Programul de studii universitare de masterat

Ingineria mediului și managementul calității

în domeniul feroviar
anul I, semestrul I

MANAGEMENTUL MEDIULUI

Curs 4. Planificarea sistemului

de management de mediu
 4.1. Planificarea - etapă în implementarea
sistemului de management de mediu

Planificarea reprezintă o etapă importantă în procesul de construire şi

implementare a unui sistem de management de mediu, în care
angajamentele stabilite prin politica de mediu a organizaţiei sunt
transpuse în practică.

Relaţia dintre politica de mediu, obiective, ţinte şi programe.

 4.1. Planificarea - etapă în implementarea
sistemului de management de mediu

Planificarea este un proces cuprinzător, în cadrul căruia se parcurg mai

multe etape:

identificarea aspectelor de mediu şi a impacturilor de mediu;

evaluarea impacturilor de mediu;

identificarea cerinţelor legale şi a altor cerinţe;

elaborarea obiectivelor şi a ţintelor de mediu;

elaborarea programelor de management de mediu.
 4.2. Aspecte de mediu

Conform ISO 14001, organizaţia trebuie să stabilească, să

implementeze şi să menţină o procedură sau mai multe proceduri pentru:

identificarea aspectelor de mediu ale activităţilor, produselor şi

serviciilor conform domeniului definit al sistemului său de
management de mediu pe care le poate controla şi pe care le poate
influenţa, luând în considerare dezvoltări planificate sau noi, activităţi,
produse şi servicii noi sau modificate;

determinarea acelor aspecte care au sau pot avea impact/impacturi
semnificativ/semnificative asupra mediului, respectiv aspecte de
mediu semnificative.
 4.2. Aspecte de mediu

Diferenţa dintre aspectul de mediu şi impactul de mediu:

Aspectul de mediu este acel element al activităţilor, produselor sau

serviciilor unei organizaţii care poate interacţiona cu mediul. Un
aspect de mediu semnificativ are sau poate avea un impact
semnificativ asupra mediului.

Impactul de mediu (sau impactul asupra mediului) îl reprezintă orice
modificare a mediului, dăunătoare sau benefică, totală sau parţială,
care rezultă din activităţile, produsele sau serviciile unei organizaţii
sau, altfel spus, dintr-un aspect de mediu al organizaţiei.

Aspectul de mediu reprezintă elementul care stă la originea impactului de

mediu.
 4.2. Aspecte de mediu

Diferenţa dintre aspectul de mediu şi impactul de mediu:

Aspect de mediu Impact asupra mediului

Generare zgomot Poluare fonică
Emisii noxe (C02, NOx, S03),
Poluare aer
emisii pulberi
Generare apă uzată (poluanţi organici,
Poluare apă
poluanţi anorganici, ape de răcire)
Generare deşeuri (periculoase,
Poluare sol
nepericuloase, reciclabile, nereciclabile)
Consum de energie, de apă, de Epuizare resurse naturale
combustibili regenerabile sau neregenerabile
 4.2. Aspecte de mediu

Diferenţa dintre aspectul de mediu şi impactul de mediu.

Analiza de mediu - instrument utilizat de organizaţie pentru

identificarea şi evaluarea aspectelor şi impacturilor de mediu generate
de procesele/serviciile sale.

Aspect semnificativ de mediu - aspect de mediu care poate avea un

impact semnificativ asupra mediului.

Condiţii anormale de funcţionare - condiţii de desfăşurare a procesului,

care vizează în principal pornirea sau oprirea planificată a
instalaţiilor, lucrul în condiţii deosebite (capacitate crescută/scăzută
de producţie, schimburile pe timp de noapte, perioade de revizii şi
reparaţii). Semnifică funcţionare discontinuă planificată.
 4.2. Aspecte de mediu

Diferenţa dintre aspectul de mediu şi impactul de mediu.

Condiţii normale de funcţionare - funcţionarea curentă a proceselor

organizaţiei. Semnifică funcţionare continuă planificată.

Funcţionare în situaţii de urgenţă - funcţionare în condiţii extreme

(disfuncţionalităţi generate de diverse cauze, de natură internă sau
externă) care pot conduce la accidente cu impact asupra mediului şi a
sănătăţii umane. Semnifică funcţionare discontinuă neplanificată.

Grad de risc - apreciere a riscului în funcţie de natura poluantului emis

şi de dimensiunile impactului produs asupra mediului.
 4.2. Aspecte de mediu

Pentru identificarea aspectelor de mediu, o organizaţie trebuie să

realizeze o analiză iniţială de mediu (AIM), care are rolul de a:

identifica aspectele semnificative de mediu;

identifica reglementările de mediu aplicabile şi gradul de conformare a
organizaţiei;

apecia gradul de pregătire pentru cazuri de urgenţă.

Analiza iniţială de mediu este obligatorie, aceasta constituind baza

elaborării programului de management de mediu şi definirii obiectivelor de
mediu.
 4.2. Aspecte de mediu

Analiza iniţială de mediu trebuie să examineze următoarele probleme:

impactul semnificativ pe care îl au activităţile, produsele şi serviciile

organizaţiei;

cerinţele şi prevederile legale din domeniu, precum şi alte cerinţe;

toate practicile şi procedurile existente în materie de management de
mediu;

evaluarea şi rezultatele anchetelor accidentelor din trecut;

reclamaţiile din partea populaţiei privind poluarea mediului.
 4.2. Aspecte de mediu

Activităţile care trebuie realizate în vederea identificării aspectelor cu

impact semnificativ sunt:

identificarea proceselor, activităţilor, produselor şi serviciilor

organizaţiei; trebuie luate în considerare toate procesele, activităţile
care compun fiecare proces, precum şi procesele noi sau modificate;

identificarea elementelor de intrare şi ieşire din fiecare activitate, din

punct de vedere material şi energetic. De asemenea, în această etapă
se realizează conexiunile materiale şi energetice dintre activităţi şi se
identifică intrările în cadrul sistemului, precum şi ieşirile din sistem;

identificarea aspectelor de mediu pe baza intrărilor şi ieşirilor

identificate în etapa anterioară;
 4.2. Aspecte de mediu

Activităţile care trebuie realizate în vederea identificării aspectelor cu

impact semnificativ sunt:

identificarea impactului asupra mediului al fiecărui aspect de mediu

identificat în etapa anterioară; în această etapă trebuie identificate
toate tipurile de impact, indiferent de gradul aparent de semnificaţie;

evaluarea impacturilor de mediu identificate, prin aplicarea unei

metode specifice de evaluare, şi identificarea acelor aspecte de mediu
care determină impact semnificativ asupra mediului.

listarea aspectelor de mediu semnificative şi luarea lor în consideraţie

în stabilirea obiectivelor şi ţintelor de mediu.
 4.2. Aspecte de mediu

Identificarea proceselor, operaţiilor şi activităţilor. Procesele

transformă datele de intrare (materii prime, utilaje, informaţie) în date de
ieşire (produs finit, produse secundare, produse nedorite). Procesele
realizate de către organizaţie vor fi identificate, separate în activităţi şi chiar
subactivităţi.

Identificarea proceselor realizate

de o organizaţie.
 4.2. Aspecte de mediu

Identificarea proceselor, operaţiilor şi activităţilor.

Practic, se identifică şi se listează toate activităţile realizate în cadrul

compartimentului de lucru analizat, determinând apoi şi subactivităţile
corespunzătoare acestora. O atenţie deosebită trebuie acordată gradului
de detaliere a proceselor. În cazul unui grad de detaliere prea mare există
riscul de a nu se putea identifica activităţile generatoare de aspecte de
mediu, iar dacă se alege un grad de detaliere prea mic, pot fi generate
prea multe detalii.
 4.2. Aspecte de mediu

Identificarea elementelor de intrare şi ieşire din fiecare activitate,

din punct de vedere material şi energetic.

Pentru a putea măsura şi evalua impactul de mediu al unei activităţi,

respectiv al unui amplasament, fluxurile de materiale şi energie pot fi
reliefate sub forma unei analize Input-Output.

Analiza Input-Output se bazează pe faptul că toate materialele şi energia

utilizate într-un proces se conservă şi se regăsesc sub alte forme. Prin
compararea factorilor de input şi output este posibilă o identificare
cuprinzătoare a aspectelor care pot conduce la impacturi de mediu.

În centrul analizei Input-Output (se mai foloseşte şi termenul de bilanţ de

materiale) se află materialele şi energia - ca input-uri, şi produsele,
emisiile şi energia eliberată - ca output-uri.
 4.2. Aspecte de mediu

Identificarea elementelor de intrare şi ieşire din fiecare activitate,

din punct de vedere material şi energetic.

Pentru realizarea analizei Input-Output se pot utiliza ca surse:

datele din contabilitate, de la departamentul de aprovizionare şi
magazie şi de la secţia de vânzări;

date de la furnizori - scrisori de însoţire, facturi, compoziţia
materialelor, etc.;

declaraţii către autorităţi;

jurnal de producţie;

procese verbale ale propriilor măsurători; ş.a.
 4.2. Aspecte de mediu

Identificarea elementelor de intrare şi ieşire din fiecare activitate,

din punct de vedere material şi energetic.

Cele mai multe dificultăţi în realizarea analizei Input-Output apar ca

urmare a faptului că sistemul şi parametrii care trebuie analizaţi nu sunt
stabiliţi cu exactitate. Pentru depăşirea acestor neajunsuri este necesar să
se parcurgă următoarele etape:

1. Definirea scopului şi obiectului analizei. Obiectul analizei poate fi (în

funcţie de domeniul de activitate al organizaţiei) observarea unui material
(ex. apă, lemn, lubrifiant, etc.), a unui compus chimic (ex. diluant) sau a
unor elemente separate (în special în industria chimică) în diferitele faze
ale procesului de producţie. Scopul analizei poate fi identificarea punctelor
unde se produc pierderi sau se creează poluanţi, motivul producerii,
stabilirea eficienţei, etc.
 4.2. Aspecte de mediu

Identificarea elementelor de intrare şi ieşire din fiecare activitate,

din punct de vedere material şi energetic.

2. Determinarea exactă a sistemului care va fi analizat. Sistemul poate fi

constituit din întreaga organizaţie (sau chiar dintr-un grup de
întreprinderi); o parte propriu-zisă, geografică sau organizatorică a
acesteia (o secţie, un sediu, o uzină); un proces tehnologic sau faze ale
acestuia; un utilaj; etc.

3. Determinarea perioadei de analizat. În general este vorba de un an,

însă perioada pentru care se realizează analiza poate fi o lună, o
săptămână, o zi, o tură. De asemenea, se poate stabili ca perioadă de
analizat un ciclu de producţie, un sezon, timpul necesar producerii unei
anumite cantităţi de produs, etc. Este important ca intervalul de timp
ales să reprezinte corespunzător sistemul care va fi analizat.
 4.2. Aspecte de mediu

Identificarea elementelor de intrare şi ieşire din fiecare activitate,

din punct de vedere material şi energetic.

4. Împărţirea sistemului supus analizei. În această fază a analizei,

sistemul se împarte în mai multe subsisteme, care se analizează separat.
În urma analizei acestor subsisteme vor rezulta informaţii care vor facilita
înţelegerea mai bună a ceea se întâmplă în interiorul sistemului.
5. Realizarea unei diagrame a fluxului de materiale. Practic, această
diagramă prezintă evoluţia fluxului de materiale între procesele parţiale.
6. Întocmirea bilanţului de materiale. Prin întocmirea bilanţului de
materiale în anumite faze de producţie se poate forma o imagine
cantitativă asupra fluxului de materiale.
7. Interpretări, concluzii. În această etapă, datele sunt convertite în
informaţii care ar trebui să ofere răspunsurile la întrebările formulate în
prima etapă, atunci când s-au formulat scopul şi obiectul analizei.
 4.2. Aspecte de mediu

Identificarea elementelor de intrare şi ieşire din fiecare activitate,

din punct de vedere material şi energetic.

Exemplu de model obţinut pe baza analizei Input-Output.

 4.2. Aspecte de mediu

Identificarea aspectelor de mediu.

Prin compararea fluxului de intrări cu cel de ieşiri pe fiecare

proces/activitate se identifică toate aspectele de mediu asociate acestora.
Conform EMAS II, aspectele de mediu pot fi directe, indirecte şi
semnificative.

Aspectele de mediu directe pot fi:

emisii în atmosferă;

deversări în apele de suprafaţă;

generarea deşeurilor;

utilizarea şi poluarea solului;

utilizarea resurselor naturale şi a materiilor prime;

fenomene locale (zgomot, praf, vibraţii);

circulaţia (atât cu privire la mărfuri şi servicii, cât şi la angajaţi).

date de la furnizori - scrisori de însoţire, facturi, compoziţia materialelor.
 4.2. Aspecte de mediu

Identificarea aspectelor de mediu.

Aspectele de mediu indirecte pot fi:

aspecte referitoare la produs (design, dezvoltare, ambalare, transport,
utilizare şi reutilizare/îndepărtare deşeuri);

investiţii de capital, acordare de credite şi servicii de asigurare de noi
pieţe;

selectarea sau combinarea serviciilor;

decizii de planificare şi administrare;

alcătuirea ofertei de produse;

performanţa de mediu şi atitudinea faţă de mediu a contractorilor,
subcontractorilor şi furnizorilor.
 4.2. Aspecte de mediu

Identificarea aspectelor de mediu.

Pentru atribuirea semnificaţiei aspectelor de mediu se aplică următoarele

criterii:

informaţiile privind starea mediului, pentru a stabili care activităţi,
produse şi servicii ale organizaţiei pot avea impact asupra mediului;

datele existente ale organizaţiei despre utilizarea materialelor şi
energiei, evacuări, deşeuri şi emisii, cu privire la riscurile de mediu
asociate acestora;

punctele de vedere ale părţilor interesate;

activităţi de mediu legale reglementate ale orgamizaţiei;

activităţi de aprovizionare;

proiectarea, dezvoltarea, producerea, distribuţia, serviciul cu clienţii,
utilizarea, reutilizarea, valorificarea materială a produselor organizaţiei;

activităţile organizaţiei cu cele mai importante costuri de mediu şi
rezultate pozitive pentru mediu.
 4.2. Aspecte de mediu

Identificarea impactului asupra mediului presupune parcurgerea

următoarelor etape:

Se determină impactul produs şi ţintele afectate de fiecare aspect de

mediu identificat atât în timpul funcţionării normale cât şi a celei
anormale şi, respectiv, în timpul funcţionării de urgenţă.

Se indică condiţiile de funcţionare: normală (N), anormală (A) şi de

urgenţă (U). Se identifică dacă există cerinţe de mediu care
reglementează aspectul/impactul analizat.

Se identifică frecvenţa de producere a impactului respectiv, în funcţie

de condiţiile de funcţionare în care apare.
 4.2. Aspecte de mediu

Identificarea impactului asupra mediului presupune parcurgerea

următoarelor etape:

Se analizează sensibilitatea receptorului poluării (factorul de mediu

care preia impactul generat de aspectul de mediu), evaluând numărul
de receptori şi gradul de afectare al acestora ca urmare a impactului
preluat.

Se determină calea de migrare a poluantului în mediu (ruta urmată de

poluant de la sursa de poluare către receptor).

Se identifică gradul de risc indus în mediu în funcţie de natura

poluantului evacuat şi de dimensiunile impactului generat.
 4.2. Aspecte de mediu

Elementele primelor patru etape parcurse în vederea identificării

aspectelor cu impact semnificativ - Identificarea proceselor, operaţiilor şi
activităţilor; Identificarea elementelor de intrare şi ieşire din fiecare
activitate, din punct de vedere material şi energetic; Identificarea aspectelor
de mediu; Identificarea impactului asupra mediului - pot fi centralizate
într-un tabel.

Condiţii de Aspect de Impact

Proces Activitate Intrări Ieşiri
funcţionare mediu de mediu
 4.2. Aspecte de mediu

Evaluarea impactului asupra mediului.

Prin evaluarea ecologică a fluxurilor de materiale este posibilă compararea

diferitelor procese de producţie, a diferitelor proceduri utilizate şi a
diferitelor produse. Evaluarea impactului asupra mediului înlesneşte şi
verificarea eficienţei ecologice a măsurilor luate sau planificate de către
organizaţie.

Un model de evaluare a impactului asupra mediului trebuie să răspundă

următoarelor cerinţe:

să asigure reproductibilitatea rezultatelor;

să fie uşor de realizat;

să fie uşor de înţeles şi aplicat;

să fie flexibil, în vederea completării ulterioare.
 4.2. Aspecte de mediu

Evaluarea impactului asupra mediului.

Pentru evaluarea impactului asupra mediului există diferite metode, mai

mult sau mai puţin adecvate din punct de vedere ecologic. Aceste metode
se împart în metode calitative şi metode cantitative.

Metodele calitative se bazează pe utilizarea unor criterii în vederea

identificării impactului semnificativ. Avantajele acestor metode constau în
uşurinţa de înţelegere şi utilizare, precum şi în aplicabilitatea la scară
largă. Principalele dezavantaje ale metodelor calitative constau în faptul
că alegerea criteriilor şi atribuirea notelor pentru fiecare criteriu este un
proces subiectiv; dacă două persoane diferite realizează aceeaşi analiză
pentru aceeaşi organizaţie la momente diferite de timp, rezultatele nu vor
fi reproductibile.
 4.2. Aspecte de mediu

Evaluarea impactului asupra mediului.

În cadrul metodelor cantitative, obiectivul evaluării constă în agregarea

diferitelor efecte asupra mediului într-o mărime cuantificabilă. Pentru
majoritatea poluanţilor principali sunt calculaţi factori ecologici specifici,
care pot fi utilizaţi de către organizaţie. Metodele cantitative sunt uşor de
utilizat, subiectivismul este eliminat datorită faptului că factorii ecologici
pentru poluanţi sunt deja calculaţi, organizaţia trebuind doar să calculeze
cantitatea emisă. Dezavantajul principal al metodelor cantitative este legat
de faptul că factorii ecologici nu sunt calculaţi decât pentru poluanţii
principali şi nu pentru toate categoriile de impact, iar modelele
matematice de calcul sunt în general prea simple pentru a surprinde în
totalitate impactul generat de poluanţi.
 4.2. Aspecte de mediu

Evaluarea impactului asupra mediului.

Metode calitative de evaluare a impactului asupra mediului - metoda

ABC şi analiza valorii de utilizare.

Metoda ABC constă în împărţirea aspectelor de mediu în trei clase, în

funcţie de semnificaţia lor:

Clasa A - aspecte semnificative de mediu;

Clasa B - aspecte mediu semnificative;

Clasa C - aspecte nesemnificative de mediu.

Atribuirea fiecărui aspect de mediu se realizează pe baza unor criterii.

 4.2. Aspecte de mediu

Evaluarea impactului asupra mediului.

Criteriul 1. Cerinţe ale legislaţiei de mediu

■ Clasa A - există legislaţie de mediu şi nu se respectă sau este ignorată
■ Clasa B - există legislaţie de mediu şi nu este respectată, dar dacă
legislaţia s-ar modifica, aspectul respectiv s-ar încadra în clasa A
■ Clasa C - nu există legislaţie de mediu pentru aspectul de mediu
respectiv; dacă există, legislaţia este respectată
Criteriul 2. Acceptanţa socială - punctul de vedere al părţilor interesate
■ Clasa A - reclamaţii repetate ale părţilor interesate
■ Clasa B - se solicită înăsprirea reglementărilor de mediu de către
părţile interesate
■ Clasa C - nu există reclamaţii ale părţilor interesate
 4.2. Aspecte de mediu

Evaluarea impactului asupra mediului.

Criteriul 3. Potenţial de pericol şi accidente

■ Clasa A - potenţial crescut de poluare, pericol crescut de accidente,
cantităţi mari de poluanţi, substanţe sau deşeuri toxice şi foarte
toxice, radioactive, explozive
■ Clasa B - potenţial mediu de poluare, pericol mediu de accidente,
cantităţi medii de poluanţi, substanţe inflamabile
■ Clasa C - potenţial redus de poluare, pericol redus de accidente,
cantităţi mici de poluanţi, substanţe şi deşeuri nepericuloase
Criteriul 4. Costuri de mediu
■ Clasa A - costuri de mediu mari
■ Clasa B - costuri de mediu medii
■ Clasa C - costuri de mediu reduse
 4.2. Aspecte de mediu

Evaluarea impactului asupra mediului.

Criteriul 5. Efecte externe negative

■ Clasa A - efecte externe negative mari
■ Clasa B - efecte externe negative medii
■ Clasa C - efecte externe negative reduse
Criteriul 6. Epuizarea resurselor neregenerabile
■ Clasa A - pericol de epuizare rapidă, pe termen scurt, suprautilizare
■ Clasa B - pericol de epuizare pe termen mediu, resurse regenerabile
pe termen mediu
■ Clasa C - disponibilitate pe termen lung, utilizarea de materiale
recilabile
 4.2. Aspecte de mediu

Evaluarea impactului asupra mediului.

Rezultatele analizei bazată pe metoda ABC de evaluare a impactului

asupra mediului se centralizează într-un tabel.

Generare
Generare Generare Ape
Criteriu Emisii noxe deşeuri
deşeuri zgomot uzate
periculoase
1 B B C A B
2 A B A A A
3 A B C A A
4 A B C A A
5 B B C A B
6 C B C B C
Total A B C A A
 4.2. Aspecte de mediu

Evaluarea impactului asupra mediului.

Analiza valorii de utilizare este o metodă calitativă foarte asemănătoare

cu analiza ABC, care aduce trei elemente suplimentare:

criteriile pot varia; pot fi selectate trei, patru sau mai multe criterii;

clasele A, B, C sunt înlocuite cu cifre (1, 2, 3);

criteriile sunt ponderate (nu mai au aceeaşi pondere); ponderea este
stabilită de cel care realizează analiza şi, odată stabilită, rămâne
aceeaşi pentru reproductibilitatea rezultatelor.
 4.2. Aspecte de mediu

Evaluarea impactului asupra mediului.

Analiza valorii de utilizare.

Criteriile de evaluare a impacturilor de mediu şi determinarea aspectelor

de mediu semnificative pot fi:

existenţa reglementărilor de mediu pentru impactul generat (L);

frecvenţa de apariţie a impactului (F);

sensibilitatea receptorului poluării (S);

calea de migrare a poluantului în mediu (C);

gradul de risc al impactului analizat (R), exprimat prin produsul dintre
sistemul de notare pentru fiecare criteriu (P) şi dimensiunile impactului
(G).
 4.2. Aspecte de mediu

Evaluarea impactului asupra mediului.

Analiza valorii de utilizare.

Pentru fiecare criteriu se aplică un sistem de notare între 1 şi 10. Nota

maximă se aplică în cazul cel mai critic, atunci când situaţia este cea mai
defavorabilă. Notele pentru fiecare din criterii se ponderează cu anumiţi
factori, a căror mărime depinde de importanţa criteriilor respective:

pentru L ponderea este de 40%;

pentru F ponderea este de 10%;

pentru S ponderea este de 10%;

pentru C ponderea este de 10%;

pentru R ponderea este de 30%.
 4.2. Aspecte de mediu

Evaluarea impactului asupra mediului.

Analiza valorii de utilizare.

Criteriile de evaluare a impacturilor de mediu şi sistemul de notare

asociat fiecărui criteriu, conform analizei valorii de utilizare.

Impactul este limitat/controlat prin autorizaţia

10
de mediu şi/sau prin legislaţia de mediu
Impactul este limitat/controlat numai prin
L 5 4
cerinţe ale părţilor interesate
Impactul nu este limitat/controlat prin acte
1
legislative
10 Impactul apare la funcţionare normală
F 5 Impactul apare numai la funcţionare anormală 1
1 Impactul apare numai accidental
 4.2. Aspecte de mediu

Evaluarea impactului asupra mediului.

Analiza valorii de utilizare.

Criteriile de evaluare a impacturilor de mediu şi sistemul de notare

asociat fiecărui criteriu, conform analizei valorii de utilizare.

Receptorul poluării este omul şi alţi factori de

10
mediu
Receptorul poluării este constituit din mai mult
S 5 1
decât un factor de mediu, altul decât omul
Există un singur receptor ai poluării şi acesta nu
1
este omul
10 Calea de migrare este necontrolată
C 5 Calea de migrare este controlată 1
1 Impactul de mediu conduce la poluare indirectă
 4.2. Aspecte de mediu

Evaluarea impactului asupra mediului.

Analiza valorii de utilizare.

Poluantul majoritar care determină impactul este

toxic/ substanţă interzisă/ poluant care
determină probleme globale de mediu
10 Deşeul face parte din categoria celor toxice şi
periculoase
Resursa naturală afectată face parte dintre
priorităţile organizaţiei
R P 3
Poluantul majoritar care determină impactul este
periculos (inflamabil, coroziv, cancerigen,
oxidant, etc.)
5 Deşeul este asimilat cu cel menajer, deşi nu intră
în această categorie
Resursa naturală afectată este urmărită doar prin
regulile organizaţiei
 4.2. Aspecte de mediu

Evaluarea impactului asupra mediului.

Analiza valorii de utilizare.

Scorul total se va calcula prin însumarea punctajelor ponderate

respective. În acest mod, se obţin:

punctajul minim: 1x4 + 1x1 +1x1 +1x1 + 1x3 = 10, dacă pentru fiecare
criteriu nota este minimă (1);

punctajul maxim: 10x4 +10x1 +10x1 +10x1 + 100x3 = 370, dacă pentru
fiecare criteriu nota este maximă (10);

punctajul mediu: 5x4 + 5x1 +5x1 +5x1 + 25x3= 110, dacă pentru
fiecare criteriu nota este medie (5).
Pragul de semnificaţie are valoarea 100, astfel fixată astfel încât să
acopere o plajă largă, aprox. 85% din domeniul de variaţie (de la 10 la
370) al punctajelor posibile pentru aspectele/impacturile de mediu. Toate
impacturile ale căror scoruri sunt egale sau depăşesc valoarea 100 vor fi
considerate semnificative.
 4.2. Aspecte de mediu

Evaluarea impactului asupra mediului.

Analiza valorii de utilizare.

Valoarea pragului de semnificaţie menţionată mai sus este supusă

revizuirii în funcţie de diminuarea sau agravarea, reducerea sau creşterea
numărului aspectelor/impacturilor de mediu.

În situaţia în care un singur aspect de mediu determină mai multe

impacturi de mediu, se consideră aspectul de mediu ca fiind semnificativ
dacă cel puţin unul dintre impacturile asupra mediului generate obţine un
scor total care îl încadrează ca semnificativ.

Aspectele de mediu identificate în etapele anterioare se analizează şi se

evaluează gravitatea impacturilor pe care acestea le generează, prin
punctarea fiecărui criteriu de evaluare în parte.
 4.2. Aspecte de mediu

Listarea aspectelor de mediu semnificative şi includerea lor în

obiectivele şi ţintele de mediu.

Aspectele de mediu semnificative se centralizează în funcţie de condiţiile

de funcţionare în care apar şi de impacturile de mediu pe care le generează
la nivel de compartiment sau la nivel de organizaţie. În urma centralizării
rezultă un tabel denumit “Lista aspectelor cu impact semnificativ” la nivel
de organizaţie.

Condiţii de
Proces Activitate Aspect Impact
funcţionare
 4.2. Aspecte de mediu

Listarea aspectelor de mediu semnificative şi includerea lor în

obiectivele şi ţintele de mediu.

Lista centralizată a aspectelor/impacturilor de mediu se actualizează în

cazul modificării tehnologiei, modernizării unei instalaţii sau utilizării altor
materii prime şi materiale, precum şi la apariţia altor reglementări sau
cerinţe ale părţilor interesate.

Aspectele semnificative de mediu stau la baza stabilirii obiectivelor

generale, a ţintelor de mediu şi a programului de management de mediu.
 4.2. Aspecte de mediu

Listarea aspectelor de mediu semnificative şi includerea lor în

obiectivele şi ţintele de mediu.

Riscurile care rezultă din identificarea greşită (doar pe hârtie) a aspectelor

de mediu, precum şi din aplicarea unei metode de evaluare greşită sau
neadecvată cu dimensiunea şi activitatea organizaţiei pot conduce la:

neidentificarea mai multor aspecte de mediu importante;

evaluarea necorespunzătoare a impactului de mediu;

aspectele de mediu neidentificate nu vor fi luate în considerare în
continuare pentru stabilirea obiectivelor şi în implementarea sistemului
de management de mediu;

aspecte semnificative identificate incomplete;

obiectivele şi ţintele stabilite nu vor surprinde în totalitate impactul de
mediu generat de organizaţie; unele aspecte de mediu nu vor fi ţinute
sub control, putând genera risc de accidente de mediu;
 4.2. Aspecte de mediu

Listarea aspectelor de mediu semnificative şi includerea lor în

obiectivele şi ţintele de mediu.

Riscurile care rezultă din identificarea greşită (doar pe hârtie) a aspectelor

de mediu, precum şi din aplicarea unei metode de evaluare greşită sau
neadecvată cu dimensiunea şi activitatea organizaţiei pot conduce la:

investiţii greşit orientate;

costuri de mediu suplimentare;

risc de accidente de mediu;

neconformare cu legislaţia de mediu;

împiedicarea îmbunătăţirii performanţei de mediu;

pierderea încrederii în sistemul de management de mediu.
Vă multumesc pentru atentie!