii lelelor - rnunca, nu ~agli' Las' ca de aicl ~ cara iti 0010 se adena, dar afurisitele acslea de . ligllioane se 1ingrtlmadeau in urma el, ~i unds ea . ClI1ratea, acolo se spa~i'8u casa !e lum'Ple toats de alte murdihii. $i jar trebula sa curete, sl iam ~i

32

iarlfl- ~i pantli 00 n-a ajuns sa curate ~i matele din ale.

"urr grni dansa cilnd 0' mantul ~i aeta ~i se' c:IUt8 d aprindii fOC'ul1 la eazan,

Au fiert fiorile, ~i frunzele. ~i rS,dacin,ne, ~ii tot • .. lett Tn clooote:, in vreme De bsba rnestsca me... cu Inguroiul ~i bosoorodea cum ~tia, !ii toemal pe la miezul noptii voUduhul se urnplu de un IIiros pllcut ~i lncepu sa 59 pninda pe deasupra

WI tel de pojghija, ca smAnMma. Asta em alifia

CII'8 dezgtleattt sAng'ele, dezm0n1e~le 'VJIfie~@ '~i ~na Tn mifcare viala, ea omul om s~ fie.

- la. fata. grii baba ,CtJ glas momitor; ~i frea... tlia ochi, ~ la tllmple. ~i la cruces piepw'.. .. tn palmi, c-o sa te sim1i ea inviala din mortil AMa era dar taina.

.La ochi, Ia !ample, ta cruoea pieptull1li ~i In """" gmi Us, aUit voiarn sa ~lju I"

Ea ~ ClJse apoi, IIJ~ un test de broasca. ill curati ,11ncepu sa aduille ln eJ alifia pana ee nu-I ,.c_~.. cand veni Tnsa nlndul s;§ se frece. ea faQu

.':I!..,wnfi zisese ~el!J,)Qiul: dMea pe daasupra ali,I ~nd ar Ii.luand din ea, dar tavsa. parCill.-i mrosul " sa !inea de nas eu mfma stanpe SUbt ea scui,pa pe deget. apoi se freea

~a s-a. frecat ilia cchl, !iii 101 tampls, ii 1& CnJcea pieptului, ~i tn palmi, iar Sunica ielelor nu se indcia c!J eu alma s-a freest.

- To, pe ea, pulsorilor, dragl1Qr! stlig~ dar C1.,J toaUi rautatea el, ~i bsz;dagliniile toate ~i toate jtganiile detera navalil asupra Liei, ea intr-o clip~ SaO fadi mi~-fa~mi~j inoat numal case albe sa se aleaga de aa.

lia Insa se seutura 0 data, rastuma cazenul de ~ plrostrll, ~i pe aei Ii fu drumul - ou testul pUn de alifie_

-Tn eeas bun sa fie! st:rigii serpciul, care ii i~i peste putln in caie. Cum ai pcmit-o, asa s-o ~i . 500til I a capat AClI m sClJipa inca 0 d at~ pa deget ia cu el alifie ~il freaca-m~ in trunte, la ochi iii la erucea pieptului.

ua f~cu pre cum i sa zlse, ~i ~arpele se zbatu plijin, se dete 0 data peste cap ~i se ftic;u arm{isar cu nM umflate !iioi GU ochi f,oc~i.

_ Eu sunt armasarul lui Umir-7mparat, ii zlae, poe car.e nimell.i ~far.a d~ dan sui nu l-a incalecat lncalees-ma ~I pne-te bll'lle, ell am sa Ie du e eu rn nici pe el nu I-am rna. dus.

Lia a inc<!ilecat §o-apai a plerdut vederile in l'iepeziciunea goanei in care a tost dud ~i cusa

mereu, tntr-o rasufiare, pan~ 1:3 rurma prnta de clnii ttl picioarele plina de silini.

Ad arrt"l6sarul se opri_

_ Uita! Vezl oile ace lea?! glili arm~,saf1ul_ Sunt tat fete care au fAcut 001 tine inoorc.area de a-l ecIpa pe Limir-impan:1t ~i-au fest vrtijite de dete, IarcAnll sunt tot Fetj-Frum~i, cam, dLl~i de dorul lor. au n1zbit pan,a la lMama ielelor, ea s~ lie scape pi! fate, ~i-au c.azu~ in IJrgle, Descaleci ~i cu-te dltlefreaci, ~-ifreacj, 'wm~tii, CI.J alffle, darbaga de seam! ca d I'IU Ii se prilldii alifr'a ps deg~t.

Lis fAcu precum i s-a zig. ii, una cate una, aile

• scuturar.!i. sa detera peste cap §i seficura rete ~e care mai trumoase. Tncllt. tot si!lstai §li sa .. uiIi Ia ele.

ArmIsa.u nechezA 0 da1l!, ~i din It!irgfmile camfill venid Tn goons mare esi trumo~i, panlru

~fatA cate unul, iard'upa ce fncAlecarn, feMIa se pornenirA gatite CUI haine scumps ~i fru-

eurn Ii se cuvine cAlarim::l pe esemsnea cai.

L,iII, Y1Undu-le atat de frumoase ii atat de fru;-fli!!<r-.. .. gAtite, era Duprinsal de oilu.dii ~i-ji pare a. rau Ie-a ficul bine, dar tot ii freca ~i pe dini, care

It1ICU1~radi ~i ei, sa deter~ peste cap §:i sa facura , care de care mai volnlc,

35

Amlasaruliar i'lecheztl" ~i lar venin! cal frumo~, pentru fiecare cll.te ul'lul. ~i voinicii, incaledi ~, sa pomenira !}I ei imbrr~cati~n haine scumpa !iii frurnoase,

- Dar acela cine sunt ~i de ce dorm clil'1d ar tJiebui sa. stele treJil ~i sl pearte grijol de tu.rma? intreba Lla aratiJnd asupra p!clIlranlor.

- A§a Ii-e rostul, grai arm~sarul. Sunt st:etf'!icii luilllimlr-impiral, care prin !"Ilo]ll"lelile' lor !ioi-au amelitstAp!nu'l ~i l-eu I.Jmplul capl,Il de· fiumuri. Halo' sa mergem mai departe.

lia inctdeca, ~j abia acum 1~i dete seams rca ea irlsaii e ga1.ita in haine inoii mal frumoase ~i mai scumpe decat ale eelor:!.aHe 'fete '~i fmpooobi1Ei tot eu aur lii cu pietre scumpe. ~e call1d ills.a aeilalti \i'orbeau !ii radesl.l in voie buna. ea sa .pnea ~eapanlll, rece ~i mElIlldra in scan. era posornorlt!l ,. infumulta'Uii perctJi n-ar f lIIlimeni vrednic sa stsa ala.tllJri de d;)nsfI" nici sa simta miro!l;ul a~ifiei ce mail ramasese in Ie-stul pe care Iii oucea ctJ muM

_ grijilii in mana ei stanga.

M ult ar fi "oil. Doamn8, sa se vada in oglind6 . ~i rAu era mahnit~ cl!i era pustiu imprejurul ei ~il nu se ,ad una de nic~ienl lume ca $-0 vada ~i slI staa uimM,

36

Mare-i fu dar buclUria call1d, a~a eurn mergeau tn josul campiilm, Ii s€! ivi in preajma vederii un sat. Peste pUlin, in sc1 , ea zan malls 0 margine Ii ooIiba in care erescuse 'ii din care pleoase in lume. fi-i vani sa-~i sChimbe drurnu], n em greu afari din cale sa-~I ",ada s~m.ola §oi so} deie ochi c:u mama ei eea imbrtcaUl in zdrr,enle ilmooate.

- Ei, grni insa pnnzAnd inima, De-mi pasl!i?! lEi lot nu ,tiu nimic, nimeni $ .. 0 sa rna, clJInoasca. iar ... hie ca ,I cand n.-a~, fi ~tiind n i mic.

Ap a ~i foot.

A mers iute v@stea ca vine 0 implJr~teasa cu f1urteniI Ell ca s1I-i dueS I'ui Umir-imparat daruri na_"",itEl, ,I multA lume Ii S-B aduillat Tn cale ea sa-i

Era ~ IIAduva cea saraca, mama Liel, acolo, vazu din depiirtiare alaiul, Tii aduse amiMe visa dAnsa fata_

- Woo fata mea, lLio! shigla ea dup~ ce alaiul

Ua fnSil sa ~nea leapana, reoo ~i milndr.a in Ii trecu posomorlitA ~j infumura~ inainte. 1i fost drn altli lume_

31

- Nu-] l.ia, rata !mea! grai vl§!duvEl intristaWi. ~i tolu:;;i, parc-ar fi aidoma ea. Ce s-o fi ales de lis mea?

A~a au trecut prjn sate ~i prin ora~e IIIIIll!Jlte, merreu plin mijlocul muJtirmli uimite. ~lllia se simlea din 018 in ce mal nemangai~ ca loti 0 vedeau, dar ea unsA~i nu putea sa se vada pEl sine.

A mers in eele din urrnli vestea pi!lntA la Limirimparat, care-ii peft!ceEl zilele in marele lui palat, il'lconjurat de sfetnici ~i de slug; tart de num~r, dar singl!Jf in mijloeul ~or, tot tanar ii frumos, dar mereu ploomorat .

• Doer 0 da Dumnezeu!" zleeau sliIpl!J!i'ii lui cand a vedeau pe Ua a.1At de frumoas8 §oi cu alai amt de stral~cit.

MuH ar r. dam sa-4 !jtie ~i pe el om eu rost lEI easa lui, ~i pareche mai potriviUJ nu pl!Jteau sa-~i inchipulasca.

limir~imparat mal zambee parcl ii ell din cand in ~r'ld ~i 0 8itepfa cu oarecall'e lI'Ierabdare. Cand a aflat, ins~. ot;:l!i ea e mandrti §'i sa Vne teap~na in s~ri. el a, inceput sa-~i increteasdi spranoenele ::;:i sa dea ponmei sa t se aduns oastaa

mNu cumval? i~i zlcea, N-ar vol cumva sa, sa samuiasca cu mine?l~

38

,..,. ar fi voit s-o vada.

CAnd curtanii !-au vestit, in sfa~it, ca Ua a sosit alaiul ei, Limir 's~a gruit Yn cele mai strih.lGite .~ .. 1OI1De ~i a porundt d 1 seacune eurtanii In cea mare, unde-ii avaa tronul facut din aur

~,"111111~~ ta lnlll~imea de .§sptezeci iii ~pte de

ce el IJn~ cele ~ptez:eci !,ii ~apte de se a~za in tron ~i lui scheplrul fn manJi, .,,1jI ,i curtenii i~i plecarn. capetele iii ingemmpe trepte, fiecara dIJJP~ rangullui, cal mai

,I mai vrednici mal sus ii mai aproaoe de iar rei mal indoi@lnici. eeva mal jos :;;,i mai deel.

11:"- ...... glsi Lia cand intra ell alaiul al in sala, ~i _~w. cu ochii de el, iI §ii cunos.ou ~i fu gata s~-i aminte cele petrecute in collba ielelof" dreapta tron ulu i era insa 0 oglinda mare :;!i .mglB alta, fi ua rarnase, cam:! S9 v.§zu in intr-un fel de alurire: nu mai vedea acum nici curteni! niei tmnul CIJ cek! ~ptezetaPte de treote, d, uimito§ de frumusetea ei,

.., ... cu tTei palms mai inaltA fi'-~i ridiCil co capul. indiUotl incepura sa tremure

39

Limir-imparal '[~i adusa am'inle de ea !ii nl.H~i mal IPutu sUi pani firea.

"M-a fntrecut, m-a rapus, rn-a dat gate'- iii zise al, ii cobori printre Guri.enl1 sai umili~i eel a :;aptezed ~i ~apte de "Ilr'apb~:, ea si mealfga ta ea ii sa i se ililchine ca [lr~9lcare rnuriter.

- Lie, ii zise,l~rca ne-arn mal vllzut, ~, pleCi!J:n~ du:-se, Ii in'l.inse niI~rna.

Lia inghiti un nod: ii era peste putillUi sa fac[! mm1.urisirea ca dall&li e eeea cs lIJlI1b'la ooaWi des .. culta $i til clima~uWi cllJrratA.

- - Ti sa va 'Ii pan1nd. ll raspullSoe, dar ]i illtlnse !?i ea mana. a~a, mai dlin departare.

EI ii ~il1u catva limp rmana, dar nu mai simtea fior!i pe care jir s imlise. nu sa dezmortea, nu i sa inclrlzea sangele in vine.

-lJa, mi s.--a paNt numai ! Alta era ,~ ahful in wata fima ei aceaa pe care 0 ~tillJ, 9r~i po~o.morat, ~i se intoarse ca. sa urce Dele' §a_ptezeci :ri ~pte de trepte, sa :;;adlJ in tron i?i sal ia scheptJrul in mana.

wa insa D'lU!-l lasa, ci-i timl in lee Acur¥I i se infundal iJls;§ $1 liei.

1n zada r ii spuse 0-8. U mblet !iii a osten i~ I a tooa.Jt prln multe .~i s-,a canonit ca :sa eaute alma ce dezmon1e$le vil1lele, in zadartl illcredinti\ ea.a g1li-

sit-o fi vine ell ea de peste nour1!i min ~i noua ~ari, In zadar stirui sa-I fr.rece fie, mae;a,!, §;I nutriai la odliJ ti Is tample. caei e! lillea una,~i bun;!r, ,ca alta e aceea pe care (I ,tie dilnsuliii! 0 a~teapt~; Q lua drept 0 vrajitoare care vrea sa .. 1 piarda GU farme.- ei, ba 1n eels din urma sa lnd~ ~i iii vol s-o dee afarA din paJat ~r 5-0 alul1ge din imparatiar lui.

Teate ca tcate, dar asta "-0 mal putea sUferi Ua Atinsti in mi1ndria el, ea-~j plerdu sarrita ~i DU .. toatI ruslnea,

Sigi dar marna in lestul cu alifie ~i se fred Is ochi. Ie tampe, la cruces pieptului ~i irn palmi, a,poi .. scutum ca 1rezit=li din somn 'iii n1mase' in fata til ... cum 0 ~ 81, descu1f,3 ~ in cama§U'la ~. - Asta e! striga. L.i1mtr-im parat, :;\1 sam sa 0 cupri'IdI Tn brale, dar nu-l s imti bi ne trupull caJdI, cand Lilli date brAnd ating~ndu-Ila obraji ~i la crucea j~I._Jlui cu manile ei pJinede alilie ~i se desfacu bratele lui ca =ilarpele lunec(J.S,

o sa alergi tu dupa mine cum am alergat eu __ iii tine! grtl dansa, apoJ se d'eparla iute, dfm-

... unA cu alaiul ei. incAleca ~ pleca in goarn~ mare. Ii alergat Lfmir, bietlJl de elJ.

,i ici ~ colo de alifie, el nu mal era niei '*i mort, ci numal asa - le~inat ~i lihnit

41

rnAncat, b1iut ~i s-a ve:selit, a t~tjucat!ili jllJeat CI~~ sc;hrmbat fiBcan;l t1i!icliiIJ de dal-iDOIaimne cite tre'l

perechl dB opincil

Numal sfemicii ~i CtU1EiI1Ji: I L1i limir-innp~rat erau cern PUtin pe gi1lnduri, ,c;aol, de! miJlte s-an Tillers eu susuI Tn jos !i'i mVijtl_dintre eel de pe 'I!!1eptele de SUS &-aU coborat eeva rnai 1m rima Gti talpa seanl

19f le'ele, nef:IIJneie. au mmas cum fuseseri. dar de atunci inroace, clInd se iln,1iilnesc pe la rnscruel. 58 mai prind ~i numai singure in hO'.r.1.

Spaima zmeilor

A FOST ODATA ee-a fest a fest un om :§'i-Q femeie. birbat ~i muiem., ,oalflF'l8ni detrea'M, elooli"l liea wminte, Tl'llclit Ii se duseoo ~s;tea cll ti1liesc bine !iii t~i se bueureu cal1d trecealJ pe la easa lor. Niciodat~ el nUl zicaa ba, cand ea zlcea Cia, dar nlci ea nu ia~ea din voile lui, ~i de aceea era -tInI,te Ia casa lor §:i toale le ie~alJ billie ~i ctJ spar.

Aveau insA ~j !Jsmenii ace§.tia 0' mare~i nesAcatI mAhnire-l'1 sufletede lor: nu I!€I f:Acuse lCIum~

p'orunGi dar ea lute-iute s~ tnca~tec:e 01JI tolii :;;i s-o ulTll'll.<!ire.asoill. pe Lis- A tretut tnsA vreme rnultii p.an~ ce slugile au SOOS ,caii din g~j~l:JrLI:e i'mparnteiti, ll-au pus, ~elel€ ~i fr€il"lele, ~I pan~ ce sfe~n~cii !it CIU rte nii au inca~ecat, rAe. d~! emu bo~erl. nu [Jamelli de d nd _ Em depalte Ua ca"d e I au plecat in ul'1!lfl~rirea e~, ~i nlcl 'Vo~a rill pute~ f~ ca. s-o ajllng,a un dnll"ll!ul Ell spre c . oliba va~u~el, ,

Ma.re a fend, Doamne, OOClJ ~UI nuamell cand ~ I-a! vhut rata intardindtl-=se tot GUm a fost, dar eLI :alai fl'illmos §oi mare de nu-l ma~. fnclilpea nici mliba, nid o!JJrtea, nIci preejma cu~i.

Rhsareau flo-rile !ii-~ aeum poe urmale pa~ilor e;

=iii se cl!tinau plec?indu-se sp_re ea, ~r nu n:s~ ern.~ mste - ~i camau voloase: ,.IBUM e~, hamlCCl e~tl, irutm03S~ ~~ la fire dulce e~u!ill pu~n ai sa rnai stai CUI no;, ca vine ir!.tr-o rOOufilarH ursihd tau"_

A ~i &0011 rrn cur.~Jld, ,i vaduva cea s~raca n~ mal ~tia 00 sa in.oeap~ ,caf'lld s-a pornsnit ~a coliba ei eu Lim~r~imp~Tat el insu~i, ven~t ca s~ eor~asej aliflie ~i sill.-i pete.asd1Ji fata. . . .

CI l-o dii, ori nu i-o da, despre asta nu mal

IPu!ea, sa fie 'IIorba~ s~a tacu1:. n.ei~~ 0 mmt! irnpa~ r,!i,te:t!sca de SB v€ste~te ~I astall des pre ea, !;il §apl~ zile ~! ~apte nop~ imparlUa intreaga a tot

ne'LelLl parte de ropii, ii fim de copii vLata, mai ales cea bU!Il;\, n-are niei un rest, Sa fi allw fie mAca r numal unul, ca 'sa taiba de clne M poarte gflija !ioi [;U oe~~i, bate capul, cad iti§i3, nurnai ei amanda; i~i nAdeau zilele tn sec Iii nu se aJageau cu lJiIimic din ele.

Dedeau dar slujba pe Ie tootepsericile. miluiau tali slracii ,I toate vaduvele §i se ruqau in toate zilele l'lJi Dumnezeu: .Oa-ne, Doamne, ~i noua un copil, unulsingur. cat de' role. numal copil sa fie'-

Duml'lezeu insii nu se opre!'jite la vorbele omului" 'c1i"i vede~' g~ndlllrilEi ascunse ..

~ Mai Petr,e', 1i zlse dar fll'ltNH1B din ,ile lui Sf.

Petre. Oamen1i aeestia slint a.de'Vi!i,raUiI pacosta pe capul meu. Mi s-a inacnt Cl) ell

- De ceo sfinte Doamne? intreba portarul raiului.

- Nu 'ii12zi, ra:splJJnse Tatal Ceresc, ca slJnt ne-

5aljo~i?! Tot le-am dat, ~i nu sa mai multumesc. 8anatate au, riinduiaJa, pace §i buna intelegere la casa lor au, cu toot! lumea 513' ntiraves(;, iar acurn Ie mai trebule lili copii.

- Di-4e, Doarmej ca sa scapi de ei. gmi Sf. Petre. care pun.e wtdeauna ,cAte Q yorb~ bun,a pentru mulitorii os Yin au vrao rugaciune la Honul ooresc,

GIcI, del tot rnuritcr EI fust !iOi el odati1l ~i stla ce aunt nevoile omene~ti.

- pacat ca stai de-alata tfmp la poorta rnJului! ~ Dumnezeu. Tocmai daca Ie dati nu mali

~t C'ild in gandtlilor cu unul ee ~nrepe, iar dupj alurmeazA ceila~L Ca[ldi are apoi ernul copii, pumat cere pantry sine, dar rll u Imal sfiir~e~te t::._1d cate de teste pen~n.J ei.

MHuie,te-i, Doamne, sUirui iarPetrea, ca din dai, ,I oriiicat vel fi dane!. nu til se f:stov,esc

YOrba i-a p'acut lui [lumnezeu.

revArsat dar indurarea DomnulLJIi asupra osmeni ,I a-noeput muierea sA aiol§ oopii,

IiIIl<lIl. a-n poveste,- pasul ~I oopilul, inca .• Ii

"' -, - deodat~ casa de copii.

erau min.mlL. care de care mai mic dec&t, mai sfredelu,. mai glJlraJiy~ mal dricos ,; .. n.J ultAm - mai mancados (ii rna, hapsan. zise femeia, care sa M:li!ibiinea ell el scot sufletul ~i-mi minan~ ii urec:liile. pus sA rna. tot milogesc1! Se ve<:le col rn-a lnleies anapoda ~i mi-a dat penmilogeal~ cate unul.

Omul insa stetea ~j 1!il1,! ss mai satuf8 sA Se lIite ta el, G-a~-i plaveau lui, neas~mpirali, M~Dne~ ~i mancticio,i - adevarati IPrichindei.

- Sari, (m'IIule, ii zlse-n cede din unna f.emeia.

Nu eta gum diSicaUi~ Nu veZii ~ azi-main.e n-o sarli mai ram£iie nici cenlJl'§a-n vatra?!

- Lasa, cA da OumnezeL..i~ Imospunse el. Ca doam nUiai til sllJnt, ci ai lui, clt rAptu rn OI'M:flE!asca sunt, :~ij daca-ti da dreg~toria de pal'iinte, te ~i ajutl s-o portio

- Tir-o fi dand, dac;;a mi~ti ~i tu! !'ispunse ea, $1 de aici inainte nu mai era paea-n easa IOf.

El una, ea alta, el da, ea 00, mer ell sa clendlineau ca ni!?te d&'ju.c~maW. pana ce el, nernalputind si!i rabda gu~a neve-stei, ~I-a lust lurnea-n cap §i-a pl@cat sa st~ng,B cumva. de undeva, eeva pentru spuza lui de ropjj ..

A tot umblat el a~a din 'om in om, f~ra de iei

o carare, dar degeaba vorbea dsspre oopiii lui. mMare luerul zicea unul, Parea copl' lUll mal au ~i aliii?!"

flOe' ce Ii t-al ffleut, ,dad! nllJ efti volnlc :sa'-i til?" zlcea sltu'l.

Degeaba spunea col nu 131 i-a facut, ci Dumnezeu r-a randuit, ca oamellii afa cella nu vor sa fnteleagi.

.Tn lurnea asta n-o sa fac e IIJ rl icl I) 1reabii". zise dar, $i trscu pe c;ellalt taram.

Aid a intrat lntr-un codru des ~i tot s-a dllls - lIP ducanda-se - P _ not ce a dat de () r.aS2I CUI multe marafeturi.

A1ei era cuibul zmeilor.

N-a gltsit acasa. deciU pe Mama Zmellof. C4ne n-o ~tie cum e1 RWjine-ar fi s~ Ziici ci n-ai

umblat prin lumea aceaa ~i n-o C\JnOiti. - BunS zura, mama, ii 2ise e~.

Ea dete ursuza din cap_

- Dar tu cine a~fj ii ce caulj p-aiei? iI intreb~

zgriptoroaica_ .

- Eu? rnspunse e~ ca un om GU soeoteals, Ell! s\Jnt tata lor ~j oaut vreo sl ujba.

- Tata Ior?! I~i z:ise Mama Zrnellor,

$tia, ~iata de aa, dl e-n luma Mama P!ldurii, e Man:-a leJelor. sunt fel de fel de rname, dar lata no mal pomenise, ~1 sa sirnti rau smerita cand se ~. ~§a deoda1a, in ia1a tatfllui loll" - cine or fi el, 8Ceia. Mai de vole buM, mai defrica, illuA dar pe om sluga pe lin an, anuJ, cum se stle, de trel

41

zUe iar simbria - Dua ~i ,gale ala de gaibeni. dae-o

fi sA~~i poata 1mplini anti': ,_.. . ,

Om sa fii, insl. C3i'sa IImpl1n8jti un an In sluJ-

lOa zmellor,

-1J~1e. ii zise ,z.meoiillca cea ba-trana 'oollJi mal de dai-Do.amne dintre fecioflii el, sa, va stmngeti _toate' puterile, ca ne"'!iI venit tata lor, ~i mare urgie II) sa ne-aj!Jnga, dacli n-o sooatem la cap~t CUI unu

ca el. .

_ Las" pe mine. marna, raspunsa Uii"l.eul. ca-i

VIl! eu de' hac. Nu degeaba m-ai f!cut zmsul lart! et? Ce nu face omul de dragul copiilor

s~m

Zlua inl;§i zmeoatce l-a trimis sa sdud apa

intr-urli burduf de bivol, dar bivol. cotea, G'l..im sunt cal din IUlI'Ilea zmenor, 8, biet. able putea sa duci bl! m,uful golln '5Jplnal1e;, de unde ar fi f(lst!1"I ~ta~,: s,H aduca pUn?! .De~ i§.i zlse. VM au ca mel m lumea as\a nu po~i s-o duel cu ;:uj4!:liv~rul. la 5-0 mal pomim !iii spre rminciun~.· ...,

Sosit la pulll.ll care era departe-n va~e, ~l !~I S008se castorol de [a brau ii tncepu s~ racare cu- el imprej'llrul putului, ~i~a. rac~it me~e~ ~i-a-!1delete piin a ce i s-a t_acut_ ,~npl;:;roalce~ !enarnite de alMa 9!?bl! pters ~1 a tnmls pe Gel rnal

.. forloi1 dintre feciorii el :sa vada oe face sluga

• nu mal vine au epa.

_ Dar tu. mai, ce ~aGi aielr? Trntreb!! zmeui

_ Uite. rAspunse omLJI rEici)ind inainte. Ce sa

... pien:I v~me~ .srotarnd a,pl§ din put. Cil.:S-O ba~ 1l1li burduf ~I apei rar s:o scot dl!.lpS ce VOl fi sosit ., .. acasi:i? Am sa ra u putlJl a~a curn e in spt.. tH due Tn deal.

Sa sA nu te pun~ pacatsl e sa faci ilI§is. rss~_18 zmeul speriat. G8t lPutul ista e f~cut de bubunK::ului, ~i-aioi e rostulluisa fie.

-Farit..a Sflmtul! gref omul. Am sa...,1 lau ~i sa-I Ii _I un:; in podul easel, CEmd a.i nevoie de n 'bagi 0 gaur6 I a fund, 'ii ell rge de te saw Ii . Val de mine, strigl zmeYI. dar ne-neaca pe

stArul ernul, 3!?a se face la noH Cu fleeuaceste cum e burdluful vostru nol nu ne

49

-Au.zi, mama. li ztse apoi zgriptmoaioei, ssara,

• dup.31 ce omul aeormlsa, era 58 ne ia pUi~ul ~i5~-1 aducS'-ll podul casall

IPe zgriptaroai~ 0 trecum florll.

Zi.ua a doua l-au tnmls la pildure ca sa aduci!i leml1e, asa, cnpaci intregi, srnulsl dililli.d~oina ~i dLl~i: in spina("@! CIJ.! cra,ci C'UI tot ~ cum sa face-n lumea zmallor,

le~it tn paduwe, ernul incepl.J sa sa sC9!"pine-ri cr~telul rapulul, Neam de neamullui mUI rnai saosese copad din ~dl!icina.

E~ tnoepu a-adana curpan de' prin p~.dure ~i sa lege Oil e I oopaei i unul de situ,"

_ Dar ~u ce ai de 9 ~nd sa tacif? ]intIrE! b~ ImE!ul, care duptl c~le petreooile In ziua tlr8cut~, numai la bine nu sa ,a~tepta'

- Sa "en, !iii msp~lIlse cmul, rn-am gandit si!i ne-rnl man pierd timpu~ Sfl'Iulgand oopacii unut care unul, ca nu stint. burulem erl d-alde clInepa; Ii ~eg u nil de slltii ~i iau padu re~ intreagll. :~i-{) due acasil.

Zmeul se sperleacum §iunai raY. ~i ler unul uni3l,altul alta, ~n~ ce as illvoiri ca sa mal dea zrneu[, 00 gileat~ de galbeni; iar in scllirnb sa poaUi duee el copaGii In spinare ii padurea SB rtlm!ie 103 I.a.cu~ ei, Gum 0 lasaseffl tatal §Oi bunicu' lui,

Seam 0 trecura pe zgriplorqaica :!Ii mai red fiooL Asosit. 111 sf§~it, ~i ~ua a treie, care e totdeau· • oee mai grea, sl-acum omul nestru inca prln ;t:A_*UI zonlor a-neeput sa s:e scarplne tn ere!?"" capului 'ii sa mal ~i susplne in cilmj in ca nd. -Acum. g~i eel mai t.anto~ dintre zmei, sa na

-i.ll_NJrAm putenle ln b"uzdugane.

Si Ie masuri!im. r<3spunse ernul cu 0 in__ 181l1 de-.ai fi c~ut ~ viata I:ui ~oa.ta §oi-a pe.. l:lJIooO eruncil.nd! bu~dugane.

.t!r-.. afar.} pe prispa dO!:J~sprezeoo buzdLtgane, de cam mai mare ~ii mai grE!LI. Elle lua pe rand. eel mai mie, pe care nu mai gM~ilild puma

rid Ice. pan! Ia eel rooi mafie.

Juclrele de copii! .zise el. Mai mare ril"aveti? rtspunse zmsul pus rSlii de tot pe ga!Il;a mmas de 13 un stn1lm~ al meUl, ~~ dintre noi pot sa arunca CUI el, dedi n-ave1i alnrl, haid' ~i cu astal gr~l

18-1 fi s6 ie'i'im la camp.

ce ~~ira la camp, zmeul arunea buzde se duse pana-n 011 treH@a c:erii ia§'tepjumatate de oeas pana ce dzu §oi in~rA dtKIn stat de om.

51

5.2

__ Os plicale?J sa I!iiS'lii omul. PulullillJ m...ai ~asat due; plid urea a ra mas 181 ~OOI.JI el'; \lrel Oil euma :'!.'<"1I_11III"lI buzduganul sa nu mi-I .iElr!lJne pe plac7! Nlil poate! Haid'l d~-te 1.:1 0 parle!adaoga, §i S9 spre buzdugan, ea si!i-~ ridlee.

iii dau douli ga~e1i! shiga zrneul, ~i si!lri la el opnlsscll.

,""",'PO ..... , de mila ma·'lii, care e ferneie de treaba, te iertl Ti zise ernul, §.i nu rna! st~l'1.IIi.

Putea el ~ se rnu Itu rneasca ~i Cl!I ~pte g~le1i galbeni, cars tot erau ceva peruru un par1it ca

lmSOSlica cea batrana, afland ca el :§ij-a aru n-

IobBll:l8-n lunii ~i era d SHU'!10e ~ii buzclu:ganul, Tn fundul pivnih'ti'i1-a stat acelo bcclnca vai de ea. Aeum vedea dansa ce sta!,pi~ nlscut ~i ce pacitalUii a creseut 1061 sanul ei. Ieaota de zmei s-a adunat iii s-a sflUuit. M:! ce-l de fi1ctd. ca sa stape pe mama lor

•• 18 in care a bagat-o tata lor,

erau apol ~i cele §apte galetl de Q'albeni, .-au lega~ si;i le dea, §ii zrneil nu sunt doar ca 56 nu :se ~n.!l de' vorbi!l §'i s.ti Iil1ga 1I! nde d trebuiau sa Ie dea.

- C;;Ire va s:!i ziM, atata e weaba pe care 'e~ti in stare 8--10 faci? ii zis.e ofilul, Ml'I bu:zdLlganult ad!'togA apoi scuipSlri.d in palme ~i suflecandu-se.

El n-arm"lcll 111'158 buzdlJgarnj~, ba nlci fIIl.Ji-1 ndica macar de la pamimt. ci ramas€! eu picioarele II"i~epe!'1 ite-n. pamallt §oi ClJI oclhii ~inta lift eer,

- ee staW iI ilf'ltreba zrneul. Aruncli!

- Stai bra, sa-rnl treaca luna din eala, ii raspull-

se ernul, Vrei S·Q pat CI!I buzi(Juganu'l $trltimo~ului tau cum am pi'iitit cu bsrda bunicului, pe care arn aruncar-o in lu 1FI~~,...aco~o a ~i n"imas?,. U.itii-te bine 0"'0 vezi, dar n-o sa mal pul mana pe ea!

Zmsul se utili in lun;'li ~i, vazan.d Tn adevolir eeva oe seamana a baroa, tnoopu :si tremLJJre ca frunza de plop.

- Nu curnva d-mi pMp~de~ti blllzdugiill"lul, c~ atata mO$tellire mai avem ~i nol din Vil"emile cela bune, 9 mi dansu L

- Sa n-ai teama, Il mo~oomi omul, ca bag de s8amA. De ceadeci!i zte eu d nu-l arunc pfmli 00 nu-mi trece luna. din &ale?! [le!s-ar putea, ca--i drapt, 'S~ caoa-Il lun~ cand se lriroa'l"Ce, De asia nLJ r.§spu Ild!

- $Iii c@~ Haid'.sa Il@~telegem. sa miklgi zmeul.

Nu mai arlJlFlca,~i~t~ mal dau 0 glil€ata de galbeni.

OI'l1§-icat Mnet vorf av§nd ins~ zmeii in vistieria lor. ~apte gialeij de ga!benil nu sunt nicl perttru ei ournel, iaC'-2i8l, 0 pi~catlJraJ ca sa zici c<\ ntl-1i

paisa.

Dupa mlJlta cio:roooreal!§1 s-au Tnteles dar intra

dan.~~i ca, peste Mapte, cane! doarme, sa mea~a unul dinwe d;fmiil~i s.~H toaee cu 1i:I1IIDugal'1lui in Gap ca ruci .hacl" s:!! nu mai :zlca. Onnul illSSi, trecut acern prin mulle. a tres ru urechea. ~i t'Uminte, cUJm se fa[;lj~e. a lust troaca de la porel ~i-a pus-c 1111 tocullui ln pat. iar,a el s-a piti~ fnll'iilll~1 sub pal ~i~,Nlceput s~, sforli tffil din greu.

Cand zmail auauzit srorailura, s-a dus eel rnai CiU 11I11dejde dill1tr@ dtm~ii ~i~ dal 0 datili ou buzdugamjl" iar omul a g,emut, a mai cat zmeul 0 d8lta, ~i ernul a suspinat din greu. lar c§nd zmeul a dat de: a trsla oara, oUlud a tacut chiMe, ca rnortii.

Mare la-a test dar spaana dimineata vi ltoare , eand l-au v!zut IIiItJ1eg ~1 sanatos-

_ Dartu? ii zioo;.aei. Cum :ai donnit asl~ooapte? _ Eline, rnspunse eL ~a-ntr-o vreme mi--e paream visat eli m-al p~~cat !!.In purece-n fruntel

_Auzi. mamal strigara zrnefi, L-a lovii eli buzduganul stranlo~Lllui,~i el zlce ca-i e ea ~1 eand ar H visat nurnal c.a l-a pi~cat IlJn pureee.

SA nu d.ei: ~apte galeli Gal sa scapi?! Sa s~ dal

~ mal rrlult. _

a a-ooeptdt Insli :sa fucii nazuri, mal C"l!I se simte

bftEI aici, mai dl-i ester ru~ine' s~ se-ntoardl acasa cu numai !}apte g~le:ti. _§i-o sa radE'i!iiii oopiil de, el, ' rnal ca vrea sa mal slUijeasci!i un an =ii tnca unul, C8 sA se faca trsl,

_ Platiti-l pe neslujiieT s1riga zmeeatca rea M,dnA. ca sa se rota roseesea de el.

_ De. zise 181, 0 sa va, fac da r pe prac, fnsa ml:e nu prea-mi ~e bine s~ umblu GIIJ sadiln spim.lire,.

o sa plec. dacli mi-i ad uceti vel, I-au rnai Mcut-o lrneii ~i asta.

Merges dar omul nosleu CLI paji m~runtel inai'nte, cu Cilciula pe-e ureche !?i ju cand u-~ i be1i:ga:;'1U1 .... degete, iarzmeii dueeau :sacii de gslbe!1i gar fIh::Iln urma lui.

Ta:fe ca loate insa. dar traaha s-a-1ngropt c:aoo

ill iI!i;.Ils aessa,

CopIIi aceia, asa cum i-a ~asat: Du rnneza u, vili.tara de tala, nUl1l!ai OLI bi;;a1.a lor de !TIa~ -c.:',"'_' Tli faceau de cap: uf11J1 se tara pe jQS, al:tl.,ll

se dedea peste cap, l,u altl!l~ se eebore-n put ca sa ('.:flIute culburt de! \lrab~e,5e urca-n oops,ci o:ri pe varful easel, ca sa atillne rnlere de prin tresti1. Diavolli de ei Ste ha~onea'IJI pm n ga1'e! uri CIlI canij veoiniJor, tr.ageau pisieile de C()ad~. ea sa la rnlorI§ie, fuml! Quiilede prtn cllIiOOirele' gail1l1or. sf:a~iau c:ama~i ~il cear"iafunl! ea ~~ faca ,cooda dezmsu, cate ~i clUe IrII1J ma,u fao8.:h.!, ililciit bagaserll spaima-I'II sat-s;\ Ie viE!' lbietlloT oameni s;l~i ia Il.mnea-n

cap. !iii nu ~dta!

[lara Durnrli3~1IJ ~€dea-rl sc.aUI"I~.!I luil§i radea

dle-i trarnera barba, di-i plac ~i lui r1v,Jt~~le nevir novale,

_ Ei, C€I zee! acum, Petre? Ii zise poi1arului sfiu,

ftl !pLace? Vezi, in oe:-nourctttura m-ai M,gat CIlJ st:aruinlelemie"?!

~,O sa te d€S{:lllrci, [loamfile, riisp.Jnse Sf. Petre,

dI ~ti mare §'i inte'ept..

Nu ~tlia sfi1Jntui ci vine tata copiilor cu C€ vine. c;lJci nurnai Dumnezeu el sirngur le §"lie ioate,

Ciilnd a sim\it SpU2a de Gopii ca sa ap rople _'l.ata lor, au oat il!rth~ pril"l sat, au adl.mat t[)~te oLJ1ltel~ ~i t{laia ftm::uI~ete: §OJ, luandu-~i flecare catoe un cuttt §ii ca'le 0 furcuHta, ll-eu iB:;;it in Gale ~i,rrecand ~~nul de 'fuI1OLLI~, aU~liIceput:s~ 5;trige:

_ ~ mo1l nca came d@ zmeu' A!; manca carne

de zmeu!.-, . __

z,neii, clnd au ,,~t a~ cella. au !;!'runcatsacil

fk'J tulit-o Is fuga, de rlici eu ogani nu i-aifi pUlut_

'nde,

pn De aceea flU mal sunt azj zmel pftn Ilume, ba

Ii s-a pierdut !iii 1II rrna, lncat nu mai prin pove.~ti ,mai dAm de ei.

POVE~TI MONGOLE

Jivaa-viteazul

DEMULT, tare demuU, tliia pe lume un han care avea 0 slujnica. ~3pt9 ani a umblat ea insllroinata. iar in. al optute;a a nascl.lt Uri baiat \loin Ie ~i s:inatos, caruia .. a dat numele de Jivaa- Vrernea trecea ~j balatul c~ea l'epede. DtJpa nllmai ~pte ani de zile, ajunoo un voinic adev~rat ~i foarte curand avu prilejul sa dovedeascll oamenilar cat era de puternlc,

fntr-o zi, fa curtaa nanu[ui sa iscli 0 mare zarvi1l: pasamne, RJrbase elefantullhanului~i. smulgf.Uilcu-se din lanl, pomise sa zdrobeasC:a lotul in jur. Slugile I'lanului fugire sperlats care incotro. nllmai Jivaa r,i suMed. maneeile, T~i sumese poslele haiL. nel lungil de piels $1 ie'ii in intampinarea animaluIlIJi care sarna innebunit tnooace.§i inoolo. Voinioul il cuprinse DU amandoua mainile. iI ridica de la

OJ

58

plimant ~i apoi 11 tl'anti CIlI amta putere, clIl acesta m uri pe lee.

Vazand ca a ramas fara ele-fantul du oreaiubit, hanul sa infurie ~i porunci ca Jivaa sa fie alungat la marginlle tmpaffiliei, acdlo unde rnai tusesern. alLJn~ali ~i alti dol tirnell, IUnul dintre acestia avea darul de a ilfi'g'hiji tot ee-l cadea sub ochi §i tocmai de acsea nu mel era pe placul hanului, care se temea ca flaci!ml 0 sill-i inghitii toata imparatia. AI doilea fugea lure ca vantul ~i era gonaciul cur!ii, dar =iii pe acesta sa suparase hanul dintr-o prioim1i oarecare .. $i a~a ii aOl . .JI1a necezu: pe eei trei v~nici. lotr-o zi Inta.lniri in calea 101' un bak3landru. Cupa ce iji dMur3 b~nete, fI~cAii il intreba~ incotJ1o a apucat-o ~i de oe.

- Vllea u sa..,1 intI 1 nest: pe vlteazu 1 J i\faa §oi sa, m~ imprietenesc cu el.

- EUI sunt catps care ll CElliJ. spusa J~"aal ~i-II intreba apoi pe Mietandru la ce se pricepe el mai btne.

Aoesta Ie spusa ca avea darul s~ vad~ foarte depar1e, ii pom;ra la drum.

[ntr-o buna zi ajunser.a la tarmulunei mari. Flacaul care putea sa inghlta, once bAu toata marea ~i prietenii trecurt pe malul 'ool(tlalt A.co10

59

se ~i a~ezarii_ Tn fiecare diminealA trei din ei pre~ cau :s~ vlineze, iar 131 patrulea ramAnea pe mal !iii pregatea rnancsrea.

Odata. poe cand la nbucatiirie~ era de rand inghite-tct, din mare apti!ru fil'ira veste un dQlop. Se aprcpi.e de if'lghite-tot:iiil strig~:

- Ce ,i-e mel draga, viaLa sau rnancarea? Apoi infulecl'J toate Ibucatele ~il 'sa flIw nev;lzul Cidopulle inghfl,i m!incarea ~i a doua zi, cand era de rand Vede-depa.rte, ''''n cea de-a i"1'€ia ZJ1. dtnd sosise rlndlllllui lute-ca-vantut. In toate aeeste hei zile Jivaal nu pusesenimicin gum. Tn sMf1it, ii vefli ~i lui rnndul sa giteasbA, Se inUimpl1!i lafel: cilnd bueatelefura gata, din apa apill'1.l nametenia !ii incepu sa urle:

-Ce U-e mai dragi, meartea sau viClita? Dacill wei ali ta las in viata, nu te mai puna tmpotriva ~i da-rni mancarea.

Jivaa se intune, iI snopl bine in bi::itaie pe uria~, aped til azviuli Jn mare. Searra. eel patru prieteni mancara pe saturate ~i se culGara. 1111 dimineata urmiUoare TI zarira pe uri~ pe celalalt mal,Abia sa rnisea, lar patru zane iI ~ineau de' subtiori. Priel@nfi ilomorara pe ciclop, tar pe zane Ie luarii cu

60

ei. De atunci tncolo, femeile alleau grila case], iar prietenii plecau la vlnato!;Jrre de oul.ziua.

OdaUi,.Jivaa me~t@n 0 pluta din lemn de' santal ~i i~ dArui dragei lui, neasemuitei Oiuun, Pluta placu foorle mutt zal'1elor, care se plimbau toata. zlua cu ea pa mars', Oar iatcl ca Oil,Jun s~pa Tn mare un papuc pe cire-I glsi un duh rau, sluga unui han viclean. Duhul rau ii ar;AtI hanulL!i ce gasis.e ~i acesta ii IPorunci s~ .-0 aduci!t la curle pe stapana papueulu, Ca s~-i poata indeplini porunca, duhul ceru sA-1 f.e oonstnritA 0 pluta cu toful ,I cu totul de aur:. Cand pluta fu gate" duhul eel rOO pornl cu ea pe mare, ca sa inbilneascAi pe ceIe palru zAne. 0 ,zi intreagA se plimba impreunA ClI ale, lar seam ii spuse frumoasel Oiuun:

- Maine drminea~, Ifllainte de plecaffia IUli Jlfv,aa, trebuie sa pui marna pe stiflet.ulllJi pe care ~i-l ~ne ascuns inlr-o ~ de auf. Spune-i cA zilla te plictise~ti fi§ra el ~i cti vrei sa. ail cu ti n,e mAcar hkrita in careiJi tll1E!sufletul. lar peste zi ne vom ilfitAJni iar.

Oiuun fAcu 8-§a cum ii spusess duhul. Jivaa i!iii scoase din dege'llul eel mare 0 lacrita de aur ~i 1-0 dadu frurnoasel Qiuun. Fats tinu Isorita o zi in-

61

. treagtt. pAn~ ce duhul i-o lua ii 0 arunCii in mare.

Apei 0 trecu pe Oiuun pEt plum lui ~il D dusQ cu el,

Searn, se intoal'$ero totl acasa, in afara de Jivaa, Dar Vede-deJlarte Ii ar~t~ 1ullute-ca-vlmtul lncofro S-Q epuce ca s!-I gliseasca pe Jivaa fi acesta 0 pomi in goona mare. lar Jivaa zacea 13 pa~ m&nt. mai mutt mort decat viu. Prietenii inoercarll si§-I clinteasci!l din loc, dar nu izbutirti, 3ja ca se tntoarsera acasa a~a cum plecaseri,i, inghite-tol se puse atJJll"lci de Mu loata marea. iar Vede-de-parte gasi pe fundul ei liicrita de ,aur. Dupa ce [nghite-tot umplu ia 100 marea, eei trei voinici puseri IAcri1a la IOGul ei, in degetul eel mare al lui Jivaa, ~i aeesta i!iii veni imediat in fire.

- Cil mutt am mai dOfTTlit! spuse eI ~i S9 intinse, Puterile Il revenirA in seurta vrerre, asa ca eel patru prieteni Incepurll sll QJgete cum sa faca s~ o rnpeascA pe neasemulta Oluun,

ing'hite-tot zlse c-ar fi bine sA bea mai intai toata marea, ca ~ peat} trace toti pe malul ce~laIt; apoi sa patrundA Is oudea hanului imbracati in haine de calugAri. s-o fu re pe zan;}, lar dupij ce S9 Interc acasa, ~ uJT4lle marea la loc, ca, sa nu-i rl"ICIi poata un'T'lAri Ilimeni, !;)i cI1tiar asa ~i tacura,

62

Aju,n~mlla palatul hanului eel videan, eei lpairu a,a~~~1 . c:tlugari se ,oprira, dar Vede-depan'te Ie spus~ ~ OilLlUIl e acasa, Atunei prietenii pAtron. serti ~ lalaounle femeilor. Frumoasa !?edea trista, alat~n de .han. V~zandU'-ii pe calugiilri, hanulporuna slugllor:

- Tumati'-Ie yin in striichinire cainilor~

Decdata frumoasa izbucni tn ras. Hanul se mm: - De 0 luna intreaga e!1ti la mine ~i nici macar

o singurl data n-ai zambil. Te-au jrrl,l'esel~t care Bfa de tare ace~ti calugall'i?

. -,Nu ei rn-au fa~~Sii rad, citul Unorilllvataoei 81 lUi Hutuhta1 Ie dai s~ bea vin, §Ii inca din ce? Din strld'linile G<linilar! raspunse ,frumoosa, rftzand in hohote,

~niat, hanul sAri in sus Ii vru S,-Q pedepseasoa pe Indrazneaia, cando deodat!, unul dintre caJuQilri inhiita un cutft ~i",j tAie ClaptJl. Acesta era JiIIaa~azlJl: 0 Ilua in braje pe Oillun !Ii ie~j in goon! din curjjle palatului. Slugile hanului se aruncar6 Tn urmMrea for, dar, calld ajunsern pe fimdul m~rii Tn~hite-to~ u~plu la lac marea pil'lA la margini, !Ii loli urmiintonl se fnecam, I.sprlivind cu hanul ceJ

, HUbhs - IiIcaoI'll preot bUdlSl.

63

haif1l. rei patru prleteni lmira mal (ieparte lini~titi ~i fericiti im,preuna (:lJ1 Mvestela tor,

Pavestea sluJbaiu1ui eel bun

iN VREMUIRIL.E DE DEMUlT era un ham care ave-a ~apte s,lujba~i. ~ase dimre ei erau vieleni §:i r,ai; la r a~ iiaple1ea era ~ncrezator !i'i bu n. eel §ase Ii asupreau pe sanaa, iar eel de al ~aptelea ~e sareal tn ajut.or. De aeeea oamenll ee purtau f:a;l~ de el cu mare respect ~li-I cirn;teau in ~Q1i felul. Slujba~jj rei rei H pagubeall cl.t putsau pe eel bun ii intil"->O bun 6 zl hotara r~ s'}·1 piarl:Ja.

D ponegnirli cat. pu.turll In fata hanului ~i. carla aeesta ii erezu, to~i inb-un glas Ii ziser'~:,

- CLUtezam ,a~til spune. [umini!iIia ta, ca in iocurile. 00 se cheama Argol vie~LUie~te un mare in~elept IDa.ca vet reu~il :5&1 pofte~ti la curte, 0, mlirite han, veiafla soarta intregii tale' dinflstiil ~i a imp;!!· fiitiei tale. Po.run,~te s~ fie tnimid acoin nevradni:caia slug~. despre care klemai Ii-am vorbil. ~~

dd n-o sa fie lin staresil-!I adl.lci!:i pe intelept, sa f~ pus la cazne penlru nesupilJner·e.

~L hanul i:~ii pled ureehee Ie vcrbele ecestm zavisrn icil. S~ujba~1!J1 eel bu n fu chemat la curie ~i i se spuse rnre 'era porurrca h anu I:LJi: 'n Tli porun.cim sa plecl iii Argo.! dupa Tnlel'eptLlI ace lor loeuri :§i s.a-l aduel la curtea noastra_ lar daea 0 sa v[ifanli el, iti vorn tiH!a ca pul~.

SJujba~ul eel bun pleca de la culfi1je, Lng~n,durnt foarte. Oe sa, t:aca? Daca Ipleca 'in tara aoeea indepaJitat~. rnsemna, in 001 mal bun GalZ. sa piardai mul~i an i, lar in· eel mai rau caz s~ pJara pe drum. Daca nu pleca. nu scApa de secursa cal§ului: M.nul era aSI)fi1J ~i crud. C:u m 0 do1id ea. tat rliu lesea: ~i alia, ~i altmlnteri. Vi8ta tot in primejdie Ii era. .Ma~ bine sa rnor eu Qlnste!·, hotarj el rn eele drn urmoli §i 0 pomi la drum,

Merse el, merse !!iii in ·Gaile Ii apliru hangarirj, pasarea maiastrii.

- Incctre a~ pomit-o? Tntreb~ ea.

- in Argol, dupa porunca hSilllIllI!i, ca sa-I pof-

lese pe Tntele;p'lJul aeelor IOOLlri Iia eurtaa lui. IFiii buna ~i spune-rnl cum pot ajunge aoolo mai repede? - Tn felllli ~stii3 liI-a~B!!i ajungj rniciodata: ArgoM e departe deaid ~~ mUII~i dLJ!?mani Ie H~teapta in

tale! ii raspunoo pas~rea mAiastra. Tu lllsi§ nI.II Ie Trltrista, slJie-te In splnarea mea. ~i au 0 sa te due repede lPaflj acolo.

S~ujba~ul se bucura, sari ln spinerea pasarii ii ea i~i lua zborul.

DeodatA, sub Eli. se arata un cart ell podeebe rosil pe poale.

- A cui e locuima aeeasta? 1ntreba sl.ujba~1J1 001 cumsecade,

~ A IUJ~iloll"1 ro~ii. Arum 0 sa ne I~m in jos: h.ll Ileagll-mi;'l bine cu fraul! ~i irnpiedidi-mi picioo· mia, apoi intra cu rndrazneal~ in eort,

$'i ooborarci. Sllljba~ullegoi!l pasaraa haf'lgarid, iar el se indrepta spre imparatull,u§,ilor. Acesta 11 intiimpint!! eu t:mllla\l'oint~ :!iii-II intrebll:

- Wncotro ai pcrnit-c, tu, cel. care ai pus ~ua pe pasarea mAiastm?

-In A.rgol, dupa marele Tntelept

- Cal'ld vei face' ca'ie intoarsa, sa wei ~i poe 13

noi, spuse 1mparatu! lu~ilor ~i-i d~rui un \l'e~mant rr~u de m~tase.

Slujba~ul fagljdui ca asa va face, apoiindjleca pe !'nanga. rid ~i zbum me i departe. Ca nd S8 U ita

66

Tn jos, vaztJ din IIlOU tin ccrt, dar de ,ast;!;i data ClJ podoalbe albe pe poale.

- Dar aiel cine ~oGliJie~te? 0 inlreb6 el pe pasarea m~ ias"'.

- imp~ratul lusltor albi. Acum 0 s~ ne oprlm, tu Tmpledici!i-ma bille, leagi!!i-mi!. stra~nic !i'i intra

singur latmparat. •

A~!iii flmu. Tmparalullu~ilor albi is:;:i"ln intam~ pinarea oaspet9lui ~1-1 intrebai:

- Incetro zbort, tu, cell care al pus, §.3ua pe pa~ , sArna maiastrli?

- Zbor spre Argol, c:asa-,' pofte sc pe tnletept Is curtea hanului.

- Fii bun ~i treei pe la noi la tntoarcers, ll rug~ trnparatul !ili-i darui un VE:iim§nt alb de matasa SIujba§iul se ir1Voi~'i zburn'l mai departe. Cl.\od se uita iar in jos. v.t\ZIIJ din !lOU un oort mare, dar de ast~ datil cu podoabe negre pe poale.

- A cUi e casa asia? lntrrebc!i el.

. - A i~ratutt.U lu~ilor negri. ~i aici pop patrunde, i. rclspunse pasaraa hangarid ii oooort a'l~turi de cortul eel mare.

Alcj slujba~ul eel bun primi in dar un '!,Ie~mant de aur §i; ffj,gilduincl s~ treacli pe la 'ella lf1ltoar~ cere, mum mai departe,

Zburara ei, zburara pan a ce ziAiilr.a jos. pe pamanl., 0 illl ria ~"

- A cu~ e lurta aeaasta? TntJieoa Sllljba~U~ eel de treaM.

- A Irflillreh.liirntelept, rnspunse pas;ama hangano ~i5e llisa din zbor drept in fata i('Jtmrii.

Sh..ljbi:l~'1 ce~ bun intra inaumru, se lnchina inail1ltea inleleptului si-i SpUSi1! pel'kiru 00 Yen isa, Tnteleptu~ se fnvol sa. meal"gi!i CI.! ella ru rtoo hanului. 5t11ira amandoi pe .spif1S1rea pflsarii hangarid ~i 0 IPlOm1- ri!! Tn zbmuPlaJIDI. 1111 drum treculra~l1ftai l!)ala imparatul 1u,§-iTor negri. Aresm 5t:a1JU de 'Verba. ·OiiJ inlele:ptu II ~i, cii nd fu ta de&pillJ1re. iii :spuse sllJjba~tui eel bun:

- te aceasta laGritll neagra, 0' sa-~I prindl;j bine odata.

Pasarea, m~iastra trecu in zbor ~II Ipe lla trnpararu'l [u~ilolf albL Acesta stat.lll, de i!I~efI'1I€:neai de varM clIlnteleptul !?iui d~rui apoi sl'ujba~l!Ilui tot o i~crit~, da-r de ·wloare alb~. In sffi.ll'it, sa opl'ire ca s~ se odlhneascli!}n la impa.rntullu~[lor ro~~i. IrYIp~ratlll z~bovi ·de voma cu intelep.tull,apol 1'1

chama pe .sJl ujba§. ~H TriH1nanii 0 lilicritai ro~ia, SPll!~ n~ndu-i:

- Asia iilil va imp~inj orlce donil"l~ vel avea. Sosi ~i :zihl!a caod shjj,ba~1lJ1 081 bun ajunse la eurte, iar In~,el.ap~1l.I1 sa .maln! 0lJ hanuL

Slujba§ii rei hainl, Mnd iI vazlm3 Gil. sa tntoarce viu ~i l"IevZlti!limat, be tIildi ~i cli lare pe 0 pasare lllAiaslra, palira de illlvidie· §i Iinc@purA isr sa-i ~P'" teasdli hal'llu ~u i :

- Stapan€lJ porufllooife-i slugli tlIresl eensmriasc! in trei, zl le 0 easa de tuc~~. lar daca n-o s~ fie il1l stare 8-0 f:acli, ucide-II!

$i din nou hanul asculta sf~turilEt eeestor vlcleni , .. I chems la el pe sh.lljba~ull eel de treabit.

- Am neve ie de 0 casa de tuci.hv dau pe ntrul asta un ragaz de tmii .zil's. DB n-o cons:lruie~ti,. vei piliti cu caplI.ll.

S.lujba~u'l eel cumsecade se Tntristiallzind ponmca hanului. ~Ne1erldit om mai suntl Mal pua la tot felul de in()eli"clJw~, care de cam mai grele. !;l,1 pentru toate trebule sa pl~Uesc au caput"

I ~-foni:A_

Mutt limp se jelui ama.ratul de el, cando deodatI. ~~i aminti de clarunle primite de ta imp:1iretii Illl~ilor_

Tnhe timp. slujba~ii cei haini se bucurau dina inte de izbanda lor, In sfi1'1it, 0 s~ putem scApa de nesuteritu: asta, se veseleau ei. la gAndul nenorocirii acesluis: din tueil niei un cullt bun nu poli face, darmlte 0 cas!i,·

in timpul asta. slulba!1ul eel bun scoase IAcri{a neagra, darul tmparatu lui IU~I[or negri ,~, la mie;zul noplii, sa dusa cu ea la lorol undal sa poruncise sa ina'~e rasa cu priclna.

- Doresc sa spa rn aici 00 easel de tucl GU trei caturi, spuse slujba~ul eel de treabll deschlzandl lacnta.

$i - mare mimme! - IAcrita sa prefaclJ pe data Intr-o frumoas~ casA cu trei caturi,

A doua zl, slujbaiul cet bun 11 anunt~ cu :supu~enie pe han;

- Porunca inailimii v~$tre a fost indeplinitB, casa e gala'

Cei~se zavistnici se m iram cum de putuse sl ujba$-ul eel bu n s~ COrlstruiascli un palat de tucl numai intr-o :singurll noapta? $i nu contenira sa sa 11111a de p;!re~i IlIneltiri

70

- Porunceite slugii tale ea, sub pedeapsa ClII moartea. 53 mea rest p~ni!i maine dimineatili de ppte saci plini eu aur! Il sffituir~ ei lpe han, iar acesta sa Tnvoi b ueuros.

Slujba~ii cei r~i iI chemsra repede pe slllJjoo!;ul eel eemsecade ~i dad ura oitire poruncll hanului,

care suns astfel: •

- Maine dimineata ~ adud in palat sapte saGi cu aur, De nu, unde-]] stau piciaarele, itl VQ sta cepuL

La rniezu'l nop~i, slujba.~ul eel de treabii scoase IIcrita aiM, darnl tmp~ratului lu~ilol' atbi, !ii, ridicAndu-i capacul, spuse:

- Doresc d apara !j:spie sad cu sur!

Nu apuca bine slujba~ul eel bun sa Tndhid:a gum, ci.i lacrita dispi'uu tara urmf:l, iar a Illturi aparurA, ca din pam2lnt. ~apte sael man, plini ~na sus eu aur curat,

Dlmineats. slujba~ul eel cumseeade sa duse III han ~~-I ammt~ cu smerenie c:a porunca i-a fost Tndepli:nita; s.aoii cu aur se aflau Tn pelat. Cum auzl aceste vorbe. hanul, urmet de eei sase curteni zavis1nk:i, aJerga acolo unde se aflau sadi ~i fiecare Tnhilta rAte unul.

Slujba~ui cal bun S8 1nfurie_

71

"Deci, de aata storeeau ei pOn.JlIlci hanului? Nu pentru blnele tt!irii. ci pentru f'oloii1lsela lor]" g~ndi el m5n[at ~i 0 poml spre case.

Tntm tlrnp, hanul ~i eel ~ase zavistnl:Qi [~i chinuiau mLlIlti!e, gandind oe s.a-i mal ceara sluj'" bili~lJll.!i eel de treaba. DiElf, cat se sucir,a @i clIt se invo1lrtilil. nu g~:sirli lIlim1C mal ,acatBlii1,

Abmci hQtaliira sa-lsilei3sd sa aduca la palat n~~te IUGruril din ca~e afall" de rare' ~i deesebhe. Din nou porund hanul sa fie chernet sl'llIjba§iu:1 la ~I sl, de fata 'CiJ; eel ~ase ralllfAtAtori, iii pOrl!!l1ci:

- Maine s~-ml aduei sapte drill oele rnai rnlnuna.te IUOl'uU"i din lume. De nu, sa-Ii rei lramiEls bun (h1l' [a \l'i~~.

- Dar sa fie n umai dililtm eele mai rare! ij ~imua isnnul sr.lIJjba§oii c;eil~a\!'is1rti{)i, cere-l irilOonju!"au tronul.

Slliiba~lIl cei de t,reaoo se maniie peste pos.te ~i hotati sa~lllimiceasdi ii pe han, ~u pe 5f~H.lIitDni lui.

ln dimineata urmatoare, slujDa.~u~ oel tum sosl la ourte §oi eeru d. fi'e prirnlt de han ~i de demni~ taril luL Slugile il I~arlt s~ intre in salj,a ~m:n.uILJi Aid IIlI seeasa drill san lacri,ta fO~ie, darul Tmpl!ra-

tutu i I iJ\~ilo:r ro!?iJ, care era Tnvemll Tiii'lir-o basm:a ellra~, D~Ui;~f'id lbasmi.iUa, s!lLlljba~'lt1 001 bun SPUs€: - lata IlJfIi luCIU deosebit T n~u n1ru~ lui SUI'llt.1i'iilpte minuna~i. Deschldeti-o,; va rog, ~i uila1i-vllsfngurL lar apol, abia aUlit,adi!.iug~: .Pedepse~te=jl~

Hanu! cellaeem fnnata lacrija, iar ealsase zavistnid; ar:zamj de, ,oorlolitaoo, 00 ing~mldir,a rn jurnl tr'OfIIului .. Abia ridicll hanLIII c8psooll'~critei, cli ~i sclipilifl ~apte fiIJlgere. iar hanul ~icei ~as@ sh.lii-' jba§:i halni cazUfJi m.or(1 IPS ~OC.

Dupa CiS' sclip~ astfel de hanul eel nesaVos §Ii !acorn §i de sfetnicii 1:lIJi cei rai, slujba§itlill eel nun trai rnai departe, ,Ii ni~tit ~if€ ricil

M~u I ,eel Isn&.9 ~i babe. coo namicli

ERAU ODATA un JmD§ ~i 0' baMI, 18a ba ern, tare hamr.cl" iar m~lIl era lenei;ili lacom Is mancare. Gilland, din toot~ iumna de capre pe care (I aveau, nu le mai rramasesera decat palm. Peste pstru zile rnosul r,e lj:ermina de mancat ~j pe acestea. Acu m nu mal aveau dedit 0 singl1.!rA vacA. Odata, m5a, in t~mp ce beba e~ pl!ecata dUipa apa, mO§neagul

73

tlIievac:a, ofriipsei'i 0 m;3n~, BAtr.ina tare se mail supara.

- Mai bine rnor d'e~t .sa Irr'iai stSlJ eu L1nul ca

tine! spusa ea.

Apo~ lu;!i ugerul vaell ~i pleca in mun~i. Aoo!o at:ama ugerul de coltul une:i stand ~i inoopu s;!l~1 mulga.$i ou asta i~i ~inea zih~re,

i ntr-e bu na zi, b.aba t§,i amintJl de Ilio§oul ei ,i sa foicu milili de el §i hotilir'i sA..!i dlilca ni~te branz:a uscata ~i 0 bm:;ata de unto Se apropie de jurt~, se uita Tni!iunw ~i ce V3zU? MOiU1 ei~edea, tnt-un oolt~ manca ce-nu=?i;i. lEa 11 Gll1.iInca br§n:za~i lIntul ~i rug1 pe funi§o. A~ cli mo~ul nu ~tiu cinc-:i adusese de miincare. [)eatunci baba i1 hmnllmereu. ~f'IItr-o Z1i, insa,~17§i puse in g€md sa vadti cine-Ii aduea de-ale gurii; 0 desooperi pe baba ~ (I u~ri tpatli§! vA~u cum mulgea lJIgeru! agatat de co'itui stancill.

in ziua urrnatoare, in vrarne re baba se eusese du~ ap~, rnosul puse mana pe uger; i1 fripse ~H m~nca. ins;!l ciind se intoarse baba ~i vluiI:J ce-a facut :rno~u~ , se suplira !iii spuss:

- Mai bine rnor decat s!!i mal slau 0 clipj ell unul ca tine!

74

$i din nou babe i'§i lua lurnaa-n cap ~~ plecli de ~IIJI mo,§ului. Merse ea, merse iii iiat~ ca V,8,;!!'u pe 0 st;1ln~ 0 .af'l~Hop~ care tocmai fatase Lin pui" Baba se ftH'i:§'a paflia la ea §Oil sa apucA s-o mullg{t Oar mO§u~ era pEl urmele babei ~i, in ourarnd,-o ajunse. Cine! sesl vremea sa mu~a lar antilopa, baba ll IporYnci ru aspfime m~ului s~ nu face nici un zgomot. r n zad'ar, imii, pentru ca, toQl'1I18i ciind Tncepu s~ mulgal antllopa, mo§-ul il1treb~ 011.1 VOCfl tare:

- Babo, unds-ai pus paslla. CIJ.I care sa a pUG ~nelul?

Antilopa se sperie,Mrl irm:r-o parte §oi pe-aic:i ii fu drumull. 8aba se Sl!~ra, 0 porni mal departs, dar m~ul, dupa ea.

Merna ooba, melW ~ii ee ~ deodat~? Tn fala ei S8 in.:l§lla Q iurUi mare, aiM, inilillntru nu perea a fi ni:rne.ni, dar mancere ~i Mlirtura er:au din bel- 9u9. Baba se mira ~i se puse sa-i 3§.lepte pe sU'l~ panul im1:eL Se I~s~ noaptea, baba Incepll sa ~iIe, dnd, deodaH'i, in iurt§ Mvalira ni~te nare si1lbatioe.

- Ce rnircase a~a ducat? 'il intrebara vulpea ,i lupul pe urs, dall' poe loe dad Ufa CU ochii de as 5- petele nepofliit.,

·75

- Fi8-V~ mila. de mine, ca sunt Olfemeie sihmalil:l!1i ~i neclijita'l m,cepu sa planga baba. Daca vre~i, eu am s~ v;i;i fac <de malncare .~~ n-arn sa vII

fiu IPO\l'~~. .

Fiarele se invoilii §i nu-i f~Qura niei lin tau. Dimif1€ap, nid nlil plecaril ele bine ca, l"I1O!i'ul se~i in:fiintfL

- la .. ti de mancare cAt potii ~i pleacA pana nU fa v;§d fiareile §i nu te sm~ie! Ii spuse baba, Maime in~a pop veni din 'n!DUI.

Dar m~ul oel ~ene~ se ungreule de atAta manrcaf\e~l nu rnai aV!JJ de-lice chef sa piece din iurta cald~ in noaptea intllJneaoa.s6 ~i reee. Baba 1'1 ascunse bii'l9 ~i-i IPQruf"lc~ d taca din QlJra.

- Daca afl~ fiiarele GEl @§:li aiei, de a m;!indoi 0 :sa fie r.au! Wi s puse ea mO§'I"IluL

Noaptea, flarele venirt. acas~. i.ncepuli. sl! rnananee, dar mO~I.d de colo:

-!Babo, hel, babo, mi-e ~lIig~

Cand v~zum una ca asla, fiare~e sa Sllpara~, II trasern pe mo~aifara din aseunzatoare §'i iI n'lilnCilro. Vrura e-o marnance $1 pe babe, dar se razgandir,a:

- Ha1 mai binft, S<ll~m sa ne gaf.easci!i buoate :§i dE!-acurn inainte!

Ih-alim

TN VREM URI DE MULl APUSE lliIiau cloolt prlz etenE!. in fiecare dlminoota e!e s.e spatal!J in aoola~il parau. OdatA, una din ~le scoase din pAllilu un m~r care plutea pefLru I .apei. Cere d'oui1'l, pMetene II trn~rtira irnrre ele. H manGtJ~ ~i dintr·o datil! arnsndoul! rarnaser.3 grele_ IDupa citiava vrerne, In aeeeaii ZIi ~i in aceeasl dJplI, atBt una cat §i cea'laM nA:scur,~ do~ MieU i1ntr-atata de aseman~t:ori unul (';lI altul, ,ca nlei chicH" rnamele lor nu-l eutesu deosebi.

Vremea ~f1'eoea ~i oopiii cre~teau, CUl'ilnd lneepurnsA a.I'erge prin ~dure dl!Jpt. peeme. Pe 001 care aducsa multe pcame 'i1 numir1i Ih~alim, adicl!i .Multe puame", iarmliui cam acueea pUr~ine, iiziserA Baga-aHm, ad i'ea nipiutrne pearna", Dar care dintre el era fiul cereilalte. marnsle m~ !!?tiau ~j niei nu ltJcercau s~ afle. Tralau impreunA in buna pace" de:fjil Bf3U foarta sarace. -

Dar liata ci!iI se intampia 0 nel'lOrOO.re ii una dln prietene muM. Ce;;ilalta, de una srngufa, abla mal pridid:ea ell treburile prin easa. Baielii treolliMi sa,

77

sa apuce de \I'~Jl~toarre. ea s~ aiM eEl' menca~il e U, ~~ mama lor.

Odata. pe' cine! b~ie~~i emu plecap de arosa; veni In C<3S8 lor duhul eel rnu.

- care este flul t~LI, lh-alirn sau Baga-alim'? a intre ba el p 8 fern eie,

- N U ~til!! raspLlfllse ea.

- Hal sa 'le invlit eu Gum :s.a ~fli tare ,e 'CoLI ade-

varatif~ul t~u! 1i propuse dubul.

La inoepuHenneia nlel rill vru si!i alJdai d,e una ca asta, dar. dupa diil:eva zne de stanJif'lte .!il~ amenint~ri, se 1illldiJJpled sa-l asoLiloo sfatul,

-Ia un ac rJI1are ~i" cand se wr1inh:rsrce' td~ii6ltii, rprefa-te cii te-a spueat Ile$inul, 11 spusa duhul, 1;;3,1" dmd te vor lua de jos ca sa 'lie a~eze pe pat, in\eap~--il CIJ acul pel acela care 0 61 te trrn. de umeri, Dad pe ~ocu'l intBp~tl!riv 0 s.a-i apare o alunit!. tnseamna ca el III fi ul1taUi.

Femeia 11 ,asculta pe duh ~i 1fiicu lntocmai precum 0 inllatase ell: ~ua un <'.Ie ~i, ell ~:uj~n mainte de soslraa copiilo.r, se il'llil1se poe JOB, III u~ lurtel, V~i!!indl·Q ca moe in nesim~ilre. fijj 0 luara de jcs

. ~i 0 asezara PEl' pat Tndat~ ea il ~i 7ntep~, pe eel care 0 linea de umeri, AlPoi se faclJJ clL-~i ",ineln 'lire, 'd,scl1iise oehll ~i '!(azu Gill, la clilP-~taiul el, S~

afla Baga-arim, liar pe marna !ui sa MsfL%ta o alUlnita mare. lnoopand din olipa eceea, femelaIl dadUi fil.llull ei bun, Baga-al~m; bu(;a~i~e oele mel gliiS .. toase, ia r orian u ~ui I h·alim I(II.!! mal ce rlimitlilea de la masit

Odat~. P€ dind se afla la vanatmue §i s~r~ngea sagelil@, 8aga,"\alim z,§ri niste milirul'lttii€l' anrncats pnin preajm~_ n Ipovestifrallel!Ji sa!IJ De vilz!lJse ~i nu-si crezu Ur€lOOillDr cane acssra li raspunse jeruindu-se:

-eu siguran1:i ci!i aeeea ,e rnancarea pliegatiUl, pentru miM',

La fel de mare-i fill mirarea cilnd malca-sa ii dadl.l acas.a 0 m€ln~re gu.stoosa, nar Jui Ih-alim Ii puse in fcalll toorJai aceJ€! marunfafe pe care rEi vbuse ell"ll'\ali inainl.e.lBagar-alim sa manie" 9rt1ncli f"arfuria CIlJ resturHe acer.ea §i-i dlidu flrateru~ siliu propria lui mfmcallie'; larel manca tot c~~i gatise

maid-sa pentl1u ea. .

in dimll'lE!ala urmatoafeJ cane:! flfatH (I pomlm din nOLI 131. vanMoare, Ih-alirn spuse:

- Mult mi..e jale s~ p!!irAsesc locunile de b8::?tina. dar n-am 00 face, mal blne' plec de bum3 voie dedit s;i!i a~tept pifln a ce '0 safiu izgollit.

- Daclt e sa pleci, mai binesil pledirn tm-

preuna! gi~sui 8aga~lim.

Dar lh-allm ii raspunse:

- N-ar avea nlci un rest, Ramal cu mama tal $i se iir:ldepart~ in galop_ Sa apropie in goana

de tarm ul m~rii, unde pa§otea 0 lu rma uria~". ~i-I intreba pe plstor:

- A cui tunna 0 pa~ti?

-Ahanului.

= ~I unde locuie,te hanullau? _ Pe celalaU mal al marii.

_ $n Gum !r@ci dincQlo ditai tlJrma?

_, Pe fundul mtiriL Ajunge numa: s~ spul: "Mare, da-te in laturi! .... , ca ea se ~i fe~te ir11r-o parte din c:;area tao

- ~i ce faci 'cand ajungl eli runma acasA?

- 0 parte di n vite Ie' ~eg la iesle, jar pe oe!e-

lalte le impiedic. - ~i apoi?

_ M{lnanc hussm 1" beau hlaram2 ~i apol rna pun

pe dOrTli'Lit_

, Hesarn - ~J1l ~ dn CBlITlIII:. ;! lrI,iI!I'iIi!'I - lBpIe lied. Indoit c:u 1P!

80

Ih-aUm se imbrlu:a ell Zdr9i'1~ele piiswrului ~i trecu tlJrrna pe limml dim pot rival. M<!I na turma ta load el, leg~ 0 parte din vile, pe celelalte Ie impiedica ~i, fA~ndu-i·:se foams, i'ntrn in palat, Acoln fu cat pe c.e s~ nimereasca drept in latacurile hanutui, cand di{tdu de o._afuri'sita de ,sijLJ'jnic!l.

- Ce-i cu tiine, prapadilure, n-sl mal mancat husam §i n-al mal baut hlaram, de dai buzna? ll oc:arll es.

- Am mel'S mllita vrerna pe camp ~i mirosaa ap tal\e a ceapl, cA rn-a venit ameteala. F[i !lllna ,I spunEI-mi, rogu-te, lJn.de gisesc hussm i'i hiaram? spuse Ih-alim"

_ - Du-te 18 buc~t~iie! bomMni slujnica., lh-allrn se duse aco'o ;ioi rtmase' l;lng-a U~~, in a§teptare.

- Ce-ai patt, !"lestl1iio5u Ie? ,strigarllia el sl ug ile, De ce n..ar mi§nc:at husam !Ii n-.ai b~ut h iaram pAM arum?

Din nOLI trebul sa minta,

- ArQI 10st pe earn P !ii mirosea a~a de late <I, ceapc'l, ca rn-a apucat ame,eala. Da1f,..mi mai repe-

de husam ~i h iaram, •

81

· .

SIu:gile ii daduri!i husam §i hlararn, iar sl manca • pesatlJrate, b~lJ~i apoi pled! st.'"§i ca:L1le LUI loqm

de dermit, .

Ham.d E1ce1a 3vea !i'i':'I,ple fiice. $ase dintre ete emu mantate, iar cea mail mi,oo nu. $i s-alntarnplat. cli a§.EI-Ziisu I pastor t-a p1acut foarte' mUI~ fete i eela i rnlc! Tn cat han ul tfe blJi s;'li,,:;;i cslce pe I nimA §'i s~tncuvHrI'teze casifdoria lor.

Orept zsstre la dii.idu 10 iurta vecha, ga'lbena, :!ili

ciiteva ~oale pr~pad ire"

in herghelia harusul era 0 ~a;pa MIta~" in fiecare an fata cilte Ulil manz pe care, de fiecere data, i"l, rapes hangarid. pasarea maJastm_ Arum se aprepia ~ar1i~i sorocul ea iapa s;!i fete. ~il ~1 ~ase ginen al hanului, hot!rora sa ~ndeasca pa~rid =ili s-o omeere. Afland lucrul,aoesta, ootia psstorutlui se duse la han §oi-.i spusa:

- B'ribatu I meU vraa ~i al sa pand'easca pad~ rea-hang ariel,

- Bine, seinvoil han~1 ~t-i d~rui ~stofllJluj Ulil man.ZSU r, de un ail. ears se taffi \l'61rlllc poe la COO'da herg heliei.

Ih-alim 0 porni 11n galop Pill pa~un.e. iar co\nd :se lAs~ saera.ae culca, eei ~se gi.neri a~ hanului SEl a~am mata ill jUirnl hergheliei. TooUi noap-

tea nu lipirn geano!!l de geana, lar spre diminea~ cAzura GIJ totii infr-unsomn adanc, Ihralim sa trezi pe la revaroahd wrilor §i,i vazu cii lapa cea ballah,) fitase un minz. Doodat;!j, de un de - de neunda, a~ru in zbor hanga rid, pasarea maiastr£l, inMta rranzu I ~i pe data se fEiru nevEizuta. Sage~I'e trase de Ih-alim in urrna ersmulsera cateva perle dilil aripile pasa rii, $1 retezarlil vArful cozit m~nzului, 1h-a1J'n ii§i mllse prada ~i 0 duse acasill OOIiei sale.

Cancl se trezlra ginerii hanului, v,a2::urili ,CJj tapa t.llase' manzu I, da r clio aeasta diBparu se. Ad unara penele care rnai rilmlilsesera, mersera Is han ~i-I min~rn, spunal1d~.Hi ~ s-au tuptat CLJ pssarea dar ~ le-a scapat.

Hanul all" fi darn sa-l lrimita in LJrmarirea ei, dar fata rea micA il ind uplaca pe tali; I s i'liu sa-l Incredinteze tpistorulu i aceasts sa reina.

Ih--alim puse pua pe manzul rei sur~i 0 pernl la drum. CuriiM, bietlJlui animal ii se' sleilil pu!erile de tot § i se o pri.

-A4teept~-m~ :Bid. spuse Ih-alim, dandu-se'jos din ~a, mai departe 0 sa mer'g singuw;

Dar iata ca manzul eal fistovit se pmfacu ceodat~ tntr-un buiestra~ de mai mare dFagu~, gata

tn~euat, cu un arc ~i 0 to~ba cu slgeV aliimale de dblaTlc_ Am m putsau merge imprelJ!l~ rnai departe.

Ca_l1d ajulI1se la iZ\I'oareJe paraului lunde auzise el ca nangarid i~i adap!:! call fu ra1i , Ih-alim hotari !Sa se asounda. Nu d!Jpa multa vreme, pasarea m6iastr! i~i mana hsrqhelia la ad:!lpat; dar caii sarira afat:3 <li.n ap". nechezarA ~i SEll ridicarain dOjJ~ pici os re .

,iCe-o. fHn a~il?'" gand i pIlMrea·'hangarid. a p~ecam:llJl-se d:s;ii::l;Upre p~r.1lull.li (;a,.savada, mal bin9.

Tn aeeeasl clipf'i, Ih4'l.lim 00 pr~v~li in spateie' ei, 0 lega ~i ,0 arLlncli peste ~a_

- Crut~-ma, vointce, ilrugii pas~rea §-i 0 sate slujesc OLJ dreptate;i credirllta.

Ih-alim de:zJega ~asi!iflea, dar nu~~ d~d'iIJ drorTlul, ci 10 Ilia s-o cuca hanului, i!lfilpreun~ eu hergliielia furata_ Deodata zan printre ceilaltj cal run trmanz de un an. cu ccada rerelata_

- Asia; e chiar manz!IJ1 a carui ooadli am. rotezat-o eu CYt sa,geata! se bucunli Ih-alim~it 0 pOfiii cu iutealli mai departe,

Dar, deodata, ealul vel frumos ii gnlit cu glas o.m~n.MC:

- Ca nd 0 sa treoom pe 1:8liig~ lal:iara ,CtJ mnatltor tali, ace:;!tia ali si!! te po,ft.eascli in eert. IDU!pi9 ea

. ", .

intri, ai grija sa nu fa aiezi pe 9itemutul rmund ~i verde, iar dac.a~li dau ceai dintr-un urcler, i321 nut bel.

Dupa un timp, in deparnare se arata, intr,arlevar, aihJ~1 eeter '§lase ollmnati. Ace~tis ie~ira YnYntIJmplnarea ru bedeniei lloi' ~ i-I paRi ra in iu rtiii, -~tu:~,..'te! fIi spuseril ei p;\storu.llui ~in aratarill un a~ternut rolundsl verde.

Dar p:astorul cootinl!~ sa stealn pitloare. Atunol adus.er~ cealuL

- Baal ii spuse.rfi, Guml1latii_

Dar Ih .. alim wefuza cu politete. Atunci ei Yi tumara pe g.it cu de-a sila caleva pic.aturi I din care el ameti atal de tare" incat ca:zLl drept pe asternutul verde ~i, tn aoeeasi clip~. se lre:zi pe fundul unel gropi foorl:e ad~nci. Dupai 00 oastuoara eu un pietroi mare, 'gjnerii hanulul t~IMlifi!i asuprs ~ril-hangari d.

- Tn I.§turii ttl \l'O~! SPUs€ pasarea cu gh:Js arneninti§ltoJ, d.i de nu, dau [)I data din alripi ~i vo3 arunc drept In malb.d ooruli!.!i.

1 Ail - mlcI! 8f!3zer>B, B~'1'!d m.31 ;;au mat multa iul1e .

85

5periaj, gineni hanufui I'!isanti pasarea rJ"J.Iiastltl in pase ~i se apropiara de blJiestra~i.Il eel mil"lunat de frumcs,

- Da1i-mi pace, Ie spuse calul ameninVlilor, di de nu, 0 sa stc!imesc un pr.af mat de des, ca 0 sa vll rnabu~it~ cu totii.

~arasind pasarea ,I bllliestra~ul, ginerii mllnaral catre cunea hanul.ui reslul caner, lar credineio~ii prieteni ai lui th-anm, pasaraa-hanqaad ~i buiestra~uJ. sa apucara sa dea ia 0 parte bolovanul uria!ii', prfu."alit pe gura gropii_ Doi-trei ani trudira Eli piin~ iZbutira sa umaasca pietroiul din loe. Atunei calul eel or,edlncios se las-a in jos CIl.I ajutOful fraului ~H scoase pe Ih-altm Is 5I1Jprafata.,

Inire timp, rei ease gineri ajunsem la nan §i lince-pun!! s~ se lallJde ca au omof.~t pasaraa-hangarid ~i au adus lnapoi 1.o1i caii fura~i. Hanul S9 bucur', ii rnsplau pe mim:;inOii ~i hoteri sa dea in an stea lor 0 maM petrecere,

Dar iiat~ ca lesl in fata fiica lui cea mai midi ~i-i spuse:

- Acaasta petreeere trebula faout?j in einstea Mrbatului meu, lh-alirn, Daca nu creZli, prive~te: de unde am eu lPe!nele p~s~rii hal1garid ~i firele de par din coada rnanzlJlui. pe care l-au adus gi-

86

neni tlii eu herg helia? Ce,l pe ca re il CruZI p~sto r 8$te de fapt un voinlc vit9SZ pe runns lb-elirn, PoRinceite :s~ fie ca utet, taUt

- Bine, sa a.~tepti3Jm zece zile, iar slugile rnele sa-I caute! 1i raspunse hanul.

Treoura, zece zile §.i lh-alirn inca nu se ar,~Ua&e. - Bine, Ill1.ai a~teptam Intel dotJazeci de zlle, sa Tnvoi hanul.

Dar 1recu ~i acest some, iar Ih-alim dU$ rtlmase. nu sa mai auzea nimic de el, Toti 11 uitara, numai fBta, cea mic~ a l1anu~LJi nu-sl plerduse n~dejdea de a'-§oi revedea barbatu'l. Tntr-o bun' zi se porni un vant putemic, iar dlnspre miazanoapte sparu un nor des de prat, Hanul Q chem! pe fata eaa mai mid, ~i '0 in"'eba:

- De unde s-or fi stAmit pratul ~i vantul asla?

- Din ceo s-a stamit vantul, nu !ii'tiiu. dar praful

e de la copitele calullui baroatulLJi meu.

Dintr-o da~, ('II umbra uriai~ acopen soarele.

Pasarea~hall'lgarid veni 111 zbor deasupra curtllor hanului 3i coborl li!inga luna cea galbena $1 jerpelit~. Dupa un timp, lang1i iurUi opri un volnic, clIlare pe un cal nemaivllzui de frumos,

Hanul i!ii dMu seams ca fata lui graise adevarni §.u facti 0 petrecere mare in cinstaa lntnar-

87

Genu lui Ih-alim. Ciit despre eel ~ase 'gil"leri ai so'Iii, ham.ll porunel ,sA fie' Ilega~~ de eezne a sese cai n arai!la~i $i aae~i:a sa fie 'goFlil! in toata oele, patru v8irlturi_

AstffJl pierir-a ginerii !lEi ra~. iar 'Voinrrui ce~ viteaz, lh-alim, ajunse han ~j: .. ~i dusa kaiull mai d'epElrte, in p.aoe ~ifencire. -

UN GOSPODAR 8vea un taLif, Tn 'fiecare teamn~: tauRJ'1 '0 pomea singur 109 rX!~unat. Acolo se odihnea bine, punea zdravan grasime pe 191 ~i, de cum cildea prlmQ z~pad~.se inl'orcea jar acasa. Gospooarul111 indrtigise foarte Imul~, ~H ~bda teats tcanela,

Odata l1in sese ~i sa facus;e ta re frigl.

mCu sigur:an«l C'A murullll1€!u S~, ~ intors", gande.al gospodarul §li arunM 0 prrivi re mara. da r ta u ru II nu se vedea nicilier;ii,

..In fiecere an fAcea caie iflL-oarsa [) data cu prim~, zapada,. aeurn re-o fi cu el? se Imtm stA-

panul. P.arcl!! mai ie:ri·sear.i§J fu~sese zaril pa rnuntele dinspre mlazilnosple, la sa mill, due ,sli v~d da~ n-o fii p~it ceva. ~

Gosp,ooaruI11~1 ILI~ PUiC3 ~i pornl lin ciutare~ taumllJi_ 1111 drum privea ager 'in tosfe ~r1ile ~i cites urmele de pe z~pillda. proas ~at cazut~ - cum rae to1i mongolii cand i€s din casa, Ei @ra!IJ tare price~u~ ill a ghici cine trecu5€ p€ aeclo, Urm€~e dueeau din munte spra apus ~i, de Gum le vazu, gospodaru! iliii dildu seams d'! laul1Ul fusese urmirit de rupi. Ele 11 dU8eM pe crescarorul de voo pam::ll la tarla. lui' de iiarna, Aic;ise afla un §Oopron goJ. in care se ad!posteau oile mal pr;3ipacme_ Unnele se opreau b!\llsG In dreptul ~pronului, iar usa era intepelillt~. Gosp!:)darul se mira, se clitara pe a.coperi~ul ~ptoll1ulu., fb 0' gal.!r~ in eI ~i pnvi TMuntru. L:§ng~ pe~e~ din stanga s1<'llea taurul, proplit bine in U~6 care se desehidea inauntru ,i priveafioros in dreapta lui. liar acole §edeau §ap~e lupi. ranjindll-ig.i coJ~ii cu unaer abiitult: pasAmite, t~ Liml 1i prinsese in ca peana,

GOl$podarul stJri repede de pe acopa rri~ §Oi in-, lepeni blne pe afara usa §iOpronul'ui. Apoi S€!l clitam din nou pe aooperi~ :!liliimplJl~ca pe totl lupii. unul dupa aI1L11. Dupti acsea secaae ~.~ taUf'1.1iI in~elept

din ~opmn. jl.llpui Dei §apte lupi, Ie agata pieire de ~aua eaJU:lui ~i se intoorse acasa De afunoistapanul taururui trai iillfiitit ¢lrI~ la b~tranele·.

Aravgar-her, caluf cellute

iNI VRE.MURILE STRAVECHI, poe pamfmtwile cneazulul Aghi-U~.zen. trtlia un Ctescaro!" de vite pe nume Gombo. Dar, de~u era tare s~rac, nu cerea de pomana, Muncea zile tn ~[r ~i au mare trud1j RlbLrtea sa, 0 sooat.§ la capar. Avea 0 sil1gura fiic8, preaiubita ~j Msfatp,ta, dar' defh1!apta, frumoas~ ~i namica" To~ eel din jur nu ~tjau cum S-Q mai laude. Fiies lui Gombo ll plac:u nespus doe mult bogiUa~ului Balbar. Acesta veni Tn aJlu! lor sarao, de~i mal inainte nu avea de-a feme ru navoja§.ii, ~r 00 peP pentru Jiul duo

Dupli cMe~ zjje trimise - dupa 'rom era trndjiia - pretid de discumparare ClIvenit., ta Plunta, B.albar pottl murp oaspeU ~i fa(;u 0 petrecere stra~nlcli.

Seara. mama mirelui ~j mama miresei se ctdcara in iurta tinerflor casaton~i, ea sa cerceteze

•

90

dimineala dacll tanarn nevast~ se pricapa sll fiarb;!i eeal ul. _ . ~

Nora eea tst.eata a bogalai>uhJj Bafbar Sr1il scula

devreme, !r1ainte· de r1.isMtul soare,lui,. LiOi p~s~ toate podoabele, a~ cum eerea ObIGeIUI, !§=I !e~!

~~~. - . .

.Bravo, fata mea, te-al :sculat in ~ori[U ,se buCUM mama fetei. iar seacra gaMi ctJ ciudili: ~Ce-o Ii apueat-o de s-a. scu~at eLI noaptaa-n cap'r

Amandou;1l fiemeite i~i dadura cu ~rerea cA ta~ara !'levastal S-Q f (jus slA dee la 0 parte ~&u1Ii§toarea de fum, dall" ",re-mea treeea :!iii aa tot n u sa

tntorcea. .

- tlnde a disptrut.? 'i'ncepura sa zicli ~e dou~ marne ~i' hoUirara sa i as~ ~i sa "~di1 ce-i ::u .ea.

le~ir:a din lurta ~i, c~nd se uitar:i mal b!~~, tan~ra nevasta se afl:a poe malul drept al ~uIUj! unde se oprise pentrul ncapte 0 caravans, ~I v~r~ bea ceV61 eu c.aravangiii. Apoi mal vazu m c:u~ I~I ecoase inca!liirile, I~i ridicii poalele. imbr.~~mrnlll, trecu apa race a ra I,J lui prin vad, i!iOl potri~1 pod Q3- bele Is lee 'iii se intoorslll Tn iurta. Apnllls9 UJ~e forul, fierse un ceal gus-tos iii Ie poffi cu plecac~u~e ~ mam~ ~i poe soaera sa"\l baa. Dupa aceea Iii trazi so1Ul ~i -i spusa;

91

~ ~t.iu ,ci'!li n-o 'Sa fadintotdeauilla c8"-tispun eu, dar dOriil1ita asta trebula s! rni-o indElpline~u nagre~it- Du-te chiaracum la C<1row.sngiui de pe m:arul dreptal riuJui §ii ClH'I,paM de la ei malilmi eel negru de un an,

Sotuli:;;i, iubea a~a de tare :SO~i8. ca mJ putt! s~ nu-l 'facli pe plac .~~ sa Tndr,epta spre m.alul drept al riLului_ Aoolo vMiu un mim2. deselet, negru ~1 zba~it_ NUl aves n toi ,oLnt,\ij~are ca II umea ~i nidi

,0 cu loa I'H mai acat.arii. _ -

- Vreau sa cumpar acest marnz! lespuse bog~,~ ta$ul caravangiilor.

- CEt vrel .sAfadi cu. el?s€: mirara ei.

- Am un oopil Cl.I teene, canna-l place sa sa

joace cu anirnelele, raspunse eu trufie bogjta§iu'l. .Atunei caravangiii ridicam pe lac prelU1I;

- Daca vrel sa-I eumpert, oa in sChimbul lui dou61epe.

- Bf ne ,.se invoi i::u)ogala§.ul, dar mai Tntai trebuie sA m~ sftituiesc cu ai easel: sa-i spun marnei ~i s~ 1ncerc SF{) indupl'ec pe nevast~-mea.

Acas;!l ti sp!Jse neve:Slei sate ca n u va cumpafa m~nZl.llflindc~ eer pr,ea mull pa et.

, Nevasta~s.a se supara §oi tncepu sa pMlil'1lg~. - Nu saraoe!?ti dlaca dal doua, iepe pentru el!

8og~t8i§.ul se duse atunei sal cearGtsfat parjn~ ~Ior, D er aca~tia S9 sup~ m Ii 9 !I"OZav j)e m i reasa eea pn-eterntio!;lsii

- Ce mal fata~ epuneau ei .. Nrc! n-a intf3it !:line in casa noastr~ §i voroe!iw del cumpartitllli!~

Atunai navasta cea_tanara e roga pe mama ei d-i cum,pere, mAnzul ~il acessta r~ Tndeplini mgilimmtea. OupA trel zHe veni~i taMil el s-o vado§ iii, ln aceea~i zl, palitJ,Vl se p:regatir1i de placareacad, hotarand sll fa eu ei ~i mi!lnzul, Atunai tanarn nevasta li11cepu din neu sa-l mage pe oo~lIIl ei;

- G§nde~te-te numai cum Q sa nnergi la nadam1? Sa te lupli nu §tii, sa tragi cu ercul nu ,tii, iar caj d~e a lergihi n-ai. N u te zQlarci Ia doua iepe ='ji oompar,a mimzul aeela de la parinUi mer.- Din el va i&iii IUn cal mlmJnat

De asta dlat~1 s01u~ aOOJIUi pe nevastA-sa ii hotari s~ cunnpere marnzlIJl. Afla nd aosaste, parinlii lui sa supllrnm mai rau C3 prima oari!.i ~j se repezrrtj la nul tier >(lU oesn;

- Prostule ce e~tjj n~UlfietulE!! fp la§-i navasta mli sa suietn cap!

- Ne\fasta-mea zlea ca din ell o:s~ iasa 1..9111 cal bun pentru atergari1. o tinea pe-a lui flul,

- lute ca vite~ul unui ii:u::' Uriit animal, numal clnste 111'-0 sa-ti faca'~ ill luau In ras taiGii-sau ~i malea-se.

Dar ful nu-l asculta, Ie dadu secrllor doua iep€! ~i m;\jn~ manzlJl m he rgh elia sa. M~nzullr:al1filaf1l€a rnereu in eoada hergheliei ca un calne, :§i foarl:e Gurilnd nimeni nu-i mal dadLJ niol 0 atentie.

Trec:ma lama §-i primav<lra :!iii veni vam. Se apropia ,ZliuSi nadernului, Oarnenii uru::e~sera sa-$i

prtnda eall mal repezt .

- Hai so!1i priponim ii m~nzull t'lootru!' iii spuse fiica lui Gombo e.otului ei.

Acesta prinsa manzul ~i-I priponi. Mlilllzul nu sa schimbase niciCli m: avea acela;i P~f latos ~ z:t::.arlit. - 'LlJa~ de aid animalul asia Ingrozitor1 Ne face de r€is! incePIJFa sa tipe parin!ii.

- Sub un strai modest se poate 8sounde '0 ini~ viteaza, iar dintr-lun rnanz nearAtDs rnaoos'l.a pcate i~i UI'II cal blJn! le rnspundea fata eocriler ei,

Plin de rnanle, sOO'UI dez:l,ega mllIilZ~I~i-1 goni, dar m§nZld 59 tntoerse §ol, zile in ~ir. stMu 1<1ll'lga pripon. Cand tncepu pregA~ire8 caller pentru alerga.ri~nLc:1I!lnul din cop1i rlU vru s;l~IIn~leGe.

94

Vremea. traeea. Veni samatoarea. Tinerii lnsurAlei placara ~i ei w mmgullor: AJergi3nle iru::epurtl. Sooi ~ rMdl!~ caib"deoo ar!i, F'1ICa lui Gornbo ll dartl.i unei feti9 sarf"l"llane dintr-un aU aunOGcut inelul din deget ~i 0 himises:a, ia, part,e la a lerg.an. calera ps' manz~1 ei eel "alas. I~r ea I T"rflpteuM CU s.ctul ei, o porn! spre locullJnde se lncheiau alEirgari la, Acolo 58 il mnse.se 0 multime de ciiteva, mii de oameni_

- Se apreple, se aproplel incepu sa fmEimate multimea.

Micii cli12ireti 'goneau $co~nd ~i,pete ascl!l~i~e, biciuindu-i<1 calf ~i Mic.!nd noo aJbi de ooIb, M@lnzul eel zbtirlit ers al iaselea in rand, dar ouraf'lid In~ cepu sill, l;I1irgeas~, pasut CMre sfill'aul alergArilor, ajunse ill rand Ci[J eel care eta in fruntea tuturcr cailor ~i apoi ehiarll tntreeu.

Tlnarf insuratei i~i imiboldira caii §ii, plini de bucurie, 0 pomi'ra in {Jalap in Ur1'l'1i3 krl,

In jUf, numai daspra manzul 001103,105, care gaIcpase in dreapta, se \1'10 rbea, -r nvingElitoru Uu condus spt9 001, 3ptOt T1 slropirt. au ctImas 1 'iii .. I'1idicam frAul in :SU:S. Galld incepu.ra si!l-i fr,ece ptelea udo!

95

de sudoare, ~rul negru 'ii .zbarUt dizu de Iia sine ~i man~u I se prefacu trnr-u 11 murgl rnl nunat de fromes, de un negrul stJraluQitor! I se diidu un prsrnlu mare.

- Bun cal! Illauda!F8 batranii pe invingi!ltor .~illi pusem'!j numeie de.Amvgar-liler. adicli Fraul~-de-aur.

De etuncl, Aravgar=her a ca~tigat pnmul loc la f~care nacam ~i toti 0 l;!iudau pe tan;!\ra nevBsta, care n cumparooo. ler bogata~ul Balbar, care pallia atuneln umilea ill tot felul. H dilid'u in 'gri},a de aiei tMinta n umal e~ alegerea cai~Dr del alergan, ~ii astfel herghe!ia [!lJi se urnpl,lJJ cu ,c:ai iljJ~i. indi nlci unIJ11 dirn1re ei li1u-1 putea ilrrtreoo pe Aravgar-her. EI pastr~ prin'iulloc la irlirecerile a 'isptetinllJtl!.nt mal blne de doul!\zeci de ani,

Anii traceau, mmgull ilffibMrtlnea~il puleri~e ii :s:dideau .. [Jar diml Balbar~i f1ulluJ prindaau call eel iuti ~~-i .Iegau, Aravgat-her venea ~i eJ, din obi~nLJin~, la pnlpon. in timpulpregatiriloi el galapa ln urma cailor, de~j nimarti nu-l mai lncAleca.

Odat\, pe caM dueesu cali Ie ob~nuitul nadarn din ~nutL!1 aoela. Arnvgar~her 0 l'uB, poticolnda-se, dupa el.

- Mu rrg ul 1ll0000tlfllJ s-a prosut de tot!SIJ!JI se sta.. pan~ §i-I izgoni.

. Calul gemu putemic~i din oohi ii C'_m:iere.l.acriimi. APoi tot 0 100 iar. ~m1ic..~ooWc, Tn urma sttipanului. - I a-I CII..I no l, de ce sa..iJ jig ni m? II ap.§ra nevasta bogiitaiului.

So~ul n fieu pe plae, ira se cl!p.M,tn.d lpe ~pulll11l lVa\lgar-h1!iH~i f1lu~ cu.ella l1Iadam. C£ilild ifncepuli alergarrie csser b!llmni, Al'a\l'gar-herlgaropa ca §i rrel Inainle irn fruntea tultJror. Dar; deOOata, unul din c;;Ili lui Balbiiilr 00 sili sA-1 ajllng~ din dreapta $i Igalop~ un timp in rand CUI e1. ln cele din urmo!i izbuUwtu~i sa-lll"Itreaca pe Aravgar-lier. Arsvgar-her MoheUi putemtc,n apuca pe potmm lc eu dil'ltii de ooacUi ~i In aoeeai'i cli~ sa prtibll~i 00 zgomot la ptimant camenln alergarlt strigand ~tre el. Nevasta begjta~ufui Selbe r se aroncii pl§rnga nd de gAtul ca lului ei. MUfgul gemu inoet~i se stinse. La dorinta tuturor eeler de lata. premtul fu dat pen1Jru uHima oara jllli' Aravgar-her ~i lnrnanat stapanei lui..

PeAravgar-her iI ingropara, in stepa Galbellla. unde invinoose· el prima (lara la nadam- lar Stepa Galbena s-a nll..lmit de a_tund Aravgar-mr. $i mll!it8J, m.dlJ.! vreme, Tn pqpot"s~a tot isilonsil: des,pre eeeesta Tnt&mplare.

POVE~TI TArAJRE

Voinicul Geantemi r'

TNTR.~UNI SAT oal!"e'CafEl, au trait candva un unchia,l} ~il 0 m~tu!iia, - earneru hamici $i bunil~ sullet. teeulau balranfl ace~a la rnarginea sstulul, Intr-n casa mica ~! lipita ClI pamant. NlI ffu::eau r.8Iu nim~nlI.J!j, traisll in buna Tn:telegere cu vecinii, iardaca aveau cum, erau gala sa ajme pe camenti mai nevnia:;;i de~t ei.

Ajunseril bietii de ei sal'~i tn!iiasca, ~oote. ~Itimele zile' f!l.rtI ca sa 5i~ caldura unUl ghlSCIor care sa I.e fi spus mama on lata_ Sin,gura dQrinta a batranilor era ca sA aiM §lj ei un ropil, macar aeum la Mtranete, un copil'care sa le aduca in casa vesetia, gonind ~ristelea amal11 din 5ufletele 1m. Sa mgau [)omnului, ~i dimilflea~a, ~i saara la culcare,

lata eli, intr-(ll!i, la casa acestor oamsni poposl un blltrtil"! slab !iii zdrenFims, care Ie Gem 'gazdu i re

pentru 0< noapte_ .

Boral1, caei a~ se numea unchlasul, II pnmi pe aeest Mtran in cass, Til ospata cu eEl: aveau ei mai bun, ii eMu sa hea sa imprieteni ClIi drumetul 9i incepu apoi slr·i$i descarre necazul ce Ie ln-

funeca de a.tata vreme ch~purile. -4:

- Batral'1E!, batrar.e, rau am Bijuns !a Mli n~tri, Ii SPI!.IS9' Borali. Uite, traiesc laraga batffink:a mea Kanibek de multI ani, suntemslnguri, sinqurai, nu 8Wm ~i noi un suflet de- copll Cl!I care sa ne rnai luminam 161 fatii Ne este foai1e greu, rlJbd~m ~i 8ftepUim ca poate, Intr-a zi, ne-e rnilui Domnul ~I poe: nei cu u n f~t

Drume\lIl asculta ell luare-aminte vomele b~~ bim.dul. Dorif'ld sA-i lispiliteasca pentru bunatatea cu care fusese primit, drum.elul fi spuiS€lla p~ecare lui Borali:

- Ca, sa Ii sa 1mpli neasca dorinta, biltJ'ime, iaca Une de I a rrH ns Uri ~r. Sfl~ mtinluiJci fmparpndu-II cu btitrarna ~i sa 11U1 va pierdeli nadejdea.

ApOl t§-ii lui limas bun de la ei §i se fa.CUi nevlzut

I

99

Le pl~cu batriinilm cuvintele cele inteiepte ~1 b~§nde' rostlte de drmnel" Faou:ra intoomaj eum 11 pCDv;l!ltui&e, iMancara daci ma:ml $i incepura sa a~· tepte, speraflld inn -0 minu ne.

$i vremea trecea ~ i a=;;a au mai tracut rnu Ite 1:ile panA ce Kar!ibek aduse pe IUli'l'he Lin Miat. d'ra.g~la§-, cu fata imbujor;;l~a ca bujorul de mal, B~trn,nii nu m8r;,lUleau de bucurie.$i vednji au lua1 parte la fericima tor, Par[lllilor FlU le fu' greu sill-i g~see~cli ~i Lin nume, ~·au spus Geantemili,

Dup~ oe se f~cL! mat milificel, cam de a1l1lci-.~ase ani, ii IU Imi pe tOl~ pri'n iste;,imea ~i curajul saUl. Copili din sat vedeau in el LIn bati!rt drept, gata de lupUi pemru adevar, saritor la nevoie, De: aceea in sat em Tndri\git de top copiii"

Geantemir iu bea muJt caii. IBarar.. vazand aceasta dragoste a fiul'uisiu pe:ntru animale, agon[gi csva ba.ni ~i n a.Jmp:luil 01 iapi§. FI.icaul 1<11",;] bueures c~afe calUlI si;iu ~i puteasa-! cal~reascA orioorld dorsa lapa ern roarie fru moasi , alerga lute ca ~i cum n-o caMi,rea nimemi, i~~ aCSC1.Ulta st~panul, dar ern st:earpa. Asia II pusese de mu~te on pe Gecafil1.emir pe galfld'lUri; ,.Ah, zlcea '131, de

'100

mi-ar fata un manz liape mea, cum I-a~ mai iligrl-

jl :;;1 cum I~ail cre§.te!·" .

lntr-o zi, 'i'ntorliiindLil-se de la a.d~postl!ll, pentru eel, se intillni tn drum eu un !.I!!l'u:hia§ rlevoiaf. ~i. din \i'orba~n verb!, Oeantemirii sptJse ~,mchia~ul~l,Ji jalea din sunetul salJJ,.

~ Ah, ibatraf'H'i!, ce n-a~ da ea sa am ~i eLI un rnanz fuJmos. Sa.,! pOlt mangaia eapul !?i sa-l pot pena cooma!

- Nu de:Zfl,a,d~jdui. dragul m~IUi. Ti SIJIIJS.e acesta privindu-I in ochi, tu e~ti un 'f1i!icliu ClJ suflelul eurat ~il (;instil, dorinta Ii se va Irnpllnl, V€;i avea un m:!lnz n~nlra'llan.

Sc.oase apoi din trais0 un mar $i continui§:

- Tine 'martll asia, m[ezul mtmiln~,-I tu, iar ooaja d~-o lapel ta~e.

Nu sfallii blne 'Vonna, cti uneh ia~ L11 se pref;'licu Tn fum ~i se pierdu apoi in zare, Geantemir n-avu tlrnp !"lid m~oor S8-U muijumeascli, Nu :::;tJia dad. Tntr-adevar se iniiilnise cu batranull, ort peate triise un vis de 0 cl[pa. Dar va.z.and m~I'U~, i~i dadu CUI plrerea ell nu visase ~i apel pleca spre easa ClI! fructul in buzulIl;n, Ajung:and acasa. povesti pannti lorintj mplarea CUI oakanlL.il. lat~l. ir!itele.gal1d despl'le! cine era, voma, ti spl.Ise hliiatului:

1(11

- Fh!Jle, 16 asa cum V-a spus Mtranul.

- Da, sigUJ1 n Faspul"Ise acesta.

lapa mimcli imediat coa]a m;§ruluu, iar peste' IPlJlin 'f~t~ un manz nemaivi§zut de frumos, Avea picloarela I:ungi, gata Qricina de fug!, ,pie lea clilrat~ ~i e!b~ ca spuma laptelul,

N'!J se poate descrie buooria lui Geani'emir cand vhu ,mdnrul.1I fIliingaie; f1 sarota~i, ooct!ltiind parca de (I voce cere-l epunea cit manzul situ va lnIrece d11ar ~i vantlll, Geantemlr Il numi G€lgetnooz1,.

La nurnal dol ani, Gelgetmez ar,ata putemlc ~il mart€! agar, ajUJllsese un srmaser care !puna luna pa frunte!i~ avea ooastel.e are!IJite, A~e'rrg-a mai ilJte ca vilrUul ~i ca gandul. Impre!.1!mi cu aITraasarul sau erescu ;i Geantemir. Din :lOon §;i pana 13 apus de scare i§.i c1Ilarea calul, !"Mrgeau Is vAnl§toare, CUitrelereu dealuli ~i vii, munp ~i campii_"

Se spune ea, pe 800119 vremllirl. ~ara in care tltta Gea1l'ltemir e Fa ~mejduita de 1I n oolaLJr ,hidos. §>i fioros eu ppte capete' .. Desemi sa nSipustea balaurul ca napasta asupra Qamenflof, asfixilndu-] in v~piliile ceo le scotea pe gura. dislrugAnd ast-

1 G~! - ~;'lnt; !i'iimElZ - nu aiwvl.

102

tel casele. liIorile ~i tot 00 g.Eseain eale, seca apeIe, lzvoarele,

Nici unia~ul 001 mal P\Jtemi:c, nicifiarele oole mal sllIbatice IlIlIJ se'incumetau 5-a-i stsa ~FI cele. Mull, 08meni pierira din eauza lui. ~i de cate on ie~<lI balaurul sa distrugill. vreun sat sau sA Ti'iIiface eu labeie sa~e putemiee ;a.nimale1le rdldurii, rapaa !?ii dte 0 fata cHnlre cele mai tinere iii rnsi fnnnoase.

Padi~hljJl ajuncse s~ se teama ~i penmu cl, dar mel eli 8€lar'OO pentm singl.Jrn lui oopila pe cars 0 avea, [Ie' aceea d"iemti la el sfatull ~lranilor ~~ poe toP vizlii uk ca sa.-i inllfebe, pe filecare. daa3 mJ existA vreLJn mijloc. de a sclipal de baliaurul eel Tnffi.. ~tor; care le pri:cinuise atsta rAu, Se gandira ce Be gand~ra §i, dupllj (I vreme. LJnul dintl!e 'll'iziri spuse:

- M~rire padJ~h, avern mul\ifi~cai in impaMtia, care se fEilesc ,C!J \l'iteJia lor. Sa,·i dhemim ael ia curte ~iapol sa--i trimil!em in b§rlagLJI balaurulul pentro a-l om Oft

- Bine ill 'gr.iit1 spus'era Cel~ de' fata,

Dar un b~traninl,e~ept, oQlatin~nd din cap, zlse: - E fcarte ueor sasplmem sa mearg~ tinaril

nostrl §i sl:i:se Il!Jpte CUJ balaurull, darcr-edeti oare ell oriee vi1teaz air putea face 0 fapta, ca. asta? De ce sa trirnitern balallirulUJi totife1ii nOitri sa piara

1.03

acoto eu to Iii? sa ne gfmdim rnai bine Gum sa lie 'lncercam vitejilor euterea.

Aeest batr.§n ~fiI1elept era tinut Iii mare cinste :§i lueit de padie-ah.

- Ce zici, biltrane, Gum l-am putea inc:erca? Il intreba padi!;>ahuL

-lata CllJm, spuse bt'itrtinul: .r;;tiu c.a mMei-mle l-a r6mas de ta strnol.!lnic!JJ1 domnlel-tale un arc, care trage deooata patruzael de sage1i'_ Dar nllJ urieare tEinar pcata sa 1ntind~ areul fmi aeue amink! ci:\, dup2i Mtr~nul Ali, nimeni IU,! a mai foot in putere sAl arunce deooata ce'le patru:zeo.i da s~~i. A.re!!J1 a fost azvarlit uhtr-un ,colt ~1 uifat. Cred Ci!I acel tanar, care va a,vea destula pLJlEire sa tr:aga euarcul, va fi nirnerit pentru a pleea s~ se lupte ~i cu balauruL $~ de va voi Domnl!Jl, ne va scApa ~ara de urgia rea mare.

Padi~ahul ~j ceilalliasc!JJitarra cu luare-anrninte \iomele bEitramJlui_

- Ai gr~it drept, 11 spuse padi~.ah!iJl, vom face asa cum ne-ai sfflb..lit. Asc:uita~ ce va mai spun: §titi ca illl acaasta lume singura mea bueurie este fata pe care Q am, DuplJi ee vol muri eu, ea Tm! va u~a 161 1f()dl. FagiiiduiesG s-o dau de nevasta

104

oelui care va eutea irrtindearGt:i1 cu eele patruzeci de s~geti ~i, me va scapa lara de b.a!aur.

Cmtenii §i vi211rii padi'§ahuiui, eei care ave-au ftlIcai, 3u!Zl1nd ~gaduial!:li mariei~saI8, gandel8u ca norocul poate, sf.! fie de partes 101". dar sa Tntflislara OlIfaflld, diDi Hlnaml tiretmna sa arunce cele patruzeci desageli ~jsill orncs ra balal!.lru I. lar treaba nu era deloc u~arn.

AooIo unde putea sa ajurilga calul, plitrU!1se §Ii porunea impara1JuluL Din cele patru colturi ale· lrnpa..ajjeii incepu100 sa 50wasca tineri! care de care mai voinici, fIi de rrU'llr1 ;s;fetl"liol, viziri, bel. Perunca padi~ahullJJi aJunse;i in satul GU livez:ile inflorite, in care tlf"1:iia Geantemjr CUI p~rin~jj s;!li, Se puse ~i el pe gi'linduri, neitiinci ce sa raca, s.~ piece on Bt. mm§in,a in satul sau. Se putea bizui pe putsrile sale, darTi era '9 reu si1 ia 0 hotarare . .;li cand sta a'ii1ll langa, Gelge~!m.ez ~i n u ~tia ce sa fud, ii sparu in fata, ca ieiit d~n pt\mant, undhia~ul care n d~ruise mtirl!.!l,

- Flule, de ce mai pieai vremea 1i'i stai pe gArlcUi? Tncalec3i al1llttsarul ~i pIeacii" NimeniiTIl aJ:am de tine rlLJ va purtea sa fraga. Cll.arcul acela CI!.I patruzed die sAQep, ~i tot ill veifi 001 care it va invinge pEl ~ur_ Apoi, rup!lnd din barba Sii3J dooa fire, i ~e dAdu

105

111j Geantemir, ad~ugaf"ld: laea, ~ne de Ia mine acesLa dO!JJa ffre ~i asr.ulta-J,1ii bine: c.and val ajlmge la 1'1OOF'e 1nwrcMlJra, tu atinge aooste doui!l fire unu'l de altul ~i atunei eu ili voi veni in ajutor.

Geantemir iii-i 11I'a ~mas bun de 18 pariill1ti :§ii pleca spre seraiuf padi~hli[UJi .. Gelgelmez 11 cuss mal iuie ea vimtu~ sl, Tara ml!,.lIt~Uibav~. ejll.!nse in ora~LlI padi~ail.lJJlui.

La margin@ii om~uh.lj. pe 0 paji§ta ill1tinsA, era asszat arcul GU oele patruzeel de sageti.

Till1eriL unul dite unulJ Venei:lUl sa-~i Ineerce puterea cu ;;l!l'clI!l eel IUl1la~. Tnsa ,ciiti tineri IiIII se perindarA prtn fat,a 3i'Cullli, dar nid unul nu putu sa-i mi~te din lee, darmite sii-l ridice §:i apoi~-I intindli. Mai la urma apam un batar pe numa Temirkol1, vastlt penfi'u putarea :;;i \i'lIrt~enija sa. Mullimea adullata sa vada ispl!'Slva tinerilor 1$i pusese lIftj, .. rna sper.antA 1111 acest viteaz.. lata. ca Temfrkol sa apropie d€ arc, Tfiltlnde 0 m£in~, 11 apu ~ ~i dore~lB si~H .ooiGe. dar degeaba! Areul !'lid gflnd s~ se dinteasca. AtundTemirkol apuca arc~1 C~ amandoua, m.ainile ~i pal'<:!~ mi~~ putin ..

1106

Mummea tneepu sa smge: .,sa. ne traiasca Temirkol, cad numal el va putea birullpe balau!"'. Oar, dupii 00 miidi a~ctJl de la l'octJl sau §i.S@' d.zl'li !W trag~ §:i eele pa1ruzeci de sagep, in zadar, roataJ yjrtutea. lui r'lu..,i ajuM la nimh Oum vazlI una ca asta, m!Jl,mea adunat~ aeele inoopu sa m!JJIl'rIUm:

- Vai de nor. ea mi facem?

- A ve nit sta~itu I I umU! nu rna i e dhip de sca-

pare' spunea u attii _

Si ia1!flJ ca, din mij!acullor, ie~i un tinar ~I se tndrepta spre locul unde se afla arcul.

- Jf'!~ltimea-voast.ra, da~~mi vole ea sa.mi lncerc Ii eu puteraa, caci de asta am plecat de acasa.

Gel din [urul padi~ahuluij vtizanc:lu-I pe acest Mcau chipe~, dar slmplu, tmbricat in straie de ~~, sa privim lInul pe aUul ~'-~i ziserii: ~C~V MeAi cu mare slava n-au putLJt face ~imic. tocrnai sariJmocul ~sta 56 fa~ vreo i.6prav~?~ Padi~hul II che rna la el, i1 masulI'.ili din cap pbll-n picioare I;>i apol Ii apuss:

- Til'llere, te ~s sa-li inceroi ~i tu pllIterea, lins!. dacA I11U vei izbuti sa riditi ~i sa tragi CtII 8reul, a~ tund vei fii aspru pedepsit.

Acea:sta m.J:"~ sperie deloc pe Geamennir, l~i suflecii manec.ile cama§ii~ise duse I:§nga are,

101

De sus, dfntr-o ferreastrn a 5erail.!~ l.Ii p:rVV€oil la intreoe~ ~ i mea ~gdj~a tn.1! lui, Gh i ulpera 1, Vazoind.l.II-lpe G&aflltemir, chip~ ~i volnlc, il pliky; parcll SI~11 ca ell trebuia sa 'fie Gel ce vaihvinge, ~i oM. ~I Geantemir 0 zari pe fa~a stand larereastra. tre.sari, ~i",~ spuse in g!§nd: .ere<! ca este cea mal gin.g~a faUl din lume!~. ParM Ii saltase lnlrna din loc_. Geanremir ma!iuri maiTl1Itai arou~, apol ii intlnse CUI toata puterea ~i, ,deodatA, Zbl:irnrn in aer celie pafruzeel de sagetr, lar tn 100J1 unde ctj~ ZUr8 ele, 00 Mica 0 lrall'l1ba mare de pmf, VhAnd o asernenea minune dJn partea unui 'tlacaiandlru de 'a tara, mllltrmeaJ tncepu si!i slrige ell bueurie:

~ Sa na Wi ias-cal! S~ ne tFili iascJ.H

Padfeahul ~I mema la semi ~i n VO,rb~OlsUel:

- F~~,cftlde,am vazLIt cu totii di e:liti vohilrc ~i pulermc. Sperarnta ne esta 111"1 tine, Tutrebue di1'lrli sa_;ti mssorl putelile :;;i ell balauml eel ell ~apte capete. Tnainte ode a pleca, sp'LIne.mi, ti~ere, ai vren dorinli!ll?

- Pleacinstite padi~ahJ ea s~ pot iZlbuti in areas~llupla ~i s~ due If! capM perunca pe c;are' rni-atl dat-e, am nevoie de un palo~ tare.

1 (ihiLll - 'inIOlBfhr. j:et.II _ ~,

108

- Vrewe<31 ta este ascl!.lltat:ll! zise p6ldi~ah'!.ll ~H

duse pe 'Geantemir tn camera de arms, -

Aid H spusa sa ia pa'lo~ul care' ii place rnal mu'lt.

Tocmai riind Geantemir v,oia ss puma mana pe un pal~ rna re ~ i stralucilor, ii aparu 1m fala IMtranul ee-l daruise candva rnarul, ~iFi ar~t~ un palo~ ruginif <llllIJnc.at illltr-u1'l oor~ Ge:amemir h.lla imediat cu ei acest palo§O.

$i iata ca sosl ~i pnm~var.i,. G.ampiile emu pline de floril paraiai!e~e ou.rgeau Ijni~tlte, pasarire 'grabite liilfaceau cuilbUirile in padulile raoorcase, Se 8~epta soslrea balat.lrl!Jlui. Aeesta de mult,e on se a~ta:se in pama de aplUi5 a tani_ Gearntemir ch[ar tn acea parte a talii i~i a~ez~ $i 13'1 arcull eu eele petruzeel de sillgeti §:H a~ptB pe balaur,

Nu erau pU!uni batarru cara-l pzmuau: .Fecu: baiaullLIl'ui il vaarde' :;;1~1 va face serum!" murmurau unii, lar altii; .;Furluna ct.: va PQm~ din nillrile belaurulul Il va ridica ii~1 va arunca cine ~tie unde!'

~~ Geanmmirm.l a~tepta mull. lata !~, intN! zl, dis-de .. dimirleaW" lneepu saoata un vi?int puternic din part.ea de epusa ~anil, inteleg.§l'l!d m l1umal balaurul poate sast€imeasdi asemenea vijelie, ml,lltjmea, eLI lnirna cat un purice de fricll, se o;ISCUnse prin pe~te~i

109

GeanLemir stlltea QU' armele la indemAnal !il'i-I 3§:leptal. Vantul eel putemic distmgea totul din cala, seotea pomii din rMiidlli, mi~ca muntii din toe, ,daI"fIma casele, dobora la plmaot 'II,ietuitoarele. Dar nu putu s~-i faca nimic jui Gealltemir. EI r~mase l1evlttamat langa areul s.{ju. Peste pulin Sf! la.s§ (I caldura in~b~ltoare, lncepu 0 ploaie cuioe ~i tollil sa preftll!:ea in serum. Ge.gmemir. inoonjurat de Irmblle de foe, prin fumul ce-i Uiia ri!suflarea, abia zan 10 umbnl. Apudl 3iClii 00 toat~ puterea sa, i1 TnHnse ,i dMlJI drumul oorm pa1ruzeci de s~g:etl, care zburara chiar spre locul unde S8 zarea aeea umblii. Se auzi un Igeamltt atal de tare. i.ncat zgudui terul ~i pamantul', Deodata furtuna se potoli, incetasa mal ploui!l cu foe, jar umbra parcl se inde~rta. Geal'1temrr p.rivi in jurul &lU §i t~J zise: "Ce bine mi-ar fi priM acoma Gelgetmez! PJj Iii pL.IWt sa-I urm~resc pe balaur", Nici n"lapuca bme sa-§i sf31"§'sasdi gandul, ca iafa. ii ap~1l.l i,n :fata cl1i~r Gelgetmez. Geaniemir it sarutli pe fiunte, pe odir, illncltleca ~i se lui) dupa urrnele de sallge iasate de IbalalJr.

Merse el 11m sa ~ cat pilj lA ee ajuflsein drep-tuluflei \I'~gaunn mali ~i adAnd. Aolse plerdeau ~i unflere de siillge. Geantemill' i§j dadu seama ca balalJrul trehIJi8 sa fie ascenstn acaa vagi'liLmlli.

.

110

Cand sta ,;Ilia ~i g.§ndea cum sf! ecboare in ac:ea lrnensa gmapa ~i cum sa ajung6 ta bala.ur, ifii aduse arnlnte de cele delJa fire daruite de !>Stran, i'§:i scoase batieta din buzunar, luti cele dou~ fire ~i apol Ie atililse urill.ll de ceh!Ualt Se pomeni imediat ou batrAnullanga el .. Acesta ii zlse;

_ Incaleea-t iute pe Gelgetmez ~iinchide ochli!

P~nAl nu auzi fA 1,i se spun.e ,;Deschide-i", sa nu-l de5d1i.n.

Geantemirinchii5.e ochii ~i se' rasa dus de Gel:getmez.. Clind ii deschise. se vllzu tntr-o lume nooa, intr~n ora§. f10U, Geantemif nu stia tncotro $-0 apuee. Oeodata lncepu s~ 5Une 0 furtuna ce nu ~e llisasfl {aci macar un pas. Fjlc.~lIl slmtl ca turtun.a vine din mtilile balaurului. Dori sa fucll ~tjva pasl, dar vantul eel putemic 1i indoia picioarele ~j parca-i rae ucsa gltul. C~t ai clip,i din ochi atinse ler firela unul de altiLiI. ,,Apooi simli rum furtuna se lini~te~te §i euzi 0 \10100 groasa !?i' rAgu~jta care-i spunea:

- VoiniGule Geantemif, rnl-ai dislrus prima putere, cia r sum .sJgur eli! acum focul meu te va arde, ~, iar n~\i'ali calcium 'CE-a mare, gata-gata sa mi'"l topeascA pe 'Ra.Ci3.u. Dar el mai atil1se 0 data firete

111

~i foc!.!1 imediat se stinse, Balaurul urtll§ eu puterea care n mai ramasese:.

- Geantemir, mJ-ai rapus ~i at uoua putere! Atunei Geantemill' vazu ln fala sa 0 dihanrs uria~a cu ~apte capels, care facea s;!i se cutrernure parllilntul. oGeantennir, viluiltldy~1 asa de imrfG~~t!Jr, sa spans, dar i~i ffiveni pe I'oc. Balaurul illsa nu contenea sa,~i vomeasea lui Geantemir.

- C€mci am fost in lara ttl, m·,ai rralilit ow aroul ~i eu eele patruzeci de sage1i, apoi m-al urm.lrH :;;i ai aj1l.lns p:ina in casa mea. Ael mi-ai distrus cele dauB I'uteri. Mai am indl una! Spune-mi rum vrei sii ne batsrn: ell S!fc:urile sa ne sage-tam, ori in lupUi sa ne ruptAm?

- Haide in luptii. oa e mai dreapta! fi spuse GeQntemir apropiJl"1du-s@ de eL

A11.1nci se apucara de trantiil §J se luptarll. !ji se luptartl pam3 ,cand ba!aurul il priose 0 dati ru teratal putsrea pe Geantemir de brau, ill'ickla, it Tnvar1ti in aer ~i mi~ Wnli de paruant. ell se afundll panili la genunchi.

Geantemtl" i~j trasa picioarele din ptirnant ~i·i spuse balaurului.:

~ Aoom e randul meu, pregal:e-life-te!

112

n prinse bine Gearrtemir; se opinti o data §.i-I b~gl!i pe ba~aur ill plimant pana 'a mijloc" Dar nic:i balalJrul fill' sa ras~1. Se' ridica maniat $i, apucandu-l pe Geantemlr mai puternic, i1 lrenti de pamant ~i-I lngwpa pa:n~ aproape doe umeri. Geantemir i~i adunll putefiiJe ~i incefc8l sa ias~ din pAmant, dar nu rnai Pl1JtllJ. Atunci baJ'aurul, holbifmdu-1;i ocl1fi ~i scra§nind dill colli, spuse:

- Hei. fiaca.ule, mi4li cazul in gheare! Dacli niai dllJpiJ a trela sfor1are' nu vel putea ie~i de aoole, anmcea vei pieri.

Geantemir iall' scoase cum pUltU eele douo§ fire ~i Ie .dinse, §ii' pe lee se :simti parca dfl zece on mal putemic de cum fusese. Mai f<!lGU 0 mi~care, reu;ind sa iasll U~O!l' din p~mant, ~i se apropie iam:}i de balawl'. Balaurul, care era sigur de izbftndEt de data asta se sperie. Se apucara lara~i de fupbl Fracaul. mal ind'emanatic!ii cu puleri nci, mil'l tranti pe balilLlr atat de putemfc de pamilnt, incM il a.fl.lnd~ pana~1l gat. apai scoase pal0;i1J1 ii, cu IJ singura rovitura. taie baJaul1ului ~ase capete.

-1iner'e, ii SpUS€I balaurul. arata-mi ca e~li PlJtemic ,i tsle-ml ~i 1iI1timui cap!

113 •

- Eu m-am n ~SCiJt 0 slf11Qurili datj, ~~ numai a datA am lovjt cu palosul: a doua oara nu mai dau, raspunse voinirul.

$tia Geantemir di, dacA·j taia balaurulul ~i cell de al saptelea. cap, 1i cr@~t8aU la loc celelalre ~ase ~l prindea iar putsri nei, A§o8 ca .Iasa le~LJI balaurului cu un ,singuf cap.

DlIp~ atata trudii, Geantemif ostenise ~i se culcli. Somnul lui fu acanc ~j lung de trei 2J1le ii trel napli, Callld se t,rezi, se porneni tneonlurat de c mandrete ,de fete, toate fete de padi~hi mi man vwri. carefusese~ rapite de bala!.Jf i-i, I'ledorind sa fie roabele aoostuia, fusesem preflicule 1n stane de piaWi, -$,j-acuma, a data co meartea belaurului, p4erise ~i vraja asu pra fetelor, Tinerele, pi ine de' gra~e. 1i multumeau fui Geantemir ,pentru ca Ie, sclipase de vraji, Geanternfr v~a sa ajungi cu fetele pe 'taraml.ll sau, insa nU'i'tia tneotre s-o apuoo. Atuner iar'sooase firele din buzunar. Ie atinse unul de :alltJl ~l Ie ruga, pe fete sa im:h~ ochii_ cancl ete deschiserli oChii. se aflall deja in orasele Ibr, De data aceasta in toete oollulile tiJrii, la vestea pieirii balaun.dui, se tineau bairamuri11 ,

114

Dupa plecarsa lui Geantemir il11 cautarsa balallru~ui, Ghjulper~, filca padiiiahului,slm~ ca-[ e tare dor de fll3cal.l_ A§.tepta acom eu nerabdare Tntool"Cerea lUI. Dar nici Geantemir 0·0 plarduse nici 0 clipa din gandul si!lu pe frumoasa GhiulperA. Prinsese ~i, el d ragoste de fata,

Padiiahul, care taga.dl.lise c:ii-§,i va ds fiica de solie acelula 00 vascl\pa lara de balaur, intre nrnp se rflzg;1!Jfldise i ~i vola cu lorfce pret .s~ sea pe de Geantemir. Vizilii, carnenll sai de la curte, ii adu~ra aminte ca- dupe: traditie ~ nu se cadea ca eI, un mare ii vestit pad1:;;ah, s~"~i dea copila de nevast.a unuiMcliu sarae Jjpil pamantuJui.

Auzind twt.ararea tat~luis.§u, Ghiuipera S9 inbist:i, nu mai era vioaie ca mai inainte, suferea in ~ i$i slAbea vazanci cv ochii.

Cand Geantemir venu sa peteascli fata, padi~ .phul il cern multa boga1ie. Bur, al"glnt, pielre scumpe. $i·i mal spuse, pe deasupra, ~ trebuie s~ zldeasc.a un seral maiTnalt:;;i mal siffilLlcltor ddt 81 s.1u, §i, atunoea fata va putea fj nsvasta lui. Padi~llullaoom eradaa G8 voinicul Geantemir nu va fi in stare sa-l oea eels oorut@ !iii sii-i fuca seraiul.

Geantemir pleca de la padi,ah mahniL Cele dOlJ~ fire ii \i'enira In ajutor iar, A coue zl,

115

Gea.nterrlir duse padi~hului ILicrur:i soump'e §'i minun a~e, lucru:ri rnai de pre} aedlt ceruse el, mai rnu It au f, moil multe piwQ scumpe§:i toats slraluciti.oare, aUl.t de str-d'luc:ito.CI!'Ie de-ti luau oelli!. Seratul. care apJru chlsr lin fa~a palatului, se lidica miil1ldru pana la stele ~i nu ~tiai unde 5ffl~§i-te acoperi~L.lI shu.

Aeeste 1:!JJcrun II uimira pe pMi$ah ~i, fara sa rnai ElsclUlte de vorbels vizirii~or s:iM. se lhoEilri sa-§i millme fate ell voinlcul Geanternir.

Nunta lor linu patruzaci de zih:: §ii patruzeci de nopli. ToU eel poftJti ta nunt~ emu feriidli.lar cand padissbul imbatlimi, II a~Zall1lOClll ssu poe Geanr temir. Geantlillmir conouse tafa mal departs. fiind sprij~n celor nevoiasi ;or In toate treburlle sale se s.ffituia co batroinii. $i ap. tara lui Geant:emirilllllori, s.e~mbog~ti~l deveni una d~r1fre eels. mai mand~ tali ale pamalllh.!lJlIi.

Haaul Ii i8rpele

<QUAT A. inlr--o pad LIre inIL.meooa.sa de ta margin.w unl(lio~, 7~itaruse CUIICLi§ul un i3rpEl rrtsre,

116

mare :;li llIfricO§ator. Oame-nii Qra~L1iu~ se terneau grOzaV de el, far numai cand 1~ euzeau nu mele, tf"eIl1lUffiU cu totii de fIr1ci.'!.1.

~rpele nostru prinse de vesta ca hanu l orafului avea 0 copila. min~nata I~ ~are tinea fua~ melt, Ori de ca,te on i se wea pnleJul, ba la seman, bra la petreceri, hallulse Ilijuda ast:fe~: .Am 00 oopjl~, spu"ea eli. pe call"e 0 iubese mai mull dec~ttoa~ bog alia lmparatiei l1f'Iele" nlcl teats como FIle lum~1 nu pretlllie9G em ea, 0 indrag€-sc rnai mutt decat pe mine insumi §li Q'ricalld sunt qata sa-m! dove-

desc aeeasta eraqoste". ;

~arpe!e cunostee pa fiecaro om in part~ !i~ ~~a mai multe despre hanul laudaros, dar frlcos. In p1ePtul, G .. ar. uia s,e CUib~ri5e.· .m. il1lciun_a 91 la~i:tatear~i daaeaseama aa vorbsle hanulul nu SLJI~t ~de~ var:ate, pentru ca I~i spuneasarpele; .• Hann ~II tot! eei de 0 ssama ell eu, st~p;§nrii r1O§itri, se lubesc numai pe el, ler pe altH ti dis;pretLllesc ~j n u-11 soco-

lese carneni". .

$1 w.a c~. irrtr-llna din nopti, !ia~pele. dMnd sa lncercs cltt deadevamte sunt vmbel8 hanulul, se 1i.J.ti~ tneet in sem~ul acestuia, intr.1 apoi In camera lui, se apropie de patul in care dorrnea, i~i ~111- colacl corpul sau IUGios de trupul hanului :?,~ apoi

117

!ncepu :sa-I ~uiere ln ureche. Hanel S8 trezi txJil1lllcit din sarrm ~i, ~nd d;'l\du (;;!J oohii de ~arpele eel inspaimiint~ror, amLJti de spaimal.

$arpele tncepu sa-l \lorbeasca astfel:

- Tu e~ care hanul despre care s-a dus vestea ca are 0 fat~ foarts frumoasa. cum rar mai intalne~ti pe J:a.ta parl'iEintull.lli?

- Da, eu Bunt! r;l!ispunse hanul trernurand,

- Este adevolrat cA-li ,iube~ti capita mal mlllt"!

deetit pe tine insuti~i mal rm;ft decat eriee avuUe de a ta?

- Da. zise nanul, 0 i1Jbesc! ~i sa taw alb ca varul .. $arpele,. simtind ca, hanul minte, se gandi sa-l sperie ~i mai departe,

- Uite ce este, hanule! Daresc ca tu stl mt-o dai de so~e pe fllea ta! D.ac2i nu vei VOl. atuneea eLI i1i voi distruge toat~ 'i'mp~rn~ia ~i nu va ramfme din seraiul tAu decat. praful ;;i pulberaa. Tu nu vel rnai avea nimic, vei sarna ~i vei ajunge un eer:§etor. care va umbla din sat in sat dup~ un c:odru

" de paine us~. lnsa. sa, nu uiti. hanu'le. ca nimeni nU-1i 'ria da bucata de paine uscatii. dacA nu vei trudi pentru ea. Painea sa ca~tiga munclnd, iar tll Ie-ai avut pa na, acuma pe to ate de-a gata! Nu

118

~i M munce~ti; altii, nevaia§L au trud~ Zii ~i noapte pentru bucatele tale.

Au:z.lna cele spuse de sarpe, hanul se pierdu ,i mai mult. EI, care nu vorbise niciodata, n'im~~ nui adsvarul, 'lOIS ss-l faea pe iarpe sli craada In marluriisiroea S8, de aeeea continua:

- DaJ imi iubesc fa·ta mu'lt, chlar foarte mutt!

- Bine" dacli-ti iuooiti fata. atunce.a ia-p ramas

bun de la serai, de :Ia imparaiia :;oi de 1<11 avutul t~u, ~ci ~ine va fi prea tarziu: totul vs arde §i se va prefuooirn serum.

Hanul, nemaipuUlnd rabda. inoopu sa pianga fiR cu un gias 00 trernura, spuse:

- N'lI, nu te atinge de al,l'utia mea, de seraiul rneu, mal bine ia-mi fata, ia-mi sufletu], nurnai nu-mi distruge impar~tfa,

Sarpele, auz,ind verbele hanului, se scarbi din tot sufletul de preUiciifmia acestuia ~i, prMnd eu dispre1.la fal3~I InlllcrimaUi, spuse:

- Sufletul tau e mal calnes, mal negru dedit un suflet de ~rpe! Eu de-a§o fii avut 0 copJllI;;;l ar ft venit elneva sa. mi-o ia, er fl putut.sa ma ama cu fierul Tnro~, sa..mi sfiutece camea eu lafl1\Jrile, Si'kni' distruga seralul, l~. bogi!!.1ia: orice er fi fost mai bine dectits~~mi fi dat fata. Copila IIlUi mi-8~

119

f~ dst-o nrfil1~nui eLI nlci u n pre~ E~ti~iret ca 0 vulpe ii fh1imand dupa bog.!itie ca un lup, hanule! Vezi durnneata, de ad inainte oarnenf n-ar trabul sa se teema de ~efpi, cl mal degraha sa sa t'eam~ de rei hain i ca tine, care nu au swJet, In oi :1ierpii tot mai avem ceva,

Dupa 09 ~()sfi aceste vorbe, dete diteva ta rcoale prin camera harunu', epol ~arpele, tariif'!dlJ-~i trupul, ie$i incet din ssral §-i pleca in pad'Ufe, acolc

ul1cie-!i'i ducea el zllele, .

Hanul ramaS8 piron~~ IboLllui. il p~rea fall Gil fusese illill'l.lntat de un ~arpe, dillr~lJia ca, im,pmriva aeestula, chia r ei, marele ne n, nu avea nlel 0' putere, $i ce putaa sa ... j faca ~alrpe~u.i? Fusese dmpt ow el, ii vorbise nurnei adevG.irul.

vrt.&azu~ Kamlr

AU FOST OOATA. (I bablliei' un ynchiai. care rill aveau copii. Unchiai>u~ se dueea in fie care z~ sa pescurasca, jar baba ingrijea de putlnele gaini p&ca[e ~e aveauin ograda. Mai avaau ei, tn grajd,

120

.

~i dou~ m~l1oage Mtrarle ~i slabe, care nu erau

bune de nimlc.TrAnau ~i €lIe deazi pe' m:!lll'1€1.

Intr-o .zi, nand searela strEiluGitor abla i,ncepus9 a-~i tlimite m:zele sere fieminti ssup.ra pamanlUJlui roditOf, unohia~ul i~i lua des~guta pe umeri ~Ii apuca drumul care d!,!cea spre ~ac, Ad i~i alillnclJ undita cu momeal~ ~i Tl100pLl sa astepte, Deodata simti aa de undila iui parca :seag~lase ceva, 0 trase Me afaro, ~i ee sa vada?" .. De IiJnd~ se priosese un pei~i~or neobi~nllJit, ou solzi stffi~ucit()ri, nu mai ~~ nu mai de aUl" '$i arg~nt, cum flU mai v~zus.e el palla. afullIci. Unchia~ul, du plI es-l privi pu~n, l~i me: ,A~ un ~~!' nu am mai prins niciodata. CAUl carne d, albA p€ el, mal bir1!e sa-i dau drurnulInapoi un lac·. 9i nu ap!Joo cine sa-i dea drumul, ca. peiit1i~orul prinse a. voroii ell un glas blati!'!:

- Ul'llchia~ulei nu rm~, arunca ina poi in ~ac, cii la-rna. CU tine! Acasa dind vel ajunge, di. carnea mea Sri) I'l'l8nance ropiilofl' t~j! sangeh3' sa mi-I baa mtlrtoagele tale, iar nasela melle da-:ie cain i lor din curte.

Unchia§u! lua amlnte la vornele p€:,ti~rului, 5e mi~ l'iJ'iIult cand aeesta ii vorbl de cepll, caci el nl,l avea nici unul, Apoi statu el aOQIQ Q VlffimEl, ne-

1'121,

·

~liind ce sa faca de acurn cu pe~ti~rul, dar pAn!

la lI.Irma se hot~ri s~-I duci'i acasa

Ajungimd el acasa, nici n-apuca bine s~ desohida gura ii sa povesleasea bauanei despre p€~ti§.orul minune, cand sa Ti aparu Inalnta ~i in .. ce pu a vorb i asttel:

- Uite, unchia~u'e', ce copll avernl De"'lli'lclilm avern ii noi un sprijin pentru bl!ltrane~Je noastre, De ce stei Cal inlemnit ~i nu spui lIlimic? mal ziss baba aratandu-j doi copii.

- Ce Ii s-a lntamplat. babo? on nu mai e~tj in mintila tale? il1treb;!l u nchiaiul ou un glas care abia sa auzea,

- Ce sa rni se intllmpls, unc:hlia!?? laca, dupj ce tu ai plecat ra pescult, am frt.mo!intat coca,. ~i am facu! din ea doi copii §.i l-am pus 1n copeie. Tntre limp, am ie~it in ogradA sa dau de rnancare glin~m. Cand, paJ"'CA aud pHi n sete de ropin. Ascult mai alent ~ viid ca ~petele veneau dinspre oopaie. Cand rna uit in copaie, mai si nu le~in de bucurie. Cei doi copii pe care ii facusem din cod prinsesera via fa §i plfingeau. lmediat ce rna vazurA, lncetara ~i-mi zambiJ3.

Unch ia~ul, neitiind 00 sa spu na bebel, r.\mase eu odlii holba~i asupra copiilor. Se bueura on nu

122

se bucura de fiii sai, nu stlrn, darn baba se vedea c4 nu mat avea ash~mpar. Se tot rotea ill jurul copiilor; Unchia~ului Ii venirti in minle vorbele spuse de pe~i~tul de am: Tn seara acaaa, cand sa pregiteau sa m.§nance pestele, lll"lchja~ul (I tndeml1a pe batrana:

- Uit.e, da carnaa (:Ie pe~e baietilor Ilrn;lm; eu mai les pu1in p£inll afar6.

BatrantGa rnmase sa ospeteze copiii, far mo .. ~ul, tiMnd tntr-o mana Gi'iiteva picatUli de simge de-ale pe!lti§orului. Iar Tn cealalta. mlmii oasela, ie~i afart. Dadu oasela calor doi diini, care-t p;azeau casa, Ace~tiia nu apucara bine sa Ie inghita ca, pe lOG, se prefacura in niste caini negri ~i trumosl. Apoi s.e duse Tn grajd ~i dldu cailor pl~urile de sange. Can i~l arunc.ara de pe ei plelea lor cea t~b~cM ~i se preftlcur!!j: unullntr-un armasar ClI pieptu] lat, cu picioarele inatte, iar celaJal1 i!1tr~un rolb cu 0 pa1li aiM pe frunts de G ram frurnusaje.

Unchia§:ul, vazand aceste rninuni, inri. repede Tn easa, pentru a spunesl babel IlJi bucuria, dar sci dadu peste 0 ana. minUfl!i!: cei doi copi din GOC'A aJergau prin casa, se juceu ii fllceau 10 gtilligie ell abia reu~i mosul sa-i astampere. Pletele coplilar st~luceaLJ ca solzii de aur ai pe~ti~turui. ochi-

123

~orii ~or ersu a1ba!iitri ea csrul senln, Unchia~ul ~i baba se bl1Jcurau p..arclt ~i mal mult, vUal11d 00- pm afiit de drag!slll,i ::?i de buni 8~ie~ilor la-au IPUS numele Kamtr:;.i Nu~~.

Copiii cre~teau ~i de ce cresteau, d-aia perea de~eneau mai voiliiej ~llrnai isteli.

lntr-o zl, Kamlf spuse talalui s~u eli ar don sal plene in ~ume. Balmnii se In\loim. Dupa care !:atal ii prega1i un pj)Jo~, pe care Kamir. dorind sa \l'ada daca este ceswl de putemic, ill TncerUi astrat luli in mana pal~lIl. i,1 aruncA in sus ii. dup~ ce a~tepta nijel, i~i puse capul sub palo~. A.cesta la c:adere sa Jzbi de cap ~j sefacu In dOlJa. Kamir se ridr~ de la loeul sliu, ~i-I I'1Jgil pe batrAn ca sa-j m,ai pregateasdl inca un pal~, rll'lsa mai bun decat primul. n mal facu unul. pe care Kam1r il ga~ a~ CUm I-arfi dorit. Apoi se duse la fratelesau NU"ia~ ~i if varbi astrel: .

- Frate, iaca, i1i ras 0 sageata rosle eu vantil' de· aUf. Pnn acsasta sageat6 vel ~tj daca eu mai troles!:: on oa Sa te uili ,ta ea i'r! frecare zl, lJacll din ea va pleura grasime. atuncj s~ ~tij ci au sunt in IIlali!; dac.a val pleura .&ange, sal~~ii ca am nunit. Atunooa tu in graMI ~ plecj in cautarea mea.

..

124

~i Karnir i§-i lull ram as bun de laJ ai siii, i~i agawl palesul de ~oldl, i§i puse 10 tel b§ CIlI sageti, in~lecl! armllsarul 0lJ pieptul lat :iii iati!i-I plead spre zi§ri necunoscuts.

e.i haide, $i halide, mersa el zlla, uml de zile, merse cale lu ng:a departaJUi, pa na oe aj unsa I a 0 casa, Se gandi sa Tnnopteze ad. T~i I~s~ calul Tn curte §i intra Iii casa, AiGi locuia Baba Cloonta. Ea, zarindu-l, Ii vorbl astfel:

- Cioo ~, fiu~e? De uncle vii? Tncolro d3.lamre~? Du~ ee-i mspunse cuviincios la intrebaJi, Kamir mai zee:

- Sunt tare fI'amimd, bunicujo, nu cum va ai ceva care sa-mi astl§mpere foamea?

Saba Cloanla sa gr~bi sa-i ad'uca lui Kamir dlfeme bucate, care mal de care' mal gustoase. La uma aduse §;i 0 bautlJra aremats, Kamlf dadu pe gAt biflu1urn §oi pe lee e;§zu jes ame~t Pasamite, Mutura 003 aromata nu ern alteeva decal 0 Qtravi!i ~a de Baba Cloanta din ierburj frumos rnlrositoare. Baba Cloanta, vleleana, atat astepta, Se repezl la el, 1i taie capul, apol ii inghiji trupul cat 81 clipi dill oehl, Capui lui Kamir T1 opri pentru cH~ii tmpodQbi cu el casa .

125

cand in ziua aceea Nurla~ i~i s.i!i se uite la si:igeata caa ro~ie, se mira mult cand V.8!zU cll din ea pleura s.al'lge. {iii det@ cu pArerea ca ad rill purea s~ fie lueru curat Se hotEiri sll pJece In cal.ll~ lama fralE!lu~ ssu T~i spuse dorinw pirinVlor, apoi incA!eca roibur, iii lua cu e' §li pe cei dOli caini :;;i plecii Ja drum. Gainii care fl!1seser;§ hraniti CU easeIe pe~ti90r:ului W ousera pe Nu~a~ ohiar in easa LInde tffiia Saba CI'o;;;ln~a, NUr§a~ deSd.ileca ~i intra in easa .. Ad fLJ intal1l'lpina~ de 0 fala minunata ca c cr.!iasa_

- Fli£lcsu.d@, ii ~opti ea, pleaca de ad c~t mal e vrerne, de III LJ, 0 sa fie prea Ui'mu.

- P~lrla nu-rni v~d fnitere, nu iea. de· aei! ~irAs,.

PlU'I se Nu ~a~.

- [la' de unde §ctii ca e' este aei?

~ Nu eXlista in lume nlci 0 iaina pe care eu sa n-o eunose.

- Nu vorbi a~a. tinere! Este totu~j ceva care itn e necunosrot Nu .;;tii cli in casa in care te atli trare=lte Saba Cloanta. Ea se va inroalfce §Oi va voi - sol te ospateze. Tusa I1U te a:ingi de bucatele ei, ·:lii nici d !:lei cava.

Dupa ce spuse aces!e vorbe t~narulull fata sa f,i;icu n~vazl:Jta. Nu 'la~ r~mase singu f. N·a puci

126

el b[llle s,l 'prive~scli prin camera, ca iati!l aparu ,i Saba Cloanla.

- Cine e~ti. fiule?n in1reM ea cu un 9]O$.s pihill1- tesc. De' unde vii? Poole te d1il1uie~te foamea, doar ai mers aLit a drum. Halda s~~li ~ueg€ltes.c

ceva de mancarel .

, :Sf::! adusera DUcats guslo;3se, bauturl, dar Nurpi nu sa aunse de nimlc, Baba C~oanta il tot indemna, 2ican.dL1-i: .la de m~n:linca, ia de tm~nfllnt-l.W. Dar,. Qricatse rugo\ de el, NlIIn;:;a:} nu pose nimic: tn gu r~. Babe Cloania, lnfuriindu-se, 1'1 apucl!l pe NUll-a~ dEl! gat sa-I sugrume. Tl.n:irul intelese rautatea babel. Se ridicli, i~i trase capul din maio nile babel ~l 0 trant.i cu loata puterea de perete,

-Am g~it. iarUi~, nu ;;tiu cum de m-arn purtat a~a de urlit C!JJ un easpeta! zlse ea.

-Ia stai .ca te irlvat eu minte, zgllip~uroaid.t, Sa nU1i mai bali alta data joe de oameni ~i, fara s~-i dea r:!lgaz, 0 Io\l'i d@ trei ori cu biciu I.

- VileazuJe, spune-mi ce vrei de la mine! auzi NUrlJa=;; Tntr-o vrerne.

- Unde es1e ffate'le rneu, Vl"ea1J sa-l \1M repedel ~i zicand astfel 0 mal atinse de cateva ori ou bk:iul peste spinaTe.

127

- Vai de In'lrne, nu mai IPO~, arunca brciu:l, cA • scum ili vei vedea frarel'e_

NUl1a§,o I,§sa fir! paCEL Saba Cloanta, trernurand de $flalm~, aduse capullui Kamir, sufla 0 data in el 1i iata-I PEl' Kamir rid'icandu-se in picioarej intreg ~j mN~ti!imat

Viteazul Nu~a~ Il povestl fratelui sau toa.ta intamprarea. Kamir nu mai putea de ciuda. 0 scoase pe zgripturoarca araro, anmca in sus pal~l:ill; a cesta tazu pe capul babei, pe eara-l facu nll rnai praf ~i pulbera,

Preafrumoasa fata, dup6 ce Ie muftumi fratjror ell 0 scapase~ de baM, ie spuse:

- Am 0 mare rugi!lmin'lte. fI~cailDr, da.G8! nu vAll este cu soparare: rogu-'Va I1U m~ ias.ati singurn a.d. LlI.!ali-ma cu \lui!

NUl1'a~ ru~ toat~ bogatia babei ~i 0 mau IU8 ~i pe fata cu el ~i plecarii spre casa piliinteasdl. lar viteazlJ~ Kamir, impreuna cu callli s~u. 0 porn: mai deperta ~a drum. Cane mergea a,a, de unul 5il1- gur, ell gandul daca poe lume se aM vreo putel'e

. care sa-I fnvinga, hO,pL cli ;:;junse in fata unui botovan. Puteal sa (rea; rnai departe pe drum, numal caM umeai boJ'ovaniJl din loc Ka.mir vifeazul desc.al~ ~i, soolandl.U-~i palo~ul, Iovrin bolovan,

128

Acesta se despic;§ in doua, KamTr trecu pri n mijloculllli ~il-~i VliZLi iar de drum.

$i rnerse iar Kamir viteazul, 1"iIle1'S.e. roorse, mell'se. Tot mergand astfE!I, ajunse inlIr~un Ol"a~. Aici se opri in fata unei case. Stapanul easel, tm ba1ral'l pipemicit ~i ttl barba alba. Vi spuse:

- Pofte§'te inauntru" tinere!

Vileazul KamTr intrtl in easa ~i [lei fu ospatet OJ ceea De avea gazda mal bun. in timp c€ mailea, timarul i1inlreba pe b8.tran despre oral}. despre oamenii~i obioeiul1ile lor.

-Avem un oras mare ~i frurnos, dar $i un necaz 1ct atAt de 1'"I"'laJ'Gi! Ii spusa balrfulul nflsulland din greu_ - Ce fe,l de necaz?

-jaca, se intampla sa vina Ia nol un balaur care

omoara eemeni, EI spline cA, duplil ce-i va omorT pe toli, i~i va aduca ad familia. rudele, pe bunicii Ii stmbunicii saL Oamenii ora~ului sperlati au fugit care Tnrotro sperand ca a~a IIOf' sespa de urgia balaurului. ~i padi~ahul' a fugit!' lfnul dintre viziriil sai, derind s~ salVeN oamenii, s-a dus 131 balaur §i I-a lntrehat ce doreste i'n schimbul oamenilcr . Balaurul, la inceput, niDi a-a vrut sa auda, apoi a poruncit: .ln seraiul meu de pel rnalul lacului sa mi se trimita in flecare zl 0 fatA ca roabi. Numai

129

atunoea eu voi inoeta de iii va mai omori lli va voi lIsa fn pace-t Ce era d fac:em7 Neavirind alt~ sc:apare, i-am fagaduit fetele. cerute.Si alia jert· '!1m in fiecare zi GEite It] capiltl. AD a venit rnndu~ fiicei padiilahului de a pleca la serailJl bal'aUirulul. Padi!?ahul, ma~'mit peste rnasura, a promis celui cs-i va seapa fata de robia balaurului comorl de aur, de arg!nt §;i jl.Jlmatate din impanllie.

Dupa ce Iliitrinul i~i terminlJ vorbele. viteazul

,.KamTl'i~ lua palCl~YI §-f ie~i din casa, Merrse pulln §oi ajulI'Ise la marginea laculul, unde se in~lta Ipalstul balalJrului. Apoi intm chiar in camera unda era tinuti!i flica padisahului.

- De 00 ai venit aiei, fUidiule, Ti SPLJse fata za,rindu-l, crezi eel ai s~,-mi pojj alina durersa care-mi palrunde sufletul?

- Am venit sa te scsp! zise Kamir.

Dar n-apuea bine 'IIoi'ba a term ina , cli, iaUl, mire, d&Odat!. ~liIcniri nlite bubl!lituri de-U fugea pamantul de sub picioar-e, mii de U'8snete lumlnara cerul, dupa care c:.izu 0 ploaie Cll pietro man cltt nuca. Balaurul intra in camera fete].

- De 00 ai venit: aid, nefenicih.ule?

- Am venit pe acasta nneleaguri pentru a mll

J u pt. C!JJ tine ~i a 0 m~ ntll.li pe pri ntes~.

130

Auzind 0 tndrazneala eaasta, balaurul i!?i sfilta in sus COlada lui cea grea, dolii,nd d-Iloveasca pe fhldiu_ Dar acesta scoasa palosul, se clitar~ pe spinar,ea balaurului sl incepu sa-i taie: capetele' unul dupll altul. Balaurul sa zbatea. lncerca sa~1 doboare pe viteaz, dar degeaba. PaM la IJrmi fu infrant. Le§-ullui fu ingropat lntr-un anurne loc ~tiut numel de viteazul Kamir. Dupa lupta, f1~u:::aul sa duse irn camera fetei ii-i spuse ca nu mai are de ce sa b~me. Apoi 0 parasi.

Intre flmp venl la printesti unul dlntre vizlrui padi~ahului. care de mull pusesa ochii pa fal~. - Cacti nu ai sa spul tatftlui ~Au cll eu am ornerirt balaurul, ~i daca n-ei ss rna ascul~, sa ~tii ell odce 1i sa va putea intilmplal ii scuse el fstel.

Ea , de nevois, iii fag6dui sa-I asculte. Plecartl lmpreunili sore palatu'l pladi~ahului. Locuitorii ~I"J lui se adunasertl I!ng~ palat Radeau $i ersu fericlti ca a.1!.! sc~pat de 0 asa mare primejdie_

Vizirul fu intamplnat cu urale, Pad i:!?ahu I nu-sl credea om ilor ca.nd 1,i vaz:u mta aGasa .. De bucurie uit;1 chiar sa~i lntrebe tala cum de a scapat de sub robia balaurului. CrezAnd c~ VilZirul, esle salvatorulillor, ililua de dupt'l umeri ;ii, ie~Jnd ell lei ln tata multimii, ~ncepu a vorbi:

131

~ Hal, eameni blmi, laca, dr'epl rasplat~ pentru vitejia vlzirl.llui, l-o d~1!J de nevas;!i.i pe singura mea copil~ ~i jum.Atate din imp1iratie .. Le UrH2: feritirE! ~l 0 via1a, lungal

Peste ciiteva zlle iimceplHi.3 pregtttiliile de nunta. TDti emu vesell, ~i padlsahul, ~i viziru.l, §li rnul~mea adunrua. Nhnnalpril1tesa era nerericita~i se citea in ochii ei 0 mare rnahnlre, Ea spera eli vit&azul Kamir 3vea sa 00 Intoa~ Ia timp la c1ansa; a~tepta :!iii iar astepta. Pri'llea atenta I a toti O~ i C!1l' venaau la seral, dar in nlci unul din al nu-l recunostea peflacau_

lata ca, peste PlJtin, in toiul rH..Ilrltii', scsi ta semi lIIn v,acar. Aoesla se a~z~ langa poarUi .. Supu~ii pacli~ahuh,li, \lslilndl.ll-I asa de murear ~i in strale at~t de petldte. f1 gonim, Oar fata de pad~ahsimti c! ".aoorul nu em altcineva dedit \liteaml ei. Deai I' sa apropie ill grabo1':i de padi~ah ~H rug~sa-I primeasca ~i pe vacar 181 ospal. P3di~hulii dadLi lnvolrea.

La masa, flica padi~ahullJi peruncl sa i se d'ea vl!carulul a C'al'lli plin~ cu mL@d1. DLJ~ 00 bau

I MIM - MI.m.i~ ~Ie.t.d.~ OO!iniM prjI'! JEonnsnlatia miillfii ~. aIIiitie

ru agn... •

132.

mied ul, vitea..zul Kamir s€ ameli u Fli pic ~H ruga pe padi~a'h ~-I lase :s;} can'te- La, suau ~ cilntecl,llu'i trist ~i plin de dor !ill viica.rului, toti mesen1ii liitaffi de padifiah, uitara (le locu~ urnde se aflsu ~i}-~i tndrept3ri privirile sp!"€!: flacli.u. Dup~ terminar:ea cantecul:ui, vltcan.d ie~i din sata Fata iI urmsn. ~j intr-u nJ toe de ta1na, 0l.J 01 voce tremurancl;§ I il spose ce~ InUimplate eu vizil'lUl.

- Vo~ mal canta un cantec, spuse plint.eseil viteawl Kam1l", dupa Gare tu, Uir:~ s~ t.e temi d€ n!rnic, vome~te eelor adurnali despr,e fapta cea minemoasaa vizirli.!llIIi.

Fats f~cu int'ocma1.

- Nu e adBV'lirat!s.e apart viziru I: eu am omorst balaurul, Eu am scapat-o pe printes;!i din ghearele lui, nirnenl an.cinev8_

- CIJI ce me po1~ daveeil ,ea tu ai omor.a~ balau-

rut? intreba padiiahull.

- Dupil cs i-sm taial c:a.perel'e. l-am ascuns Ie§-ui lntr-un loc,

- Haide-, du-nei-1 !)e' nail aoolo ~i arata-ne belaurul!

Vizirul, urmat de padi~ah :;;;i d.e mu~time. pJecA spre seraiulbaJauruluL Aoi, mirele se i_lfIl1'i¥lrti. sa rasuel, dar nu gasi flld urms din trupul balauru-

133

lui. Atunei viiteazul Kamir, ie~jnd Y(n millocul mlillimi~ araf~ loC'U1 uncle fusese rngmpat balaurul.

- Eu am omorst balaufuir iat~ ~i eel de-al dotsprezecelaa eapl

~i. ziciind astfel. I@ ara1a un c.a p uria;§ de balaur. Dupa 00 viteazul Kamif fu sla\fit de cAire padii3h, aCest~1 spuse mullLmii adunate:

-lata cine era adevamlllJl v[feaz! imi dau jumalate din tmparalie ioi pe frurnoasa ,mea f1icll de neevasta! lar vizlru] stl·~i p.rirlne~scA pedeapsal ctJvel'llita.

P OVESTE. SLOVENA

~" MArui de leao ~

<'

p~

A FOST ODAT Ii. un imparat care avea lrei fa-

ciori . .f$l cum era ln pragul b;§tranetH. puterile inca- 1:, pura sa-I lase. intH) ~i. p~ nea~t~pt<ite. ~e imbol~ nivL Chemarn pe oel mal ve~htl doctori al impA} rA~ei, ea si-i redea s:i!i ni!itate.a de alti:ldata" dar det geaba. Sa dovedira cu toti~ neputlnclesl.

~ Tmplliratul se tmpaca, in cele din urrntl, cu soar- 1 ta sa §oi se pregA'ti de 'u~~mul sau drum, f,1!i1tl tn-

toarcere,

I tmtr-o bunli zi, dirK! in odaia lui nu era nlmeoi.

UliCl se daschise ~i in~untfij intrll un cersetor, ImpAratul se manie foorte tare.

Ce ~toru I v~zu asia ~i .ZiOO:. .

- imparate, nu trebule sa te :supenl N-a~ venit la ti ne sf! eersesc. Ti--a~ spu ne cava foarte Important, dar mi·Q teama ca nu-ml vel de erezars ...

135

- Spulle fe-pede! N'u 'l,l'E!zi ,ea mi se apropie srar;. §ituj? If rAspunse imparalul eu glasul stins.

- NIJ tiaa b~tut rncA ceesui, irnpamte. Re Jumea asta se am~ un leac care ar putsa s~-li redea sanBitatea.

- Nu pet sa fa crad, snuse cu amarticiune imparatul. dar s<"i te aud, totlJ~i!' Vorbe~teL

- $tfam ElU cal nu-rni vei da 'Ci'ezats ~i ca vei cia~ tina dill cap. Dar caea ce-ti \10,j S,pUne eLI e adav~rul adevarat a~a eum e adevarm ctt au mal aflti acum in fata ta, Va, 'Ii (jin nOLJ in pumre 1'I1imai dl!,lp,li De 'i/,ei avea mary] de leae, Cum II vei ,lTlf.inCClI, cum te ver jn<S~riatQ~itull! [;Ie acaea ~rimite-1i mcioni in lume ca M-~ gasaasca marul de lese. Unul din ei VSI izbuti negre§;it. Da~ nu fad Dum ijispun. iJj va suna ceasul de pe 1I~. Rtlmtd GU bille, imj'."l.'flrnteJ

NrCii nu tenn.in~ bine de spus acestsa 'Ii eer,~etortiJ sa f<leu nElvalzuL Tmparntlll H strigA sa SiB intoal'(;a. fiindca vOia sa ~tie unde se aM gradina

, in care Qlie§te mi!iml de '€lac. Dar Ira strig1ityj lui nu aparu decat sl'uga sa Credinoloasli. Tmpi'iratul ii porunci ca. de indatii, s,H cherne pe oor;;etorul aGeia ~re abia pJ'e~e de I'a el. sruga ii rtispullse

136

mirata ca r'l1IJ vazusa pe i1imen~ re~ind dill odaia innparotului, de~j tot 1!impul statuse .lil'iinga U$~. ]'mptirn~ul di;w pe ganduri. Dupa LIn tlmp i§i cherna feciorii ~i Ie ztse:

- Felji mail Sa i'ti~ ca en mai am de trail Dar rna vo:i lInsanato~i numai daca mi se va educe mAnd de leac, IDe aeeea pomiti in lumea larga. Ace~a dintre vol care imi va aduce marul de leac va fi urmas I'a tronul im~r~lieJ mele.

Gelo; dol fedan mal man nil le fura pe plac VOfbela impiratului. Lor nl.ll Ie place-a sa calStoreascli; Be simleau mai bine·§'i mai in largtnllor cand tra.l1- di1VMU, ori cand loiii pisrdaeu vremea Tn petreeen de§;arte, farli rost, in schimb, fecioruJ eel mlc sa bucura din toata inirna eand auzi dl tataJ sau ar mal putea 8;;3 traiasca.

Chiar in aoeea~i zi rei trei fedon de imparat pornira ra drum",~ mersern ei, mersem:zi de vaM. plnfi"fl sea~, timp de mai multe s!~mani. Feciorul eel mare ajunse pe un tilim, Ul'ide nu se zarea pjcior 00 om. Cereeta in jlJrul sau. dar n u vazu nici casA. nioi sat Ma i rnerse el cat mal merse pe druI1'IU acela pustiu ~n, toonai cand sa mimma mai mult. VilZIlJ cli 'Vine sprs 13'1 un om ~Qhiop" Era un oollietor

137

~----~---------------------------:

oarecare, Feciorul de imparat ar fi trecut \antos, pe langa el. d.acli, aessta nu t-ar f april din drum:

~ Rogu·,te, mirostive stapane, aji..:lta-~ ou ceva! EI ii an.mdi un barn, dar sahilodul adaug~:

- D~-mi 0 bUGata de paine, milostive stfipalle!

Sunt tare ft~mand, 0 sa mor 09 foame!

Trufia p ihtylui nu-l ingadlJi sa mai stea I:lnga omul sarmal'1. Nu-i rtlspun.se nlrmc !?i pornl maj departs ingamfat ca un curcan, Dar dupa pI!J1in sa oprt, Ii arunea 0 pl'ivire !1,j zi.se:

- Hei, osrsetorule. ~-am dat un ban intreg. Ia spune-rrn, §tii unde S8 ana grad'ina Tn care cre!i'te mimI de laae?

- [3051c.a ~H mereu c:lrumuJ asta, Clirand vel ajllnge la gradJna aceea minunala. Dupa eEl rupi marui, sa fugi de ecole cat te tin piciQ.uerer

- Bine, bin!:!! lise printulJ bUC!!.if,andu-se de vestea ibun~ pe care i-o dllduse cef§'EltoruL

Drumul fu destul de lung. In tale din urma ajunse I.e 0 poarta mare, 01 deschise !jli intra Tn gr8:dinA. in mijroEIIJI ei cl'e'iitea singur:..singu ~el, verde ~i frurnas, rnsrul de leac. Al'ti oopaci nu mal emu in juri dear s1iraturi - strat ~angti strat in care i'1'lif1orea u m i i de fion sa Ibatioo. 0 mireasrna tmba-

~

138

tstoare se raspandea, prtn t!l)ata grMioo. Feciorul de imparat pa~ea lneet pe drama ce duoea spre mar. PomuJ nu avea arte fructe. Doar pe una din ramuli stralucea. un mar rosu, Cum iI vam, prinM se repezi la porn ~i rupse fruGtul mlnunat, Curios, inoopu d~1 ceroere:zepe toate p!r\ile. Marui parea slI fie ea orii'rcare altul. Dar sffind asa mai mulle dipe sub oopac, Il roprinse (HJboseal8 ad§nca. Fara sa steal mult pe ganduli. se intinse pe larba verde.

Nu treeu rnultsl d€l 91 se aprople ua om. Prin\ului i Se paru clI-1 vade ca prln c€'a~;iiJ, dar totusl il recunoscu. Era ace!a~i cer~etor de rnai inaint.e. Acesta sa apleclll deasupra prililjulu i fij i-I Il.Ia mEnu I. Apoi tl atinse door de ramul pomului ,i marul atama acurn, de parcil nici nu fusese rupt, Dl.Ipa aceea Impse 0. crengu1a, i1 atlnse pe print ~j...J ~opti:

~ NlI e§ti destoinic sa dud ta1Alui tau marul de leac, De ce nu rn-ai aseultat? Sill te prefaci 8Cl1m tntr-un corb negrl,iJ ;ti corti sa r,amili p;§.ni1Jt cand va suna caasul izMvirii tale.

~i intr-sde'lfar, feeiorul de Tmparat se pref~cl,j tntr-un com negru care ztuna, din grtldin;!l,

Dupa tret lile, pe acela§oi drum a·uliIsB 'ili feciorul mfjlociu. dar pati ce-a patit ~i fmtela sau mai mare.

139

Dupa alte trei zr!e ,~COrQ ajunse $J mezinuL rn irlt1limp1narea ~llIi ie~i aoela~i ce~or. Nici rl-aplIcli b~ne aceeta sl.i-J ceanti milostenje, ~i pfinlllJl ll arunca un galben in pEH6rie, 4;Jcil.ndu-t;

- De blma seam~ ca ei~i flamand, ol'lfu..Iie sarman! Mal la §J bucata asta de plIjne~ ~i d~du sa tread! liTliai departe,

Ce~etoru~ ij mu!tumi ~i spuse:

- $tiu liiGotro ai lPomit-o~ lata, acesta e drumu~ eel d.rept. Sa rupi iLite marLlI ~i s~ fugi grab.nic drn glll"ad~()aH Azi eo ldtima It 1nainte de a sa ivi IUlna tata~ tau tre OLi i e sa aibi\ mlru I' de lsac, altfe( v~ 'Ii prea t.i!rziu ~~ var~i amar de lina §'i de fratii tai, dad! I1U rna ascul~.

Aceste ouvinte dAdllr.3 prin~I'l1i nol pliiteri. Curand ajlIn~ la gmdinl!i §i i~tIti in. ea. Floflle ri"ispo'iinde~u 0 mlfeasmi imbiet.oore, dar e.l' se grabi catre' mar, Citnd ~p.se tructul W§u, vru sa plecs repede d_e-~coIo, a~ DUm T1 .spuse&e DeJ'§€torul. D~r i§;D $Im:!l il&!!pul ca de plumb, r~r picioarele i se inmLJrara

- de tot rr Gu,plinse lmole~eala ii, de ostsnit oe era, 's-er fi adcat ,sub OOPi3c" [}eodata dea.supra, se oauzi 'LIn fu§;rt:t. PrlYi in sus ~i vazu do~ oorbii_ 0 presimliJle cumpJJIii pUCS6 stEipanire pe el .• Oare FlU SUrit fralii

1'40

ffllli?" li llrecu prln mint8. LIlli nor "lreru prin trupullui i§V slabit;;iUineOil de mafr-naifltei:se t-opi ca prin farme(;. -lIlt!J.IG~! st'l'ig~ el;:;ii 0 lua lafugill prin gr~din~. Afar~ II Lfllmmpin~ CE:l1'etoru 1-

- Aii izbl.indit, nepoate!~ Dar sa iMi ca rni-a fest fricli ~entrLII '!.in e! A~~za-te a i ci, in pola nat asia verde "i odih ne,§h:i,-le un pic!

Cer~l@torul tilJc:u ciJ1!:eva clipe, apel spuse:

- la aceasta CF'el'lguUi ~i, in clipa in cam latAl t;Eiu se va insanato~i! sa 1ei~ afuro. din palat Vat veni doi cortii ~i \lQu cebori pe pflm~nt in fa1a ta .. S~,~i atingi repede cu crengula asta ...

~i din nou II euprinss mole§eala pe print De ashl data nu sa mai pufn Impo~rivi ~iinchise oohii. T~i simtea pleeepele C8 de plumb. in clipa urmatoare use' paru cli oo~etmilJll LI In~faca de mijloc ~i p~ute~te cu Ell in sus.

Candse trezl, ill jur era cea~a deasa,. In 'fa~oll_ sa, dear I~a 0 alllJncaturB de [bilit ge 1f'!.alla palatul talAlui :sau. La incepll! crezu cii visE"!~ ~i cli marul de leac l-a vaZiult dO'Cl.r in 'IIis, dar callld i~i privi palma, ilntelese c~ totul era aiev@llI. j~i amintii cal tre bu1€: sa fie in Tala latAlul ssu TnaLme de a ras~ri lu n a. f? i atuncl pOiflili ca sageata s pre palat.

141

De indati ce mancal rnarul, imparah.lll se insllMlO§i pe loc =?i se riclica din patul in care mouse atAta vrerne, P1intul plnasi TIld grabnic odafa. e~nd ie~i din palat, doi corbi sa rcteau deastJprn lui. Cum i1 vazun3, se apropiara de el ~i oooorara pe p!l"I1fiIl1It chiar in fala lui. Atunci ~ vezi minune! Nici nu-l atinse: bine CI.! orengU\a pe ca re ira dMuse ce,r'}etONI, §i sa pomeni dintr-o data cu fralii s~U llinga.el.

o bucurie nemaipomenita cupnnse intreguJ' pala]; Cei dol pr,inti mai man nu-l vedeau !JClIm cu ochi buni pe fratels lor mai mic, fiindca acesta del/anise mo~tenitorul tronurui impllr~tesc. dar nu mai aveau ce face, ,i trflitt. impl'euni!ll pana la adtlncl bat.rime~.

OUPRINS

PovSfti lroma~~ (tie' lOAN SLAViCI) limir-imparat

Spalma zmeilor

p~ti mongo&e, Jivaa-viteazu ~

povestea slujba§ulUi eel bun

MOiiUI oellene~ $i baba rea harnioo Ih-'aiim

Taurul ~j eei §;apte lup1 Amvgar-hell, calul cel iute

5 43

58 64 73 17 88 90

98 116 120

135

Pove!IIi tltare

Voin.icul Geantemir Hanul ,i ,arpele, Viteazul ~mir

Poveste sloven~ M6nd de lean