Propunere Tehnica

PROPUNERE
TEHNICA
1.Metodologia de executare a lucrarilor :
Caracteristici principale
A. Caracteristicile amplasamentului
Amplasament: Municipiul Piatra Neamt, jud. Neamt
Organizarea de șantier
Avand in vedere ca lucrarile se executa in intravilanul localitatii, organizarea de santier nu ridica
probleme speciale. Constructiile necesare organizarii de santier vor fi amplasate in perimetrul
amplasamentului. Societatea noastra se obliga sa asigure realizarea constructiilor provizorii
necesare desfasurarii in conditii optime a executiei lucrarilor, a activitatiii de supraveghere
precum si deposit arii temporare a materialelor necesare realizarii prezentului proiect.
Curatenia pe santier se va mentine zilnic, de catre societatea noastra, astfel incat sa nu afecteze
constructiile din vecinatate si circulatia in zona. Pe timpul lucrarilor se vor lua masuri
organizatorice pentru prevenirea degajarii prafului si pentru reducerea la minim a zgomotelor.
Pentru executia lucrarilor de constructii, ne vom preocupa de organizarea santierului.
Utilitatile existente, energie electrica, apa potabila, drumul de acces vor fi utilizate și de
constructor.
Finisaje :
-se propun finisaje obişnuite în concordanţă cu funcţiunea clădirii. Se vor realiza cu materiale de
bună calitate, rezistente la uzură şi agrementate în ţara noastră. De asemenea, ( materialele vor
trebui să asigure menţinerea cu uşurinţă a igienei.
Finisaje interioare:
- pardoseli din gresie si parchet laminat în încăperi ,
- zugrăveli cu var lavabil de bună calitate pe glet de ipsos, la pereţi şi tavane;
Tavanele vor fi false, din plăci de gips-carton rezistente la umezeală în grupurile sanitare
şi din gips-carton în restul spaţiilor.
INSTALATII TERMICE
lnstalatii termice interioare
ln functie de temperatura exterioara aferenta zonei climatice III, de temperatura interioara

din fiecare incapere conform STAS 1907/2 si de rezistentele termice specifice a elementelor ce
alcatuiesc constructia, s-a determinat necesarul de caldura
pe fiecare incapere astfel incat s-a putut trece la alegerea tipurilor de radiatoare.S-a
optat pentru radiatoare tip panou din otel de dimensiuni corespunzatoare conform
planurilor anexate .
Din punct de vedere al materialului distributia instalatiei de incalzire se va
realiza. cu teava din poliprc)pilena reticulata cu insertie de aluminiu. Alimentarea cu agent
termic a corpurilor de incalzire se va realiza printr-o distributie inferioara si coloane verticale ce
vor alimenta radiatoarele tip panou de otel .
INSTALATII ELECTRICE INTERIORE
Proiectul contine solutiile de realizare a instalatiilor electrice astfel:

- instalatie electrica de iluminat si prize;
- instalatia de alimentare cu energie electrica;
- instalatie electrica de protective prin legare la pamant ;
- norme de protectia muncii ;
lnstalatia electrica pentru iluminat si prize
Pentru iluminarea corespunzatoare a incaperilor s-au prevazut corpuri de iluminat pentru

lampi fluorescente tip FIDA 2x 36 W, FIPAD 1x6W, FIPAD 2x36W, FIRI 1x36W si corpuri de
iluminat pentru lampi incandescente de 100W. Pentru consumatorii monofazati s-au preavazut
circuite de prize cu contact de protectie cu tensiunea 230 V. Instalatie electrica de iluminat si
prize se va executa cu conductori de tip MYF 1,5mmp si MYF 2,5mmp trase prin tuburi de
protectie de tip COPEX metalic 20.
lntrerupatoarele si comutatoarele se vor amplasa la o inaltime cuprinsa intre 1,0 - 1,50 m
de la pardoseala finita, iar prizele se vor amplasa la 1,20 m fata de pardoseala finita in spatiile
destinate centralei termice şi la 0,25 m fata de pardoseala finita in celelalte incaperi.
Legaturile sau derivatiile la circuitele electrice se fac în doze sau cutii de derivatie
montate pe suprafetele verticale ale elementelor de constructie.
lntrerupatoarele, comutatoarele si butoanele de lumina trebuie montate numai pe
conductoarele de faza.Prizele vor fi cu nul de protectie.
TENCUIELI
Condiţii generale pentru executarea lucrărilor de tencuieli:
Tencuielile fiind lucrări destinate - de regulă - a rămâne vizibile, calitatea lor din punct de
vedere al aspectului poate fi verificată oricând, chiar după terminarea întregului obiect şi în
consecinţă nu este necesar a se încheia procese verbale de lucrări ascunse, decât numai pentru
fazele lucrării; fac excepţie tencuielile aplicate la interiorul unor recipienţi în care accesul
ulterior nu mai este posibil.
Verificarea calităţii suportului, pe care se aplică tencuiala se va face în cadrul verificării,
executării acestui suport (zidărie, betoane etc.).
Este strict interzis a se începe executarea oricăror lucrări de tencuială înainte ca suportul
în întregime sau succesiv pentru fiecare porţiune ce urmează a fi tencuită să fi fost verificat şi
recepţionat conform "Instrucţiunilor pentru verificarea lucrărilor ascunse" precum şi prezentul
normativ.
Pe parcursul executării lucrărilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de
execuţie, prevăzută în prescripţiile tehnice, pregătirea suprafeţei suport, utilizarea tipului şi
compoziţiei mortarului indicat în proiect, precum şi aplicarea straturilor succesive fără depăşirea
grosimilor maxime prevăzute în prescripţii; de asemenea, este necesar a se urmări aplicarea
măsurilor de protecţie împotriva uscării forţate (de ex. prin vânt, însorire), spălări prin ploaie,
îngheţări.
Prevederi pentru materiale
Toate materialele şi semifabricatele (care se folosesc la executarea tencuielilor interioare
(inclusiv gleturi subţiri) şi a tencuielilor exterioare şi speciale se vor pune în operă numai după
verificarea de conducătorul ethnic al lucrării a corespondentei lor cu prevederile şi specificaţiUe
din standardele în vigoare. Verificările se fac pe baza documentelor care însoţesc materialele la
livrare, prin examinare vizuală şi prin încercări de laborator făcute prin sondaj.
Prevederi pentru mortare şi paste
Perioada maximă de utilizare a mortarelor din momentul preparării lor variază în funcţie de
natura liantului, astfel:
- la mortarele de var, pentru tencuieli interioare până la 12 h.
- la mortarele de ipsos-var, pentru gleturi (cu întârzietor de priză în amestec), până la 1 h.
Consistenţa mortarelor se va stabili în raport cu felul lucrărilor şi cu suprafaţa pe care se aplică,
astfel:
- pentru şpriţ (aplicare mecanizată), 12 cm;
- pentru şmir (tavane, în cazul aplicării manuale) 5-7 cm;
- pentru grund (aplicare mecanizată) 10-12 cm;
- pentru statul vizibil, executat din mortar fără ipsos, 7-8 cm.
Mortarele provenite de la staţii sau centrale de mortar, chiar situate în incinta şantierului,
vor fi introduse în lucrare, numai dacă transportul este însoţit de o fişă, care să conţină indicarea
tuturor caracteristicilor tehnice ale mortarului.
Rezultatele încercărilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate
conducătorului tehnic al lucrării în termen de 48 de ore de la încercare. în toate cazurile în care
rezultatul încercării este sub 75 % din marca prescrisă, se va anunţa beneficiarul pentru a stabili
dacă tencuiala poate fi acceptată. Aceste cazuri se înscriu în registrul de procese verbale de
lucrări ascunse şi se vor menţiona în prezentarea ce se predă comisiei de recepţie preliminară;
această comisie va hotărî definitiv asupra acceptării tencuielii respective.
Prevederi specifice pentru executarea tencuielilor
Condiţii tehnice de execuţie ale tencuielilor interioare şi exterioare privind controlul şi
pregătirea stratului suport trasarea şi amorsarea suprafeţelor de tencuit, executarea grundului,
executarea stratului vizibil, sunt indicate în "Normativ pentru executarea tencuielilor umede"
In cazul în care se execută lucrări de tencuieli pe timp friguros (la o temperatură mai mică
de+ 5°), se vorlua măsurile speciale prevăzute în "Normativ pentru executarea lucrărilor pe timp
friguros" C.16-84.
După executarea tencuielilor se vor lua măsuri pentru protecţia suprafeţelor proaspăt
tencuite, până la întărirea mortarului de următoarele acţiuni:
- umiditatea mare, care întârzie întărirea mortarului şi îl alterează;
- uscarea forţată, care provoacă pierderea bruscă a apei din mortarul de pe suprafeţe tencuită,
uscare care poate proveni din curenţi de aer, expunerea îndelungată la razele soarelui,
supraîncălzirea încăperilor, instalarea sobelor şi a cocsierelor în imediata apropiere a pereţilor
proaspeţi tencuiţi etc.
- lovituri, vibraţii, provenite din darea în exploatare a clădirii.or respective înainte de termen;
- îngheţarea tencuielilor înainte de uscarea lor.
Recepţia calitativă a tencuielilor şi tratamentelor subţiri (gleturi, inclusiv gipac)
Tencuielile fiind lucrări destinate - în general - a rămâne vizibile, calitatea lor din punct
de vedere al aspectului poate fi verificată oricând, chiar după terminarea întregului obiect şi în
consecinţă nu este necesar a se încheia procese verbale de lucrări ascunse, ci numai pentru fazele
de lucrări; fac excepţie tencuielile aplicate la interiorul unor recipienţi în care accesul ulterior nu
mai este posibil.
Este interzis a se începe executarea oricăror lucrări de tencuire, înainte ca suportul - în
întregime sau succesiv pentru fiecare porţiune ce urmează a fi tencuită - să fi fost verificat şi
recepţionat conform instrucţiunilor pentru verificarea şi recepţionarea lucrărilor ascunse precum
şi prezentului normativ.
Verificarea calităţii tencuielilor are ca scop principal depistarea defectelor care depăşesc
abaterile admisibile, în vederea efectuării remedierilor şi a luării de măsuri pentru ca defectele să
nu se repete în continuare.
Inainte de începerea lucrărilor de tencuieli, este necesar a se verifica dacă au fost
executate şi recepţionate toate lucrările destinate a le proteja {de ex. învelitori, planşee etc.), sau
a căror execuţie ulterioară ar putea provoca deteriorarea lor (de ex. conducte pentru instalaţii,
tâmplărie etc.), precum şi dacă au fost montate toate piesele auxiliare (ghermele, praznuri,
suporţi, colţare).
Pe parcursul executării lucrărilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de
execuţie, utilizarea tipului şi compoziţiei mortarului indicat în proiect, precum şi aplicarea
straturilor succesive în grosimile prescrise; de asemenea, este necesar a se urmări aplicarea
măsurilor de protecţie împotriva uscării forţate, spălării prin ploaie sau îngheţăriL
Rezultatele încercărilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate conducătorului
tehnic al lucrării în termen de 48 de ore de la încercare. în toate cazurile în care rezultatul
încercării este sub 75 % din marca prescrisă, se va anunţa beneficiarul pentru a stabili dacă
tencuiala poate fi acceptată. Aceste cazuri se înscriu în registrul de procese verbale de lucrări
ascunse şi se vor menţiona în prezentarea ce se predă comisiei de recepţie preliminară; această
comisie va hotărâ definitiv asupra acceptării tencuielii respective.
Recepţia pe faze de lucrări se face în cazul tencuielilor pe baza următoarelor verificări la
fiecare tronson în parte:
a) rezistenţa mortarului;
b) numărul de straturi aplicat şi grosimile respective {determinate prin sondaje în numărul
stabilit de
comisie, tar cel puţin câte unul la fiecare 200 m2);
c) aderenţa Ia suport şi între straturi (cu aceeaşi frecvenţă ca la lit. b);
d) planeitatea suporturilor şi liniaritatea muchiilor (bucată cu bucată);
e) dimensiunile, calitatea şi poziţiile elementelor decorative şi anexe (solbancuri, brîie, cornişe
etc.), bucată cu bucată.
Aceste verificări se efectuează înaintea zugrăvirii sau vopsirii, iar rezultatele se înscriu în registre
de procese verbale de lucrări ascunse şi pe faze de lucrări.
Verificările care se efectuează la terminarea unei faze de lucrări, se fac una la fiecare
încăpere şi cel puţin una la fiecare 100 m2.
La recepţionarea preliminară se efectuează direct de către comisie aceleaşi verificări, dar
cu o frecvenţă de minimum 113 din frecvenţa precedenta
Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual de către comisia de
recepţie, cercetând suprafaţa tencuită, forma muchiilor, scafelor şi a profilurilor. Suprafeţele
netencuite trebuie să fie uniforme ca prelucrare, să nu aibă denivelări, ondulaţii, fisuri,
împuşcături provocate de granulele de var nestins, urme vizibile de reparaţii locale etc. De
asemenea, se va controla corespondenţa mortarului (cu paf de piatră, griş de marmură, terasit
etc.), precum şi a modului de prelucrare a feţei văzute cu prevederile din proiect sau cu mostre
aprobate (tencuieli de glet, buciardate, şpriţuite etc.).
Verificarea suprafeţelor tencuite ale scafelor pentru lumina indirectă se va face seara, cu
ajutorul unei lămpi electrice aşezată în imediata apropiere a suprafeţei, pentru a scoate în
evidenţă toate defectele.
Muchiile de racordare a pereţilor cu tavanele, colţurile, şpaleţii ferestrelor şi uşilor,
glafurile ferestrelor etc., trebuie să fie vii sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale.
Suprafeţele tencuite nu trebuie să prezinte crăpături, porţiuni neacoperite cu mortar la
racordarea tencuielilor cu tâmplăria, în spatele radiatoarelor etc.
Suprafeţele tencuielilor decorative trebuie să nu prezinte porţiuni de prelucrare, culoare şi
nuanţe neuniforme, cu urme de opriri ale lucrului, cu fisuri, pete, zgârieturi etc.
Solbancurile şi diferitele. profiluri trebuie să aibă pantele spre exterior, precum şi o
execuţie corectă a lăcrimarului.
Verificarea planeitătii suprafeţelor tencuite se va face cu un dreptar de 2 m lungime, prin
aşezarea acestuia în orice direcţie, pe suprafaţa tencuită şi măsurarea golurilor intre dreptar şi
tencuială.
Verificarea orizontalităţii şi verticalităţii suprafeţelor (cu excepţia tencuielilor pe bolţi
înclinate, pe cupole etc.) şi a muchiilor, se va face cu dreptarul, bolobocul sau firul cu plumb.
Abaterile nu trebuie să le depăşească pe cele admisibile.
Gradul de netezime a suprafeţelor tencuite se va verifica numai la tencuieli gletuite şi se
va aprecia prin plimbarea pe suprafeţele respective. Grosimea stratului de tencuială se va verifica
prin baterea unor cuie în zonele respective sau prin sondaje speciale, care se fac în locurile mai
puţin vizibile, pentru a nu strica aspectul tencuielilor prin reparaţii ulterioare.
Aderenta straturilor de tencuială la stratul suport se va verifica în general numai prin
ciocănirea cu un ciocan de lemn: un sunet de "gol" arată desprinderea tencuielilor şi necesitatea
de a se reface întreaga suprafaţă dezlipită; în cazuri speciale, aderenţa la suport a tencuielilor se
va face şi prin extrageri de carote din tencuială.
Măsuri de protecţia muncii
La executarea lucrărilor se vor respecta toate măsurile de protecţia muncii prevăzute de
legislaţia în vigoare.
Lucrările se vor executa pe baza proiectului de organizare şi a fişelor tehnologice
elaborate, în care se vor detalia toate măsurile de protecţia muncii. Se va verifica însuşirea fişelor
tehnologice de întreg personalul.
Dintre măsurile ce trebuie avute în vedere:
- zonele de lucru periculoase vor fi marcate cu placaje şi inscripţii;
- toate dispozitivele, mecanismele şi utîlajele vor fi verificate în conformitate cu normele în
vigoare;
- căile de rulare a macaralelor vor f! autorizate ISCIR
- dispozHivele de ridicare vor fi verificate. periodic
- se atrage atentia asupra măsurilor care trebuie să prevină accidentele la manipularea
elementelor
prefabricate.
REALIZAREA LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI, VOPSITORII
Generalităţi
Acest capitol cuprinde specificaţii pentru execuţia lucrărilor de zugrăveli, vopsitorii şi
tapete.
Lucrări care trebuiesc terminate înainte de începerea zugrăvelilor şi vopsitoriilor.
Inainte de începerea lucrărilor de zugrăveli toate lucrările şi reparaţiile de tencuieli, glet,
placaje, instalaţiile sanitare, electrice şi de încălzire, trebuie să fie terminate.
Vor fi terminate pardoselile reci, exclusiv lustruirea.
Tâmplăria metalică şi cea din lemn trebuie să fie montată definitiv, cu toate accesoriile
montate corect, cu excepţia drucarelor şi a şildurilor care se vor fixa după vopsirea tâmplăriei. La
lucrările de vopsire aplicarea ultimului strat se face numai după terminarea completă a
zugrăvelilor şi înainte de finisarea îmbrăcăminţilor pardoselilor (curăţire, lustruire), luîndu-se
măsuri de protejare a îmbrăcăminţii pardoselilor.
Inainte de începerea lucrărilor de zugrăvire sau vopsire a faţadelor, trebuie să ffe complet
executate toate lucrările la faţada construcţiei ca: jgheaburi, burlane, streaşini, cornişe, glafuri,
socluri, cofrete, etc.
Pregătirea suprafeţelor de beton sau tencuiala drişcuită
In vederea finisării cu zugrăveli de var, suprafeţele trebuie să fie drişcuite cât mai fin,
astfel ca urmele de drişcă să fie cât mai puţin vizibile. În cazul suprafeţelor tencuite sau de beton
plane şi netede, toţi porii rămaşi de la turnare se vor umple cu mortar de ciment - var, după ce în
prealabil bavurile şi dungile ieşite în relief au fost îndepărtate. Urmele de decofrol se vor freca cu
partea de şlefuit sau cu perii de sârmă.
Pregătirea suprafetelor gletuite
Suprafeţele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip (ipsos) cu aracet, trebuie să fie
plane şi netede, fără desprinderi sau fisuri; varul folosit trebuie să aibă o vechime de cel puţin 14
zile.
Toate fisurile, neregularităţile se chituiesc de către zugravul vopsitor sau se şpăcluiesc cu
pastă de aceeaşi compoziţie cu a gletului. Pasta de ipsos folosită pentru chituirea defectelor
izolate, se prepară din două părţi Ipsos şi o parte apă. Pasta se va prepara în cantităţi care să
poată fi folosite înainte de sfârşitul prizei ipsosului. După şpăcluirea suprafeţelor mai mari se
foloseşte şi pasta de ipsos - var, cu compoziţie de 1 parte ipsos şi 1 parte lapte de var (în
volume). După uscarea porţiunilor reparate suprafaţa se şlefuieşte cu hârtie de şlefuit, după care
se curăţă de praf cu
peria sau bidinele curate şi uscate.
Conditii de execuţie
Lucrările de finisare a pereţilor şi tavanelor se vor începe la o temperatură de minim 5P C pentru
zugrăveli şi de cel puţin + 15° C pentru vopsitorii şi se vor menţine aceste temperaturi pe tot
timpul lucrărilor şi cel puţin încă 9 ore pentru zugrăveli şi 15 zile pentru vopsitorii. Finisaiele nu
se vor executa pe timp de ceaţă şi nici la un interval mai mic de 2 ore de la încetarea ploii, de
asemenea se va evita lucrul la faţade în orele de însorire maximă sau vânt puternic. Se interzice
folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depăşit.
Aplicarea zugrăvelii
Spoielile (preparate din lapte de var, fără pigmenţi şi grăsimi) şi zugrăvelile de var se vor
executa în două, trei straturi. Primul strat are rol de grund (constituind stratul de legătură între
suprafaţa pregătită şi zugrăveală) el creează o suprafaţă uniformă ca porozitate, putere de
absorţie şi culoare.
Aplicarea primului strat se va face imediat după terminarea lucrărilor pregătitoare cel
mult
2+4 ore, în caz contrar ştergerea de praf se va efectua din nou înainte de aplicarea primului strat
de zugrăveală.
La zugrăvirea pereţilor se delimitează de la început suprafeţele care trebuiesc zugrăvite
diferit, prin trasarea unor linii subţiri între suprafeţele respective (de exemplu între tavan şi
pereţi).
Zona imediat învecinată liniei de demarcaţie se zugrăveşte cu o pensulă.
Zugrăveala se aplică prin stropire cu aparate de pulverizat. Pentru a asigura o mai bună
aderenţă de suport primul start de zugrăveală se poate aplica cu bidineaua. Se admite şi aplicarea
manuală cu bidineaua a tuturor straturilor zugrăvelii numai pe suprafeţe mici. în cazul
zugrăvelilor manuale întinderea straturilor se va face purtându-se bidineaua pe direcţii
perpendiculare, la plafoane ultima netezire se va face pe direcţia luminii (spre fereastră) iar
pereţii în sens orizontal. în timpul lucrului se vor evita depunerile la fundul vasului.
Fiecare strat se va aplica după uscarea celui precedent.
Zugrăvirea manuală se va face concomitent de către doi zugravi, unul executând
zugrăveala părţii superioare a peretelui de pe scara dublă, iar celălalt zugrăvind de pe pardoseală
partea inferioară a peretelui, pentru a se evita apariţia de dungi la locul de îmbinare.
In cazul unor încăperi în care se execută lambriuri în vopsea de ulei (băi, bucătării,
spălătorii, săli de clasă, etc.) se zugrăveşte mai întâi partea superioară a peretelui împreună cu
tavanul, iar apoi se execută lambriuri în ulei. Limita de demarcaţie se trage cu culoare de apă, aşa
cum s-a indicat mai sus.
La aplicarea mecanizată prin stropire se pot utiliza aparate de pulverizat:
- cu acţiune discontinuă - la care pentru fiecare alimentare a rezervorului cu compoziţia de
zugrăveală este necesară întreruperea lucrului;
- cu acţiune continuă - la care compoziţia de zugrăveală este absorbită de pompa aparatului
printr-un vas (recipient) alimentat continuu.
Aparatul cu acţiune discontinuă folosit curent este aparatul tip Calimax conform listei
uzuale de scule, dispozitive şi utilaje. înainte de aplicarea compoziţiei de zugrăveală se execută
următoarele acţiuni pregătitoare:
- se umple rezervorul cu compoziţia de zugrăveală aşezându-se pe gura rezervorului o sită pentru
strecurarea ei;
- se ridică presiunea în rezervor prin pompare manuală, până la 3 +5 atmosfere;
- se deschide robinetul şi se reglează jetul;
- se verifică manometrul şi legătura furtunului la rezervor şi tija diuzei.
Ca aparat de pulverizat cu acţiune continuă se poate folosi aparatul electric de zugrăvit
(AEZ. 1) cu compoziţia de zugrăveală, strecurată în prealabil, se alimentează continuu un
recipient separat pe măsura consumului, de unde este absorbită prin furtun în rezervorul de
presiune şi respinsă prin furtunul de refulare în pulverizator.
Inainte de aplicarea compoziţiei de zugrăveală se execută următoarele operaţii
pregătitoare:
- se prepară compoziţia de zugrăveală cu o astfel de consistenţă încât să asigure posibilitatea de a
fi
pulverizată şi se strecoară prin sită; se umple recipientul de alimentare continuă şi se introduce
furtunul de absorţie în acest recipient;
- se acţionează pompa cu membrană până la presiunea de 5 - 6 atmosfere şi se deschide robinetul
pulverizatorului;
- se verifică buna funcţionare a aparatului (manometrul, legătura furtunului de absorţie cu
aparatul, legătura furtunului de refulare cu diuza şi cu pulverizatorul, starea de funcţionare a
pompei şi a pulverizatorului, etc.);
- se reglează jetul.
La aparatul electric de zugrăvit, înainte de punerea în funcţiune se va face legătura
acestuia cu pământul.
Pentru executarea zugrăvelii cu aparatele de pulverizare se procedează în felul următor:
- se ridică presiunea în pompă până la cea de lucru, se deschide robinetul de la pulverizator şi se
începe stropitul;
- Jetul sub care compoziţia de zugrăveală iese din diuza pulverizatorului trebuie să fie cu stropii
fini şi în unghi drept fată de suprafaţa care se finisează, iar duza să se afle la o distanţă de
suprafaţa de 0,75+1,00 m, astfel încât compoziţia care se pulverizează să nu cadă pe jos şi să nu
ricoşeze;
- pentru o aplicare a compoziţiei de zugrăveală, se execută cu diuza pulverizatorului mişcări în
spirală;
- fiecare strat se aplică numai după uscarea celul precedent.
După terminarea lucrului se va spăla aparatul atat în interior cât şi în exterior precum şi
furtunul şi pulverizatorul, prin introducerea unei cantităţi de apă în interiorul aparatului, creindu-
se din nou presiune.
La zugrăvirea faţadelor pentru a se împiedica uscarea bruscă şi cojirea zugrăvelilor, se va
evita aplicarea acestora pe soare puternic; aplicarea se va face în primele ore ale dimineţii sau
după amiază (în lunile de vară). În cazul când este necesar să se lucreze pe timp însorit, suprafaţa
se va uda cu apă în prealabil.
Aplicarea zugrăvelii
Se aplică un prim plan de săpun, după care se face repararea defectelor mărunte la tavan
şi pereţi cu pasta de ipsos. După uscarea şi şlefuirea reparaţiilor se aplică un strat de săpun pe
porţiunile reparate, după care se va aplica compoziţia de zugrăveală în trei straturi, pe întreaga
suprafaţă.
Atât săpunul cât şi primul strat de zugrăveală se aplică cu bidineaua. Ultimi.le două
straturi de zugrăveală se aplică mecanizat cu aparate de pulverizat, sau în cazuri speciale, pe
suprafeţe mici, tot cu bidineaua.
Compoziţia de zugrăveală după ce a fost amestecată cu soluţia de clei, se va întrebuinţa în
timp de 24+48 ore, de la preparare, întrucât se alterează în timp, în special vara.
Toate celelalte indicaţii tehnologice privind aplicarea manuală sau mecanică a zugrăvelii
(modul de aplicare a stratului la pereţi, unelete necesare, etc.) se execută ca la zugrăvelile cu
lapte din var.
PARDOSELI
Prevederile prezentului capitol se aplică la toate lucrările de pardoseli executate în

construcţii de locuinţe şi .social culturale, cu îmbrăcăminţi din piatră naturală şi artifidală, plăci
şi covoare din materiale sintetice (plastice).
1. Prevederi comune
Nici o lucrare de .pardoseli nu se va începe decât după verificarea şi recepţionarea
suportului, operaţii care se efectuează şi se înregistrează conform prevederilor capitolelor
respective.
O atenţie deosebită trebuie acordată verificării şf recepţionării lucrărilor de instalaţiî ce
trebuiesc terminate înainte de începerea lucrărilor de pardoseli (exemplu: canale, instalaţii,
străpungeri, izolaţii) şi a tuturor lucrărilor a căror executare ulterioară ar putea degrada
pardoselile.
Toate materialele, semifabricate şi prefabricate, ce intră în componenţa unor pardoseli, nu
se vor introduce în lucrare decât dacă în prealabil:
- s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că au fost livrate cu certificat de
calitate, care să confirme că sunt corespunzătoare normelor respective;
- au fost depozitate şi manipulate în condiţii, care să evite orice degradare a lor;
- s-au efectuat la locul de punere în operă - dacă prescripţiile tehnice sau proiectul le cer-
încercările de calitate;
Betoanele şi mortarele provenite de la staţii descentralizate, chiar situate în incinta
şantierului, pot fi introduse în lucrare numai dacă transportul este însotit de documente din care
să rezulte cu precizie caracteristicile fizice, mecanice şi de compoziţie.
2. Principalele verificări de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt:
- aspectul şi starea generală;
- elemente geometrice (grosime, planeitate, pantă);
- fixarea îmbrăcămintii pe suport;
- rosturile;
- racordarea cu alte elemente de construcţii sau instalaţii;
- gresie antiacidă;
- marmură;
- parchet.
3. Pardoseli de gresie porţelanată, antiderapantă, mată
Se vor realiza pardoseli din gresie colorată. în masă cu aspectul vizibil mat.
Gresia având calităţi deosebite de rezistenţă la uzură, absorbţie de apă foarte mică, clasa
de combustibile Co precum şi duritate foarte mare se va alege:
- gresie pentru pardoselile interioare;
- gresie pentru pardoselile exterioare cu rezistenţă la circulatie şi la c!clurile de tnghet-dezghet.
cât şi
variaţre de temperatură - 30 ° + 40 "'C;
Pentru impermeabilizarea totală a suprafeţelor se recomandă tratarea cu substanţe
hidrofobe.
Se optează pentru montarea plăcilor de granitogresie şi de gresie porţelanată pe şapa cu
mortar adeziv prevăzut de producător,
După fixare se fereşte spaţiul respectiv de acţiunea factorilor de mediu (ploaie, îngheţ,
însorire puternică), cel puţin 24 de ore.
Având în vedere gama foarte largă de astfel de produse se vor solicita agremente tehnice
atât pentru gresia porţelanată cât şi pentru adezivii utilizaţi pentru montajul gresiei precum şi
dosarele tehnice şi caiete de sarcini pentru ambele categorii de produse. Se va acorda atenţie
conditiilor specifice de utilizare a produsului precum şi a prevederilor privind punerea în operă.
4. Pardoseli PVC pentru trafic intens
Sint produse destinate pardoselilor intens circulate, conform EN34 si EN43.
Pardoselile din PVC pentru trafic intens sint armate cu fibra de sticla in stratul suport,
ceea ce le confera stabilitatea dimensiunilor geometrice. Stratul de uzura, din PVC pur plasticizat
tratat cu poliuretan, si pelicula antiderapanta (din carborund), în combinatie cu stratul suport din
PVC armat cu fibra de sticla, au ca rezultat o constructie stabila, durabila, usor de intretinut si cu
o buna comportare in timp.
4.1. Executarea lucrărilor de pardoseli
Stratul suport se va executa după ce tencuielile interioare au fost terminate.
Stratul suport trebuie să fie aderent la suprafata pe care este aplicat; la ciocănirea uşoară
cu ciocanul de zidar, va trebui să se producă un sunet plin.
Condiţiile de finisare a suprafeţei şapei de egalizare sunt următoarele:
- suprafaţa trebuie să fie plană şi netedă (fără asperităţi, granule rămase în relief sau adâncituri);
sub
dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult două unde cu săgeata maximă de I cm;
- în timpul executării lucrărilor de instalaţii, zugrăveli sau a altor lucrări de finisaj, se vor lua
măsuri pentru protejarea şapei de egalizare, spre a nu fi deteriorată sau murdărită cu humă,
vopsea, etc, care ar împiedica aderenta gletului sau adezivului pe suprafata stratului suport;
- în încăperile în care urmează să se monteze dalele sau covorul se va asigura cu minim 48 de ore
înainte de montarea îmbrăcăminţii, un regim climatic cu temperatura de cel pu~'n +16" C şi
umiditatea relativă a aerului de maximum 65%. Acest regim se va menţine în tot timpul
executării îmbrăeăminţil pardoselii şi cel puţin 30 zile după terminarea acestei operaţiuni.
5. Şape suport
Prevederi generale
Prevederile prezentului capitol se referă la condiţiile, modul de alcătuire şi modul de
executare a şapei suport cu întârire rapidă pentru pardoseli din PVC omogen.
5.1. Tehnologia de montaj a şapei suport
Executarea şapei suport se va face numai după terminarea şi efectuarea probelor
prevăzute sub pardoseli, instalaţii electrice, sanitare, de încălzire, etc. precum şi după
termninarea în încăperea respectivă a tuturor lucrărilor de construcţii montaj.
Inainte de executarea şapei suport în încăperile respective se vor monta ferestrele,
geamurile, tocurile şi căptuşelile uşilor.
În cazul când la încăperile vecine sunt executate tipuri diferite de pardoseli, linia de
demarcaţie dintre aceste tipuri diferite de pardoseH va fi mijlocul grosimii foii uşii în poziţie
închisă.
Toate tencuielile interioare vor fi complet terminate iar eventualele praguri de mozaic din
încăperile alăturate, adiacente şapei suport vor fi executate şi finisate înainte de executarea şapei
suport.
Instalaţiile de încălzire, inclusiv probele de verificare vor fi terminate, de asemenea se
vor monta şi conductorii pentru instalaţii electrice.
5.2. Pregatirea suprafetei planseelor din beton armat
Suprafetele din beton se vor curata de toate resturile de praf si moloz .
Pentru realizarea unei bune aderente a sapei suport suprafetele din beton vor fi uscate si
rugoase iar abaterile de planeitate nu vor depasi valorile admisibile indicate in prescriptiile
tehnice in vigoare.
5.3.Executarea sapei suport
Dupa verificarile si pregatirea suprafetei din beton , se va executa trasarea nivelului pentru sapa
autonivelotoare.
Partea fluidă se toarnă începând de la peretele cu fereastră, în grosime de maximum 3 cm,
între pereţii longitudinali, de-a lungul cărora sunt executaţi reperit din mrotar, sau reperii de
inventar (metalici sau şipci din lemn).
Pe suprafaţa. şapei suport se va putea circula cu grijă numai după cel puţin 24 ore de la
turnare deşi întărirea începe după 3 ....4 ore de la prepararea pastei.
Inainte de lipire se va măsura umiditatea şapei suport, umiditatea şapei suport nu va
trebui să depăşească valoarea de 5%.
5.4. Condiţii tehnice de calitate
Prevederi generale
Şapele suport cu întărire rapidă, fiind suporturi a căror suprafeţe nu se mal pot vedea
după lipirea îmbrăcăminţilor de pardoseli respective, este necesar ca la terminarea execuţiei lor
să se încheie proces-verbal de lucrări ascunse, ţinându-se seama că se cere o anumită calitate a
suprafeţelor şapei şi o anumită rezistenţă fată de condiţiile de exploatare etc.
Inainte de începerea executării şapei suport se va verifica dacă au fost executate şi
recepţionate toate lucrările destinate a le proteja, ca de exemplu învelitori, conducte pentru
instalaţii, tâmplărie, ghermele, praguri, colţare, etc.
Pe parcursul executării lucrării, se verifică în mod special (de către şeful punctului de
lucru) respectarea următoarelor condiţii:
- toate materialele nu vor fi introduse îrt lucru decât după ce s-a verificat că au fost livrate cu
certificate de calitate, care să confirme că sunt corespunzătare prevederilor din standardele
respective;
- respectarea compoziţiei şapei, inclusiv tehnologia de execuţie, precum şi aplicarea acestei şape
în
grosimea indicata în proiect;
- aplicarea măsurilor de protecţie a suprafeţei şapei suport împotriva uscării forţate,
spălării prin ploafe sau îngheţării.
Recepţia şapei suport se va face pe baza următoarelor verificări efectuate cu mijloace
simple de verificare:
a.grosimile respective. (determinate prin sondaje în număr stabilit de comisie, dar cel puţin
unul la fiecare 200 m2);
b. planeitatea suprafetelor;
c. gradul de netezire a suprafeţelor.
Aceste verificări se efectuează înaintea executării lucrăril.or de zugrăveli şi vopsitorii, iar
rezultatele se înscriu în registrul de procese verbale de lucrări ascunse,
5.5. Verificarea aspectului general al şapei suport
Verificarea aspectului general al şapei suport se va face vizual cercetând suprafaţa
acesteia, racordarea la contactul cu peretii.
Această suprafaţă nu trebuie să prezinte denivelări, ondulaţii, fisuri, crăpături, urme
vizibile de reparaţii locale, porţiuni cu urme Ia opriri ale lucrului, pete, zgârleturi.
Orice reparaţie la şapa suport se va face utilizând aceeaşl compoziţie cu care s-a executat
iniţial şapa suport.
6. Condiţii de calitate a pardoselii
La pardoseli din piatră artificială, executate în suprafeţe continui, verificarea se face
conform STAS 2560/1~74 (ciment sclivisit, beton mozaicat turnat):
- aspectul, starea generală a suprafeţelor, modul de racordare cu suprafeţele verticale;
- planeitatea şi orizontalitatea, abaterea maximă admisă este de două unde, cu săgeata
maximă de ± 2 mm;
- pantele - dacă sunt prevăzute în proiect (abaterea maxim admisă este de ± 2,5 mm/m şi
numai în porţiuni izolate);
- aderenta la stratul suport se verifică prin ciocănirea cu ciocanul de zidar.
La pardoseli executate din piatră artificială arsă sau nearsă din elemente prefabricate
(dale din beton, dale din beton mozaicat, gresie) verificarea se execută conform STAS 2560/1-74
şi STAS 256012-75;
- planeitate şi pante;
- denivelări între 2 elemente prefabricate alăturate;
- aderenţa la stratul suport (prin ciocănire cu ciocanul de zidar);
- mărirea rosturilor.
La aceste tipuri de pardoseli nu se încheie procese verbale de lucrări ascunse.
La verificarea pe faze de lucrări se fac aceleaşi verificări ca cele prescrise pentru parcursul
lucrării:
- verificările de aspect se efectuează încăpere cu încăpere;
- verificările ce comportă măsurători sau desfaceri se fac cu frecventă de 114 din cea prescrisă
pentru verificarile pe parcurs;
Rezultatele verificărilor şi recepţiilor pe faze de lucrări se consemnează în procesele
verbale conform instrucţiunilor respective.
La recepţia preliminară a obiectivului se efectuează:
- examinarea. şi controlul documentelor încheiate pe parcursul lucrărilor şi pe faze de lucrări;
- verificări directe şi anume: pentru aspect, cel puţin 1/5 din încăperi, dar minim o verificare
la 200 m2 . Pentru cele ce comportă măsurători şi desfaceri, verificările directe se vor efectua cu
frecventa minimă de 1/4 din cea prescrîsă pentru încheierea fazelor de lucrări.
TÂMPLĂRIE DIN PVC, GEAMURI ŞI LUCRĂRI DE TINICHIGERIE AFERENTE

I. TÂMPLĂRIA DE PVC
1. DOMENIUL DE APLICARE
Prevederile din prezentul capitol se referă la verificarea calităţii recepţia lucrărilor de
tâmplărie (uşi şi ferestre), geamuri aferente tâmplăriei şi lucrărilor de tinichigerie (glafuri).
2. TÂMPLĂRIA - RECEPŢIA ŞI VERIFICAREA MATERIALELOR
UTILIZATE ŞI A LUCRĂRILOR EFECTUATE
1. Verificarea produselor de tâmplărie din lemn montată pe şantier se face la primirea pe şantier
îi in tot timpul punerii în operă (montării) precum şi la recepţie.
2. Tâmplăria diin lemn care soseşte pe şantier gata confecţionată, trebuie verificată de către
conducătorul tehnic al lucrării, sub aspectul:
• existenţei şi conţinutului certificatelor de calitate;
• corespondenţei cu prevederile din proiect şi cu prescripţiile tehnice de produs;
• existenţei şi calităţii accesoriilor de prindere, manevrare, etc.;
3. La punerea în operă se verifică dacă în urma depozitării şi manipulării, tâmplăria nu a fost
deteriorată. Eventualele deteriorări se vor remedia înainte de montare. Verificarea pe parcursul
montării va fi executată de către conducătorul tehnic al lucrării.
4. Verificarea pe faze a calităţii lucrărilor se face conform reglementărilor în vigoare şi s.e referă
la
corespondenţa cu prevederile din proiect şi condiţiile de calitate şi încadrare în abateri.le
admisibile prevăzute mai jos.
5.Verificarea pe faze se referă la intreaga categorie de lucrări de tâmplărie sau dulgherie şi se va
face pentru fiecare tronson în parte, încheindu-se PROCESE VERBALE DE VERIFICARE PE
FAZE DE LUCRĂRI, acestea înscriindu-se în registrul respectiv.
6. La recepţia preliminară a întregului obiect, comisia de recepţie va verifica lucrările de
tâmplărie şi
dulgherie urmărind:
a) examinarea existenţei şi conţinutul proceselor verbale de verificare şi recepţie pe faze de
lucrări;
b) examinarea directă a lucrărilor executate prin sondaje;
c) se va avea în vedere ca tâmplăria să îndeplinească perfect funcţia pentru care a fost prevăzută.
7. Se va controla în detaliu fiecare subansamblu, urmărindu-se:
a) existenţa şi calitatea accesoriilor metalice;
b) verticalitatea şi orizontalitatea elementelor tocurilor şi a căptuşelilor (nu se admit abateri mai
mari de 1 mm/m};
c) între foaia de uşă şi pardoseală să fie un spaţiu constant de 3 până la 8 mm;
d) încadrarea tocului să fie făcută în pereţii existenţi prin ghermele, dibluri, pane cuie, şuruburi
sau praznuri,
astfel ca tocul să nu aibă nici un fel de joc:
e)abaterile de planeitate a foilor de uşi sau a cercevelelor mai lungi de 1500 mm, trebuie să fie
mai mici de 1% din lungimea pieselor respective;
f) potrivirea corectă a foilor de uşi precum şi a cercevelelor pe tocuri, pe toată lungimea falţului
respectiv, nu trebuie să depăşească 2 mm;
g) între cercevea şi marginea şpaletului tencuit trebuie să fie un spaţiu de minim 3,5 cm;
h) glafurile interioare vor fi montate cu o pantă către interior de 1% şi la aceeaşi înălţime faţă de
pardoseala camerei;
i) existenţa pieselor auxiliare (vasernase, pazii de tablă) la ferestre (pentru îndepărtarea apelor de
ploaie} este obligatorie:
j) accesoriile metalice trebuie să fie bine montate şi să funcţioneze perfect;
k) balamalele, cremoanele, drucarefe, să fie montate la înălfime constantă (pentru fiecare parte)
de la pardoseală:
I) lăcaşurile de pătrundere a zăvoarelor în pardoseală şi tocuri, trebuie protejate prin plăcuţe
metalice sau alte dispozitive bine fixate la nivelul pardoselii sau al tocului;
m) descrierea cercevelelor cuplate trebuie să se facă cu uşurinţă; ele nu trebuie să fie blocate în
urma vopsirii;
n) verificarea calităţi1 vopsitoriei se face conform capitolului zugrăveli şi vopsitorii.
3. GEAMURI - RECEPŢIA ŞI VERIFICAREA MATERIALELOR UTILIZATE
ŞI A LUCRĂRILOR EFECTUATE
Controlul calităţii şi recepţiei lucrărilor de geamuri montate fa uşi şi ferestre constă, în principal,
din:
1. Verificarea materialelor aduse pe şantier şi în fabrică se efectuează de către conducătorul
tehnic al lucrării şi se referă fa dimensiunile şi calitatea materialelor prevăzute în documentaţia
de execuţie.
Materialele nu vor fi puse în lucrarea dacă nu sunt însoţite de certificate de calitate.
De asemeni, nu se vor pune în lucrare geamuri sparte, fisurate sau zgâriate.
2. Verificarea pe parcurs a calităţii lucrărilor se face de către conducătorul tehnic al lucrării, pe
tot
timpul execuţiei.
3. Verificarea pe parcurs a calităţii lucrărilor se efectuează conform instrucţiunilor în vigoare şi
se
referă fa corespondenţa cu tipurile şi dimensiunile din proiect, la condiţiile de calitate şi la
încadrarea în abaterile admisibile, stabilite pentru fiecare caz în parte şi precizate cataloage de
detalii tip sau în desenele de execuţie.
4. Verificarea pe faze se face pentru întreaga categorie de lucrări de geamuri şi pentru fiecare
tronson în parte, încheindu-se Procese verbale de verificare pe faze de lucrări, care se înscriu în
registrul respectiv.
5. Verificarea lucrărilor de geamuri fa recepţia preliminară a întregului obiect, se va face de către
COMISIA DE RECEPTIE, prin:
• examinarea existenţei şi conţinutului Proceselor verbale de verificare pe faze de
lucrări:
• examinarea directă a lucrărilor executate prin sondaj.
6. La geamurile cu chit obişnuit sau chit cu miniu de plumb, se controlează vizual dacă cordonul
de
chit nu prezintă crăpături, discontinuităţi, grosimi variabile sau porţiuni desprinse.
Nu se admite să se vadă capetele ţintelor sau ştifturilor.
Se controlează dacă îmbinarea chitului fa colţuri este corect executată.
7. Se controlează dacă s-a atins patul de chit pe falţul grunduit al tâmplăriei din lemn, respectiv
pelicula de vopsea de miniu de plumb şi patul de acelaşi chit la tâmplăria metalică, zgâriindu-se
în acest scop vopseaua la câteva geamuri.
Dacă nu se poate stabili precis existenţa patului de chit, se scoate un ochi de geam, operaţia
respectânduse dacă rezultatul este negativ, până la edificarea organului de verificare.
8. Pentru a controla aderenţa cordonului de chit, se va încerca cu ajutorul unui şpaclu
desprinderea
lui. Un chit bun şi bine aplicat aderă de geam şi falţ atât de puternic încât nu se poate îndepărta
decât prin tăierea cu dalta.
Etanşeitatea cordonului de chit se controlează prin scoaterea unei cercevele şi aşezarea într-o
poziţie oblică, după care se toarnă apă pe geam. Nu se admite pătrunderea ei prin stratul de chit.
9. Controlarea ţintelor de fixare a geamurilor la tâmplăria de lemn, respectiv a ştifturilor de
sârmă de
oţel fa tâmplăria metalică, se face prin sondaj, scoţându-se chitul la câteva cercevele sau foi de
uşi, numărul sondajelor depinzând de volumul lucrării şi de rezultatele obişnuite la primele
încercări.
Jocul de 1+ 2 mm între geam şi falţ se va controla cu ocazia scoaterii pentru verificare a ţintelor
sau
ştifturilor, precum şi a aderenţei cordonului de chit.
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

A INSTALATIILOR SANITARE
CUPRINS
1. 1.Scop
2. 2.Domeniu de aplicare
3. 3.Referinte normative
4.Termeni si definitii, prescurtari
4. 5.Descriere procedura
5. 6.Verificare si receptie
6. 7.Responsabilitati
7. 8.Inregistrari si documente
8. 9.Anexe
1. SCOP
Prezenta procedură conţine condiţiile ce trebuie respectate şi activităţile necesare

execuţiei, montării şi verificării instalaţiilor sanitare. Procedura constituie documentul de
referinţă pentru execuţia, controlul şi recepţia acestui gen de lucrări si face parte integrala din
procedura operationala generala de executie.
2. DOMENIUL DE APLICARE
Prezenta procedură se referă la modul de execuţie şi montaj a instalaţiilor sanitare interioare cu

referire la dotarea cu obiecte sanitare şi armături, alimentarea cu apă rece şi caldă, precum şi
canalizarea apelor uzate menajere
3. REFERINTE NORMATIVE
- Legea 10/1995 Legea calitatii in constructii
4. TERMENI SI DEFINITII, PRESCURTARI
RNC – Raport de neconformitate

CQ - Controlul calitatii
PV - Proces verbal
PCCVI- Plan de control, calitate, verificari si incercari
PTE - Proceduri tehnice de executie
5. DESCRIERE PROCEDURA
Pe parcursul executării lucrărilor, verificările de calitate se efectuează de către

conducătorul tehnic al lucrării şi controlorii tehnici ai întreprinderii de execuţie.Pentru instalaţiile
care se îngroapă sau se ascund, verificarea calităţii se efectuează conform instrucţiunilor pentru
lucrări ascunse.
Executantul nu este îndreptăţit a face înlocuiri de materiale sau aparate fără avizul scris
al proiectantului.Înainte de începerea lucrărilor de instalaţii, conducătorul tehnic al lucrării
trebuie să verifice dacă fundaţiile, eşafodajele şi golurile în elementele de construcţie au fost
executate în bune condiţii din punct de vedere al calităţii, dimensiunilor şi dispoziţiilor.
Dispoziţiile de şantier, date de beneficiar şi proiectant cu aceeaşi putere ca şi proiectul
de execuţie, din punct de vedere al verificărilor efectuate.Frecvenţele verificărilor sunt
specificate în proiectul de execuţie. În cazuri speciale, proiectantul poate prevedea mărirea
acestor frecvenţe.
Materiale
Toate materialele, aparatele şi prefabricatele pot fi introduse în lucrare numai dacă sunt
conform prevederilor tip din proiect, dacă au fost livrate cu certificate de calitate şi dacă în cursul
depozitării şi manipulării nu au suferit deteriorări. În toate cazurile în care prescripţiile tehnice
prevăd, se vor efectua probe directe pe şantier.Materialele, conductele subterane, conductele
interioare de apă rece şi caldă, de canalizare, vor fi cele din proiectul de execuţie în conformitate
cu standardele şi normativele în vigoare.Obiectele sanitare trebuie să corespundă ca mărime,
model, calitate cu cele prevăzute în proiectul de execuţie. Obligaţia constructorului de a pune în
execuţie numai obiecte sanitare întregi, fara crapaturi, fără fisuri, să aibă culoare uniformă, fără
pete, fără smalţ sărit.
Păstrarea materialelor de instalaţii sanitare se face în magazii închise, în condiţii care să
asigure buna lor conservare şi securitate deplină.
Execuţie şi montaj
Reţele interioare şi exterioare sanitare
Înainte de executarea lucrărilor se va efectua trasarea pe perete a traseelor verticale şi
orizontale, a ramificaţiilor, punctelor de susţinere şi a armăturilor. În cazul montării în pământ,
trasarea se face cu ţăruşi şi sfoară. În execuţie vor fi introduse numai materiale ce corespund
tehnic şi calitativ prevederilor punctului de execuţie şi normativelor în vigoare.Pentru coloanele
de apă caldă-rece executate din ţeavă din oţel zincată (STAS 7656 - 90) se vor avea în vedere
următoarele prevederi:
la îmbinarea prin înşurubare:
- îmbinarea se va face obligatoriu cu fitinguri zincate
- filetul ţevilor să corespundă prevederilor STAS 402 - 88 şi trebuie să permită
înşurubarea cu mâna până la cel mult 3/4 din lungimea filetului
- etanşarea îmbinărilor se face cu fire de cânepă, care trebuie petrecute pe fiecare gang al
filetului, în sensul de înşurubare al piesei şi cu ulei de in fiert amestecat cu miniu de plumb
- armăturile se strâng cu cheia franceză sau cu chei fixe, nu cu cleştele de ţevi pentru a nu
deforma hexagonul la îmbinarea prin flanşă:
- îmbinarea prin flanşă se face numai la conductele aparente din instalaţii de pompare,
hidrofor sau similare. Nu se admite îmbinare prin flanşă la conductele îngropate în pământ
- etanşarea îmbinărilor prin flanşă se face cu granituri de cauciuc pânzat la conductele de
apă rece şi garniturile azbest, fibră sau clingherit la cele de apă caldă
- strângerea şuruburilor se execută cu cheia, treptat şi într-o anumită ordine pentru ca
feţele flanşelor să rămână permanent paralele.
La conductele de alimentare cu apă din fontă şi azbociment se are în vedere:
- înainte de montare, tuburile se verifică, pentru a nu fi folosite cele cu fisuri, sau
crăpături
- la îmbinarea cu mufă, etanşarea conductelor de presiune din fontă cu mufă se face prin
ştemuire cu frânghie gudronată şi plumb
- la îmbinarea cu flanşă etanşarea se face cu garnituri de carton, cauciuc pânzat sau
clingherit, şuruburile nu trebuie strânse prea puternic deoarece se pot rupe.
- la montarea tuburilor de azbociment prin mufe de azbociment sau fontă, fundul şanţului
se va nivela foarte bine, iar în dreptul îmbinărilor, adâncimea şanţului, pentru trasul mufei, se va
face pe toată lăţimea mufei.
- mufele de azbociment se vor controla să nu fie murdare, să nu aibă defecte, inelele de
cauciuc să nu aibă ciupituri.
- îmbinarea cu mufe din fontă cu flanşă se va face în exteriorul căminului. În cazul
montării mufelor în pământ, se vor lua măsuri corespunzătoare pentru protejarea îmbinării contra
coroziunii.
Se va avea în vedere ca abaterile de montaj să nu depăşească limitele prevăzute în STAS
2300 – 88.Îmbinările cu racorduri olandeze sunt admise numai în zonele vizibile.Colanele de
scurgere din P.V.C. sunt îmbinate numai prin mufare.Executarea curbelor din ţeavă zincată se
face cu ajutorul preselor hidraulice.
La montarea ţevilor din plumb se va ţine cont de următoarele:
- îmbinarea se face cu aliaj de cositor cu plumb
- în cazul îmbinărilor ţevilor de plumb cu ţevi din oţel lipirea se realizează bozuri care au
un capăt filetat şi celălalt capăt de lipit.
- în cazul îngropării în zidării sau pământ a ţevilor de plumb se vor izola cu bitum aplicat
la cald şi cu un strat de hârtie
- îndoirea ţevilor de plumb se execută manual la rece, după umplerea ţevilor cu nisip.
Coloanele de apă rece se vor termoizola cu postav.Coloanele de apă caldă se vor
termoizola cu saltele de vată minerală, cu grosimea de 20 mm.Coloanele de scurgere nu se
termoizolează.
Canalizare menajeră exterioară
Se interzice racordarea directă a conductelor de canalizare cu cele de abur sau de apă.Pe traseele
orizontale, conductele de canalizare, se vor monta dedesubtul altor conducte precum: gaz, apă,
electrice şi minimum 20 cm sub conducta de apă.Se interzice trecerea conductelor de scurgere
prin sau deasupra încăperilor transformatoarelor, în pardoseală sub utilaje, prin celulele de
comandă, în spatele tablourilor de distribuţie, pe lângă bare sau conducte electrice, fără a se lua
măsuri specifice de protecţie pentru evitarea infiltraţiilor de apă.Adâncimea minimă de îngropare
a tuburilor va fi de 0,80 m.Panta de scurgere va fi verificată cu ajutorul riglelor respecând cotele
date de proiectul de execuţie.La execuţie se vor utiliza numai materiale ce corespund tehnic şi
calitativ prevederilor proiectului şi normelor în vigoareÎmbinarea se realizează prin mufe dispuse
contra sensului de scurgerea a apei.Se va avea în vedere ca abaterile de montaj să nu depăşească
limitele prevăzute în STAS 2300 - 88.
MEDIU
Se va avea in vedere obligatia respectarii reglementarilor de mediu aplicabile si in vigoare si
procedura de management al deseurilor al SMI.
6. VERIFICARE ŞI RECEPŢIE
Pentru efectuarea probei de etanşeitate la presiune se va umple instalaţia cu apă prin
deschiderea lentă a robinetului principal de alimentare. Se buşonează în prealabil poziţiile lăsate
pentru racordarea obiectelor. În punctele cele mai înalte se vor lăsa deschise robinetele de
serviciu pentru evacuarea aerului, până la umplerea completă cu apă.
Se va ridica presiunea în instalaţie până la 1,5 ori presiunea de regim. Durata încercării va
fi de 20 min. după stabilizarea presiunii. Presiunea de încercare se va menţine constantă pe toată
durata încercării.
Încercarea de funcţionare a instalaţiilor se va realiza verificându-se dacă în punctele de
consum se asigură debitele necesare, având aparatele şi instalaţiile montate.
Verificarea instalaţiei de canalizare la etanşeitate, se face prin controlarea traseelor şi
punctelor de îmbinare. Punctele de îmbinare vor fi încercate pe parcursul lucrării, înainte de
închiderea lor, încheindu-se procese verbale de lucrări ascunse.
Încercarea de funcţionare se va face prin punerea în funcţiune a tuturor obiectelor sanitare
de pe o coloană, prilej cu care se vor controla pantele, susţinerile, piesele de curăţire, etc.
7. RESPONSABILITATI
7.1. Seful punctului de lucru
 Asigura documentatia de executie si resursele necesare, instruieste si verifica

personalul de executie de prevederile documentatiei si prezentei instructiuni tehnice de executie.
 Raspunde de asigurarea tuturor conditiilor materiale si organizatorice .
 Urmareste indeplinirea conditiilor impuse de prezenta procedura.
 Verifica existenta PV de lucrari ascunse.
 Raspunde de instruirea personalului implicat in aceasta activitate cu cerintele de
asigurare a calitatii impuse de procedura.
 Verifica intocmirea la timp a inregistrarilor de calitate de baza la lucrari.
 Sprijina activitatea responsabilului CQ pe lucrare, informandu-se despre stadiul fizic al
lucrarilor si calitatea lor si ia masuri, cand este cazul, pentru indepartarea situatiilor negative
depistate de acesta, urmand aplicarea corecta a solutiilor de remediere propuse.
7.2. Responsabilul CQ
 efectueaza controale conform PCCVI elaborat impreuna cu seful punctului de lucru;
 in cazul in care depisteaza o neconformitate emite RNC;;
 urmareste indeplinirea prevederilor din proiectul de executie;
 verifica existenta P.V. de instruire a personalului cu datele din prezenta procedura;
 completeaza dosarul de istorie a lucrarii cu inregistrarile si documentele privind
calitatea;
 urmareste permanent respectarea tuturor cerintelor de calitate prevazute in
documentatia de executie PTE si PCCVI;
 efectueaza controale planificate conform PCCVI si inopinate la lucrare. In cazul in
care depisteaza o deficienta, are obligatia de a da dispozitie de remediere imediata sau intreruperea
lucrarii; in acest caz se descrie neconformitatea si se consemneaza actiune in RNC;
 urmareste instituirea comisiei de remediere a deficientelor si solutionarea
cestora in termenul prevazut in RNC;
 urmareste evitarea si repetabilitatea situatiilor neconforme;
7.3. Responsabilul tehnic cu executia atestat

 verifica si avizeaza PCCVI, sau dupa caz planul calitatii (daca clientul solicita prin
contract);
 admite executia lucrarilor de constructii numai pe baza proiectelor si a detaliilor de
executie verificate de specialistii verificatori de proiecte atestati.
 opreste executia lucrarilor de constructii in cazul in care s-au produs defecte grave de
calitate sau abateri de la prevederile proiectului de executie;
 propune solutii/actiuni corective pentru remedierea lucrarii.
7.4. Personalul de executie

Raspunde de executia corecta a operatiilor in ordine tehnologica de respectarea prevederilor
proiectului si prezentei instructiuni de lucru.
7.5. Controlul punctului de lucru

Se efectueaza preventiv si permanent pentru atestarea si certificarea executiei corecte a
lucrarii. Acest control poate fi facut atat la nivel de santier cat si la nivel de organizatie.
8. INREGISTRARI SI DOCUMENTE
Inregistrarile procesului respecta PSMI-02 – Controlul inregistrarilor.

Cele fizice se arhiveaza in dosarul lucrarii.
PROCEDURA SMI
Titlul: EXECUTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE
1. Scop si domeniu de aplicare

2. Termeni
3. Referinte normative
4. Descriere procedura
5. Responsabilitati
6. Masuri pentru asigurarea calitatii
7. Inregistrari
1. SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE
1.1. Instrucţiunea de lucru stabileşte metodologia de executare a instalaţiilor sub tencuială, pe
tencuială (aparente) sau sub rigips.
1.2. Instrucţiunea de lucru se aplică în cadrul SC COMPANIA TELI SRL. pentru executarea
instalaţiilor sub tencuială, pe tencuială (aparente) sau sub rigips.
2. TERMENI
2.1. BMP – Bloc de Protecţie şi Măsură
2.2. CDD – Clema de Derivaţie cu Dinţi
2.3. IL – Instrucţiune de lucru
2.4. LEA – Linii Electrice Aeriene
2.5. NSPMTDEE – Norme Specifice de Protecţia Muncii pentru Transportul şi Distribuţie
Energiei Electrice
2.6. NSSM – Norme Specifice de Securitate a Muncii
3. REFERINTE NORMATIVE
3.1. NT-I7/2002 - Proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000V
c.a. şi 1500V c.c.
3.2. PE 116/1993 - Normativ de încercări şi măsurători la echipamente şi instalaţii electrice
3.3. PE 107/1995 - Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice
3.4. PE 124/1993 - Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor
industriali şi similari
3.5. PE 155/1992 - Normativ privind proiectarea şi executarea branşamentelor pentru clădiri
civile
3.6. PE 134/1993 - Normativ privind metodologia de calcul a curenţilor de scurtcircuit în
reţelele electrice cu tensiuni peste 1000V.
3.7. NTE 003/04/00 - Nomenclatorul de verificări, încercări şi probe privind montajul,
punerea în funcţiune şi darea în exploatare a instalaţiilor energetice
3.8. PE 118/1990 - Regulamentul general de manevre în instalaţiile electrice
3.9. PE 501/1885 - Normativ privind proiectarea instalaţiilor de protecţie prin relee şi
automatizare
3.10. NS 65/1997 - Norme specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia
energiei electrice
3.11. Ord. 145 - Norme de prevenire şi stingere a incendiilor
3.12. Legea 318/2003 a energiei electrice
4. DESCRIEREA PROCESULUI
4.1.REALIZAREA INSTALAŢIILOR SUB TENCUIALĂ
4.1.1 Trasarea pe perete a locului viitoarei instalaţii electrice cu stabilirea locurilor de
întrerupător, priza, doze de ramificaţie etc.
4.1.1.1 Se stabilesc locurile pentru prize, întrerupătoare, corpuri de iluminat, tabloul general,
în funcţie de preferinţele proprietarului şi respectând regulile de montare ale acestora, sau se
respectă proiectul existent.
4.1.1.2. Tuburile şi ţevile se instalează pe trasee verticale şi/sau orizontale. Nu se admit trasee
oblice decât în cazuri speciale (ex. casa scărilor).
Exemplu
4.1.2. Executarea trecerilor prin pereţi.
4.1.2.1. Se realizează prin perforarea acestora cu ajutorul unui burghiu cu diametrul mai mare
sau egal cu cel al tubului PVC de trecere. Dacă peretele este din cărămidă sau alte materiale nu
foarte dure, se poate folosi o ţeava crenelată şi ciocanul.
4.1.3. Realizarea coturilor din PVC (dacă este cazul).
4.1.3.1. La instalaţiile aparente se recomandă folosirea coturilor din PVC, care pot fi realizate
din bucăţi de tub PVC prin încălzire cu o lampă cu gaz sau cu benzină şi, cu oarecare
îndemânare, se curbează la unghiul dorit. Se realizează mufarea pieselor (tronsoane de tuburi şi
coturi) prin acelaşi procedeu de încălzire şi modelare.
4.1.3.2. La celelalte tipuri de instalaţii se pot folosi tuburi flexibile atât pentru realizarea
coturilor cât şi pentru realizarea traseelor drepte.
4.1.4. Practicarea canalelor pentru circuite şi a locurilor pentru doze (de ramificaţie şi de
aparat) în tencuială.
4.1.4.1. Se realizează în modul clasic cu dalta şi ciocanul, respectând dimensiunile tuburilor
şi dozelor.
4.1.4.2. De asemenea se pot realiza folosind unelte mai evoluate: polizor unghiular, maşină
de găurit cu percuţie, freze speciale etc.
4.1.5. Montarea secţiunilor de tub, cu conductoarele introduse, a dozelor şi fixarea lor.
4.1.5.1. Se măsoară traseul care urmează a fi executat (între doze), pe canalul din tencuială.
4.1.5.2. Se secţionează din tubul flexibil o bucată de lungime determinată la punctul 4.1 sau
se construieşte acea secţiune din tub PVC şi coturi PVC (dacă este cazul).
4.1.5.3. Se introduc conductoarele (în număr corespunzător) de lungime egala cu cea a
tubului plus 20 cm la fiecare capăt.
4.1.5.4. Se fixează aceste tuburi în canalul dintre cele doua doze cu ajutorul unor prize din
gips.
4.1.5.5. Se fixează dozele în locaşurile din tencuiala tot cu gips. Capetele tubului trebuie să
ajungă până în doză (pentru că înlocuirea ulterioară a conductoarelor să se facă cu uşurinţă).
4.1.6. Realizarea legăturilor în dozele de ramificaţie.

4.1.6.1. Se scurtează toate conductoarele la 15 - 20 cm astfel încât să fie egale.
4.1.6.2. Se desizolează toate conductoarele pe o porţiune de 5 - 6 cm, având grijă sa nu se
ciupească conductorul.
4.1.6.3. Se realizează legăturile prin răsucirea cu patentul a celor 2, 3 max. 4 conductoare (din
Cu).
 Legăturile se pot executa cu ajutorul clemelor de legătură.
 Legăturile pentru îmbinări sau derivaţii între conductoarele din cupru se fac prin răsucire
şi matisare, prin cleme speciale sau prin presare cu scule speciale. Legăturile conductoarelor din
cupru executate prin răsucire şi matisare trebuie să aibă minim 10 spire, o lungime a legăturii
egală cu 10 ori diametrul conductorului dar de cel puţin 2 cm şi se cositoresc.
 Legăturile pentru îmbinări sau derivaţii între conductoarele din aluminiu se fac prin
cleme speciale cu suprafeţe de strângere striate şi elemente elastice. Se interzice executarea
legăturilor electrice prin simpla răsucire.
 Legăturile între conductoare de cupru şi conductoare de aluminiu se fac prin cleme
speciale (cupal).
 În ambele cazuri trebuie sa se realizeze un contact bun cu o rezistenta electrica de contact
cât mai mică, astfel încât să se evite încălzirea acestora în sarcină.
 În capitolul scheme utile sunt prezentate cele mai reprezentative situaţii particulare ale
unei instalaţii electrice şi conexiunile necesare.
4.1.6.4. Se formează capetele (se taie drept) şi se izolează cu două straturi de bandă de izolat
(dacă nu se folosesc cleme).
4.1.7. Montarea aparatelor şi receptoarelor (întrerupătoare, prize, corpuri de iluminat,

tablou general etc.)
Aparatele de obicei au borne de legătura.
4.1.7.1. La cele cu două borne (întrerupător simplu, priză fără contact de protecţie, lustră
simplă etc.); două borne - două fire - fără comentarii.
4.1.7.2. La aparatele cu trei borne
- la prize cu contact de protecţie acesta se leagă la conductorul de protecţie (împământare) al
instalaţiei care este de culoare verde-galben. Celelalte două borne (aşezate simetric) se vor
conecta la firul de faza şi respectiv de nul.
- la întrerupătoare duble, lustre cu comandă dublă etc. trebuie identificată borna comună (cu
ohmetrul) după care se conectează ca în schemă.
Prinderea aparatelor şi a receptoarelor trebuie să fie realizată corespunzător folosindu-se
dispozitivele de prindere aflate în dotarea fiecărui aparat.
Se montează toate capacele şi apărătorile de protecţie.
La capetele libere ale tuburilor şi ţevilor metalice care intră în corpuri de iluminat sau în
echipamente electrice se montează tile pentru protejarea izolaţiei conductoarelor.
4.1.8. Verificarea instalaţiei.
4.1.8.1. Verificarea prin examinarea vizuală urmăreşte dacă:
 au fost aplicate măsurile pentru protecţia împotriva electrocutării
 au fost instalate bariere sau alte elemente împotriva propagării focului
 alegerea şi reglajul dispozitivelor de protecţie s-au executat corect
 au fost prevăzute dispozitivele de separare şi comanda
 materialele, aparatele şi echipamentele au fost alese şi folosite corespunzător
 conexiunile conductoarelor au fost realizate corect
4.1.8.2. Verificarea prin încercări se efectuează de preferinţă în următoarea ordine:
 continuitatea conductorului de protecţie
 rezistenţa de izolaţie a conductoarelor
 separarea circuitelor
 alte încercări impuse de proiect
Procedurile de verificare sunt detaliate în normativul I7 – 2002
4.1.9. Punerea sub tensiune.
Punerea sub tensiune se realizează prin legarea circuitului sau coloanei la tabloul de
alimentare (fază, nul, împământare) şi cuplarea siguranţelor automate sau disjunctorului general.
Siguranţele trebuie să fie calibrate şi de valoarea stabilită în proiect.
4.2.REALIZAREA INSTALAŢIILOR PE TENCUIALĂ (APARENTE)
I. Instalaţii clasice, reguli generale:
4.2.1. Trasarea pe perete a locului viitoarei instalaţii electrice cu stabilirea locurilor de
întrerupător, priza, doze de ramificaţie, etc.
4.2.1.1. Se stabilesc locurile pentru prize, întrerupătoare, corpuri de iluminat, tabloul general,
în funcţie de preferinţele proprietarului şi respectând regulile de montare ale acestora, sau se
respectă proiectul existent.
4.2.1.2. Tuburile şi ţevile se instalează pe trasee verticale şi/sau orizontale. Nu se admit trasee
oblice decât în cazuri speciale (ex. casa scărilor).
Exemplu
4.2.2. Executarea trecerilor prin pereţi.
4.2.2.1. Se realizează prin perforarea acestora cu ajutorul unui burghiu cu diametrul mai mare
sau egal cu cel al tubului PVC de trecere. Dacă peretele este din cărămidă sau alte materiale nu
foarte dure, se poate folosi o ţeavă crenelată şi ciocanul.
4.2.3. Realizarea coturilor din PVC (dacă este cazul).
4.2.3.1. La instalaţiile aparente se recomandă folosirea coturilor din PVC, care pot fi realizate
din bucăţi de tub PVC prin încălzire cu o lampă cu gaz sau cu benzină şi, cu oarecare
îndemanare, se curbează la unghiul dorit. Se realizează mufarea pieselor (tronsoane de tuburi şi
coturi) prin acelaşi procedeu de încălzire şi modelare.
4.2.3.2. La celelalte tipuri de instalaţii se pot folosi tuburi flexibile atat pentru realizarea
coturilor cât şi pentru realizarea traseelor drepte.
4.2.4. Montarea dozelor de ramificaţie prin fixare cu dibluri şi holtşuruburi.
4.2.5. Montarea brăţărilor de susţinere a instalaţiei.
4.2.6. Montarea secţiunilor de tub, cu conductoarele introduse şi prinderea acestora cu
brăţările.
4.2.7. Realizarea legăturilor în dozele de ramificaţie.
4.2.7.1. Se scurtează toate conductoarele la 15 - 20 cm astfel încât să fie egale.
4.2.7.2. Se des-izolează toate conductoarele pe o porţiune de 5-6 cm, având grijă să nu se
4.2.7.3. Se realizează legăturile prin răsucirea cu patentul a celor 2, 3 max. 4 conductoare (din
Cu) care urmează să facă contact.
Legăturile se pot executa cu ajutorul clemelor de legătură.
Legăturile pentru îmbinări sau derivaţii între conductoarele din cupru se fac prin răsucire şi
matisare, prin cleme speciale sau prin presare cu scule speciale.
Legăturile conductoarelor din cupru executate prin răsucire şi matisare trebuie să aibă minim
10 spire, o lungime a legăturii egală cu 10 ori diametrul conductorului dar de cel putin 2 cm şi se
cositoresc.
Legăturile pentru îmbinări sau derivaţii între conductoarele din aluminiu se fac prin cleme
speciale cu suprafeţe de strângere striate şi elemente elastice. Se interzice executarea legăturilor
electrice prin simpla răsucire.
Legăturile între conductoare de cupru şi conductoare de aluminiu se fac prin cleme speciale
(cupal).
În ambele cazuri trebuie să se realizeze un contact bun cu o rezistenţă electrică de contact cât
mai mică, astfel încât să se evite încălzirea acestora în sarcină.
În capitolul scheme utile sunt prezentate cele mai reprezentative situaţii particulare ale unei
instalaţii electrice şi conexiunile necesare.
4.2.7.4. Se formează capetele (se taie drept) şi se izolează cu două straturi de bandă de izolat
4.2.8. Montarea aparatelor şi receptoarelor (întrerupătoare, prize, corpuri de iluminat,
tablou general etc.)
Aparatele de obicei au borne de legătură.
1. La cele cu doua borne (întrerupător simplu, priză fără contact de protecţie, lustră simplă
etc.), două borne - două fire - fără comentarii.
2. La aparatele cu trei borne
instalaţiei care este de culoare verde-galben. Celelalte două borne (aşezate simetric) se vor
conecta la firul de faza şi respectiv de nul.
- la întrerupătoare duble, lustre cu comandă dublă etc. trebuie identificată borna comună (cu
ohmetrul) după care se conectează ca în schema.
La capetele libere ale tuburilor şi ţevilor metalice care intră în corpuri de iluminat sau în
4.2.9. Verificarea instalaţiei.
4.2.9.1. Verificarea prin examinarea vizuală urmăreşte dacă:
 au fost prevăzute dispozitivele de separare şi comandă
4.2.9.2. Verificarea prin încercări se efectuează de preferinţă în următoarea ordine:
 rezistenţă de izolaţie a conductoarelor
4.2.10. Punerea sub tensiune.
II. Alte modalităţi de realizare a instalaţiilor aparente.
În cele mai multe situaţii se poate folosi în locul clasicelor tuburi PVC, jgheaburi de mascare
cablu. Acestea sunt nişte profile U din material plastic greu combustibil prevăzute cu capac.
Acestea se montează prin fixare cu dibluri şi holtsuruburi, realizând o perfectă mascare a
cablurilor care alimentează diferite consumatoare sau accesorii:
Montarea unui termostat Alimentarea unui corp de iluminat
4.3.REALIZAREA INSTALAŢIILOR SUB RIGIPS
I. Înainte de a monta plăcile din rigips:
I.4.3.1. Trasarea pe perete a locului viitoarei instalaţii electrice cu stabilirea locurilor de
întrerupător, prize, doze de ramificaţie etc. Se notează coordonatele locurilor de întrerupător,
priză, doză de ramificaţie pentru identificarea lor după montarea plăcilor de rigips.
I.4.3.1.1. Se stabilesc locurile pentru prize, întrerupătoare, corpuri de iluminat, tabloul
general, în funcţie de preferinţele proprietarului şi respectând regulile de montare ale acestora,
sau se respectă proiectul existent.
I.4.3.1.2 Tuburile şi ţevile se instalează pe trasee verticale şi/sau orizontale. Nu se admit
trasee oblice decât în cazuri speciale (ex. casa scărilor).
Exemplu
I.4.3.2. Executarea trecerilor prin pereţi.
Se realizează prin perforarea acestora cu ajutorul unui burghiu cu diametrul mai mare sau
egal cu cel al tubului PVC de trecere. Dacă peretele este din cărămidă sau alte materiale nu foarte
dure, se poate folosi o ţeavă crenelată şi ciocanul.
I.4.3.3. Montarea cablurilor (cu sau fără tuburi de protecţie) sub scheletul de susţinere al
plăcilor din rigips, pentru traseele prevăzute pe pereţi şi pentru cele prevăzute pentru tavan. Se
lasă rezeve de cablu la capete suficiente pentru a ajunge în dozele montate pe placa de rigips.
II. După montarea plăcilor din rigips:
II.4.1. Se practica găuri circulare de diametru egal cu cel al dozelor speciale pentru rigips,
în locurile date de coordonatele de la punctul I.1.
II.4.2. Se montează dozele de ramificaţie şi de aparat, care sunt de acelaşi tip.
II.4.3. Realizarea legăturilor în dozele de ramificaţie.
II.4.3.1. Se scurtează toate conductoarele la 15 - 20 cm astfel încât să fie egale.
II.4.3.2. Se desizolează toate conductoarele pe o porţiune de 5 - 6 cm, având grijă să nu se
II.4.3.3. Se realizează legăturile prin răsucirea cu patentul a celor 2, 3 max. 4 conductoare
(din Cu) care urmează sa facă contact.
Legăturile se pot executa cu ajutorul clemelor de legătură.
Legăturile pentru îmbinări sau derivaţii între conductoarele din cupru se fac prin răsucire şi
matisare, prin cleme speciale sau prin presare cu scule speciale.
Legăturile conductoarelor din cupru executate prin răsucire şi matisare trebuie să aibă minim
10 spire, o lungime a legăturii egală cu 10 ori diametrul conductorului dar de cel putin 2 cm şi se
cositoresc.
Legăturile pentru îmbinări sau derivaţii între conductoarele din aluminiu se fac prin cleme
speciale cu suprafeţe de strângere striate şi elemente elastice. Se interzice executarea legăturilor
electrice prin simplă răsucire.
Legăturile între conductoare de cupru şi conductoare de aluminiu se fac prin cleme speciale
(cupal).
În ambele cazuri trebuie să se realizeze un contact bun cu o rezistenţă electrică de contact cât
mai mică, astfel încât să se evite încălzirea acestora în sarcină.
În capitolul scheme utile sunt prezentate cele mai reprezentative situaţii particulare ale unei
instalaţii electrice şi conexiunile necesare.
II.4.3.4. Se formează capetele (se taie drept) şi se izolează cu două straturi de bandă de izolat
II.4.4. Montarea aparatelor şi receptoarelor (prize, întrerupătoare, spoturi etc).
Aparatele de obicei au borne de legătură.
1. La cele cu doua borne (întrerupător simplu, priză fără contact de protecţie, lustră simpla
etc.); două borne - doua fire - fără comentarii.
2. La aparatele cu trei borne
instalaţiei care este de culoare verde-galben. Celelalte doua borne (aşezate simetric) se vor
conecta la firul de fază şi respectiv de nul.
- la întrerupătoare duble, lustre cu comanda dublă etc. trebuie identificata borna comună (cu
ohmetrul) după care se conectează ca în schemă.
La capetele libere ale tuburilor şi ţevilor metalice care intră în corpuri de iluminat sau in
II.4.5. Verificarea instalaţiei.
II.4.5.1. Verificarea prin examinarea vizuală urmăreşte dacă:
 au fost prevăzute dispozitivele de separare şi comandă
II.4.5.2. Verificarea prin încercări se efectuează de preferinţă în următoarea ordine:
 rezistenţa de izolaţie a conductoarelor
II.4.6. Punerea sub tensiune
MEDIU
Se va avea in vedere obligatia respectarii reglementarilor de mediu aplicabile si in vigoare si
procedura de management al deseurilor al SMI.
5. RESPONSABILITĂŢI
5.1. Directorul General aprobă prezenta procedură de lucru.
5.2. De respectarea prezentei proceduri de lucru răspunde Şeful de echipă.
5.3. Şeful de echipă instruieşte personalul din subordine implicat cu aplicarea prezentei
proceduri şi urmăreşte dacă aceştia şi-au însuşit-o şi o respectă.
5.4. Şeful de echipă răspunde de calitatea executării lucrărilor.
5.5. Şeful locului de muncă are responsabilitatea pe linie de SSM şi SU.
5.5. RMI distribuie instrucţiunea de lucru tuturor factorilor implicaţi pe baza listei de
difuzare.
6. MĂSURI PENTRU ASIGURAREA CALITĂŢII

6.1 Prezenta instrucţiune de lucru se revizuieşte la cinci ani sau ori de câte ori se constată
necesitatea, prin grija RMI.
6.2 Urmărirea implementării prevederilor prezentei proceduri este condusă de către RMI.
6.3 Utilizatorii procedurii care observă neconcordanţe în conţinutul procedurii, între proceduri
sau între proceduri şi modul de desfăşurare a activităţii, au obligaţia de a le comunica imediat, în
scris, Directorul General, care analizează modalitatea de soluţionare.
PARDOSELI CALDE
GLETURI
Prezentul capitol se refera la toate lucrarile de gletuire, pe elemente tencuite, si anume

stalpi/diafragme din beton armat, plansee din beton, etc. prevazute in proiect.
Amplasament:
Conform Tablou Finisaje
Se recomanda folosirea gleturilor ARDEX A 826 sau APLA ULTRAGLET
a) Observatii generale
In continuare se vor prezenta caracteristicile gletului ARDEX A826. acesta este un produs
economic pentru nivelarea si chituirea suprafetelor peretilor si tavanelor.
Gletul ARDEX A826 este un material de constructie incombustibil clasa A1 conform DIN 4102,
partea 4. Este ideal utilizarii ca adeziv, chit pentru rosturi si glet pentru nivelare, in cazul placilor
pe baza de ipsos conform DIN 1168.
b) Materiale
Produs pe baza de ipsos.

c) Domeniul de utilizare
Produsul este lipsit de contractii si utilizat pentru netezirea suprafetelor peretilor si tavanelor in
vederea aplicarii de tapete, materiale plastice, lacuri si vopsele in dispersie apoasa, placaje pentru
pereti, picturi murale. Se utilizeaza pentru:
 Chituire de fisuri si goluri;
 Inchideri de rosturi;
 Pozarea placilor pe baza de ipsos;
 La fixarea diblurilor pentru diferite instalatii;
 Se utilizeaza in aplicatii interioare.
d) Caracteristici si date tehnice conform standardului de calitate ARDEX
 Cand este amestecat cu apa rezulta un mortar pastos, care dupa intarire adera solid pe
suprafetele peretilor si tavanelor - respectiv pe suporturi din tencuieli pe baza de var, ipsos sau
ciment, din beton sau zidarie.
 ARDEX A 826 are o lucrabilitate mare si poate fi aplicat usor si prompt intr-un strat neted cu
grosime de cativa centimetri.
 ARDEX A 826 este permeabil la vapori, este neutru si astfel este corespunzator ca strat suport
pentru vopsitorii, adezivi.
 Raportul de amestecare: aprox. 16 l apa : 25 kg pulbere este echivalent cu aprox. 1 vol. apa : 2
vol. pulbere
 Densitatea volumetrica: aprox. 0,8 kg/l
 Greutatea mortarului proaspat amestecat: aprox. 1,5 kg/l
 Consum specific: aprox. 0,9 kg pulbere/m² si mm
 Lucrabilitatea (20oC): aprox. 1 ora
 Aplicare de paste si vopsele: dupa uscare

 Duritate Brinell: dupa 28 zile aprox. 8N/mm²
 Rezistenta la incovoiere: dupa 28 zile aprox. 4 N/mm²
 pH: aprox. 8
 Ambalare: - saci cu 25 kg net
- saci cu 12,5 kg net
- pungi cu 5 kg net
- in pachete de cate 4
e) Depozitare
Produsul poate fi depozitat pentru aprox. 12 luni in camere uscate, in ambalaje originale sigilate.
Recomandarile specialistilor de prelucrare se bazeaza pe teste si experiente practice; insa, pot fi
doar indicatii generale, fara garantia calitatii, deoarece nu se poate avea nici o influenta asupra
conditiilor de santier si a modului de executie a lucrarilor.
f) Punerea in opera
Pregatirea stratului suport:

Stratul suport trebuie sa fie aderent, uscat, solid si fara praf sau alti agenti care ar impiedica
aderenta. Trebuie inlaturate tapetele, straturile neaderente sau diferitele tencuieli vechi si urme de
tencuiala.
Lacurile, uleiul, straturile din materiale plastice, precum si alte straturi dense similare, trebuie
curatate de grasimi, ceara etc. inainte de acoperire.
Toate suprafetele netede si dense trebuie acoperite cu amorsa din rasina sintetica ARDEX P 82
ca agent de legatura.
Betonul neted poate fi amorsat cu amorsa in dispersie si agentul de legatura ARDEX P 51, diluat
cu apa, in raport de 1 : 3.
Aplicare:
Apa curata este pusa intr-un vas curat pentru amestecare, punandu-se pulberea si amestecand
puternic, pana la obtinerea unui mortar lipsit de aglomerari.
Sunt necesari aproximativ 16 litri de apa pentru a se amesteca 25 kg de pulbere de ARDEX A
826.
Dupa timpul de maturare de 1 - 3 minute si repetarea agitarii, mortarul devine o pasta cremoasa
fiind gata de pus in opera pentru aproximativ 1 ora.
Depinzand de grosimea stratului, de porozitatea stratului suport si de temperatura din camera,
intarirea ARDEX A 826 se face fara fisuri la 1 - 2 ore dupa aplicare. Slefuirea ulterioara nu este
necesara in cea mai mare parte a cazurilor. Inainte de intarirea finala, micile neregularitati pot fi
usor inlaturate cu ajutorul unui burete umed sau printr-o noua acoperire ulterioara, dupa uscare.
Daca exista indoieli se vor executa teste prealabile.
ARDEX A 826 trebuie sa fie aplicat la temperaturi de peste +5ºC.
Finisaj ulterior:
Amorsarea suprafetelor netede nu este necesara intotdeauna.
Pentru evitarea uscarii neuniforme a vopselelor aplicate peste zone cu reparatii, in functie de
natura suportului si de puterea de acoperire a vopselei utilizate, se va aplica o amorsa, pe zonele
reparate sau pe intreaga suprafata. Aplicat chiar si in strat subtire, produsul ARDEX A 826 este
stabil la apa si solventi si nu este afectat de adezivii curent utilizati, pentru finisajele peretilor sau
pentru tapete.
Stratul suport realizat cu ARDEX A 826 permite corectarea pozitiei tapetului in timpul aplicarii.
Straturile dense si netede, rezistente la apa ale peretilor, de ex. din camere umede, pot fi
acoperite cu produsul pe baza de ciment alb ARDEX F 11.
VOPSITORII
Prezentul capitol se refera la toate lucrarile de vopsitorie, interioare si exterioare, pe elemente din
tencuiala, gips-carton, lemn, otel, aluminiu, beton etc., prevazute in proiect.
a) Observatii generale:
Prevederi comune
Zugravelile si vopsitoriile fiind lucrari destinate a ramane vizibile, calitatea lor din punct de
vedere al aspectului poate fi verificata oricand, chiar dupa terminarea intregului obiectiv si in
consecinta, nu este necesar a se incheia procese verbale de lucrari ascunse.
Verificarea calitatii suportului pe care se aplica zugravelile si vopsitoriile se face in cadrul
verificarii executarii acestui suport (tencuieli, ziduri, betoane, gleturi, elemente de tamplarie,
instalatii). Este interzis inceperea executarii operatiilor de zugraveli si vopsitorii sau tapete,
inainte ca suportul sa fi fost verificat cu atentie de catre seful punctului de lucru, privind
Indeplinirea conditiilor de calitate
Verificarea calitatii zugravelilor si vopsitoriilor se face numai dupa uscarea lor completa si are ca
scop principal depistarea defectelor care depasesc abaterile admisibile, in vederea efectuarii
remedierilor si a eliminarii posibilitatii ca aceste defecte sa se mai repete in continuare.
Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii este necesar a se verifica daca au fost
executate si receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (invelitori, streasini) sau a caror
executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii, tamplarie) precum si
daca au fost montate toate piesele auxiliare (dibluri, console, suporti pentru obiecte sanitare sau
elemente de tncalzire).
Conducatorul tehnic aI lucrarii trebuie sa verifice toate materialele inainte de a fi introduse in
lucrare. Materialele trebuiesc livrate cu certificat de calitate care sa confirme ca sunt
corespunzatoare normelor respective.
Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie
prevazuta in prescriptile tehnice, utilizarea retetelor si compozitiei amestecurilor indicate,
precum si aplicarea straturilor succesive, in ordinea si la intervalele de timp prescrise.
Se va urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii bruste (vant, insorire), spalari prin
ploaie sau inghet.
Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari, se fac cel putin cate una la
fiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 mp. La receptia la terminarea lucrarilor, se
efectueaza direct de catre comisie aceleasi verificari, dar cu o frecventa de minimum 1/5 din
frecventa precedenta.
b) Verificari
Verificari pe faze de lucrari ale zugravelii:

Prin examinarea vizuala se verifica urmatoarele:
 corespondenta zugravelilor interioare si exterioare cu prevederile din proiect si cu eventualele
dispozitii ulterioare;
 aspectul suprafetelor zugravite in culori de apa (culoare uniforma, fara pete, scurgeri, stropi,
basici si cojiri, fire de par, urme de pensule sau bidinele). Urmele de bidinea sunt admise numai
daca nu se vad de la distanta de 1m. Nu se admit corecturi sau retusuri locale. Pe suprafetele
stropite, stropii trebuie sa fie uniform repartizati.
Aderenta zugravelilor interioare si exterioare se constata prin frecare usoara cu palma de perete.
O zugraveala, prin frecare nu trebuie sa se ia pe palma.
Verificari pe faze de lucrari ale vopsitoriilor:
Inainte de inceperea verificarii calitatii vopsitoriilor, se va controla mai intai daca la vopsitoriile
in ulei s-a format o pelicula rezistenta. Constatarea se face prin ciocanirea vopselei cu degetul, in
mai multe puncte.
Prin examinarea vizuala, se verifica aspectul vopsitoriilor, avandu-se in vedere urmatoarele:
 suprafata vopsita in ulei, emailuri sau lacuri, trebuie sa prezinte acelasi ton de culoare, aspect
lucios sau mat, dupa cum se prevede in proiect, sau in mostrele stabilite.
 Vopseaua de orice fel trebuie sa fie aplicata pana la perfect curat, adica sa nu prezinte straturi
stravezii, pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri, lipsuri de bucati de pelicula, crapaturi, fisuri,
care pot genera desprinderea stratului aglomerarii de pigmenti, neregularitati cauzate de chituire
sau slefuire necorespunzatoare, urme de pensula sau de vopsea insuficient frecata la preparare.
 la vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de
vopsea a suprafetelor de Iemn sau metalice (chituite si slefuite in prealabil). De asemenea, se vor
verifica accesoriile metalice (silduri, drucare, cremoane, olivere) sa nu fie patate cu vopsea.
 nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele vopsite;
 inainte de vopsirea suprafetelor de vopsit, acestea vor fi verificate daca au fost pregatite corect
prin curatire, slefuire si chituire a rosturilor, etc.;
 se va examina vizual pe toate fetele daca tevile, radiatoarele, etc sunt vopsite in culorile
prescrise si daca vopseaua este uniforma, fara pete, urme de pensula, crapaturi sau alte defecte.
 se va verifica, inainte de vopsire, daca suprafetele au fost corect pregatite prin curatire de
rugina, mortar, etc. Verificarea vopsitoriei fetelor "nevazute" aIe tevilor, radiatoarelor se vor
controla cu ajutorul unei oglinzi;
 separarea intre zugraveli si vopsitorie pe acelasi perete si intre zugraveala si tavane, trebuie sa
fie distincte, fara suprapuneri, ondulatii. Separatiile trebuie sa fie rectilinii si orizontale.
VOPSELE DE DISPERSIE
Amplasare:
Conform Tablou Finisaje.
Observatii generale:
Se vor inainta beneficiarului spre aprobare urmatoarele elemente, conform prevederilor caietului
de sarcini.
 Datele tehnice ale fiecarui tip de produs si procedurile specifice aplicarii.
 Mostre: toate suprafetele finisate prin vopsire vor fi aprobate in prealabil de catre beneficiar si
proiectantul general, pe mostre scara 1: 1 executate pe santier in locurile si cu dimensiunile
indicate de catre proiectantul general.
 Certificatele de calitate semnate de producatorul vopselei, care sa ateste ca produsul satisface
cerintele normelor in vigoare.
Tipuri de vopsitorie interioara:
- Vopsitorie pe tencuiala, finisare mata: 2 straturi emulsie acrilica pentru interior - la toate
spatiile comune, holuri si casa scarii
- Vopsitorie pe tencuiala si pe gips carton , finisare mata: 1 strat emulsie acrilica pentru
interior - la toate spatiile interioare ale cladirii
Descriere:
1. Socluri perimetrale la interior:
Se aleg urmatoarele tipuri de vopsele, sau similare:
 grund TIEE GRUND LF ROD 14 (10 mp/litru)
 vopsitorie lavabila, 2 straturi
 2. Peretii si placile din gips-carton:
Finisarea se va face cu vopsitorie lavabila

3. Peretii din zidarie:
Se vor tencui pe ambele fete, gletui si vopsi, cu vopsea lavabila sub forma de de dispersie
Caracteristici generale:
Vopseaua alba, lavabila, are urmatoarele proprietati:
- acoperire foarte lunga;
- alb imaculat;
- lavabil;
- permeabilitate ridicata, ce permite peretelui sa respire;
- dilatare optima;
- aplicare usoara;
a) Caracteristici tehnice:
- aspectul peliculei diluate: gros – opac

- uscare la suprafata: 5-10 minute
- uscare la adincime: 30-40 minute
- uscare in profunzime: 2-4 ore
- al treilea strat: 4-6 ore
b) Modalitati de aplicare:
- vopseaua lavabila se va aplica cu ruloul, acesta presupunand o diluare a varului cu apa, in
proportie de 15-20%.
- primul strat poate fi mai diluat, penfru usoara penetrare in porozitatea suportului.
- se amesteca cu grija, adaugand mai lent apa, pana ce viscozitatea de aplicare este cea dorita.
- nu se aplica produsul la temperatura mai mica de +5 grade Celsius.
- instrumentele folosite trebuie spalate imediat dupa utilizare;
c) Etape aplicarii:
- suprafetele noi trebuie sa fie bine uscate.

- fara praf si impuritati de orice fel, inclusiv cimentul
- in toate cazurile, un strat fixator izolant pe baza de apa sau de diluant creste aderenta, elimina
praful si reduce consumul de var.
VOPSELE PE ELEMENTELE METALICE
Observatii generale:
Se vor inainta beneficiarului spre aprobare urmatoarele elemente, conform prevederilor caietului
de sarcini:
 Datele tehnice ale fiecarui tip de produs si procedurile specifice aplicarii.
 Mostre: toate suprafetele finisate prin vopsire vor fi aprobate in prealabil de catre beneficiar si
proiectantul general, pe mostre scara 1: 1 executate pe santier in locurile si cu dimensiunile
indicate de catre proiectantul general.
 Certificatele de calitate semnate de producatorul vopselei, care sa ateste ca produsul satisface
cerintele normelor in vigoare.
Tipuri de vopsitorie exterioara:

- Vopsitorie pe metal feros, finisare cu email alchidic mat: 1 strat grund anticoroziv sintetic, 2
straturi email alchidic mat.
- Vopsitorie pe otel galvanizat, finisare cu email alchidic mat: 1 strat grund pentru otel
galvanizat, 2 straturi email alchidic mat.
Tipuri de vopsitorie interioara:
- Vopsitorie pe metal feros, finisare cu email alchidic mat: 1 strat grund anticoroziv sintetic, 1
sub-strat email alchidic, 1 strat email alchidic material inodor.
- Vopsitorie pe lemn sau metal galvanizat, finisare cu email alchidic mat: 1 strat grund, 2
straturi vopsea pentru interior pe baza de latex.
Descriere:
Pe toate elementele metalice, conform planurilor de arhitectura si tablouri de tamplarie si
finisaje.
PARDOSELI
PLACARI INTERIOARE PERETI CU PLACI CERAMICE

CAPITOLUL CUPRINDE
Prezenta documentatie se refera la conditiile tehnice privind executarea placarilor interioare de
pereti cu placi ceramice, placi ceramice si materiale pentru montaj.
Se vor aplica standardele si normativele in vigoare.
Prevederile prezentului caiet de sarcini nu inlocuiesc si nu au prioritate fata de prevederile
proiectului de executie. In cazul unei contradictii intre prezentul caiet de sarcini si proiectul de
executie,
antreprenorul va anunta beneficiarul in scris.
DEFINITII
Placile din gresie ceramica sunt elemente modulare ceramice cu grosimea necesara pentru a
asigura rezistenta placilor la solicitarile din exploatare.
Prin producator se intelege in acest capitol firma care fie fabrica placile ceramice, fie este un
distribuitor major autorizat al acestora.
CERINTE DE PERFORMANTA A ANSAMBLURILOR
Se vor utiliza materiale si detalii identice cu cele ale ansamblurilor incercate si agrementate de
catre un laborator de incercari atestat.
Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in
vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate.
Placile ceramice se vor livra si monta in cantitatile cerute de functiunea spatiului conform
specificatiei proiectului de executie.
Se va avea in vedere respecterea desenelor de stereotomie dimensiunea asezarea si continuitatea
rosturilor, planeitatea suprafetelor finisate.
PROPUNERI TRANSMISE SPRE APROBARE
Antreprenorul general va inainta spre aprobare beneficiarului urmatoarele, conform conditiilor
contractuale:
- Date tehnice privind fiecare tip de placi ceramice si materiale de montaj.
- Date privind intretinerea, incluse in instructiunile de intretinere
"Inchiderea contractului”.
- Desene de fabricatie si montaj indicand dimensiunile placilor cermice, sectiuni si profile,
desenul rosturilor si detalii aratand relatia placilor cu lucrarile adiacente. Se vor arata detalii de
montaj in toate situatiile speciale.
- Mostre pentru alegerea initiala sub forma marimilor standard ale producatorului aratand
intreaga gama de culori, texturi, finisaje si alte caracteristici vizuale pentru fiecare tip de placa
ceramica necesar.
- Mostre pentru verificare, de forme si dimensiuni identice cu cele ce urmeaza a fi puse in opera,
din fiecare tip de placa ceramica necesar, aratand intreaga gama de culori, texturi, finisaje si
variatiile referitoare la caracteristicile vizuale ce sunt de asteptat in lucrarea terminata. Mostrele
vor fi din acelasi material ca lucrarea finala.
ASIGURAREA CALITATII
Producatorul va fi o firma experimentata in furnizarea de produse similare celor indicate in acest
proiect, cu referinte de realizari in exploatare si capabila sa asigure intreaga cantitate necesara
din acelasi lot de productie si calitate.
Montatorul va fi o firma experimentata, care utilizeaza numai personal calificat in montarea
placilor ceramice similare celor indicate in acest proiect si agreata de producatorul placilor
ceramice.
Se va livra material produs de un singur producator pentru fiecare tip de placa ceramica.
Inainte de montarea placilor ceramice se va realiza cate un panou ca mostra pentru fiecare tip de
placa ceramica specificat, pentru a se verifica alegerea facuta pe mostre si a demonstra efectele
estetice, precum si calitatile materialului si executiei.
Mostrele scara 1:1 se vor realiza pe santier in locurile si marimile indicate de proiectantul
general.
Proiectantul general va fi anuntat cu o saptamana inainte asupra datei si orei realizarii mostrelor.
Nu se va incepe lucrarea finala inaintea obtinerii aprobarii proiectantului general.
Mostrele scara 1:1 realizate pe santier se vor pastra pe timpul executiei ca standard pentru
aprecierea lucrarii finale.
Daca se cere, se vor demola mostrele scara 1:1 si se vor indeparta de pe santier.
Mostrele scara 1:1 acceptate, in stare corespunzatoare in momentul receptiei preliminare, pot
deveni parte a lucrarii terminate.
LIVRARE, DEPOZITARE SI MANIPULARE
Inainte de livrarea fiecarui tip de placi ceramice, constructorul va prezenta
certificate in trei exemplare, care sa ateste compozitia fizica si chimica a placilor,
calitatea in conformitate cu aceste specificatii.
Materialele vor fi livrate la santier in ambalajul fabricii, etichetate clar cu identificarea
producatorului si numarul lotului. Materialele vor fi depozitate intr-o zona protejata de
intemperii, umezeala, murdarire, temperaturi extreme si umiditate. Placile ceramice vor fi
depozitate in cutiile in care au fost livrate.
Pentru cerinte speciale de livrare, depozitare si manipulare se vor respecta instructiunile si
recomandarile producatorului.
CONDITIILE PROIECTULUI
Se va mentine temperatura minima ambientala de 1 grade C pe tot timpul montajului si 7 zile
dupa terminare, daca nu se cer temperaturi mai inalte prin recomandarile producatorului..
Se vor ventila spatiile de lucru, conform necesitatilor.
GARANTII
Se vor transmite garantii scrise ale antreprenorului, montatorului si producatorului, prin care se
angajeaza sa repare si/sau inlocuiasca placile ceramice care cedeaza ca material sau executie in
perioada de garantie specificata. Aceasta garantie este suplimentara fata de alte drepturi si
garantii pe care beneficiarul le are prin prevederile documentelor contractuale.
Perioada de garantie va fi de 2 ani de la data receptiei preliminare.
MATERIALE DE REZERVA
Se vor livra beneficiarului materiale de rezerva. Se vor livra placi intregi identice cu cele
montate,
intr-o cantitate egala cu 2 % din fiecare tip de placa ceramica montat, ambalat pentru depozitare
si
identificat cu etichete care sa descrie in mod clar continutul.
MATERIALE
GENERALITATI
Se vor respecta standardele si celelalte cerinte indicate pentru fiecare material.
Se vor prevedea placi ceramice fara crapaturi, margini sau alte defecte care sa afecteze utilizarea
indicata; placile vor fi dintr-un singur lot de productie pentru fiecare tip, varietate, culoare si
calitate de placa ceramica specificata; placile vor avea urmatoarele caracteristici:
Placi ceramice: TCA A137.1 dupa cum urmeaza:
Coeficient absorbtie de umiditate 10
Dimensiune si forma conform proiect de executie
Muchii drepte , unghi de 90º
Finisarea suprafetei vizibile selectata de arhitect
Culoare selectata de architect
Placile nu vor prezenta pete de culoare inchisa mai mari de 1,61 mm diametru, ingrosari ale
glazurei sau zone insuficient glazurate, aspect de “inghetat” sau cristalin, zone aspre, fisuri in
glazura.
Asezarea placilor va fi conform desenelor de stereotomie din proiectul de executie.
Se vor respecta mostrele aprobate de proiectantul general pentru culoarea placilor, textura si alte
caracteristici distinctive relative la tipul de placa ceramica specificat.
Se vor respecta culorile, finisajele, texturile si celelalte caracteristici distinctive indicate, cu
referire la terminologia standard a producatorului.
MATERIALE DE MONTAJ SI ACCESORII
Montajul se va realiza in sistem umed fara rosturi cu adezivi speciali conform indicatiilor
producatorului si cu chituri siliconice in spatiile umede.
CERINTE DE CALITATE PT PLACILE CERAMICE - FABRICARE
Abaterea maxima de planeitate va fi de 1 mm.
Abaterea maxima dimensionala a fiecarei placi va fi de 1 mm.
EXECUTIE
EXAMINARE
Se va examina starea stratului suport pe care se va monta placajul din placi ceramice. Nu se va
incepe lucrarea inainte de a se corecta aspectele nesatisfacatoare.
Placarile din placi ceramice se pot aplica pe peretii din zidarie, peretii din gips-carton si pe
peretii de beton monolit turnat in cofraje metalice.
PREGATIRE
Inainte de inceperea operatiunilor de placare cu placi de faianta se vor executa celelalte lucrari de
finisaj:
- Montarea tocurilor de la ferestre si usi, in afara pervazelor care se vor executa dupa executarea
placajului;
- Tencuierea tavanelor si a suprafetelor care nu se placheza;
- Montarea conductelor sanitare, electrice, ingropate sub placaj.
- Montarea diblurilor sau dispozitivelor pentru fixarea obiectelor sanitare;
- Executarea pardoselilor cu placi de gresie;
- Inainte de inceperea lucrarilor se vor face probe pentru conductele de scurgere si alimentare ale
obiectelor sanitare;
- Dupa efectuarea probelor instalatiilor se vor executa lucrarile de mascare a sliturilor verticale si
orizontale;
- Se protejeaza pardoseala.
Pregatirea suprafetelor
- Se inspecteaza suprafetele ce urmeaza a fi placate si se vor rectifica eventualele neregularitati.
- Suprafetele pe care se aplica placajul ceramic trebuie sa fie uscate;
- Trebuie indepartate eventualele pete de grasime.
- Abaterile admisibile de planeitate trebuie sa fie cuprinse intre 3 mm la metru pe verticala si 2
mm la metru pe orizontala.
- Eventualele neregularitati locale nu trebuie sa depasesca 10 mm (adancituri sau umflaturi).
- In cazul existentei unei astfel de abateri se vor rectifica prin completare cu mortar sau chit.
- Se va realiza adancimea rosturilor de la zidarie pana la 10 mm adancime;
- Pe suprafetele de beton , (stalpi, diafragme) se va aplica un sprit pentru obtinerea unei mai bune
rugozitati necesare aderarii mortarului de grund.
Zonele de montaj vor fi iluminate cu sistemul de iluminat permanent al cladirii; nu se accepta
utilizarea exclusiva a iluminatului temporar.
MONTARE, GENERALITATI
Nu se vor executa placaje in zone unde temperatura este sub 10 grade C.
Se va evita taierea placilor mai mici de 1/2.
Se vor poliza marginile placilor taiate cu piatra de carborund (Nu se vor aplica placi nefinisate
coresunzator, cu margini crapate sau zimtate).
TOLERANTE DE MONTAJ
Asezarea placilor se va face cu rosturi in continuare pe verticala cat si pe orizontala de 2 mm.
Abaterile admisibile pentru suprafete finisate vor fi + 0,3 mm fata de dreptarul de 2 m lungime.
EXECUTIA PLACARII PROPRIU-ZISE
Suprafata grunduita se va zgaria pentru a obtine aderenta necesara fixarii placajului.
Se verifica planeitatea suprafetei grunduite cu dreptarul de 2 m. Abateri limita 3 mm.
Se executa trasarea atat pe orizontala cat si pe verticala ;
Se aseaza pe cant un dreptar (2m lungime si cu inaltime egala cu plinta 10-15 cm) si va rezema
pe 2 repere alaturate care sa fie de-a lungul aceluiasi perete; orizontalitatea va fi verificata cu
nivele cu bula de aer.
Verticalitatea se obtine cu ajutorul unor repere verticale, alcatuite din placi fixate provizoriu la
cca. 1 m distanta intre ele, in imediata vecinatate a suprafetei care se placheaza.
Firul cu plumb lasat la fata reperelor trebuie sa reprezinte linia suprafetelor placajului ceramic,
care urmeaza sa fie executate.
Asezarea placilor se va face in randuri orizontale, conform detaliilor de stereotomie din proiectul
de executie.
Racordarea cu pardoseala se face in unghi drept avand grija ca pe linia de racordare sa se execute
o etansare satisfacatoare astfel ca apa sa nu se poata infiltra.
Montarea placilor se face prin aplicarea de dosul fiecarei placi a adezivului, apoi se fixeaza placa
pe perete prin pozare cu mana. Placile trebuie sa fie fixate pe perete cu striurile de pe dos
orizontale.
Partea de sus a placajului se va termina conform detaliilor de stereotomie din proiectul de
executie.
La placarea suprafetelor orizontale cu placi ceramice (glafuri, etc.) se va prevedea o panta de 1%
spre interior.
Dupa 5-6 ore de la montare, rosturile de adeziv de pe suprafata placajului se vor curata prin
frecare cu o carpa umeda. Eventualele pete de grasime se vor spala cu solventi si apoi cu apa.
Umplerea rosturilor verticale si orizontale se vor face cu chit siliconic a carui culoare va fi
conform indicatiilor proiectantului, folosindu-se o pensula cu peri moi si cu spaclu din material
plastic. Aceasta operatie se va executa la cateva ore de la terminarea executarii placajului.
Dupa 1 ora de la rostuire se va sterge suprafata placajului cu o carpa umezita in apa.
REGLAJ SI CURATARE
Se vor indeparta si inlocui materialele sparte, ciobite, patate sau deteriorate in orice mod sau care
nu sunt identice cu placile adiacente.
Se vor furniza piese noi, potrivite, montate conform specificatiilor si intr-un mod care sa nu lase
urme de inlocuire.
Dupa montaj, se vor curata placile ceramice; se vor utiliza numai procedurile recomandate de
producatorul placilor pentru utilizarea indicata.
Chitul va fi aplicat pe placile curatate, conform instructiunilor producatorului
chitului.
PROTEJARE
Spatiile in care s-au executat placajele ceramice vor fi inchise si nu se va umbla la ele pana ce
lucarea nu este perfect uscata. Se va proteja placajul de deteriorari pana la receptia lucrarilor. In
timpul sezonului calduros, suprafetele expuse la soare vor fi acoperite cu foi din panza de sac in
fasii sau foi astfel incat suprafata placilor ceramice sa nu fie patata sau deteriorata.
Inaintea inspectiei pentru receptia preliminara, se va indeparta acoperirea si se va curate
suprafata, numai prin procedeele si materialele recomandate de producatorul placilor ceramice.
VERIFICARI SI REMEDIERI IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR
Suprafetele finisate se vor verifica cu dreptarul de 2 m. Golul de sub dreptar va fi max. 3 mm
indiferent in ce directie. Nu se admit diferente de nuanta la culorile placilor.
Se considera defectiuni ce necesita remedierea partiala sau totala :
- pozitionarea defectoasa a placilor cu abateri fata de verticala si orizontala;
- nerespectarea continuitatii rosturilor pe verticala si orizontala;
- aplicarea la muchie a unor placi de camp nu a celor speciale, cu muchiile glazurate sau
rotunjite;
- nivelul finisajului nu este conform cu cel indicat in proiect;
- deteriorarea placajului rezulta din protejarea necorespunzatoare a lucrarilor (fisuri si
desprinderi ale placilor)
- nu se respecta prevederile din prezentele specificatii;
- nu se respecta geometria prevazuta la proiect (grosimi, trasaje, etc.);
- nu s-a respectat tehnologia specificata, rezultand deteriorari ale lucrarilor;
- nu s-a respectat alcatuirea aprobata;
- nu s-au executat lucrarile in conformitate cu panoul-mostra.
Dirigintele poate decide, functie de natura si amploarea defectelor constatate ce remedieri

trebuiesc executate, si daca acestea se vor face local, pe suprafete mari, sau lucrarea trebuie
refacuta complet conform specificatiilor.
REGULI SI METODE DE VERIFICARE
La realizarea lucrarilor se va respecta documentatia tehnica de executie, precum si prezentele
specificatii. Se vor efectua verificari ale lucrarilor atat in timpul executiei, cat si dupa terminarea
lor, privind cele spuse mai sus.

Propunere Tehnica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Propunere Tehnica

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROPUNERE

ln functie de temperatura exterioara aferenta zonei climatice III, de temperatura interioara

INSTALATII ELECTRICE INTERIORE

Proiectul contine solutiile de realizare a instalatiilor electrice astfel:

lnstalatia electrica pentru iluminat si prize

Pentru iluminarea corespunzatoare a incaperilor s-au prevazut corpuri de iluminat pentru

REALIZAREA LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI, VOPSITORII

Prevederile prezentului capitol se aplică la toate lucrările de pardoseli executate în

TÂMPLĂRIE DIN PVC, GEAMURI ŞI LUCRĂRI DE TINICHIGERIE AFERENTE

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

Prezenta procedură conţine condiţiile ce trebuie respectate şi activităţile necesare

Prezenta procedură se referă la modul de execuţie şi montaj a instalaţiilor sanitare interioare cu

- Legea 10/1995 Legea calitatii in constructii

4. TERMENI SI DEFINITII, PRESCURTARI

RNC – Raport de neconformitate

Pe parcursul executării lucrărilor, verificările de calitate se efectuează de către

7.1. Seful punctului de lucru

 Asigura documentatia de executie si resursele necesare, instruieste si verifica

7.3. Responsabilul tehnic cu executia atestat

7.4. Personalul de executie

7.5. Controlul punctului de lucru

Inregistrarile procesului respecta PSMI-02 – Controlul inregistrarilor.

1. Scop si domeniu de aplicare

4.1.6. Realizarea legăturilor în dozele de ramificaţie.

4.1.7. Montarea aparatelor şi receptoarelor (întrerupătoare, prize, corpuri de iluminat,

6. MĂSURI PENTRU ASIGURAREA CALITĂŢII

Prezentul capitol se refera la toate lucrarile de gletuire, pe elemente tencuite, si anume

Produs pe baza de ipsos.

 Aplicare de paste si vopsele: dupa uscare

Pregatirea stratului suport:

Verificari pe faze de lucrari ale zugravelii:

Finisarea se va face cu vopsitorie lavabila

- aspectul peliculei diluate: gros – opac

- suprafetele noi trebuie sa fie bine uscate.

Tipuri de vopsitorie exterioara:

PLACARI INTERIOARE PERETI CU PLACI CERAMICE

Dirigintele poate decide, functie de natura si amploarea defectelor constatate ce remedieri

S-ar putea să vă placă și