PROIECT ECOTURISM

Turismul in Rezervatia Biosferei

Delta Dunarii

CUPRINS

Introducere pagina 3

Cap. I . Stadiul cunosterii ariilor protejate 4

pagina
1.1. Concepte, clasificari despre ariile protejate 4
pagina
1.2. Turismul in arii protejate in lume 5
pagina
1.3. Turismul in arii protejate in Romania pagina 5

Cap. 2. Analiza turismului in Rezervatia Biosferei Delta pagina 7

Dunarii
2.1. Prezentarea Rezervatia Biosferei Delta Dunarii pagina 7

2.2. Analiza SWOT Rezervatia Biosferei Delta pagina 10

Dunarii
Biblografie pagina 12

Introducere

1
 Parafrazandu-l pe Stefan cel Mare am putea spune ca aceste meleaguri, aceasta tara, nu
este a noastra, ci a urmasilor, urmasilor nostri. Avem o datorie nescrisa fata de generatiile
viitoare de a conserva, proteja si pastra mostenirea lasata.
Conform legii conservarii materiei, sintetizata in cunoscuta formulare a lui Lavoisier
„Nimic nu se pierde, nimic nu se castiga, totul se transforma” , este foarte importanta influenta
activitatii umane in modificarile aduse resurselor naturale. O influenta negativa poate modifica
si schimba ireversibil anumite zone, modificand „sanatatea” planetei Terra si implicit
deteriorarea conditiilor de viata.
Dezvoltarea industriala si agricola, comerciala si turistica, continua si intensiva, care a
avut loc, in secolul XX, a determinat aparitia unei poluari si chiar degradari ireversibile a
factorilor de mediu1.
In perioada actuala cea mai mare problema a umanitatii este protectia mediului.
Pentru rezolvarea acestei probleme la nivelul planetei si a fiecarei tari este necesar sa fie
adoptata o strategie generala de protectie a mediului.
Una din masurile importante luate pentru protejarea mediului este crearea de arii naturale
protejate.
In cele ce urmeaza prezint conceptele, clasificarile la nivel mondial si national a ariilor
naturale protejate, prezentarea uneia dintre cele mai frumoase arii protejate din Romania,
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si analiza turismului asupra acestei mirifice zone

Cap. I . Stadiul cunosterii ariilor protejate

1.1. Concepte, clasificari despre ariile protejate

1
Nistoreanu, P. – Ecoturism si turism rural, Ed. A.S.E. Bucuresti, 2003
2
 Problema conservarii mediului este reglementata prin Conventia pentru protejarea
patrimoniului natural si cultural, de la Paris din 1978, iar organismul cu prerogative in acest sens
este reprezentat de Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii ( UICN ).
O arie protejata reprezinta o suprafata terestra si marina dedicata in special protectiei si
mentinerii diversitatii biologice si a resurselor naturale si culturale asociate si gospodarite legal
sau prin alte mijloace eficiente, definitie data de UICN.
In prezent categoriile IUCN, adoptat in 1992, sunt raspandite in intreaga lume si sunt
luate drept referinta in orice dezbateri privind ariile protejate, aceste categorii sunt:
- I. a. rezervatie naturala stricta ;
- I. b. arie naturala salbatica;
- II. parc national;
- III. monument natural;
- IV. arie de gestionare a habitatelor / speciilor;
- V. peisaj terestru / marin protejat;
- VI. arie protejata cu resurse gestionate.
In Romania, prin conceptul de arie naturala protejata, se intelege, zona terestra, acvatica
si/sau subterana, cu perimetru legal stabilit si avand un regim special de ocrotire si consrvare, in
care exista specii de plante si animale salbatice, elemente de formatiuni biogeografice,
peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica,
stiintifica sau culturala deosebita2.
In conformitate cu O.U.G. 236/2000, categoriile de arii naturale protejate in Romania
sunt:
a) rezervatii stiintifice;
b) parcuri nationale;
c) monumente ale naturii;
d) rezervatii naturale;
e) parcuri naturale;
f) rezervatii ale biosferei;
g) zone umede de importanta internationala;
h) situri naturale ale patrimoniului natural universal;
i) arii speciale de conservare;
j) arii de protectie speciala avifaunistica.

2
O.U.G.nr. 236/2000 privind Regimul ariilor naturale, protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si
faunei salbatice.
3
 1.2. Turismul in arii protejate in lume

In ultimul timp tot mai multi turisti prefera destinatiile turistice in mijlocul naturii,
departe de aglomerarile urbane, in special in ariile naturale protejate care au devenit obiective
turistice deosebit de atractive.
Turismul, ca activitate economica poate cauza pagube mari ariilor protejate, in special
daca nu sunt administrate adecvat, dar poate aduce si mari beneficii.
Presiunile din partea turismului cresc rapid. Presiunile asupra locurilor turistice mai
cunoscute cresc, astfel incat ariile naturale frumoase devin din ce in ce mai mult locuri pentru
turismul de lunga durata, vizite de o zi si chiar sport.
Una din formele de turism durabil care castiga tot mai multi adepti este ecoturismul.
Ecoturismul este de fapt un turism fondat pe natura si cultura traditionala care presupune
cunostere si o interpretare a mediului natural si antropic ce se doreste sa fie gestionat intr-o
masura ecologica si durabila3.
Activitatile recreationale ce se pot dezvolta in interiorul ariilor protejate, sunt : studierea
naturii, florei si faunei; fotografierea, pictura peisajelor; drumetii montane; alpinism; speologie;
practicarea scufundarilor; plimbari pe jos sau, iarna, cu schiurile; ciclism si canotaj; vizite la
obiective culturale, istorice si etnografice; cunoasterea si invatarea unor mestesuguri
traditionale; vizitarea ecomuzeelor din incinta zonelor protejate; vizionarea de filme, consultarea
de materiale documentare, stiintifice despre zonele protejate in cadrul centrelor de primire a
turistilor4.
Reteaua mondiala a ariilor protejate cuprinde 30.361 de arii protejate, recunoscute de
UICN, care se regasesc pe o suprafata de 13.245.528 km 2, ceea ce reprezinta 8,84% din
suprafata terestra a planetei.

1.3. Turismul in arii protejate in Romania

Romania are unul din cele mai diverse resurse naturale. Acest fapt se datoreaza in parte
conditiilor fizico-geografice care includ munti, campii, retele hidrografice majore, zone umede
si unul din cele mai vaste sisteme de delta ale Europei (Delta Dunarii). De asemenea, datorita
pozitiei geografice a Romaniei, flora si fauna prezinta influente asiatice dinspre nord,
mediteraneene dinspre sud si componente continental europene dinspre nord-vest. In sfarsit,
relativa stabilitate a populatiei in ultimii 60 de ani, lipsa mecanizarii in sectorul forestier si
dezvoltarea economica redusa au determinat o exploatare mai redusa a resurselor decat in

3
Florina Bran, Tamara Simion, Nistoreanu P. – Ecoturism, Ed. Economica, 2000, pag. 15
4
Nistoreanu, P. – Ecoturism si turism rural, Ed. A.S.E. Bucuresti, 2003, pag. 150
4
majoritatea altor zone din Europa. Rezultatul general consta in diversitatea florei si faunei,
inclusiv in existenta unor populatii de lupi, ursi, capre negre si rasi, care sunt considerate ca fiind
printre cele mai mari din Europa, precum si in existenta unor extinse habitate forestiere si alpine
nealterate, asociate lantului muntos al Carpatilor5.
Suprafata totala a ariilor naturale protejate din Romania, incluse in Legea nr. 5/2000
privind amenajarea teritoriului national, sectiunea a III-a, zone protejate este de 1.234.710 ha,
adica 5,18% din suprafata tarii.Situatia este prezentata in tabelul 1.
Tabel nr.1
Suprafata Romaniei 23.839.100 ha
Suprafata ariilor naturale protejate 1.234.608 ha
Procentul ocupat de ariile naturale protejate 5,18%
din care: 2,43%
Delta Dunarii ocupa din suprafata tarii

Rezervatiile biosferei, parcurile naturale si nationale însumeaza o suprafata de 1.132.175

ha (incluzand si un numar de 134 rezervatii naturale si monumente ale naturii cu o suprafata de
129.643 ha). De asemenea, au fost declarate alte 693 rezervatii naturale si monumente ale naturii
cu o suprafata de 102,434 ha in plus fata de cele 134 continute in interiorul parcurilor nationale,
naturale si rezervatiilor biosferei.
In momentul de fata, peste jumatate din suprafata totala a ariilor protejate din Romania
au structuri proprii de administrare. Desi 51% din suprafata totala a ariilor protejate din Romania
beneficiaza la aceasta ora de structuri proprii de administrare, aceste administratii nu sunt
desemnate decat pentru trei arii naturale protejate, conform tabelului 2.
Tabelul 2
Arii protejate cu structuri de administrare constituite Suprafata (ha)
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii 580,000
Parcul National Retezat 38,047
Parcul National Piatra Craiului 14,800
Total suprafata cu administratii constituite 632,847
Procent administrat din reteaua nationala 51%
Sursa : MAPM, 2001

Cap. 2. Analiza turismului in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

2.1. Prezentarea Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

Delta Dunarii datorita potentialului turistic natural si antropic este unicat in Europa, si
chiar in lume.
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii din România (RBDD) este situata în partea de est a
Europei si se întinde la intersectia paralelei de 45° latitudine N cu paralela de 29° longitudine E.
5
www.pronatura.ro
5
 Aria totala a RBDD este de aproape 580.000 ha din care mai mult de jumatate (338.100
ha) apartine a ceea ce este numita în mod obisnuit “Delta Dunarii” în timp ce aria ramasa este
impartita între zona inundabila din susul Dunarii (sectorul Isaccea-Tulcea 9.100 ha), complexul
lagunar Razim-Sinoie (101.500 ha), fâsia învecinata de la Marea Neagra (130.000 ha) pâna la
izobata de 20m, si Dunarea maritima între Cotul Pisicii si Isaccea (1.300 ha).
Principalele diviziuni geogafice ale Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii sunt:
    • Delta Dunarii;
    • Complexul lagunar Razim-Sinoie;
   • Litoralul Marii Negre pâna la izobata de 20m
    • Zona inundabila Isaccea-Tulcea
    • Sectorul Dunarii maritime între Cotul Pisicii (Mm 74) si Tulcea
    • Saraturi-Murighiol.
Utilizarea terenului din RBDD (conform Legii 82/1993 privind Zonarea Ecologica):
Aria totala a RBDD 580.000 ha 100%
Zone strict protejate în întregime 50.600 ha 8,7%
Total zone tampon (din care zone tampon marine) 223.300 ha 38,5%
( 103.000 ha) (46,1%)
Total zone economice (din care poldere agricole) 306.100 ha 52,8%
(43.391 ha) (14,2%)
         - ferme piscicole  (39,567 ha)  (12,9%)
         - silvicultura  (6.442 ha)  (2,1%)
         - zone construite, proprietati private si oficiale (27.243 ha) (8,9%)
         - zone propuse pentru reconstructie ecologica  (11.425 ha) (3,7%)
         - alte utilizari în conditii hidrologice libere  (178.032 ha) (58,2%)
Sursa: http://enrin.grida.no/htmls/romania
        O suprafata de 580.000 ha, incluzând toate zonele desemnate anterior a fost declarata
rezervatie a biosferei prin Decretul National nr. 983 din 27 august 1990. În decembrie 1993,
Parlamentul a aprobat Legea nr. 82, înfiintând Rezervatia Biosferei Delta Dunarii Aceasta Lege
stabileste obiectivele privind administrarea RBDD, atributiile Administratiei RBDD precum si
sanctiunile pentru activitatile ilegale. Legea nr. 82/1993 a fost modificata prin Legea nr.
454/2001, pentru o clarificare a problematicii rezervatiei si pentru punerea de acord a acestei
legi cu celelalte acte normative aparute între timp.
Urmând Legea nr. 82/1993, Hotarârea de Guvern nr. 248 din 1994 a aprobat Statutul
RBDD, zonele strict protejate si membrii Consiliului Stiintific al RBDD.
Legea nr. 69/1996 a împartit patrimoniul RBDD între interesul national si cel local.
Conform Legii, 80.000 ha reprezentând ferme piscicole (39.000 ha) si poldere pentru practicarea
agriculturii au fost declarate zone de interes local si au fost transferate spre a fi administrate de
catre Consiliul Judetean.

6
 În activitatea sa, Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, urmareste aplicarea
celorlalte acte legale care au tangenta cu specificul rezervatiei (Legea nr. 192/2001 privind
pescuitul si piscicultura, Legea nr. 103/1998 privind vânatoarea, Legea nr. 213/1998 privind
domeniul public, etc.). Totodata ARBDD aplica prevederile conventiilor internationale la care
România a aderat si care se refera la problematica acestei institutii: Conventia Ramsar privind
zonele umede de importanta internationala, Conventia privind patrimoniul natural si cultural
UNESCO, Conventia de la Berna, etc.
Relieful cuprinde Horstul Dobrogean, care este cea mai veche formatie de pamint a tarii,
si Delta Dunarii la est. Aici se îmbina cele mai noi cu cele mai vechi unitati de relief din tara:
delta cuaternara a Dunarii, care împreuna cu complexul Razelm, în nord-est, este a doua din
Europa ca marime, recent formata-din epoca preistorica-prin colmatarea unui golf marin devenit
liman, si împartita de cele trei brate (Chilia-cel mai nordic si cel mai nou, de 116 km, ce
transporta 63 % din totalul apelor fluviului, Sf. Gheorghe-cel mai vechi, de 118 km, pe care curg
22 % din ape, Sulina-cel mai scurt, de 64 km, amenajat pe un canal pentru navigatie, transporta
15 % din ape) ale Dunarii (care la varsarea în Marea Neagra suprafata totala a bazinului sau este
de 805.300 kmp, iar lungimea de 2.860 km) în trei mari ostrove complexe: Letea, Sf. Gheorghe,
Dranov, brazdate de brate secundare, garle si canale artificiale, în continua extindere prin
materialul adus de marele fluviu, înaintand spre mare) si lantul muntilor hercinici ai Macinului
(Pricopanului, josi, tociti, cu altitudini de 467 m în vf. Tutuiatul) si Podisul Casimcei, Tulcei,
Babadag, Niculitel (larg valurite), în nord (erodat puternic si acoperit cu depozite noi)
Clima, are un caracter continental cu amplitudini de temperatura, cu precipitatii putine,
dar cu umiditate atmosferica ridicata (în zonele deltei, ca urmare a evaporatiei de pe întinsele
suprafete de apa), cu vanturi dominante din nord si nord-est, cu ierni reci si cu fenomene de
nivatie destul de frecvente, cu veri calde si secetoase.
Hidrografia : Apele curgatoare, Dunarea si principalele sale brate, de la Cotul Pisicii
pâna la Ceatalul Chiliei si cele trei barte principale: Chilia, Tulcea-Sulina si Sfântu Gheorghe,
împreuna cu ramurile secundare ale bratului Chilia (Tataru, Cernovca, Babina si Musura), si
Gârla Turceasca . Cele mai importante ape si complexe lacustre din Delta Dunarii sunt: Furtuna,
Matita, Babina, Trei Iezere, Cazanel, Bogdaproste, Gorgova, Isac, Uzlina, Puiu, Lumina, Rosu,
Rosulet, Razim, Golovita, Zmeica.
Fauna Deltei, in cadrul Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii sunt semnalate 3491 specii
dintre care 3018 sunt nevertebrate ( protozoare, viermi, moluste, crustacee, insecte ) si 473
vertebrare ( pesti, amfibieni, reptile, pasari, mamifere). Dintre cele 331 de specii de pasari - 172
specii cuibaresc iar restul de 57 sunt sedentare sau partial migratoare ; 9 specii fiind declarate
monument al naturii( gasca cu gat-rosu). Sunt pasari de noapte : bufnita ; striga ; pasari de apa :

7
lebada, lopatarul, rata salbatica; cormoranul mare ; pelicanul; pelicanul cret; pasari rapitoare :
vulturul mic; acvila de stepa; vulturul plesuv sur. Dintre mamifere se disting : vidra , nurca ,
hermina, pisica salbatica, lupul, cainele enot, iepurele. Reptile : sarpele de casa, sarpele de apa,
broasca testoasa de uscat, broasca testoasa de apa. Pesti : crapul, somnul, stiuca, salaul, carasul,
linul, platica, bibanul, obletele. Dintre sturioni : pastruga, nisetrul.
Flora Deltei Dunarii reprezinta cca 1/3 din totalul de specii cunoscute in flora Romaniei.
In prezent au fost observate 1615 specii de plante ( 642 alge, 40 mycophyte, 38 ciuperci, 107
licheni, 778 cormofite spontane). In categoria arborilor intra : stejarul , salcia alba , salcia
plangatoare; frasin, ulmul ;salcamul; arbusti si tufisuri : macesul, ienuparul, iedera. Dintre
speciile unicat : arbustul de nisipuri si curpenul de padure.
Paduri monumente ale naturii, Pe suprafata de uscat a Deltei se remarca vegetatia inalta,
majoritar salcia, plopul (impadurit) si specii rare in zonele declarate rezervatii.
Letea este padurea-monument, bratul Chilia. S-a dezvoltat pe grindul cu acelasi nume, in
fasii ; prezinta plante cataratoare de origine mediteraneana, sub forma lianelor, intre arbori
specifici - stejari brumarii (seculari de peste 25 m inaltime), gârnita, ulm, arin, plop alb si negru,
salcie, frasin pufos (raritate botanica). Adaposteste vulturi codalbi, serpi si vipere.
Caraorman, padure-monument localizata in vestul grindului cu acelasi nume dintre
bratele Sulina si Sf. Gheorghe, este o formatie de arboret in palcuri.
Erenciuc, situata in extremitatea sudica a lacului omonim, este singura padure naturala de
arini din Delta. Aici cuibareste vulturul codalb.
Rezervatii naturale, Prin Hotararea nr. 953 din 27 august 1990 a Guvernului Romaniei,
intreaga Delta a Dunarii a fost declarata Rezervatie a biosferei.
Vestigii istorice : Cetatea Enisala, Histria.
Monument istoric şi de arhitectură laică Farul vechi ( genovez ) din Sulina .
Muzee : Muzeul de Istorie si Arheologie (Parcul Monumentul Independentei, Muzeul de
Arta Tulcea, Muzeul de Etnografie si Arta Populara, Muzeul de Stiintele Naturii "Delta
Dunarii",
Structura etnica a populatiei este mixta, dupa cum urmeaza: români, ucraineni, lipoveni,
rusi, greci, turci, unguri, aromani, romi si alte nationalitati.
Din punct de vedere al infrastructurii, zona dispune de urmatoarele cai de acces: rutiere:
de la Bucuresti DN 22 A , de la Galati DN 22, de la Constanta DN 22 A. Lungimea drumurilor
publice este de 1269 km, modernizate – 307 km, din care: drumuri nationale – 295 km, drumuri
judetene si comunale – 974km; feroviare: lungimea cailor ferate este de 71 km; navale: pe
Dunare.

8
 Particularitatile Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii necesita practicarea numai a
anumitor forme de turism :
- turismul de cunoastere ( itinerat );
- turismul de odihna si recreere;
- turismul rural cu forma sa particulara agroturismul;
- turismul stiintific;
- turismul balnear ;
- turismul pentru practicarea sporturilor;
- alte forme de turism ( fotosafari, birdwatching, scufundari ).
Ecoturismul din zona Delta Dunării are cea mai spectaculoasă dezvoltare, cu o creştere
de 2,2 ori în 2004 faţă de 2000.

2.2. Analiza SWOT Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

Puncte tari Puncte slabe

Integrarea in Uniunea Europeana Infrastructură generală deficitară, în special
în ceea ce priveşte sistemul de transport şi
comunicaţii, precum şi serviciile turistice;
Zona unicat in Europa Promovarea sustenibila a ecoturismului
O influenta nu foarte mare a modificarii Resurse financiare insuficiente, investiţii
mediului din Rezervatie autohtone şi străine aproape inexistente
Biodiversitatea zonei Promovarea internationala a zonei
Potenţial turistic deosebit datorită păstrării Pregătire profesională de slabă calitate în
patrimoniului cultural tradiţional domeniul serviciilor turistice
Potenţial turistic peisagistic specific Deltei Colectarea defectuoasa a deşeurilor, în
Dunării vederea reciclării, refolosirii, recuperării
sau valorificării lor
Existenţa unei asociaţii de promovare a Nevalorificarea intregului potential natural
turismului rural
Aşezarea geografică propice dezvoltării Potenţial nevalorificat încă al sectorului
serviciilor, în special a celor turistice pentru deschiderea afacerilor turistice mici
şi mijlocii de tip familial;
Existenţa Centrului de Informare Turistică Folosirea energiilor alternative
al ARBDD
Sezonalitatea
Oportunitati Amenintari
Existenţa Administraţiei Rezervaţiei Diminuarea resursei piscicole
Biosferei Delta Dunării

9
Programe ale autorităţilor judeţene pentru Fiscalitatea şi birocraţia
dezvoltarea turismului din Delta Dunării, a
unor activităţi tradiţionale
Promovarea programelor de protecţie a Reducerea sau eliminarea unor facilităţi
mediului de către ARBDD
Extinderea colaborării şi implicarea Orientarea spre alte zone de interes
organizaţiilor neguvernamentale şi a
şcolilor în programe comune de educaţie
ecologică
Utilizarea programelor UE destinate Exploatarea fără nici un control adecvat al
reabilitării condiţiilor de mediu din mediul resurselor piscicole
rural
Extinderea colaborării şi implicarea Mentalitatea de indiferenţă faţă de protecţia
organizaţiilor neguvernamentale şi a mediului
şcolilor în programe comune de educaţie
ecologică

In urma analizei se poate observa ca potentialul turistic al Deltei Dunarii este vast, dar
slab exploatat. Ceea ce necesita masuri de urgenta pentru promovarea produsului turistic si
crearea infrastructurii necesare.

Bibliografie :

Florina Bran, Tamara Simion, Nistoreanu P. – Ecoturism, Ed. Economica, 2000

Nistoreanu, P. – Ecoturism si turism rural, Ed. A.S.E. Bucuresti, 2003
Glavan V. – Resurse turistice pe Terra, Ed. Economica, Bucuresti, 2000
O.U.G.nr. 236/2000 privind Regimul ariilor naturale, protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei salbatice.
www.enrin.grida.no
www.pronatura.ro
www.rbdd.ro

10