Sunteți pe pagina 1din 13

Cuprins

1. Evaziune fiscala 2

1.1. Evaziunea fiscala, definitie si locul ei in cadrul politicilor fiscale 2

1.2. Notiunea de evaziune fiscala legala 2

1.3. Notiunea de evaziune fiscala ilicita 3

2. Evaziunea fiscala din viata de zi cu zi 7

Bibliografie 13

1
1. Evaziunea Fiscala
1.1 Evaziunea fiscala, definitie si locul ei in cadrul politicilor fiscale

Evaziunea fiscala se poate definii prin totalitatea procedeelor licite si ilicite cu ajutorul
carora cei interesati sustrag in totalitate sau in parte materia lor impozabila obligatiunilor
stabilite prin legile fiscale.
Legislatia romaneasca prevede in Legea 241/2005, lege pentru combaterea evaziunii
fiscale, in articolul 1 are urmatoarea definitie:
Evaziunea fiscala este sustragerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata
impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale,
bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale de catre persoanele fizice
si persoanele juridice romane sau straine, denumite in cuprinsul legii contribuabili.
Evaziunea fiscala a fost intotdeauna activa si ingenioasa pentru motivul ca fiscul,
atacand indivizii in averea lor, ii atinge in cel mai sensibil interes- interesul banesc.
O clasificare a formelor de manifestare a evaziunii fiscale este descrisa de cele doua
mari coordonate pe care aceasta se poate extinde: una microeconomica si cealalta
macroeconomica.
Componenta microeconomica a evaziunii fiscale cuprinde ansamblul de actiuni
derulate la nivelul firmelor ce au in vedere reducerea platii impozitelor si taxe la bugetul de
stat. Aceasta reprezinta latura traditionala a evaziunii fiscale, care a fost si cea care s-a
dezvoltat cel mai mult de-a lungul vremii.
Componenta macroeconomica a evaziunii fiscale presupune utilizarea acesteia de catre
state pentru atragerea de voiajori fiscali in scopul atragerii de surse suplimentare de finantare
a cheltuielilor bugetare, surse care altfel nu ar mai aparea drept disconibile.
In ultima perioada, s-a constatat o dezvoltare si a acestei ramuri, fapt ce a condus la
necesitatea teoretizarii ei. Fenomenul a fost relevat la nivel macroeconomic prin aparitia unor
state al caror nivel de impunere si de rigoare a legii fiscale era extrem de redus, dar care la
randul lor aveau si cheltuieli bugetare de regula foarte mici. Apoi a aparut ideea crearii de
regimuri fiscale diferite pentru cei care utilizeaza infrastructura si resursele locale pentru care
s-a creat un regim de impozitare mai restrictiv, iar pentru cei care isi desfasoara activitatea in
exterior aducand in tara de rezidenta doar rezultatele afacerilor lor, un regim mult mai
permisiv de impunere. In ultima perioada fenomenul a luat amploare, asa ca intr-o serie de
state foarte dezvoltate au aparut regimuri fiscale permisive pentru afaceri a caror desfasurare
este situata extrateritorial (USA, Marea Britanie, Irlanda, etc) si deci, care nu folosesc
infrastructura si resursele tarii de rezidenta. Aceasta modalitate a construit nu numai un mod
de a-si asigura resurse suplimentare, dar, pentru unele state, si un mijloc de finantare a
dezvoltarii durabile (Cipru, Insula Man, Insula Jersey, Singapore, etc).

1.2. Notiunea de evaziune fiscala legala

Evaziunea fiscala legala reprezinta partea cea mai atractiva a evaziuni fiscale,
deoarece se realizeaza in limitele cadrului legal. Astfel se pot sustrage de la impunere
venituri, plati, dividende si alte operatiuni in avantajul unor terte personae interesate.

2
Suntem in prezenta evaziunii fiscale legale atunci cand un venit e stability in functie
de unele criterii exterioare, ori dupa anumite norme medii si care deetermina un venit
impozabil inferior celui real.
Contribuabili gasesc anumite mijloace si, extrapoland insuficienta legislatiei in mod
“legal” se sustrag in totalitate sau in parte platii impozitelor, tocmai ca urmare a insuficientei
legislatiei.
Singurul “vinovat” de producerea avaziunii fiscale prin astfel de mijloace este
legiuitorul. In practica faptele de evaziune fiscala bazate pe interpretarea favorabila a legii,
deci cazurile de evaziune fiscala “legala” sunt foarte diversificate, in functie de inventivitatea
contribuabilului si larghetea legi.
Strategii de “fortare a legii” in ceea ce priveste impozitul sunt urmatoarele:
 Taxa pe valoarea adaugata: fiind o taxa care are ca obiectiv cumparatorul final,
este neutral pentru intreprindere. Ea nu face obiectul unor presiuni evazioniste foarte mari.
Singurele probleme sunt in perimetru deductibilitatii si a termenului de plata.
 Accizele: sunt impozite speciale pe consumatie, care afecteaza serios trezoreria
firmelor ce cumpara astfel de produse. Totodata firmele care comercializeaza astfel de
produse sunt supuse presiunii accizei prin faptul ca trebuie sa cedeze o mare parte din profit
pentru a mentine interesul pentru aceste produse. Modalitatile pentru a evita plata accizelor in
termini legali sunt relative restranse, majoritatea solutiilor utilizate incalcand legea deci
intrand in perimetrul evaziunii fiscale ilicite sau fraudelor fiscale.
 Taxele vamale: sunt impozite pe consumatie avand rolul de a reduce copetivitatea
marfurilor de import si a realize venituri importante la bugetul de stat pe seama cererii de
astfel de produse pe piata romaneasca. Dat fiind nivelul lor din ce in ce mai scazut datorita
acordurilor comerciale la care Romania este parte evaziunea fiscala legala s-a redus in ultima
perioada.
 Impozitul pe venitul global: interesul din punct de vedere al evaziunii fiscale legal
este legat de:
- identificarea unor modalitati de generare de cheltuieli fictive cu salarizarea unor
personae, reusindu-se pe aceasta cale plati de natura dividendelor camuflate sub forma de
drepturi salariale.
- crearea unor facilitate salariatiilor care sa nu intre in sfera de impunere a impozitului
pe venitul global, astfel incat sa plateasca la bugetul de stat un impozit cat mai mic.
 Impozitul pe profit: investitorul va fi interesat s ail protejeze cat mai mult de
impunerea fiscala. In acest scop vom incerca majorarea cheltuielilor deductibile fiscal,
micsorarea veniturilor impozabile, si amanarea pe cat timp este posibil a platii impozitului pe
profit. Actiunile de evaziune fiscala legala au in vedere si facilitatile fiscale acordate atat
intreprinderilor mici si mijloci cat si microintreprinderilor.

1.3. Notiunea de evaziune fiscala ilicita

Reglementand incasarea taxelor si impozitelor la termenele si in cuantumul stabilit, si


stipuland norme speciale impotriva ilegalitatilor in domeniul fiscal, legislatia financiara
cuprinde dispozitii referitoare la infractiunile din acest domeniu, infractiunile din domeniul
fiscal poarta denumirea de evaziune fiscala frauduloasa sau frauda fiscala. Spre deosebire de
evaziunea fiscala legala care consta intr-o mentinere prudenta in limitele legale ale evaziunii,
frauda fiscala se savarseste prin incalcarea flagranta a legii , profitandu-se de modul specific
in care se face impunerea, de regula, impunerea se stabileste pe baza declaratiei celui in
cauza, obligat sa comunice organelor fiscale toate elementele in functie de care se va fixa
obligatia fiscala.

3
Evaziunea fiscala frauduloasa consta in disimularea obiectului impozabil, in
subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau folosirea altor cai de sustragere de la plata
impozitului datorat.
Cu alte cuvinte, evaziunea fiscala este frauduloasa atunci cand contribuabilul, obligat
sa furnizeze in sprijinul declaratiei sale justificari, le-a emis in mod neregulat cu scopul de a
insela fiscul, sau cand veniturile sunt nedeclarate; neputand prin natural or sa fie justificate
din punct de vedere material, insuficienta lor atinge un asemenea grad, incat vointa
evazionistului sa apara evidenta.
Mijloace de evaziune fiscala frauduloasa:
 Plati prin conturi bancare nedeclarate: “Contribuabilii au obligatia ca, in termen de
5 zile de la inregistrare, sa declare, la organul fiscal pe a carui raza teritoriala isi au sediul,
datele in legatura cu subunitatile constituite in sucursale, filiale, puncte de lucru, depozite,
magazine si cu oricare alte locuri in care se desfasoara activitati producatoare de venituri,
bancile si conturile bancare in lei si in valuta, indiferent de locul unde functioneaza, in tara
sau strainatate.” Eludand prevederile acestui articol agentii economici isi pot deschide conturi
bancare la banci nedeclarandu-le la organele fiscale pentru a efectua tranzactii financiare in lei
sau in valuta aferente unor activitati care sunt deturnate de la regimul impunerii legale.
 Plata cash : desi implica niste eforturi mai mari, legate de faptul ca se manipuleaza
cantitati mari de bani, plata cash pare a fi cea mai atractiva in actiunile care ocolesc legea,
datorita faptului ca nu exista o terta persoana care intervine in tranzactie, si anume banca.
 Plata prin efecte comerciale: ne referim la cambii, cecuri, bilete la ordin, warante, si
conosamente. Utilizarea acestor mijloace de plata in activitati care implica fraude fiscale este
redusa deoarece institutiile juridice ale acestor efecte comerciale implica drepturi si obligatii
pe care trebuie sa si le asume partile care fac parte din respectivele contracte. In situatia de
frauda fiscala singurii care isi pot asuma responsabilitatea de a semna efectele comerciale sunt
proprietarii, deoarece semnarea in calitatea de persoana juridica implica necesitatea reflectarii
acestor efecte comerciale in contabilitate, iar omisiunea reflectarii in contabilitate implica la
randul ei o frauda fiscala.
 Desfasurarea de acte de comert fara documente legale sau fara inregistrarea
acestora in contabilitate: in ciuda riscurilor la care se expun, in activitatea practica a agentilor
economici s-a instaurat ca obicei curent derularea de tranzactii care nu sunt inregistrate in
contabilitatea firmei, deci nu sunt supuse impozitarii. Gama acestor operatii este foarte larga,
mergand de la distrugerea facturilor de la furnizori si vanzarea produselor prin magazinele
proprii fara a consemna aceasta in contabilitate, pana la societati care nu inregistreaza nici o
activitate de comert.
 Comertul fara facturi: este des practicat de agentii economici care desfac catre
populatie produse de consum. Astfel ei solicita distribuitorilor sa le livreze marfa fara a
elibera documente legale de cesiune a bunurilor (factura), plata facandu-se de regula in
numerar (cash). En detail-istii spera ca marfa astfel achizitionata sa poata fi vanduta fara ca
organele de control sa depisteze frauda fiscala, iar profiturile realizate sa fie insusite fara plata
impozitelor si taxelor aferente. Distribuitorul are doua variante: sa intocmeasca factura si sa o
inregistreze in contabilitate ca si cand tranzactia s-ar fi derulat in mod corect, sau sa profite de
ocazie si sa se angajeze la randu-i intr-un act de evaziune fiscala.
Neinregistrarea in totalitate a vanzarilor unei firme: astfel se poate compensa o
cumparare fara facturi cu o vanzare fara facturi. Avem aici in vedere distrugerea
documentelor de livrare si vanzare a unui lot de marfa sau a prestarii unui serviciu.
In situatia vanzariii unui lot de marfa se pot distruge documentele de vanzare cu
conditia ca marfa respectiva sa fi fost cumparata fara documente legale sau in situatia in care
firma are posibiliatea vanzarii prin puncte de desfacere, urmata de intocmirea unor facturi de
descarcare a gestiunii la preturi mai mici decat cele efective.

4
Situatia prestarilor de servicii este mai simpla, mai ales cand nu implica iesiri de
materiale din gestiune. Astfel incasarile pot intra direct in contul proprietarului firmei fara a
mai fi impuse prin contabilitate. In situatia in care prestarea de servcii implica consumuri de
materiale acestea pot fi decontate prin incarcarea altor devize, care vor fi supuse inregistrarii
in contabilitate.
Comertul cu marfa de comtrabanda: prin marfa de contrabanda intelegem produse
contrafacute sau care circula sub alta marca decat cea care le-a realizat sau le reprezinta. Un
prim exemplu ar fi acela al produselor supuse accizelor si taxelor vamale, care sunt
comercializate sub alta titulatura. Putem oferi ca titlu de exemplu comercializarea bauturilor
spirtoase, incolore in ambalaje de apa minerala, evitandu-se plata unor accize si taxe vamale
foarte importante.
Un al doilea exemplu ar fi acela al comercializarii unor produse care in acte sa aiba
declarata o anumita cantitate si calitate, iar in realitate sa fie de alta natura. Tehnica se aplica
la marfa vanduta in vrac si in cantitati foarte mari: cereale, zahar, cherestea.
Un ultim exemplu este disimularea in masa marfi legal comercializate a unei alte
categorii de marfa care este supusa unor alte reglementari legale. Avem in acest caz in vedere
exportul de produse cu volum mic (bijuterii), ascunse in produse – suport (marfuri
alimentare).
Organizarea si conducerea de activitati contabile duble: aceasta ctivitate de tinere a
unei contabilitati duble se refera la necesitatea aparuta in cadrul firmelor care se angajeaza in
activitati de ebaziune fiscala ilegala de a tine o evidenta contabila a tuturor operatilor supuse
unui circuit legal, ce determina impozitarea societatii, pentru a determina rezultatul real si
activitatea reala desfasurata in cadrul firmei.
Falsuri si frauda fiscala: in scopul inducerii in eroare a organelor de control, unii
evazionisti apeleaza la falsuri, prin intocmirea de acte false (facturi, chitante, etc). Aceasta
practica este „recomandabila”, numai in masura in care falsitatea actului respectiv nu poate fi
dovedita de organul fiscal. Spre exemplu, intocmirea unui contract de munca fictiv este
practic imposibil de trecut in fals de organul de control, insa o factura falsa poate fi mai usor
de trecut in fals prin confruntarea cu factura posibilului emitent.

Legea 241/2005 prevede urmatoarele infractiuni:


Constituie infractiune si se pedepseste cu amenda de la 50.000.000 lei la 300.000.000
lei fapta contribuabilului care, cu intentie, nu reface documentele de evidenta contabila
distruse, in termenul inscris in documentele de control, desi acesta putea sa o faca.
Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amenda refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele
legale si bunurile din patrimoniu, in scopul impiedicarii verificarilor financiare, fiscale sau
vamale, in termen de cel mult 15 zile de la somatie.
Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amenda impiedicarea, sub orice forma, a organelor competente de a intra, in conditiile
prevazute de lege, in sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuarii verificarilor financiare,
fiscale sau vamale.
Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu
amenda retinerea si nevarsarea, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor
reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa.
Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 ani la 7 ani si interzicerea
unor drepturi detinerea sau punerea in circulatie, fara drept, a timbrelor, banderolelor sau
formularelor tipizate, utilizate in domeniul fiscal, cu regim special.
Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 ani la 10 ani si
interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credinta de catre contribuabil a impozitelor, taxelor

5
sau contributiilor, avand ca rezultat obtinerea, fara drept, a unor sume de bani cu titlu de
rambursari sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensari datorate bugetului
general consolidat.
Constituie infractiuni de evaziune fiscala si se pedepsesc cu inchisoare de la 2 ani la 8
ani si interzicerea unor drepturi urmatoarele fapte savarsite in scopul sustragerii de la
indeplinirea obligatiilor fiscale:
a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
b) omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile ori in alte documente legale,
a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
c) evidentierea, in actele contabile sau in alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la
baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive;
d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori
de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
e) executarea de evidente contabile duble, folosindu-se inscrisuri sau alte mijloace de stocare
a datelor;
f) sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea,
declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale
persoanelor verificate;
g) substituirea, degradarea sau instrainarea de catre debitor ori de catre terte persoane a
bunurilor sechestrate in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala si ale
Codului de procedura penala.

Legea 241/2005 prevede urmatoarele cauze de nepedepsire si cauze de reducere a


pedepselor:
In cazul savarsirii unei infractiuni de evaziune fiscala prevazute de prezenta lege, daca
in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la primul termen de judecata, invinuitul ori
inculpatul acopera integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevazute de lege pentru fapta
savarsita se reduc la jumatate. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de
pana la 100.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se poate aplica pedeapsa cu amenda.
Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 50.000 euro, in
echivalentul monedei nationale, se aplica o sanctiune administrativa, care se inregistreaza in
cazierul judiciar.
In cazul in care s-a savarsit o infractiune prevazuta de prezenta lege, luarea masurilor
asiguratorii este obligatorie.
Nu pot fi fondatori, administratori, directori sau reprezentanti legali ai societatii
comerciale, iar daca au fost alese, sunt decazute din drepturi, persoanele care au fost
condamnate pentru infractiunile prevazute de prezenta lege.

6
2. Evaziunea fiscala in viata de zi cu zi

Deşi încasează cam jumătate din sumele pe care ar trebui să le colecteze din TVA,
Guvernul nu găseşte soluţii pentru a combate evaziunea, preferând taxarea mai împovărătoare
a veniturilor existente.
Raportul dintre încasările bugetului din taxa pe valoarea adăugată (TVA) şi consumul
privat, cu alte cuvinte, rata implicită de taxare, este de 10-12%, demonstrând că circa jumătate
din bunurile şi serviciile vândute în România eludează plata taxei. Concluzia se desprinde
atât dintr-o analiză a Comisiei Europene referitoare la sumele colectate de bugetele statelor
membre, cât şi dintr-un document al Consiliului Fiscal.
În acelaşi timp, Bulgaria, ţară cu o economie şi un sistem de taxare similare cu ale
României, reuşeşte să colecteze în jur de 17%, la o TVA de 20%. „Există multe companii care
eludează sistemul de taxare din cauza inabilităţii Agenţiei de Administrare Fiscală de a afla cu
precizie cine sunt plătitorii, dacă aceştia declară toate taxele şi dacă le plătesc conform
declaraţiilor fiscale“, explică Ionuţ Simion, partner PricewaterhouseCoopers.
În vreme ce în Bulgaria există un sistem informatizat de plată a taxelor, în România,
abia acum se fac primii paşi. Ionuţ Simion consideră că o evidenţă informatizată ar ajuta
foarte mult la combaterea evaziunii fiscale. „Având în vedere că în anul 2009 rata implicită a
TVA, calculată ca raport între încasările din TVA şi consumul privat, a fost de 10,8%,
comparativ cu 19% cât a fost rata legală, este esenţial ca eforturile autorităţilor pentru
creşterea veniturilor bugetare să fie direcţionate în primul rând spre îmbunătăţirea capacităţii
de colectare“, consideră şi reprezentanţii AmCham (Camera Americană de Comerț în
România). Pentru anul viitor, Ministerul de Finanţe estimează o creștere cu 18% a încasărilor
din TVA comparativ cu 2010, bazată îndeosebi pe creşterea cotei la 24%, care s-a aplicat doar
şase luni în 2010, şi pe un avânt al consumului privat.
Dependenţa bugetului de TVA
Astfel, veniturile colectate din TVA ar urma să atingă anul viitor 8,5% din PIB, de la
7,5% în acest an. În totalul veniturilor bugetare, TVA va reprezenta 25% în 2011, o pondere
care trimite România pe primele locuri din Uniune. Această dependenţă a bugetului de TVA
nu se reflectă însă şi într-o pondere mare în PIB, faţă de alte state, deşi majoritatea aplică
multe cote reduse.
Din această cauză, veniturile bugetare totale abia ating 30% din PIB, o rată care aşază
România pe penultimul loc din UE. Slaba colectare este cauzată nu doar de o administrare
defectuoasă, ci şi de evaziunea fiscală care în domeniul TVA este de ordinul zecilor de
miliarde de lei. Dar, în loc să găsească metode de combatere a evaziunii sau de îmbunătăţire a
administrării veniturilor, Guvernul a preferat, în ultimul an şi jumătate, să mărească povara
fiscală pentru bunii platnici şi să modifice în numeroase rânduri leguislaţia, creând un climat
de neîncredere. 46,2 miliarde lei şi-a propus Ministerul de Finanţe să încaseze din TVA în
2011, cu 18% mai mult decât în acest an, potrivit proiectului de buget.
www.capital.ro

Titlurile ziarelor in ceea ce priveste evaziunea fiscala suna cam asa:

- Evaziune fiscală de 44 milioane lei, în primele trei luni, la Sibiu


- Matusa tamara
- Contrabandă, evaziune fiscală şi uz de fals descoperite astăzi în Maramureş

7
- Hunedoreni cercetaţi pentru evaziune fiscală şi fals în declaraţii din cauza fierului vechi
- Evaziune fiscala cu produse petroliere
- Patronii Dolce&Gabbana scapă de acuzaţia de evaziune fiscală
- Târgu-Jiu: Evaziune fiscală cu legume şi fructe importate din Uniunea Europeană Produse
fără acte
- Evaziune fiscală în Piaţa Flavia
- Peste 150 de poliţişti au luat cu asalt centrul comercial Euro din Timişoara
- Razie de amploare in piata de gros din timisoara
- Dispariţie misterioasă la Garda Financiară Timiş! Mii de ouă şi 16 tone de legume şi fructe
s-au "evaporat"

Razie de amploare in piata de gros din timisoara


11 martie 2011

„Zeci de echipaje de poliţişti şi jandarmi, împreună cu inspectori de la Garda


Financiară şi de la Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor, au descins în această dimineaţă în
Piaţa de Gros din Timişoara. Sunt verificaţi toţi vânzătorii de fructe şi legume pentru că
autorităţile au informaţii că mulţi nu au acte pe marfă sau o vând fără facturi.
Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Timiş, Emil Andrei, a declarat vineri
că în timpul raziei din Piaţa de Gros din Timişoara, care a început în jurul orei 6.00 şi este
încă în desfăşurare, poliţiştii şi reprezentanţii Gărzii Financiare, ai Comisariatului Judeţean
pentru Protecţia Consumatorilor, ai Inspectoratului Teritorial de Muncă şi ai Inspectoratului
pentru Situaţii de Urgenţă au aplicat 37 de amenzi pentru diferite nereguli, în valoare totală de
circa 250.000 de lei.
Potrivit sursei citate, autorităţile au mai fost confiscat 1.500 de kilograme de ciuperci,
2.500 de kilograme de mere, 9.200 de pui de o zi vii şi mai multe tone de cartofi.
Emil Andrei a afirmat că poliţiştii au întocmit un dosar penal unui comerciant care a fost prins
cu haine contrafăcute. „
www.mediafax.ro

Dispariţie misterioasă la Garda Financiară Timiş! Mii de ouă şi 16 tone de legume şi fructe
s-au "evaporat"

“Garda Financiară Timiş a efectuat în urmă cu două săptămâni o razie de amploare la


Piaţa de Gros din Timişoara. În urma controlului, s-au confiscat mii de ouă, 16 tone de
legume şi fructe, 10.000 de pui vii şi sute de articole de încălţăminte şi îmbrăcăminte. Când au
vrut să verifice starea mărfii, angajaţii Gărzii au constatat vineri cu stupoare că ouăle,
legumele şi fructele dispăruseră fără urmă.”
www.cancan.ro

Peste 150 de poliţişti au luat cu asalt centrul comercial Euro din Timişoara
13 aprilie 2011

„Mobilizare impresionantă de forţe la centrul comercial Euro pentru depistarea celor


care fac evaziune fiscală. Peste 150 de poliţişti, inspectori de la Protecţia Consumatorului,
Garda Financiară, ITM, DSP, ISU au luat cu asalt, miercuri dimineaţa, centrul comercial Euro
din Timişoara. Potrivit Poliţiei Timiş, vizaţi de această acţiune sunt comercianţii care practică
evaziunea fiscală..Potrivit primelor rezultate oferite de IPJ Timiş, au fost aplicate un număr de

8
16 amenzi, în valoare de peste 120.000 lei. Oamenii legii au confiscat din acest centru
comercial fructe, legume, jucării, băuturi şi cafea, în valoare de peste 25.000 lei...
Rezultatele finale ale raziei:
În total au fost controlate 52 de societăţi comerciale care îşi desfăşurau activitatea în
centrul comercial, fiind aplicate 92 de sancţiuni contravenţionale în valoare de peste 370.000
de lei. De asemenea, au fost confiscate bunuri (produse alimentare şi nealimentare) în valoare
de aproximativ 50.000 de lei. A mai fost confiscată suma de 3.779 de lei în numerar.
În parcarea centrului comercial, poliţiştii au depistat un autocamion încărcat cu jucării în
valoare de peste 20.000 de lei. Cu ocazia verificării facturilor care însoţeau marfa a reieşit
faptul că acestea nu au fost emise de furnizorul menţionat în documentele de însoţire, jucăriile
fiind confiscate”
www.ziuadevest.ro

Evaziune fiscală în Piaţa Flavia


Nr. 54 - Mai 2007

„Reprezentantul pieţei a încercat intimidarea poliţiştilor, afirmând că nu au drept de


control. În urma unui control pe care reprezentanţii Serviciului de Publicitate şi Comerţ, ai
Poliţiei Comunitare şi ai Secţiei 3 de Poliţie l-au efectuat în 5 mai în Piaţa Flavia, au fost
aplicate 15 amenzi contravenţionale. 13 dintre persoanele amendate nu aveau nicio calitate de
comerciant, iar două erau autorizate, dar nu aveau documente pe marfă. Mulţi dintre
vânzătorii prezenţi atunci în Piaţa Flavia şi-au încărcat marfa în microbuze şi au fugit, imediat
cum au auzit că se desfăşoară un control.
Majoritatea comercializa produse noi, în special haine, fără a deţine calitatea de
comerciant, fără documente pe marfă şi, implicit, fără a plăti taxele şi impozitele datorate
statului. Acest lucru contravine regulamentului de piaţă aprobat, care stabileşte activităţi de
talcioc (hainele sau alte produse folosite, care nu mai sunt de utilitate în gospodărie, pot fi
comercializate în această piaţă).
În timpul controlului, reprezentantul pieţei a încercat intimidarea poliţiştilor, afirmând că nu
au drept de control, aceasta fiind o „piaţă pri-vată”.
Controalele au continuat şi săp-tă-mâna următoare, când au fost verificaţi 25 de comercianţi şi
au fost aplicate opt amenzi contravenţionale, în valoare de 1510 lei. Astfel de verificări se vor
face şi pe viitor. „

Târgu-Jiu: Evaziune fiscală cu legume şi fructe importate din Uniunea Europeană


5 aprilie 2011
„Comisarii Gărzii Financiare au constatat că o firmă din Târgu-Jiu care importă
legume şi fructe din Uniunea Europeană a produs un prejudiciul bugetului de stat în sumă de
peste 84.000 de lei.
Conform comisarilor de la Garda Financiară. societatea înregistra în evidenţele
contabile ca şi cum o parte a mărfurilor erau livrate înapoi în comunitatea europeană către
societăţi înregistrat ca plătitoare de TVA, fapt pentru care nu se înregistra cu TVA de plătit.
„Pentru a justifica transportul, utiliza în fals scrisori de transport“, se precizează într-un
comunicat al Gărzii Financiare Gorj, care a făcut sesizare penală pentru evaziune fiscală.”

9
Evaziune fiscala cu produse petroliere
(Luni, 4 aprilie 2011)

“ Recent, procurorii din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Ploiesti au dispus


trimiterea in judecata a inculpatului Dobre Cristian, in sarcina acestuia retinandu-se savarsirea
infractiunii de evaziune fiscala si inselaciune. Din rechizitoriul intocmit de catre oamenii legii
a reiesit faptul ca acesta, in calitate de administrator al unei societati comerciale, nu a
inregistrat operatiunile de achizitie si livrare ale unor produse petroliere, fapt care a condus la
prejudicierea bugetului de stat cu suma de 478.065 de lei. Totodata, in calitate de
administrator al unei alte societati comerciale, a inselat o firma platind marfa achizitionata de
la aceasta, in valoare de 2.799 de lei, cu o fila CEC fara a avea autorizata semnatura in banca.
In acelasi dosar mai figureaza si Pavaleanu Marcel, acesta fiind acuzat de faptul ca, in calitate
de administrator al celei de-a doua societati comerciale detinute de catre Dobre Cristian, nu a
inregistrat operatiunile economico- financiare de achizitie a produselor petroliere ,
prejudiciind statul cu suma de de 5.840 de lei.De asemenea, tot procurorii din cadrul
Parchetului de pe langa Judecatoria Ploiesti au dispus prin rechizitoriu trimiterea in fata
instantei a lui Ionescu Madalin Corneliu. Din probatoriul administrat a reiesit ca acesta, in
calitate de administrator al unei societati comerciale, in scopul sustragerii de la indeplinirea
obligatiilor fiscale, nu a inregisttrat achizitionarea cantitatii de 42.900 kilograme de produs
petrolier si nici nu a putut face dovada destinatiei finale a acestuia. Prejudiciul adus bugetului
consolidat al statului s-a ridicat la suma de 87.502 lei.”
www.ziarulprahova.ro

Hunedoreni cercetaţi pentru evaziune fiscală şi fals în declaraţii din cauza fierului vechi
12 aprilie 2011

„Un număr de 30 de persoane din Petroşani, Deva, Simeria, Brad şi Orăştie se află în
atenţia poliţiştilor de la Transporturi Feroviare cu dosare penale pentru evaziune fiscală şi fals
în declaraţii. Hunedorenii au predat la diferite centre de colectare între 1.500 şi 10.000 de
kilograme de fier vechi care ar fi fost furat de pe calea ferată.
Infracţiunile au fost comise pe parcursul anilor 2009-2010.
„Persoanele cercetate au predat la centrele de colectare diferite cantităţi de fier vechi despre
care au afirmat că ar proveni din gospodăria proprie, deşi, în urma cercetărilor, s-a stabilit că
deşeurile metalice nu aveau o astfel de provenienţă, fiind posibil să provină din comiterea
unor infracţiuni de furt”, a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie
Hunedoara, Bogdan Niţu. Hunedorenii au predat la centrele de colectare între 1.500 şi 10.000
de kilograme de fier vechi într-un an calendaristic, iar sumele încasate variază între 300 şi
3.000 lei de persoană.”

Contrabandă, evaziune fiscală şi uz de fals descoperite astăzi în Maramureş


13 aprilie 2011

„Patru persoane suspectate de contrabandă au fost prinse în această dimineaţă de


poliţiştii maramureşeni care au organizat o amplă acţiune de control pe raza judeţului.
Oamenii legii au ridicat de la aceştia 210.000 de ţigări şi trei autorurisme în valoare totală de
110.000 de lei.

10
Potrivit politiştilor Serviciului de Investigare a Fraudelor Maramureş, pe raza
localităţii Săcălăşeni, a fost oprit în trafic Sorin T., din Cluj-Napoca, în autorurismul căruia au
fost descoperite 120.000 de ţigarete din Rusia. În urma anchetei, oamenii legii au alfat că
bărbatul îşi procura ţigările din Baia Mare, astfel, în urma verificărilor au fost identificate şi
alte persioane. Este vorba despre Florin C. şi Gigel G., din Baia Mare şi Mariana E., din
Sighetu Marmaţiei, care s-au dovedit a fi depozitari şi cărăuşi ai produselor din tutun care
ulterior erau plasate pe piaţa neagră din Cluj-Napoca şi alte localităţi.
Mai mult, în urma aceste acţiuni, poliţiştii au descoperit şi alte două autovehicule
utilizate în transportul ilegal al ţigaretelor şi chiar au descoperit o cantitate de 90.000 de
ţigarete într-unul dintre acestea. Pe numele celor patru persoane s-a dispus începerea urmăririi
penale pentru comiterea infracţiunilor de contrabandă, evaziune fiscală, fals şi uz de fals,
urmând să fie înaintate instanţei cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile.”

1 Evaziune fiscală de 44 milioane lei, în primele trei luni, la Sibiu


12 Aprilie, 201

„Mai multe firme din judeţul Sibiu au înşelat Fiscul sibian cu peste 40 de milioane de
lei, în primele trei luni ale acestui an, potrivit unor date oferite de reprezentanţii Direcţiei
Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Sibiu
Sumele au fost descoperite în urma unor controale realizate la sediile mai multor firme
din judeţul Sibiu. În general, este vorba despre venituri încasate şi nedeclarate.
Un exemplu este o societate care se ocupa de lucrări de construcţii de clădiri
rezidenţiale şi nerezidenţiale. "Au fost doi reprezentanţi, au schimbat, în 2008, administrarea
şi au dat-o altor două persoane şi au adus o fraudă de aproape 10 milioane de lei, prin simplul
fapt că nu au înregistrat venituri din contracte de executare bunuri imobile", a explicat
directorul DGFP Sibiu, Grigore Popescu (foto). Potrivit acestuia, sesizarea este penală, pe
toată suma. Acesta s-a arătat rezervat referitor la şansa de recuperare a banilor, cu atât mai
mult cu cât firma este acum în insolvenţă.
O altă firmă din Sibiu a reuşit să păgubească statul cu peste 9 milioane de lei. "Este
interesant pentru că cetăţenii care sunt acţionari nu sunt sibieni, sunt din judeţul Mureş deja au
radiat la Registrul Comerţului societatea, urmând să o transfere în judeţul Mureş", a explicat
şeful Fiscului sibian. La fel ca şi în cazul celeilalte firme, nu a existat o evidenţă contabilă a
veniturilor.
O a treia societate are la activ venituri nedeclarate de 6.300.000 lei. Potrivit
reprezentantului DGFP Sibiu, reprezentanţii firmei fac comerţ cu cereale. Societatea este
înfiinţată de bărbat din Hunedoara, în Sibiu şi nu a declarat Fiscului nimic, aducând prejudicii
statului. Şi în acest caz este vorba despre o sesizare penală, făcută iniţial de cei de la Garda
Financiară şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie, urmată de o sesizare din partea DGFP Sibiu.”
www.stirisidistractie.com

Adi minune a fost si el acuzat de evaziune fiscala

„Deocamdata, manelistul nu poate sa justifice peste 100 de mii de euro. In plus, a


facut, se pare, tranzactii suspecte de aproape un milion de euro. Caci, oficial, Adi Minune are
declarat doar venitul de consilier la pimaria Stefanesti. ANI a sesizat ANAF si Oficiul pentru
Combaterea Spalarii Banilor, care urmeaza sa ancheteze in continuare cazul. Vom vedea

11
asadar daca Adi Minune rupe cate un chitantier intreg la fiecare nunta sau botez la care
presteaza. Ceva ma face sa ma indoiesc sincer.
Dar celebrul manelist are totusi o situatie exceptionala care l-a facut mai vulnerabil -
este, cum spuneam, si ales local, calitate care l-a adus in sfera de competenta a ANI. Ce ne
facem insa cu restul manelistilor, cu alde Salam si Guta care nu au avut ambitii politce si care,
"sunt precis", taie si ei chitantiere fara numar la fiecare cantare? Pe ei ar trebui sa-i ia la
puricat direct ANAF si deocamdata nu am vazut niciun semn ca Fiscul ar purcede la asa
ceva.”
www.ziare.com

Patronii Dolce&Gabbana scapă de acuzaţia de evaziune fiscală

„O anchetă oficială deschisă contra stiliştilor italieni Domenico Dolce şi Stefano


Gabbana, acuzaţi de evaziune fiscală de aproape 1 miliard de euro, a fost clasată de un
judecător italian, în cadrul unei audieri preliminare ce a avut loc la Milano, a anunţat agenţia
Ansa.
Decizia de încetare a urmăririi penale a celor doi creatori de modă, acuzaţi şi de
escrocherie contra statului, a fost luată de judecătorul Simone Luerti. Magistratul italian a
dispus, totodată, clasarea acuzaţiilor formulate contra altor cinci persoane implicate în acest
dosar.
Domenico Dolce, în vârstă de 52 de ani, şi Stefano Gabbana, în vârstă de 48 de ani,
erau suspectaţi de comiterea unei escrocherii contra statului italian, în virtutea unor date
inexacte trecute în declaraţiile lor de impozit.
În octombrie 2010, publicaţia cu profil economic Sole 24 a anunţat că cei doi stilişti
italieni făceau obiectul unei anchete pentru evaziune fiscală în valoare de 840 de milioane de
euro, alături de alte cinci persoane.
Inspectorii de la serviciul venituri-impozite din Milano i-au acuzat pe cei doi creatori
că au creat în Luxemburg o societate fantomă pentru a ascunde venituri considerabile şi
pentru a nu plăti impozit în Italia, în perioada 2004 - 2006, deşi, în realitate, această societate
era condusă din Peninsulă.
Cei doi creatori se numără printre cei mai bogaţi italieni şi, implicit, printre cei care
plătesc cele mai mari impozite.”

12
Bibliografie:

Paul Diaconu, Cum fac bani contabilii? – Evaziune fiscala, Paradisuri fiscale,
Contabilitate creativa, editura Economica, 2004

www.mediafax.ro

www.ziare.com

www.ziuadevest.ro

www.capital.ro

www.ziarulprahova.ro

www.stirisidistractie.com

13