LP 2

Decontaminarea microbiană în laboratorul

de microbiologie și practica medicală
OBIECTIVE: după această lucrare practică studenţii vor putea:
1. Să definească noţiunile: steril, sterilizare, septic/aseptic, dezinfecţie,
antiseptizare, prezervare.
2. Să aleagă corespunzător metodele de decontaminare în funcţie de
condiţiile de risc şi nivelul de eficienţa al acestora
3. Să discute despre decontaminarea mecanică
4. Să discute despre decontaminarea prin metode fizice
5. Să discute despre decontaminarea prin metode chimice
1. Definiţii

Contaminare prezenţa microorganismelor pe o suprafaţă

Colonizare prezenţa şi multiplicarea unui microorganism pe
suprafaţa gazdei, farǎ reacţie din partea acesteia
Septic contaminat cu microbi patogeni sau infectat (în cazul
plăgilor)
Aseptic lipsit de microbi patogeni
Asepsie ansamblul metodelor prin care evităm contaminarea
unui substrat sau a unor elemente de mediu, a căror
condiţie microbiologicǎ trebuie respectatǎ.
Antisepsie distrugerea sau îndepărtarea formelor vegetative ale
microorganismelor, dar nu în mod necesar şi a
sporilor bacterieni, de pe suprafeţe vii.
Antiseptic substanţǎ antimicrobianǎ pentru aplicǎri pe
suprafeţe vii (tegumente, mucoase, plăgi).
Dezinfectant substanţǎ antimicrobianǎ pentru aplicǎri pe
suprafeţe inerte
Dezinfecţie distrugerea sau îndepărtarea formelor vegetative
ale microorganismelor, dar nu obligatoriu a sporilor
bacterieni, de pe suprafeţe inerte
Steril lipsit total de microorganisme viabile
Sterilizarea distrugerea sau îndepărtarea tuturor
microorganismelor, de pe o suprafaţă sau dintr-
un obiect, inclusiv a sporilor bacterieni
Prezervare prevenirea multiplicării unor microorganisme în
produse farmaceutice, alimentare.
 Conditie de risc de Exemple: Nivel de Metoda
apariţie a unei eficienta al decontami-
infecţii decontamina- nare
rii
Critice (risc înalt de - obiecte ce realizează contact direct cu mediul Înalt - Sterilizare
apariţie a unei infecţii) intern: ace, intrumentar chirurgical, materiale de obligatoriu
sutură, seringi, catetere venoase/arteriale, soluţii
injectabile și perfuzabile.

- medii de cultură, recipiente şi instrumentar de

laborator
Semicritice (risc - obiecte ce realizează contact direct cu mucoasa Înalt - ideal Sterilizare
mediu de apariţie a intactă: endoscop, laringoscop, cistoscop,
unei infecţii) aparatura pentru respirație asistată, termometre, Mediu Dezinfecţie
apăsătoare de limbă eficientă (de
nivel înalt)
- obiecte care au venit în contact cu sânge sau alte
produse biologice
Necritice (risc minim - obiecte care vin în contact cu tegumentul intact: Jos Dezinfecţie de
de apariţie a unei electrozi, stetoscop, termometru, manșeta nivel mediu
infecţii) tensiometrului sau redus,

- mainile personalului medical Antiseptizare

Decontami-
nare mecanică
Factori ce influenţează eficienţa decontaminării:

• Intensitatea şi timpul de acţiune al agentului decontaminant

• Mediul în care acţionează
• Concentraţia microorganismelor
• Rezistenţa microorganismelor

Sporii Virusuri Fungi

Micobacterii Bacterii G-
bacterieni nude

Virusuri
Bacterii G+
învelite
AGENŢI DE DECONTAMINARE

➢ Mecanici: spălare cu apă, săpun şi frecare;

➢ Fizici: căldura uscată/umedă; șocul rece; radiaţiile (neionizante/ionizante);
ultrasunetele; filtrarea;
➢ Chimici: substanţe antimicrobiene.
Decontaminarea mecanică – spălarea mâinilor
Decontaminarea prin metode fizice

A. CĂLDURA

I. CĂLDURA USCATĂ – realizează întotdeauna sterilizare

➢ Sterilizarea prin ardere în flacără
o Încălzirea la roşu
o Flambarea
o Incinerarea
➢ Sterilizarea prin aer cald (etuvă/ pupinel)
Etuva = cutie metalică cu pereţi dubli termoizolaţi, prevăzută cu rezistenţe electrice pentru
încălzirea aerului, un termostat ce permite menţinerea constantă a temperaturii la valoarea
programată şi un ventilator ce asigură uniformizarea temperaturii aerului în incintă

Principiu: căldura uscată omoară microorganismele printr-un proces de oxidare a

proteinelor.
Ce sterilizam la etuva?
Contraindicatii etuva:
o Parametri:
▪ temperatura = 180 ° C;
▪ timpul de sterilizare = t egalizare a temperaturii + t omorâre a microbilor.
≈ forma, volumul, = constant
densitatea materialelor
o Etape de lucru:
▪ pregătirea lotului pentru sterilizare
▪ aşezarea obiectelor ambalate şi a
martorilor pe rafturile etuvei
▪ conectarea la sursa de curent şi
programarea parametrilor sterilizării
▪ sterilizarea efectivă
▪ răcirea materialelor
▪ controlul martorilor
▪ etichetarea, sigilarea şi stocarea
materialelor
o Controlul de calitate:

▪ martori fizici

▪ martori chimici

▪ martori biologici: spori de Bacillus atrophaeus

▪ Martorii fizici şi chimici trebuie utilizaţi la fiecare ciclu al sterilizării, iar

martorii biologici trebuie utilizaţi zilnic.
II. CĂLDURA UMEDĂ – în funcție de temperatura utilizată, poate realiza
sterilizare sau dezinfecție.

➢ Sterilizarea cu vapori de apă sub presiune (autoclav)

Autoclavul = incintă cu ax vertical sau orizontal, cu pereţi metalici rezistenţi şi un sistem
de închidere ermetică, în care vaporii de apă se comprimă la presiunea necesară
sterilizării.

Principiu: căldura umedă omoară microorganismele prin coagularea

proteinelor; căldura umedă este mai nocivă decât cea uscată.
Ce sterilizam la autoclav?
 115ºC 0,5 atm
121ºC 1 atm
134ºC 2 atm

▪ timp de sterilizare = t + t omorâre a microbilor.

egalizare a temperaturii
≈ natura, forma, = constant
volumul materialelor
 o Etape de lucru:
▪ pregătirea lotului pentru sterilizare,
▪ verificarea nivelului apei din interiorul autoclavului,
▪ introducerea materialelor ambalate şi a martorilor,
▪ închiderea autoclavului, conectarea la sursa de curent și setarea parametrilor,
▪ evacuarea aerului din interiorul autoclavului va fi urmata de cresterea presiunii,
▪ sterilizarea propriu-zisă (timpul de sterilizare se măsoară din momentul atingerii
temperaturii și presiunii de sterilizare)
▪ deschiderea robinetului de evacuare a vaporilor va fi urmată de scăderea
presiunii,
▪ deschiderea aparatului (imediat ce presiunea a ajuns la 0)
▪ uscarea materialelor (în autoclav, cu capacul deschis – vaporii de apă vor
împiedica depunerea pulberilor),
▪ verificarea martorilor,
▪ etichetarea, sigilarea şi stocarea materialelor (24 h- materiale ambalate în cutii
metalice perforate sau în casolete cu colier; 2 luni - materiale ambalate în pungi
hârtie—plastic sudate).
 o Controlul de calitate:

▪ martori fizici

▪ martori chimici

▪ martori biologici

▪ martorii fizici şi chimici (benzi adezive) trebuie utilizaţi

la fiecare ciclu al sterilizării, iar testul Bowie-Dick și
martorii biologici trebuie utilizaţi zilnic.
 ➢ Tyndallizarea (sterilizarea fracţionată)

Principiu: în intervalul dintre expuneri, produsele sunt menţinute la

temperatura camerei, ceea ce permite germinarea sporilor, formele vegetative
care rezultă fiind distruse la al următoarele tratamente termice.

• Parametri: 30-60 min., 3-8 zile consecutiv, la 56-100ºC

Ce sterilizam prin tindalizare?
➢ Fierberea – este o metodă de dezinfecție

• omoară formele vegetative ale bacteriilor, aproape toate virusurile şi fungii în

cca. 10 minute, virusul hepatitei B în cca. 30 minute

• Parametri: 30 min., 100ºC

Ce dezinfectam prin fierbere?

➢ Pasteurizarea

– metodă de conservare a produselor alimentare lichide care folosește acţiunea

combinată a căldurii umede (60 oC - 135 oC) şi a frigului (4oC)
- Șocul termic distruge formele vegetative dar nu și sporii bacterieni.
B. FRIGUL

- Refrigerarea (0oC – 7oC) - efect bacteriostatic - modalitate de conservare a

culturilor microbiene, produse biologice, alimente, medicamente

- Congelarea - la -20 oC are efect –cid (formarea de cristale de gheață și

hiperconcentrare salină)
- rapidă la -80oC într-un mediu protector (bulion glicerinat) poate
asigura timp îndelungat menţinerea viabilă a microorganismelor.
- șocul rece – efect –cid.
C. RADIAŢIILE

Radiaţiile neionizante (UV)

 Afectează replicarea ADN-ului celular
 Slabă penetrabilitate – reducerea încărcăturii microbiene din aer și dezinfecția
suprafețelor plane
 Lămpi UV- săli de operaţie, boxe pentru lucru aseptic, suprafeţe de lucru în
laborator

Radiaţiile ionizante (razele X şi gamma)

 Importantă penetrabilitate – sterilizarea în condiţii
industriale a seringilor de unică folosinţă, mănuşilor
chirurgicale, materialelor de sutură, medicamente.
 Control sterilizare – spori de Bacillus pumilus
D. ULTRASUNETELE - efect – cid – dezinfecție
E. FILTRAREA

• este o metodă de sterilizare a aerului și a unor substanțe termolabile

• utilizează membrane din acetat de celuloză
• Filtrele HEPA (High Efficiency Particulate Air Filters) – folosite pentru
sterilizarea aerului în boxele de siguranţă antiepidemică, sălile de operaţie, în
saloanele pacienţilor cu boli cu transmitere aerogenă, pacienţi
imunocompromişi, arşi.
 • Agenţi chimici – pot realiza sterilizare, dezinfecție sau antiseptizare

Agenţi de denaturare a • acizi

stării coloidale a • alcali
proteinelor • alcooli

• peroxizi
Agenţi blocanţi ai • metale grele
grupărilor chimice libere • aldehide
ale enzimelor • oxid de etilen
• halogeni

Agenţi care lezează • fenoli

membranele celulare • detergenţi

Agenţi care alterează acizii • derivaţi de anilină

nucleici • acridină
 a. Oxidul de etilenă
➢ Utilizare: sterilizare - componente ale aparatelor de respiraţie asistată, obiecte
din plastic, valve cardiace, catetere, echipamente electronice

b. Aldehidele (formaldehida, glutaraldehida)

➢ Utilizare: dezinfecție, sterilizare (sporicid la concentrații mari)

c. Agenţii oxidanţi (peroxid de hidrogen, ozon, permanganat de

potasiu, acid peracetic)
➢ Utilizare: dezinfectant, antiseptic, sterilizarea echipamentului medical

d. Săruri ale unor metale grele

➢ Azotat de argint (1%) – antiseptic - unguent oftalmic pentru nou-născuţi
(Neisseria gonorrhoeae); creme pentru arsuri.
➢ Săruri de mercur – bacteriostatic
 e. Halogenii
➢ Utilizare: dezinfectanți, antiseptice – distrug formele bacteriene vegetative,
fungii, unii endospori bacterieni şi numeroase virusuri

• Clorul - este utilizat pentru tratarea apei potabile.

• Compuşii pe baza de clor (cloramina) – dezinfecția excretelor, instalații
sanitare.
• Iodul – soluție alcoolică, tinctură, iodofori - antiseptic
• Bromul - agent antimicrobian utilizat pentru dezinfecţia eficientă a
căzilor cu hidromasaj, deoarece se evaporă mai încet decât clorul la
temperaturi ridicate.
• Fluor (fluorura) - agent antibacterian utilizat în dezinfecţia apei de băut
şi ca antiseptic în pasta de dinţi.
 f. Fenolul şi derivatii fenolici (clorhexidina)
➢ Utilizare: dezinfectant – nu distrug virusurile și sporii

g. Alcoolii - soluţii de alcool: etanol 70%, propanol 60%,

izopropanol 70%
➢ Utilizare: antiseptic - bactericid (inclusiv micobacterii), fungicid, virulicid
(virusuri învelite); NU sunt eficienți împotriva endosporilor bacterieni
➢ ! Alcoolul pur nu este un agent antimicrobian eficient, deoarece denaturarea
proteinelor necesită prezența apei.

h. Agenţi tensioactivi (săpunurile şi detergenţii)

➢ Utilizare: antiseptice și dezinfectante
– distrug bacterii, fungi, virusuri învelite
Nu sunt eficiente împotriva virusurilor nude
sau a endosporilor bacterieni.
Reguli privind utilizarea corectă a antisepticelor şi a dezinfectantelor:

1. Soluţiile de lucru se prepară în momentul folosirii, în recipiente sterile.

2. În alegerea concentraţiilor se va ţine seama de condiţia curat/murdar a
obiectelor supuse acţiunii dezinfectantelor.
3. Pentru decontaminarea mâinilor, întotdeauna soluţia antiseptică se toarnă pe
mâini (introducerea mâinilor în soluţie conduce la inactivarea rapidă a
efectului antimicrobian).
4. Nu se vor supraîncărca recipientele cu soluții dezinfectante, pentru a evita
scurgerile contaminante la mobilizarea lor.
5. Obiecte care plutesc vor fi umplute şi imersate complet în soluție sau se va
folosi un recipient care are capac şi poate fi înclinat repetat.
6. Materiale cu conţinut proteic mare nu se introduc în soluții dezinfectante, ci
se colectează separat pentru autoclavare directă.
7. Nu se va dilua dezinfectantul prin scurgeri de lichide. Pentru supernatantul
din tuburile de centrifugă se foloseşte un container separat cu soluţie mai
concentrată şi prevăzut cu pâlnie pentru reţinerea aerosolilor contaminanţi.
8. Materialele nu se lăsa mai mult de 24 de ore în soluţia dezinfectantă.
9. Soluţia de lucru nu se refolosește pentru că se pot selecta şi înmulţi bacterii
de contaminare rezistente.
10.Soluţiile de lucru nefolosite 24 de ore se aruncă.
Concluzii

Intrebari?