Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
Bibliografie recomandată
1
Finanțe corporative Suport de curs
2
Finanțe corporative Suport de curs
Controlul financiar extern se execută de către organele financiare centrale și locale care
urmăresc veridicitatea calculării impozitelor și taxelor datorate statului, modul de aplicare a
prețurilor şi tarifelor, calculul salariilor etc. Deasemenea, controlul financiar extern poate fi
executat și de către banci comerciale, alte instituții de creditare, în ceea ce priveste gradul de
lichiditate și de solvabilitate a întreprinderii, respectarea regimurilor de decontare, a formelor și
instrumentelor de plată, rambursarea la timp a împrumutului.
Principiile de organizare ai activității financiare:
✓ Eficienţa şi raționalitatea. Acest principiu derivă din teoria comportamentului rațional al
lui ,,homo economicus", care considera profitul drept cea mai puternică motivație a
întreprinzătorului. “Este imposibil, pentru fermier, ca şi pentru manufacturier
(intreprinzatorul industrial) - spunea David Ricardo - să trăiască fără profit, tot aşa cum
muncitorul nu poate trăi fără salariu. Motivul care îi face să acumuleze, se va reduce cu
fiecare micşorare a profitului și el va înceta complet atunci când acesta va fi așa de mic,
încât nu va mai oferi o recompensă suficientă pentru truda lor și pentru riscul pe care ei și-l
asumă, întrebuinţându-şi capitalul într-un mod foarte productiv".
✓ Demarcarea netă a activităţilor cu efecte directe asupra capitalului, (emisiuni de acţiuni şi
obligatiuni, contractarea de credite și rambursarea lor, incasări şi plăţi, calcularea costurilor
și înregistrarea veniturilor ş.a.) de activităţile cu efecte indirecte asupra capitalului
(evidenţa stocurilor, întocmirea statelor, evidenţa clienţilor, executarea controlului intern
etc.). Respectarea acestui principiu impune o anumită diviziune a muncii între
compartimente și posturi, astfel încât o singură persoană să nu deţină controlul asupra unei
tranzacţii. În acest fel, vor putea fi evitate fraudele, efectuarea de operaţiuni ilegale.
Factori influenți asupra modului de organizare financiară a întreprinderii:
✓ Forma de proprietate, în funcție de care apar deosebiri între sursele și metodete de
constituire a fondurilor, în repartizarea profitului, în raporturile financiare cu statul;
✓ Particularităţile procesulul de producţie, în funcţie de care apar deosebiri în structura
capitalului fix și circulant, izvoarele de provenienţă a fondurilor, viteza de rotație a
capitalului;
✓ Condițiile pieţei;
✓ Fiscalitatea, etc.
3
Finanțe corporative Suport de curs
4
Finanțe corporative Suport de curs
𝐒𝐨 ∗ 𝐫𝐝 ∗ 𝐧
𝐃=
𝟑𝟔𝟓
2) Dobânda compusă – pentru credite acordate pe termen mediu (1-3 ani) și lung ( >3 ani)
𝐃 = 𝐒𝐨 (𝟏 + 𝒓𝒅)𝒏
Spre deosebire de capitalul împrumutat, capitalul propriu nu impune, din punct de vedere
juridic, remunerarea obligatorie a acționarilor – dividende.
Teoria financiară modernă acceptă ca remunerarea capitalului propriu să fie cel puțin egală
cu profitul obținut în cazul depunerii resurselor financiare sub forma unui depozit bancar.
Structura financiară optimă al capitalului întreprinderii exprimă raportul dintre
finanţare pe termen scurt şi finanţarea pe termen lung: dintre capitalul propriu şi capitalul
împrumutat (datoriile totale).
5
Finanțe corporative Suport de curs
𝐂𝐌𝐏 = 𝐖𝐢 ∗ 𝐊𝐢 + 𝐖𝟏 ∗ 𝐊𝟏 + … + 𝐖𝐩 ∗ 𝐊𝐩
unde Wi – ponderea activelor finanțare prin intermediul resurselor împrumutate din total
activ; Ki – costul capitalului împrumutat; Wp – ponderea activelor finanțare prin intermediul
resurselor proprii din total activ; Kp – costul capitalului propriu.
Exemplu: Managerii S.A. „Delta” au calculat următoarele costuri ale capitalurilor:
Costul creditului bancar - 15%
Costul creditului leasing – 12%
Costul capitalului propriu – 23%.
Iar proporția în care activele se finanțează pe baza acestor resurse este următoarea:
Creditele bancare – ponderea 25%
Creditele leasing – 10%
Capitalul propriu – 65%.
6
Finanțe corporative Suport de curs
𝐏𝐫𝐨𝐟𝐢𝐭 𝐧𝐞𝐭
𝐑𝐞 = ∗ 𝟏𝟎𝟎%
𝐂𝐚𝐩𝐢𝐭𝐚𝐥 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐮
Gradul de îndatorare la termen (GÎT) sau regula îndatorării maxime - indicator care
măsoară capacitatea de împrumut a întreprinderii pe termen lung, conform căruia datoriile pe
termen lung trebuie să respecte 2 limite:
𝐃𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐭𝐨𝐭𝐚𝐥𝐞
𝐆𝐈𝐓 = ≤ 𝟐
𝐂𝐚𝐩𝐢𝐭𝐚𝐥 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐮
Deci, potrivit acesteia, îndatorarea unei întreprinderi trebuie să reprezinte cel mult 50-70%
din totalul capitalurilor întreprinderii. Când gradul de îndatorare atinge limitele stabilite,
capacitatea de îndatorare se consideră saturată, iar întreprinderea nu mai poate spera la contactări
de noi credite.
Regula echilibrului financiar minim, conform căreia, diferența dintre fondul de rulment
și lichiditate să fie pozitivă. Fondul de rulment - o parte din resurse financiare permanente care
depășește necesitățile de finanțare a mijloacelor fixe.
7
Finanțe corporative Suport de curs
𝐂𝐚𝐩𝐢𝐭𝐚𝐥 î𝐦𝐩𝐫𝐮𝐦𝐮𝐭𝐚𝐭
𝐋𝐞𝐯𝐢𝐞𝐫 𝐟𝐢𝐧𝐚𝐧𝐜𝐢𝐚𝐫 = (𝐑𝐞 − 𝐫𝐝)
𝐂𝐚𝐩𝐢𝐭𝐚𝐥 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐮
8
Finanțe corporative Suport de curs
Din relația de mai sus reiese că efectul de levier se va produce doar în cazul în care rata
rentabilității economice este mai mare decât rata dobânzii.
Efectul de îndatorare este în relație directă cu structura financiară a întreprinderii și cu
diferența dintre rata rentabilității și costul capitalului împrumutat.
Dacă rentabilitatea economică este mai mare decât rata dobânzii, este preferabilă apelarea
la credite pentru finanțare, deoarece eficiența capitalului propriu va crește.
Totodată, cu cât raportul dintre cele două surse de finanțare este mai dezechilibrat în
favoarea creditului, cu atât mai mari sunt perspectivele ei de profitabilitate, dar și riscul asumat de
acționari este mai mare, respectiv, crește riscul financiar al întreprinderii.
Responsabilitatea financiară a întreprinderii este influențată nu numai de levierul financiar,
ci și de rentabilitatea activelor achiziționate. Însă, performanțele acestora pot contribui la
îmbunătățirea rentabilității financiare, respectiv, a efectului de levier financiar, doar dacă folosirea
lor este corelată cu cererea produselor pe piață.
În practica financiară, deseori apare necesitatea de a majora/diminua capitalul
întreprinderii.
Majorarea valorii capitalului întreprinderii se efectuează prin:
✓ Emiterea de noi acțiuni;
✓ Mărirea valorii nominale a acțiunilor întreprinderii.
Micșorarea valorii capitalului întreprinderii se efectuează prin:
✓ Tezaurizarea acțiunilor (scoaterea/retragerea acțiunilor din circulație);
✓ Micșorarea valorii nominale a acțiunilor.
9
Finanțe corporative Suport de curs
10
Finanțe corporative Suport de curs
11
Finanțe corporative Suport de curs
Sursele externe de finanţare pot fi grupate în trei categorii, din punct de vedere al
termenului de acordare:
1) Împrumuturi pe termen lung - credit obligatar; împrumuturi de la organisme publice
specializate; credite bancare; împrumuturi de la stat.
2) Împrumuturi pe termen mediu - credit pe termen scurt prelungit, acordat pentru
acoperirea financiară a activelor curente; leasing.
3) Împrumuturi pe termen scurt - creditul comercial; creditul bancar.
Urmărirea politicii de dividend poate fi realizată prin intermediul unor indicatori, precum:
12
Finanțe corporative Suport de curs
𝐃𝐢𝐯𝐢𝐝𝐞𝐧𝐝/𝐚𝐜𝐭𝐢𝐮𝐧𝐞
𝐑𝐞𝐧𝐭𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭. 𝐜𝐚𝐩𝐢𝐭𝐚𝐥. 𝐢𝐧𝐯𝐞𝐬𝐭𝐢𝐭 𝐢𝐧 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐮𝐧𝐢 =
𝐕𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐧𝐨𝐦𝐢𝐧𝐚𝐥𝐚 𝐚𝐢 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐮𝐧𝐢𝐢
𝐃𝐢𝐯𝐢𝐝𝐞𝐧𝐝/𝐚𝐜𝐭𝐢𝐮𝐧𝐞
𝐑𝐚𝐧𝐝𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐨 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐮𝐧𝐞 =
𝐕𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐛𝐮𝐫𝐬𝐢𝐞𝐫𝐚 𝐚𝐢 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐮𝐧𝐢𝐢
13
Finanțe corporative Suport de curs
Activele pe termen lung reprezintă activele care îmbracă o formă fizică naturală şi pot fi
utilizate o perioadă mai mare de un an în activitatea economico-financiară a întreprinderii cu
scopul obţinerii unor avantaje economice.
Componentele activelor materiale pe termen lung sunt:
✓ Active materiale în curs de execuție;
✓ Terenuri;
✓ Mijloace fixe;
✓ Resurse naturale.
Mijloacele fixe sunt bunurile materiale, al căror preţ unitar depăşeşte plafonul stabilit de
legislate, aflate în sfera producţiei, comercializării şi prestaţiilor de servicii. Mijloacele fixe nu se
consumă la prima utilizare, iar valoarea lor se recuperează treptat prin includerea, în costurile mai
multor exerciţii financiare, sub formă de uzură.
Din momentul utilizării la întreprindere, dar mai ales în procesul de folosire, mijloacele
fixe se uzează.
Uzura poate fi de doua tipuri:
✓ Uzura fizică constituie baza materială a pierderii valorii mijlocului fix;
✓ Uzura morală are loc atunci când mijloacele fixe se învechesc din punct de vedere
tehnologic, apar altele mai performante, din punct de vedere al parametrilor calitativi şi
cantitativi.
Din punct de vedere financiar, uzura reprezintă un fond – o sumă de bani ce se detaşează
din valoarea mijloacelor fixe şi care permite întreţinerea şi reparaţia mijloacelor fixe, iar în
anumite condiţii, înlocuirea acestora cu altele.
Din punct de vedere economic, uzura este un proces capabil să repartizeze valoarea
mijlocului fix asupra exerciţiilor financiare în care este utilizat mijlocul respectiv. Astfel, uzura
devine un element al costului, care se recuperă în urma vânzării şi încasării produselor, serviciilor.
Metode de calcul al uzurii mijloacelor fixe:
1) Metoda liniară se realizează prin includerea uniformă, în costul vânzărilor, a unor sume
fixe stabilite proporţional cu numărul de ani ai duratei de funcţionare utilă a mijloacelor
fixe. Uzura anuală se calculează prin aplicarea normei de uzura (N u), la valoarea uzurabilă
a mijlocului fix (Vuz):
14
Finanțe corporative Suport de curs
𝐔𝐳𝐮𝐫𝐚 = 𝐕𝐮𝐳 ∗ 𝐍𝐮
unde:
𝐕𝐮𝐳 = 𝐕 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞 − 𝐕 𝐫𝐚𝐦𝐚𝐬𝐚
𝟏𝟎𝟎%
𝐍𝐮 =
𝐧𝐮𝐦𝐚𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐟𝐮𝐧𝐜𝐭𝐢𝐨𝐧𝐚𝐫𝐞 𝐮𝐭𝐢𝐥𝐚
2) Metoda în raport cu volumul de produse fabricate prin care uzura se calculează ţinând
cont numai de volumul produselor fabricate, kilometrajul parcurs ş.a., după următorul
procedeu:
✓ se calculează uzura, ce revine unei unităţi de producţie (u/p), ca raportul dintre valoarea
uzurabilă (Vuz) şi capacitatea de fabricare a utilajului (Qtotal):
𝐕𝐮𝐳
𝐔𝐳𝐮𝐫𝐚 𝐮/𝐩 =
𝐐𝐭𝐨𝐭𝐚𝐥
𝐮
𝐔𝐳𝐮𝐫𝐚 𝐚𝐧𝐮𝐚𝐥𝐚 = 𝐔𝐳𝐮𝐫𝐚 ∗ 𝑸𝒂𝒏𝒖𝒂𝒍
𝐩
4) Metoda soldului degresiv prin care uzura anuală se calculează aplicând asupra valorii de
bilanţ a mijlocului fix norma de uzură. Norma de uzură se determină ca produsul dintre
norma liniară de uzură şi coeficientul (k) cuprins între valorile 1 si 2.
Uzura în ultimul an = valoarea de bilanţ – valoarea rămasă probabilă.
15
Finanțe corporative Suport de curs
𝐔𝐳𝐮𝐫𝐚 𝐚𝐜𝐮𝐦𝐮𝐥𝐚𝐭𝐚
𝟐. 𝐂𝐨𝐞𝐟𝐢𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐮𝐳𝐮𝐫𝐚 𝐚𝐜𝐮𝐦𝐮𝐥𝐚𝐭𝐚 =
𝐕𝐚𝐥. 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐯𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫 𝐦𝐢𝐣𝐥. 𝐟𝐢𝐱𝐞
16
Finanțe corporative Suport de curs
17
Finanțe corporative Suport de curs
18
Finanțe corporative Suport de curs
𝐕𝐍
𝐧=
𝐀𝐂
2) Durata unei rotaţii, denumită şi viteză, exprimată în zile, se determină din relaţia:
𝟑𝟔𝟓
𝐝=
𝐧
unde: VN – indică vânzările nete; AC – valoarea medie a activelor curente; n – numărul de
rotaţii; d – durata unei rotaţii.
𝐄𝐥𝐢𝐛𝐞𝐫. 𝐚𝐛𝐬𝐨𝐥. = 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐜𝐮𝐫. 𝐩𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐝𝐚 𝐚𝐜𝐜𝐞𝐥𝐞𝐫. −𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐜𝐮𝐫. 𝐩𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐝𝐚 𝐩𝐫𝐞𝐜𝐞𝐝. 𝐚𝐜𝐜𝐞𝐥𝐞𝐫.
(𝐕𝐢𝐭𝐞𝐳𝐚 𝐫𝐨𝐭. 𝐚𝐧𝐮𝐥 𝐩𝐫𝐞𝐜𝐞𝐝. −𝐯𝐢𝐭𝐞𝐳𝐚 𝐫𝐨𝐭. 𝐚𝐧𝐮𝐥 𝐜𝐮𝐫𝐞𝐧𝐭) ∗ 𝐕𝐍 𝐚𝐧𝐮𝐥 𝐜𝐮𝐫𝐞𝐧𝐭
𝐄𝐥𝐢𝐛𝐞𝐫. 𝐫𝐞𝐥𝐚𝐭. =
𝟑𝟔𝟎
Încetinirea vitezei de rotaţie a activelor curente are ca efect blocarea de capitaluri curente
care determină lipsa de lichidităţi şi incapacitatea de plată.
În cadrul întreprinderii, sporirea vitezei de rotaţie a activelor curente poate fi realizată
prin următoarele măsuri: selectarea furnizorilor şi încheierea la timp a contractelor, utilizarea
integrală a timpului de muncă, mecanizarea, robotizarea şi automatizarea proceselor de fabricate,
accelerarea desfacerii, reducerea timpului de ambalare, sortare şi maturizare a produselor etc.
19
Finanțe corporative Suport de curs
20
Finanțe corporative Suport de curs
21
Finanțe corporative Suport de curs
22
Finanțe corporative Suport de curs
23
Finanțe corporative Suport de curs
- Crearea unei reputații bune pentru toți creditorii cu privire la seriozitatea manifestată în
ceea ce privește achitarea integrală și la termen a obligațiilor bănești față de aceștia;
- Exploatarea unor premise favorabile valorificării avantajoase a surplusului de
disponibilități și/sau în privința efectuării de achiziții profitabile.
Se cunosc mai multe măsuri de acoperire a deficitului de numerar:
✓ Acordarea rabatului (adaos) comercial pentru plata imediată a vânzărilor;
✓ Oferirea unui discont pentru plăți anticipate;
✓ Reducerea volumului vânzărilor pe credit clienților rău-platnici;
✓ Renunțarea la unele cheltuieli de mijloace bănești care nu afectează imaginea de piață a
întreprinderii (acțiuni social-culturale, unele cheltuieli generale și administrative, donații);
amânarea plăților dividendelor; accelerarea incasărilor.
✓ Prelungirea termenului de plată aferent creditului obţinut de la furnizori;
✓ Reeşalonarea rambursării datoriilor financiare;
✓ Amânarea plăţii impozitelor;
✓ Reducerea dividendelor cuvenite acţionarilor;
✓ Obţinerea unui credit avantajos etc.
În cazuri de excedent de numerar, se caută modalități eficiente de plasare a acestora:
✓ Investiții în valori mobiliare pe termen scurt;
✓ Depozite bancare pe termen scurt;
✓ Plasamente în produse ale pieții;
✓ Răscumpărarea propriilor acțiuni;
✓ Investirea în stocuri de mărfuri și materiale sau în imobilizări;
✓ Achitarea în avans a unor mărfuri.
24
Finanțe corporative Suport de curs
25
Finanțe corporative Suport de curs
26
Finanțe corporative Suport de curs
27
Finanțe corporative Suport de curs
28
Finanțe corporative Suport de curs
29
Finanțe corporative Suport de curs
17. Rata activelor RAPL = N / TA RAPL - rata activelor perfect lichide; În funcţie
perfect lichide N – numerar; de mărimea
TA – total active. datoriilor
curente
18. Patrimoniul net PNET = TA - DTL - Dc PNET – patrimoniul net, În creştere
TA – total active;
DTL – datorii pe termen lung;
Dc – datorii curente.
19. Numărul de NRAi = VV / Ai NRAi – numărul de rotaţii a unui Cât mai
rotaţii a activelor element de activ; mare şi în
VV – venituri din vânzări; creştere
Ai – valoarea medie a unui element de
activ.
20. Durata de rotaţie DRA = 365 / NRA DRAi – durata de rotaţie a unui element Cât mai
a activelor de activ; mică şi în
365 – numărul de zile în anul de scădere
gestiune;
NRA – numărul de rotaţii a unui
element de activ.
30
Finanțe corporative Suport de curs
31
Finanțe corporative Suport de curs
32
Finanțe corporative Suport de curs
33
Finanțe corporative Suport de curs
Bibliografie recomandată
34