Sunteți pe pagina 1din 23

Universitatea Bucureşti

Facultatea de Litere
Departamentul Ştiinţe ale Comunicării
Gestionarea Informaţiei în Societatea Contemporană

ERGONOMIE

Stresul vizual indus de utilizarea monitoarelor

Prof. univ. dr.


Ionel ENACHE

Masterand:
Anca STERIAN
Anul I Semestrul II

Bucureşti
2021

1
Stresul vizual indus de utilizarea monitoarelor

Relațiile cu oamenii, cu grupul uman și cu fiecare individ în parte se pot constitui ca o esență
a managementului contemporan.
Lucrările care au abordat managementul resurselor umane, atât cele autohtone dar și a celor
apărute în alte țări pun accentul pe recrutarea, selectarea, pregătirea, evaluarea, salarizarea și
perfecționarea lucrătorilor ignorându-se relația dintre oameni și munca acestora.
În opinia profesorului Petre Burloiu „ergonomia este o parte componentă a managementului
resurselor umane”.1
Ergonomie este un termen de origine din limba greacă (ergos = muncă și nemos = lege,
normă). Biologul polonez Wojciech Zastryebowski autor al unui studiu – Perspectivele ergonomiei
ca știință a muncii – a folosit acest termen în anul 1857. Psihologul englez K.T. H. Murrell lansează
acest termen comun în limbajul de specialitate în anul 1949. Deci de la început a circulat sub diferite
domenii (știința muncii, psihologia muncii, chiar și psihologia inginerească) astăzi denumirea
ergonomie este acceptată de majoritatea specialiștilor.2
Ergonomie – ergonomics – știință interdisciplinară care are ca obiect studiul factorilor de
solicitare a anului în procesul muncii, în scopul menținerii capacității de muncă la un nivel cât mai
ridicat pe toată durata schimbului de muncă și al realizării pe această bază a obiectivelor propuse,
îndeosebi creșterea productivității muncii și îmbunătățirea calității vieții. Principalii factori cu rol
hotărâtor în apariția și dezvoltarea ergonomiei progresul tehnic și tehnologic, evoluția concepției
omului despre muncă, mentalitatea modernă a acestuia progresul științelor participante la
constituirea ergonomiei. În cadrul ergonomiei, studiul factorilor izolați cedează locul abordării
complexe a activității omului, în procesul muncii, ceea ce implică cercetări interdisciplinare care
presupun un demers științific și practic care nu neglijează unitatea procesului de muncă. Ergonomia
are legile sale proprii, principiile și cerințele sale de ordin metodologic care alcătuiesc un tot unitar.
Ergonomia este strâns legată de managementul resurselor umane.3

1
BURLOIU, Petre. Managementul resurselor umane. București: Editura Lumina Lex, 1998. p. 41.
2
ENACHE, Ionel. Ergonomia în științele infodocumentare. București: Editura Universității din București, 2005.
p. 10.
3
NICOLESCU, Ovidiu (coordonator). Dicționar de management. București: Editura Pro Universitaria, 2011. p.
224.
2
Legea fundamentală care stă la baza existenței ergonomiei este condiționată de
interdisciplinătate.
Ergonomia este o ştiinţă complexă care sintetizează anumite principii ale unor ştiinţe
precum: ştiinţele medicale, economice, tehnice, antropometrie, psihologia muncii, sociologia muncii
în scopul aplicării acestora la proiectarea echipamentelor, a uneltelor, a mobilierului şi la găsirea
tuturor măsurilor care să ducă la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, precum şi la formarea
executanţilor (fig.1). Cu toate acestea, ergonomia nu trebuie confundată cu nici una dintre ştiinţele
care o compun. Nici una nu poate revendica ergonomia ca apendice al său, după cum arată M. de
Montmollin.4 și 5

Fig.1 Ştiinţe participante la constituirea ergonomiei

Cuvântul stres – de origine engleză – circumscrie o serie de substantive înrudite ca înțeles,


care prezintă nuanțe ușor diferite; presiune, apăsare, efort, solicitare, tensiune, constrângere,
încordare nervoasă. Termenul de stres potrivit limbii române a fost preluat inițial din limba engleză
cu ortografia acesteia (stress), urmând ulterior să fie adoptat de ortografia limbii române (cu un
singur „s” - stres) atunci când au apărut și derivatele adjectivale (stresant), substantivale (stresor) și
verbale (a stresa).
În secolul al XVII-lea în Anglia, stres însemna „starea de depresie în raport cu oprimarea sau
duritatea, cu privațiunile, oboseala și într-un sens mai general adversitatea vieții”.6
Stresul reprezintă un aspect normal și necesar al vieții, aspect de care omul nu poate scăpa.
Stresul poate genera un disconfort temporarși de asemenea poate induce consecințe pe termen lung.
4
ENACHE, Ionel. Organizarea ergonomică a muncii de birou. București: Editura Universității din București,
1999. p. 14.
5
ENACHE, Ionel. Ergonomia în structurile infodocumentare. București: Editura Universității din București,
2005. pp. 11 și 12.
6
IURCU, Mihail; IURCU, Emil Valentin. Tratat de ergonomie: Managementul resurselor umane. Ediția a 2-a
revizuită. Târgoviște: Editura Bibliotheca, 2007. p. 236.
3
În timp ce prea mult stres poate altera starea de sănătate a unui individ cât și bunăstarea acestuia,
totuși un anumit volum de stres este necesar pentru supraviețuire. Stresul se poate concretiza în
diminuarea normalității funcțiilor sau chiar în apariția bolilor, dar poate ajuta persoana aflată într-o
stare de pericol și contribuie în accentuarea achizițiilor.7
STRES – stres – stare de încordare în care se află organismul individului amenințat de
dezechilibru sub acțiunea unor agenți ce pun în pericol mecanismele sale homeostatice. Stresul
reprezintă rezultatul unei acțiuni exercitate de un factor stresor asupra activității fizice și psihice a
unei persoane. În acest sens stresul este în general o forță care produce o tensiune fiind vorba de un
stimul fizic (zgomot, căldură, frig) sau psihologic (necaz, tristețe). Stresul caracterizează o reacție
psihologică a organismului complexă, extrem de intensă și relativ durabilă a individului confruntat
cu situații noi și/sau dificile. Practic orice situație nouă indiferent de gradul său de dificultate sau
complexitate, generază la nivelul unei persoane anumite stări psihologice și fiziologice ca de
exemplu anxietate, frustare, emoție, tremur etc. De asemenea stresul poate reprezenta o stare
patologică constînd în supraîncordarea unui organism viu, când asupra lui acționează factori negativi
puternici. Stresul este concomitent o agresiune și o reacție a organismului la respectiva agresiune.
Stresul este o reacție fiziologică și psihologică la alarmă, de mobilizare și de apărare a organismului
față de o agresiune, o amenințare sau chiar față de o situație neobișnuită. Stresul poate fi pozitiv
(eustres), negativ (distres), acut, croniic, ciclic, psihic, profesional preoperator și postoperator de
subsolicitare și de suprasolicitare, situațional, individual, colectiv sau de masă. Managerii
organizației trebuie să reducă stresul prin decizii, acțiunii și comportamente raționale bazate pe
cunoștințe de psihologie și sociologie.8
Stresul vizual Ansamblul simptomelor directe și indirecte apărute datorită suprasolicitării
sistemului vizual.9
Una dintre cele mai variate domenii ale vieții economice, sociale și culturale care conduc la
importante schimbări în societatea contemporană o datorăm utilizării calculatoarelor.
Deși computerul ne îmbunătățește viața acest avantaj nu ne scutește de anumite riscuri
privind sănătatea.

7
Idem. pp. 237 – 238.
8
NICOLESCU, Ovidiu (coordonator). Dicționar de management. București: Editura Pro Universitaria, 2011. p.
596.
9
ENACHE, Ionel. Ghid pentru utilizarea echipamentelor de birou – abordare ergonomică. București: Editura
Universității din București, 2005. p. 73.
4
Sistemul om – computer - mediu este un ansamblu de elemente, principii, reguli, norme,
procedee, forțe componente umane și materiale aflate în relații de interacțiune care formează un tot
organizat în scopul realizării sarcinii de muncă.
Acest concept de sistem om – computer - mediu este fundamental și specific pentru
ergonomie, deoarece omul se găsește permanent încadrat într-un sistem.
Configurația ergonomică a acestui întreg sistem „om – computer – mediu” se bazează pe trei
subsisteme și anume:
- configurația ergonomică a subsistemului „om”;
- configurația ergonomică a subsistemului „computer”;
- configurația ergonomică a subsistemului „mediu”.
În continuare vom aborda elementele subsistemului ergonomic „computer”.
Ce este un computer? Este un ordinator, un calculator electronic, compus dintr-un număr
variabil de unități specializate și comandate de același program înregistrat care permite efectuarea
unei multitudini de operații aritmetice și logice fără intervenția omului sau a operatorului/
utilizatorului.10
Cel mai familiar și răspândit computer este PC-ul (Personal Computer) accesibil individului
izolat din care a derivat o diversitate remarcabilă de modalități, variind între computerul stabil și cel
portabil (în engleză laptop sau notebook). Pentru a funcționa orice sistem informatic (din care face
parte și PC-ul) se bazează pe existența a două componente esențiale: hardware și software.
Hardware-ul unui computer este constituit din două părți: a) unitatea centrală și b)
dispozitivele periferice ale computerului, alături de tastatură, mouse-ul, imprimantă, difuzoarele,
scaner-ul și altele este și monitorul.
Monitorul – ecran ergonomic de vizualizare este dispozitiv de ieșire care afișează pe un
ecran datele oferite de calculator pentru controlul vizual al operatorului. Calitatea unui monitor este
determinată de densitatea punctelor de pe suprafața ecranului. Imaginea apropiată de perfecțiune
care redă realitatea este dată de mărimea suprafeței ecranului.
Monitorul trebuie prevăzut cu un ecran de protecție a ochilor împotriva radiațiilor diverse,
aceasta pentru a îndeplini cerințele ergonomice. Acestea sunt numeroase și satisfacerea lor depinde
foarte mult de calitatea monitorului:
- caracterele de pe ecran trebuie să fie bine definite și distincte;

10
GEANGALĂU, Suzana (coord.). Ergonomie aplicativă în sistemul „OM –COMPUTER – MEDIU”. Iași:
Editura Tehnopress, 2012. p. 102.
5
- el trebuie să asigure un contur cât mai distinct de fondul ecranului;
- în privința dimensiunilor caracterelor, a semnelor sau imaginilor reproduse, acestea trebuie
să aibă capacitatea de a alege și a reproduce după voie dimensiunile optime;
- în realizarea unei cât mai bune imagini a ecranului și a vizibilității, trei elemente trebuie
luate în calcul: luminozitatea, contrastul și culoarea (monitoarele cu cristale lichide oferă imagini
color extrem de fidele);
- imaginea oferită de ecranul monitorului trebuie să fie stabilă, omogenă, fără efecte de
scânteiere sau alt gen;
- elementele de bază ale ecranului video trebuie să fie regrabile atât automat cât și manual,
adaptabile privirii și caracterelor operatorului/ utilizatorului;
- ecranul poate fi cu ușurință orientat și înclinat pentru a permite lucrătorului să găsească
poziția care să-i confere confortul vizual maxim, se consideră că cea mai corectă plasare este cu
spatele la fereastră pentru a evita efectul de oglindă; pentru seară sau noapte se recomandă plasarea
unei surse de lumină nu foarte mare, în spatele monitorului;
- să existe un postament separat sau o masă reglabilă pentru ecran;
- ecranul să nu prezinte stricăciuni sau reflexe supărătoare ochilor;
- partea superioară a monitorului trebuie să fie poziționată la nivelul ochilor, dar nu mai jos
de q15 grade de acest nivel;
- ecranul trebuie amplasat la distanțe aproximativ egale față de ochi lucrătorului, respectiv
600 + 50 mm.11

Unul din cele mai importante domenii ale progresului şi înnoirii în societatea noastră îl
constituie pătrunderea calculatorului în cele mai variate domenii ale vieţii economice şi sociale,
culturale şi manageriale. Prin apariţia şi răspândirea sistemelor multimedia (care îmbină
telecomunicaţiile, tehnica electronică de calcul şi audiovizualul), prelucrarea a informaţiei capaătă
noi dimensiuni. Prin intermediul sistemelor moderne de telecomunicaţii, informaţia digitală a
pătruns în activitatea profesională a foarte multor utilizatori de tehnică de calcul, de la unităţi de
informatică organizate la nivel de instituţie, de intreprinderi sau de judeţe către publicul larg, de la
specialiştii în informatică spre utilizatorii de informatică.
11
Idem. pp. 104 – 106.
6
Deşi computerul ne îmbunătăţeşte viaţa, acesta nu ne scuteşte de anumite riscuri privind
sănătatea. Studiile făcute au arătat că tipul muncii şi numărul de ore pe zi de utilizare a terminalului
video sunt factori importanţi în determinarea nivelului problemelor cauzate de această activitate.
Problemel ochilor sunt cele mai obişnuite pentru utilizatorii calculatoarelor. Din nefericire nu există
prea multe informaţii legate de computer şi de stresul vizual. Lipsesc, de asemenea sursele de
informaţii pentru publicul larg în legătură cu această problemă.
În acest capitol imi propun în primul rând să analizez riscurile asupra sănătăţii omului pe
care le implică folosirea necorespunzătoare a calculatorului şi în al doilea rând doresc să ofer câteva
sfaturi utile utilizatorilor pentru a putea lucra cu computerul beneficiind de un confort sporit.12

Simptomele stresului vizual


Importanţa computerelor în societatea modernă este de necontestat. De aceea este necesar să
se găseacă modalităţiile prin care să se facă faţă efectelor pe care le are folosirea lor îndelungată
asupra sănătăţii operatoriilor. Problema cea mai frecventă o constituie disconfortul vizual. Aceasta
poate duce la scăderea productivităţii muncii, poate afecta concentrarea şi capacitatea de a înţelege
cea ce trebuie învăţat. Organismul uman are tendinţa de a se adapta la stres, de multe ori fiind nişte
adapatări defectuoase.
Simptomele directe ale stresului vizual sunt:
 tensiune la nivelul ochiilor;
 dureri de cap;
 dificultăţi de focalizare;
 miopie;
 dublarea imaginii;
 modificări în percepţia culoriilor.
Simptomele indirecte pot include:
 dureri la nivelul muşchiilor şi oaselor (gât, umerii, spate, încheietura mâinii);
 oboselă fizică excesivă;
 eficienţă vizuală scăzută în desfăţurarea activităţii.
În continuare voi analiza câteva dintre aceste manifestări ale stresului vizual.
Tensiunea (încordarea la nivelul ochiilor) şi probleme de vedere înrudite.

12
GODING, Edward C.; HACUNDA, John S. Computerul și stresul. București: Editura Antet, 1995.
7
Mulţi dintre cei ce folosesc timp îndelungat computerul (mai mult de două ori pe zi) se plâng
de probleme cu vederea.
Iată ce rezultate s-au obținut comparând problemele de vedere ale utilizatorilor și non-
utilizatorilor de terminale video (tabel 1).
Tabel 1 Comparația între utilizatorii și non-utilizatorii terminalelor video
din punct de vedere a problemelor de vedere
(după Smith 1981)
Problema apărută Procentajul Procentajul
Utilizatorilor % Non-utilizatorilor %
Modificări în perceperea 40 9
culorilor
Ochi iritați 74 47
Senzație de arsură la nivelul 80 44
ochilor
Vederea încețoșată 71 35
Tensiune 91 60

Un studiu efectuat asupra funcţionariilor (Tabelul 2) a demonstrat o corelaţie clară între


numărul orelor petrecute în faţa calculatorului şi numărul simptomelor de stres apărute.

Tabelul 2. Corelaţia dintre numărul de ore de utilizare a treminalului video


pe săptămână şi problemele de sănătate apărute
(după Resko & Mansfield 1987)
Simptome <15 h 15-30 h >30 h
Tensiune ochi 33% 37% 63%
Dureri de cap 20% 27% 47%
Ameţeli 4% 6% 5%
Tulburări somn 13% 11% 11%
Dureri de spate 23% 26% 40%

Probleme de focalizare
Cercetăriile asupra capacităţii de focalizare a ochiilor au dus la descoperirea fenomenului
numit LAG (rămânerea în urmă). Iată o definiţie simplistică a acestui termen: LAG reprezintă
„diferenţa între distanţa la care se află obiectul privit şi distanţa normală, naturală de focalizare a
privitorului”.
Un alt concept, înrudit cu acesta, este RPA (punctual de relaxare şi de acomodare),
reprezentând „punctul în care îşi focalizează privirea o persoană atunci când priveşte într-un câmp
vizual gol, lipsit de elemente care să concentreze atenţia”. Acest punct de relaxare variază de la un
individ la altul. RPA reprezintă un indice a oboselii vederii.

8
Gerald Murch este cercetător în domeniul ergonomiei. El a măsurat distanța focală a ochilor
ce urmăresc displayului cu ajutorul laserului. Astfel, a descoperit că ochiul nu se poate focaliza
asupra informațiilor de pe ecranul displayului cu aceași precizie cu care se focalizează asupra unei
pagini tipărite. Dacă terminalul video este folosit mai mult timp, punctul de focalizare al ochiului
trece dincolo de ecran și se apropie de punctul de relaxare, ceea ce în timp duce la degradarea
imaginii percepute pe ecran. De aceea sunt necesare măsuri corective (ochelari speciali prescriși
pentru terminalul video și/sau formarea, antrenarea vizuală).
Datorită schimbării focalizării între ecran, materialele cu care se lucrează şi mediul
înconjurător se produce adaptarea incorectă a văzului cu consecinţe asupra vitezei şi asupra
capacităţii de înţelegere în timpul lucrului cu terminalul video.
Miopia. Miopia ar putea fi cauzată de condiţii improprii de desfăşurare a activităţii (lumină
insuficientă, poziţie incorectă, cititul la distanţe prea mici ce determină apariţia stresului) sau este o
moştenire genetică. Miopii nu pot vedea clar obiectele situate la distanţă, în timp ce hipermetropii
formează o imagine neclară a obiectelor apropiate. Ambele defecte pot fi corecta-te cu ochelari sau
lentile de contact. Mai nou, cercetătorii încearcă să corecteze miopia prin aplatizarea corneei. S-au
făcut studii asupra studenţiilor care au demonstrat că miopia lor a crescut pe parcursul anului şcolar
şi a scăzut pe perioada verii.
Miopia poate fi evitată printr-o igienă corespunzătoare a vederi.
Schimbări în percepţia culorilor
Acestea sunt determinate de urmărirea ecranului în mod constant pentru perioade lungi de
timp, alternând cu mutarea privirii asupra fundalului. Privitorul poate percepe culori opuse sau
complementare celor care alcătuiesc fondul imaginilor de pe ecran (urmărirea constantă a unui ecran
verde conduce la perceperea culorii roz la schimbarea focalizării privirii). Acest fenomen poate fi
alarmant dar nu este periculos şi dispare după puţin timp.
Dublarea imaginii
Displopia (vedere dublă) se datorează unei scăderi a capacităţii de coordonare a ochilor. Este
o afecţiune temporară, totuşi trebuie consultat un medic oftalmolog spre a înde-părta posibilitatea
existenţei unei disfuncţionalităţi neurologice serioase.

Sindromul „ochiilor uscaţi”


Apare la purtătorii lentilelor de contact. Optometriştii sugerează umezirea frecventă a
ochiilor.
9
Vederea și poziția de lucru
De foarte multe ori stresul vizual este legat de probleme de poziție: dureri de cap, de umeri,
dureri ale încheieturilor mâinii sau spatelui.
Designul computerului nu ne permite să vedem în același timp tastatura și imaginea pe ecran.
Datorită proastei legături dintre activitățile vizuale și cele motorii, ochii sunt supuși stresului.
Medicul optometrist Allan Grant propune denumirea de Homo quintadus pentru descrierea
speciei ce s-a dezvoltat din Homo sapiens și care deține o vedere perfect adaptată activităților
desfășurate la distanțe mici. El consideră că cea mai eficientă modalitate de obținere a confortului la
utilizarea calculatorului o constituie schimbarea designului acestuia, nu adaptarea sistemului vizual
al individului.
Terminalul video-display și stresul
Stresul resimțit la locul de muncă epinde de tipul activității și de natura individului. Unele
activități sunt mai stresante decât altele. Diferă însă reacția fiecărui individ la aceasta.
Stresul vizual duce la modificări ale ritmului cardiac, ale respirației și la alte simptome de
stres. Expunerea excesivă la factori de risc poate avea ca rezultat apariția unor probleme mentale sau
sociale grave (anxietate, deprimare, oboseală, iritabilitate, productivitate scăzută și creșterea
absenteismului).
Unele activități repetative, izolate social conduc la un nivel ridicat al stresului (controlorii de
trafic aerian sau operatorii de introducerea datelor). Mult mai ușoare din punct de vedere a stresului
sunt activitățile la care desfășurarea progamului și stabilirea termenelor rămân la aprecierea
individului. În consecință, munca specialiștilor și a celor din posturi de conducere au cel mai mic
nivel de stres legat de utilizarea terminalului video.
Dr. |J. R. Pierce de la Universitatea din Alabama a studiat dovezile fiziologice ale stresului
vizual. În urma studiului a rezultat o legătură între tipul activității și nivelul de stres. Deseori
caracteristicile activității și nu individul constituie cauza stresului (figura 2).

Stres vizual Activitatea


Maxim Controlor trafic aerian
Introducerea datelor
Contabilitate
Procesare de text
Mediu Secretară
10
Editor
Autor
Minim Posturi de conducere
Figura 2 Nivelul stresului vizual pentru diferite tipuri de activități

Pe lângă organizarea activității sunt și condiții fizice sau de mediu specifice fiecărui loc de
muncă ce pot infulență nivelul de stres: iluminare insuficientă, zgomote peste nivelul admis,
calitatea necorespunzătoare a aerului, spațiul inadecvat de desfășurare a activității și disagnului
incorect al mobilierului și stațiilor de lucru.
Pot să apară reacții adverse la sresul determinat de folosirea computerului: evitarea
activităților specifice, disconfort sau adaptări greșite ale vederii.
Tabelul 3 prezintă informații privind legătura dintre sarcinile de serviciu pentru folosirea
terminalelor video și diverși factori ce pot cauza stresul. Datele cuprinse în tabel arată că activitățile
diferă foarte mult din punct de vedere ale interacțiunii om-computer.
Tabel 3
Categorii de sarcini specifice folosirii terminalelor video
Viteza de
Controlul vitezei
Sarcini de lucru introducere a Cerințele vizuale Întreruperi Decizii de luat
de lucru
datelor
Introducere date Mare Document sursă Foarte puține Redus Puține
Extragere de date Medie Numai ecran Câteva Variază Câteva
Comunicare Medie / Numai ecran Pauze Variază Câteva
interactivă intermitentă
Procesare text Medie / Ecran / doc. Puține Câteodată Variază
intermitentă
Programare Mică / Doc. / ecran Frecvente Mare Numeroase
intermitentă

Factorii care influenţează stresul vizual


Mediul de lucru cu computerul este determinat de o serie de factori fizici cum ar fi:
 iluminatul;
 poziţia utilizatorului;
 amplasarea computerului;
 zgomotul;
 calitatea aerului;
Pe lângă aceştia există şi aspecte adiacente ale activităţii care pot contribui la stresul vizual:
 specificul muncii desfăşurate;

11
 planificarea şi organizarea acesteia;
 profilul fiziologice şi psihologic al utilizatorului;
 eficienţa vizuală a operatorului;
 caracteristicile staţiei de lucru.
Afecţiunile vizuale ale lucrătorilor pot fi depistate şi tratate în urma examenelor
oftalmologice. Pe lângă grija pentru întreţinerea ochiului, de mare importanţă în asigurarea
condiţiilor optime de lucru ale operatorilor este îmbunătăţirea aspectului ergonomic.
Studiile au estimat numai 5-10% din toți utilizatorii de terminale video lucrează în condiții
perfect corespunzătoare din punct de vedere ergonomic.
Factorii general întâliniți în mediul de utilizare a monitorului și care pot avea efect negativ
asupra utilizatorului vor fi analizați în continuare.
Displayuri plate bidimendionale
În activitatea de procesare de text pagina tipărită este înlocuită cu caracterele luminoase de
pe ecran. Pentru a citi imaginea tipărită sau pentru a tasta, linia privirii coboară cu 20-40 grade.
Pentru a urmări apoi ecranul privirea trebuie deplasată în plan orizontal. Această linie vizuală îl face
pe privitor susceptibil de numeroase interferenţe vizuale: strălucire supărătoare, fundal ce distrage
atenţia, variaţii ale intensităţii luminii în cameră. Ecranul poate să se comporte ca o oglindă
reflectând obiectele apropiate.
Mişcarea pe orizontală pentru a vedea ecranul forţează tonusul muşchiilor din jurul ochilor,
iar urmărirea displayului timp îndelungat nu permite relaxarea privirii şi o stimulare suficientă a
ochiului pentru a menţine o focalizare corespuzătoare.
Limitele contrastului
Pentru a mări confortul vizual este de preferat o cameră mai slab luminată atunci când privim
ecranul computerului. O lampă de birou corect amplasată va permite citirea simultană a
documentelor cu care se lucrează.
Culorile
Caracterele care apar pe ecran pot avea efect hotărâtor asupra confortului vizual. Caracterele
negre pe fundal alb asigură confortul vizual maxim. Alte culori preferate pentru caractere sunt:
verde, galben şi portocaliu. Este bine să fie evitate cele scrise cu roşu sau cu albastru.
Display-urile color sunt mult mai obositoare pentru sistemul vizual decât cele monocrome.

12
Fundalul ecranului are efect asupra sistemului vizual. Un ecran alb asigură o focalizare
foarte bună.
Polaritatea
Cercetările nu sunt concludente în a alege genul de polaritate preferat. Pe parcursul zilei
poate fi alternată polaritatea spre a asigura o variație a stimulilor pentru ochi.
Luminozitatea
Operatorul trebuie să regleze luminozitatea ecranului şi contrastul pentru a obţine confortul
vizual maxim. Unii utilizatori au declarat că luminozitatea variabilă a ecranului pe parcursul zilei de
lucru asigură relaxarea ochilor obosiţi
Tipul şi dimensiunea caracterelor
Înălţimea recomandată pentru caratere este între 2,5 mm şi 3,00 mm, fiecare dintre ele
trebuind să fie foarte clar definită pe ecran. Standardele internaţionale stabilesc 80 de caractere pe
linie şi 25 de linii pe ecran.
Rezoluția caracterelor de pe ecran depinde de dimensiunile matricei. Cele mai comune
dimensiuni ale matricei sunt de 5x7. 7x9 sau 9x11. Cu cât matricea este mai mare cu atât calitatea
caracterelor este mai bună. Cele mai bune sunt caracterele constituite dintre o matrice de cel puțin
7x9.
Pentru lizibilitatea textului de pe ecran este foarte important şi fontul caracterului (formatul
acestuia).
Terminalul video trebuie verificat la fiecare șase luni pentru a ne asigura că funcționează
conform prescripțiilor. Verificarea periodică de va desfășura conform prescripțiilor producătorului.
Ea va asigura și o calitate corespunzătoare a caracterelor.
Scrolling (Defilarea textului)
Operatorul trebuie să cunoască modul în care apare informaţia pe ecran şi să regleze
capacităţiile vizuale de urmărire şi de scanare în aşa fel încât informaţia să fie prezentată în ritmul
înţelegerii. Fiecare operator o poate face în mod specific.
„Pâlpâirea” și „vălurirea” ecranului
La computerele fabricate începând cu 1989 aceste probleme au fost eliminate. Aparatele de
birou cu câmpurile magnetice de joasă frecvență (imprimante laser, copiatoare, fax-uri) pot degrada
imaginea de pe ecran.
Tastatura
În conceperea tastaturii trebuie să se ţină seama de anumiţi factori:
13
 dispunerea tastelor;
 dimensiunea acestora;
 unghiul şi înălţimea tastaturii;
 rezisteţa la apăsare;
 culorile folosite pentru diferite funcţii ale tastelor.
Tastaturile proiectate neergonomic pot determina dureri ale încheieturilor mâinii ce se pot
transforma în incapacităţi peramanente de mişcare. Sunt de preferat tastaturile mobile şi folosirea
unui wrist pad (suport pentru încheieturi).
Staţiile de lucru integrate unde ecranul, tastatura şi zona de amplasare a documente-lor cu
care se lucrează sunt în acelaşi plan, asigură o utilizarea mai confortabilă a calculatorului.
Distanţa de lucru
Distanţa de la care se priveşte ecranul monitorului (47-70 cm) este mai mare decât distanţa
normală pentru citit (30-40 cm), ceea ce duce la creşterea distanţei de focalizare.
Preocupările recente legate de riscurile radiațiilor cu frecvență scăzută au stabilit că distanța
optimă până la ecran este de 70 cm. Ea poate fi obținută prin mărirea caracterelor de pe ecran.
Ochelari speciali pentru computer (lentilele lor echilibrează sistemul vizual, reducând
stresul) pot deveni un acccesoriu obișnuit al utilizatorului de computere.
Mobilierul şi designul locului de muncă
Tipul şi designul mobilierului poate influenţa confortul vizual şi general al utilizatorului.
Scaunele folosite în lucrul cu echipamentele de calcul trebuie să fie reglabile. Sunt excelente
scaunele ergonomice, cu spătar reglabil care poate fi ajustat pentru a sprijini zona lombară.
Computerul trebuie aşezat pe un suport mobil care să permită reglarea poziţiei pentru
eliminarea strălucirii sau reflexiei.
Un mediu optim de desfăşurare a activităţii depinde de cum sunt integrate intimitatea,
confortul şi funcţionalitatea.
Strălucirea supărătoare
Se poate diminua prin iluminarea adecvată a spaţiului de lucru, prin îndepărtarea
computerului de sursa de lumină sau prin instalarea de paravane. Filtrele anti-strălucire sau
acoperirile anti-reflexie pe lentilele ochelerilor pot fi utile.
Temperatura camerei

14
Temperaturile extreme pot acţiona ca factori indirecţi de stres ce afectează concentrarea şi
performanţele vizuale ale utilizatorului terminalului video.
Calitatea aerului
Computerele trebuie plasate în locuri cu umiditate redusă. Este salutară tendinţa de a
interzice fumatul la locul de muncă. Aerul închis poate afecta şi el capacitatea de desfăşurare a
activităţii pentru perioade lungi.
Iluminarea încăperii
Iluminarea în încăpere trebuie să fie de 3 ori mai puternică decât fundalul ecranului. Este de
preferat să se folosească lămpi de birou în locul iluminării din plafon.
Pentru citirea cărților se recomandă 100-200 Candeli. Conform Institutului Național de
Standardizare American (ANSI) pentru stațiile de lucru cu computerul se recomandă 18-46 Candeli.
Cu cât este mai mic contrastul între ecran şi mediul înconjurător, cu atât este mai bine. Astfel
se reduce oboseala ochiului care nu mai trebuie să facă eforturi de adaptare de la o lumină la alta.
Suprafaţa pereţilor şi culoarea lor
Pereţii trebuie să fie maţi şi într-o culoare pastel.
Zona de relaxare a privirii
Operatorii trebuie să aibă în față un spațiu deschis. Aceasta crează posibilitatea odihnirii
ochilor prin fixarea unor obiecte îndepărtate.
Zgomotul
Odată cu trecerea de la maşina de scris la utilizarea calculatorului, nivelul zgomotului a fost
redus simţitor. Surse cauzatoare de zgomot şi de distragere atenţiei pot fi imprimantele zgomotoase
sau celelalte persoane din încăpere.
Imagini reflectate
Această problemă poate fi eliminată prin mutarea monitorului sau prin aplicarea unui filtru.
Tipul de activitate
Un alt factor important de influenţare a stresului vizual îl reprezintă structura, cerinţele şi
ritmul activităţii.
Muncile complexe de natură psihică sunt în general grele şi obositoare mai ales pentru ochi.
Activităţile relativ simple din birou precum cele de secretariat sau de introducere de introducere a
datelor sunt stresante din cauza structuri şi ritmului. Fiind repetitive şi monotone ele sunt obositoare
şi lipsite de satisfacţie. Durata activităţii, a pauzelor, diversitatea sarcinilor şi rotaţia activităţilor
influenţează, de asemenea, nivelul stresului.
15
Perceperea activităţii
Profilul psihologic al lucrătorului poate influenţa stresul indus de activitate. Felul în care
acesta percepe activitatea pe care o depune este un factor determinant în stabilirea nivelelor de stres.
Dacă mediul de desfăşurare a activităţii corespunde nevoilor şi capacităţi-lor persoanei, atunci
plângerile referitoare la problemele de sănătate vor fi minime.
Dacă individul și munca sa nu sunt compatibili, atunci stresul ce rezultă inerent va fi
amplificat de utilizarea computerului.
Alţi factori care influenţează nivelul stresului includ: ameninţarea pierderii locului de muncă,
evenimente neprevăzute (căderea sistemului, întârzieri) şi izolarea socială.13
Pot să apară reacţii adverse la stresul determinat de folosirea computerului: evitarea
activităţilor specifice, disconfort sau adaptări greşite ale vederii.
Vederea şi poziţia de lucru
De foarte multe ori stresul vizual este legat de problemele de poziţie: dureri de cap, de umeri,
dureri ale încheieturilor mâinii sau ale spatelui.
Designul computerului nu ne permite să vedem în acelaşi timp tastatura şi imaginea de pe
ecran. Datorită proastei legături dintre activităţile vizuale şi cele motorii, ochii sunt supuşi stresului.

Stresul
Stresul resimţit la locul de muncă depinde de tipul activităţii şi de natura individului. Unele
activităţi sunt mai stresante decât altele. Diferă însă reacţia fiecărui individ la acesta.
Stresul vizual duce la modificări ale ritmului cardiac, ale respiraţiei şi la alte simptome de
stres. Expunerea excesivă la factori de stres poate avea ca rezultat apariţia unor probleme mentale
sau sociale grave (anxietate, deprimare, oboseală, iritabilitate, productivitate scăzută şi creşterea
absenteismului).
Unele activităţi repetitive, izolate social conduc la un nivel ridicat al stresului (cotrolorii de
trafic aerian sau operatorii de introducere a datelor). Mult mai uşoare din punct de vedere al stresului
sunt activităţile la care desfăşurarea programului şi stabilirea termenelor rămân la aprecierea
individului. În consecinţă, munca specialiştilor şi a celor din posturi de conducere au cel mai mic
nivel de stres legat de utilizarea calculatorului

13
ENACHE, Ionel. Ergonomia în structurile infodocumentare. București: Editura Universității din București,
2005. pp. 120-133.
16
Măsuri pentru prevenirea stresului vizual
Monitorul şi poziţia nenaturală a ochilor
Utilizarea unui calculator nu se aseamănă deloc cu actul tradiţional al cititului. Există o mare
diferenţă între a privi o foaie albă de hârtie acoperită cu litere negre, care reflectă lumina, şi a privi
un ecran (de obicei negru), care este autoluminat şi care este acoperit cu numeroase caractere
colorate.
Lumina suplimentară care provine de la un ecran de calculator este suficient de puternică şi
necesită o utilizarea minimă a celei naturale sau a celei artificiale. Lumina emanată din ecranul
calculatorului trece printr-un process de reîmprospătare continuă a unui înveliş de fosfor, aşa încât
imaginea să nu pălească. Această „reîmprospătare” trebuie realizată cu o viteză de aproape 60 de ori
pe secundă, în caz contrar utilizatori vor sesiza o uşoare licărire, asemănătoare celei produse de
vechile tuburi fluorescente de iluminat.
Există o mare diferenţă între poziţia naturală a ochilor atunci când citim şi poziţia nefirească
a ochilor atunci când privim ecranul unui calculator. Poziţia drept-înainte a operatorilor pe
calculator este nenaturală şi diferă mult de poziţia convenţională, adoptată în timpul cititului.
Muşchii globului ocular „se luptă” pentru a realiza acel echlibru necesar pentru a fixa şi a reţine
imaginea.
Strălucirea emanată de ecranul calculatorului
Termenul de strălucire desemnează orice împrăştiere exterioară a razelor luminoase. Într-un
birou există numeroase surse care produc strălucire: lămpi impropiu poziţionate, tuburi fluorescente,
lumina exterioară (lumina zilei), suprafeţele cu grad mare de reflexie şi orice obiect iluminat (pe
care cade lumina).
Există numeroase modalităţi pentru a reduce strălucirea:
 Ataşarea la monitorul calculatorului a unor filtre anti-strălucire. Filtrele obişnuite sunt
realizate din sticlă sau din fibre de plastic. Fiecare tip de filtru are avantajele sale. Ecranele din sticlă
sunt în general cele mai bune. În ciuda faptului că sunt costisitoare şi necesită o curăţire frecventă,
sunt excelente în reducerea strălucirii. O a doua modalitate vizează poziţionarea corectă a ecranului
calculatorului. În timpul în care nu utlizăm calcu-latorul putem poziţiona ecranul acestuia în aşa fel
încât să nu reflecte în nici un fel lumina.
 Iluminarea birourilor. Cercetătorii au remarcat că numeroase birouri sunt impro-prii pentru
utilizarea calculatoarelor din punct de vedere al strălucirii. Tradiţionalele filter de lumină plasate pe
plafoane şi care utilizează tuburile fluorescente sunt adesea o sursă consi-derabilă de srălucire.
17
Aceste dispozitive pot fi adaptate în aşa fel încât să redirecţioneze lumina în jos, în unghi drept, în
loc să o împrăştie în toate direcţiile.
 Utilizarea unor ochelari speciali pentru lucrul pe calculator.
S-a demonstrat că folosirea acestor ochelari duce la creşterea confortului vizual. Lentilele
ochelerilor obişnuiţi nu pot asigura flexibilitatea necesară lucrului cu computerul. Lentilele speciale
bifocale pentru computer au porţiunea de sus proiectată pentru urmărirea ecranului, în timp ce partea
de jos este realizată pentru a urmări textul scris. Lentilele trifo-cale sunt şi mai specializate,
asigurând zone pentru computer, pentru text şi pentru privirea la distanţă. Există şi lentile noi, cu
design modern, care permit modificări gradate ale puterii lentilelor în funcţie de variaţia distanţei.
Lentilele colorate acoperite cu straturi anti-reflexie sunt uneori utile ca elemente adiţionale pentru
creşterea confortului la urmărirea monitorului.
Nu este recomandată folosirea lentilelor de contact în lucrul cu calculatorul, deoarece acestea
produc senzaţii de disconfort după un număr de ore petrecute în faţa monitorului.
Operatorii pe calculator trebuie să facă un control al vederii şi al stării de sănătate a ochilor
în fiecare an. Controlul ochilor trebuie făcut de un optometrist sau de un oftalmolog familiarizat cu
cerinţele vizuale ale utilizării calculatorului.
Operatorii pe calculator au tendinţa de a clipi mai rar, din cauza lucrului la distanţe mici şi de
aceea suferă de senzaţia extrem de neplăcută a „prăfuirii” globilor oculari. În această situaţie se
recomandă folosirea unor picături speciale recomandată de către medicul oftalmolog.
Tehnica celor „3 B”
Există numeroase metode pe care le putem urma singuri pentru a reduce stresul vizual.
Aceste metode sunt cunoscute sub numele universal de Tehnica celor 3 B (Blink, Breath, and
Break).
Blink (Clipirea)
Clipitul reprezintă o funcţie automată a aparatului vizual. Este cel mai rapid reflex din
organismul uman. Omul clipeşte o dată sau de două ori la 10 secunde. Cel mai adesea clipim când
suntem neliniştiţi, supăraţi, nervoşi, atunci când vorbim sau când ne concentrăm asupra unui anumit
lucru. Clipitul permite ochilor să se odihnească timp de câteva secunde şi contribuie la curăţirea şi la
umezirea suprafeţei globilor oculari; prin urmari, la menţinerea unei vederi clare. Fiindcă clipitul
este un act reflex trebuie ca iniţial să ne concentrăm atenţia asupra menţinerii unei rate normale a
clipitului în timp ce lucrăm în faţa unui calculator; după aceea, vom putea clipi într-un mod cât mai
natural.
18
Breath (Respiratul)
Organismul uman este un adevărat sistem, specializat în realizarea schimbului de oxigen şi
de dioxid de carbon care este emanat în urma actului respiraţiei. Atunci când suntem puşi în faţa
unei situaţii limită avem tendinţa de a reţine respiraţia, pentru că ritmul acesteia controlează
activitatea musculară. Atunci când reţinem respiraţia, nici nu băgăm de seamă că anumiţi muşchi din
corpul nostrum se contractă. Un ritm normal al respiraţiei ne relaxează muşchii, chiar şi pe aceia ai
aparatului vizual.
Break (Pauza)
Din cauza unei intense concentrări de care dau dovadă operatorii pe calculator, nu este de
mirare că organismul uman are nevoie de pause de relaxare. Ochii noştri nu au fost construiţi pentru
a lucra prea multă vreme la distanţă mică. Cercetătorul American Anshel Jeffrey a elaborat un
program ergonomic pentru relaxarea aparatului vizual, program ce se bazează pe luarea unor
pauze.14
Aceste pauze au fost reunite sub denumirea de Micro, mini and maxi Breaks.
Pauzele „Micro” durează circa 10 secunde și ar trebui luate din 10 în 10 minute. Terapia
constă în concentrarea privirii asupra unui punct situat la aproximativ 10 pași distanță. Subiectul
trebuie să respire și să privească clipind rar. În tot acest răstimp subiectul trebuie să continue să-și
rotească globii oculari și să-și fixeze privirea asupra unui obiect îndepărtat.
Pauzele „Mini” trebuie luate din oră în oră și trebuie menținute circa 5 minute. În timpul
acestei terapii subiectul trebuie să stea în picioare și să-și întindă mușchii și membrele. În tot acest
răstimp ochii subiectului trebuie să continue să se rotească pentru a-i relaxa. Aceste exerciții vizuale
sunt recomandate de medicul oftalmolog.
Pauzele „Maxi” pot fi luate în timp ce servim o gustare sau o cafea. Această terapie
presupune ridicarea subiectului de la masa de lucru și punerea în mișcare a sângelui prin intermediul
mersului. Această terapie trebuie repetată o dată la câteva ore.

Prevenirea stresului vizual și a tulburărilor cumulative


Prevenirea stresului vizual și a tulburărilor cumulative necesită eliminarea factorilor de risc
la locurile de muncă.

14
ENACHE, Ionel. Managementul bibliotecilor potrivit cerințelor ergonomiei. București: Editura Credis, 2001 pp.
125 – 150.

19
Problemele ochilor dar și cele de repetiție și poziție pot fi evitate ori reduse prin mai multe
mijloace:
- proiectarea ergonomică a stației de lucru;
- păstrarea unor poziții naturale normale și evitarea unor poziții care presează sistemul
muscular;
- schimbări frecvente ale poziției în timpul lucrului;
- pauze dese;
- exerciții fizice în timpul pauzelor.15
Poziția la locul de muncă (figura 3)
Situația ideală a lucrului pe calculator ar fi cea în care toate condițiilor de mai jos sunt
satisfăcute simultan.
1. Ecranul, documentul și consola se află toate la aceeași distanță de ochi utilizatorului.
Suporturile documentelor au posibilitatea să poziționeze documentul la aceeași distanță cu ecranul
computerului.
2. Țineți picioarele bine așezate pe pământ atunci când sunteți așezat. Utilizatorii scunzi pot
folosi un suport pentru picioare.
3. Trunchiul stă drept dar înclinat cu aproape 20 de grade din șolduri.
4. Nu îndoiți mâna din încheietură atunci când tastați. Îndoirea încheieturi poate duce la
afecțiuni date de încordare repetată. Asigurați-vă că încheieturile nu se sprijină pe o margine ascuțită
atunci când tastați.
5. Mențineți coapesele în poziție orizontală cu picioarele așezate cu toată talpa pe sol sau pe
un suport dacă este nevoie.
6. Partea de sus a brațului va fi în poziție verticală atunci când folosim terminalul video.
7. Antebrațul va fi în poziție orizontală sau ușor coborât.
8. Suprafețele terminalului și/sau ale documentului vor fi la o înlțime astfel încât picioarele
să nu atingă partea de jos a mesei.16 și 17

15
ENACHE, Ionel. Ghid pentru utilizarea echipamentelor de birou – abordare ergonomică. București: Editura
Universității din București, 2005. p. 21.
16
ENACHE, Ionel. Ghid pentru utilizarea echipamentelor de birou – abordare ergonomică. București: Editura
Universității din București, 2005. pp. 21 și 22.
17
ENACHE, Ionel. Ergonomia în structurile infodocumentare. București: Editura Universității din București,
2005. pp. 141-142.
20
Figura 3 O stație de lucru bine organizată
Concluzii
Pătrunderea calculatorului în cele mai variate domenii ale vieții economice, sociale și culturale
constituie una dintre cele mai importante schimbări în societatea contemporană.
Deși computerul ne îmbunătățește viața, așa cum am văzut, nu ne ferește de anumite riscuri
privind sănătatea. Aici ne-am concentrat asupra stresului vizual și tulburărilor cumulative, dar mai
pot apărea:
1. probleme musculare și ale scheletului;
2. stresul general;
3. efecte datorate radiațiilor.
Pentru evitarea riscurilor asociate cu utilizarea computerului trebuie întreprinse acțiuni in mai
multe direcții: cercetare, educație și legislație.
Multe din studiile existente nu au condus la rezultate concludente.

21
Educația publicului, în special a utilizatorilor de computere, poate juca un rol cheie în controlul
riscurilor. Un public bine informat poate hotărî asupra unor standarde de fabricație și a unei legislații
pentru protecția utilizatorului de terminal video.
Reglementările legale pentru utilizarea computerelor trebuie formulate pe baza descoperirilor
științifice și a cerințelor unui public informat.

BIBLIOGRAFIE

1. BURLOIU, Petre. Managementul resurselor umane. București: Editura Lumina Lex, 1998.
1272 p.
2. ENACHE, Ionel. Organizarea ergonomică a muncii în birou. București: Editura
Universității din București, 1999. 160 p.
3. ENACHE, Ionel. Managementul bibliotecilor potrivit cerințelor ergonomiei. București:
Editura Credis, 2001.229 p.
4. ENACHE, Ionel. Ergonomia în structurile infodocumentare. București: Editura Universității
din București, 2005. 218 p.
5. ENACHE, Ionel. Ghid pentru utilizarea echipamentelor de birou – abordare ergonomică.
București: Editura Universității din București, 2005. 107 p.
6. GEANGALĂU, Susana (coord). Ergonomie aplicativă în sistemul „OM-COMPUTER-
MEDIU”. Iași: Editura Tehnopress, 2012. 284 p.
7. GODING, Edward G.; HACUNDA, John S. Computerul şi stresul. Bucureşti:Editura Antet,
1995. 120 p.
8. IRUCU, Mihai; IURCU, Emil Valentin. Tratat de ergonomie – Managementul resurselor
umane. Ediția a 2-a revizuită. Târgoviște: Editura Bibliotheca, 2007. 456 p.
9. NICOLESCU, Ovidiu (coord.). Dicționar de management. București: Editura Pro
Universitaria, 2011. 904 p.

22
23