ALIAJELE

Majoritatea metalelor pe care le folosim sunt aliaje, amestecuri in care cel putin o substanta
este un metal. Aceasta deoarece metalele pure au rareori proprietatile ideale pentru o anumita
sarcina , dar pot fi imbunatatite prin adaugarea altor metale.

Proprietatile fizice ale unui metal, precum rezistenta, duritatea, punctul de topire si
conductivitatea electrica, depind de structura sa cristalina. Aceasta se modifica atunci cand
metalul este amestecat cu o alta substanta. Aliajul rezultat are o structura diferita de a
componentelor sale, astfel incat si proprietatile sale sunt diferite.Unele aliaje contin nemetale,
precum carbonul, siliciul si fosforul, dar majoritatea aliajelor sunt facute in intregime din
metale. Otelul este un aliaj de fier si carbon, dar otelurile aliate au elemente de aliere
aditionale, precum nichelul, siliciul, manganul si cromul. Acestea modifica structura de baza a
otelului, astfel incat se pot aplica forme variate de tratare pentru a face otelul sa fie mai dur,
mai moale, mai elastic sau mai rezistent, in functie de necesitatile aplicatiei.

OTELURI ALIATE

O gama larga de oteluri aliate poate fi produsa prin utilizarea diferitelor combinati de elemente
de aliere si a formelor potrivite de tratare termica. Otelul cu mangan contine aproximativ
1%carbon si 11-14%mangan.este folosit la fabricarea componentelor care urmeaza sa fie
supuse la uzura intensa precum coltii benelor de excavatoare pentru terasamente.
46372yct43hvb2g

Forma obisnuita de otel inoxidabil, cunoscuta ca 18-8, consta din fier aliat cu 18%crom, 8%
nichel si 0.08%carbon.Alte forme de otel inoxidabil contin 12-30% crom, adesea cu cantitati mai
mici de alte metale, precum nichel, molibden si cupru,Aceste aliaje au multe utilizari in industrie
si pentru menaj.Ele sunt folosite pentru fabricarea rulmentilor cu bile, a utilajelor din uzinele
chimice, a palatelor de rubina, a chiuvetelor si a tacamurilor.

Printe aliajele pe baza de cupru se numara bronzul, alama si aliajele din cupru monovalent si
nichel. Bronzul – cel mai vechi aliaj fabricat – consta initial in aproximativ 75% cupru si 25%
staniu. In prezent denumirea de bronz se refera la o gama larga de aliaje pe baza de cupru, care
contin o varietate de metale si uneori putin staniu, sau deloc.
Printe cele mai importante bronzuri sunt bronzurile fosforoase, facute prin adaugarea de pana
la 0.5% fosfor la un bronz de cupru si staniu ce contine 85-90% cupru. Cu mai putin de 0.3%
fosfor, aliajul este elastic si nemagnetic. Un astfel de aliaj este folosit la fabricarea armaturilor
de contact pentru relee- intrerupatoare actionate de electromagneti.Armaturile de aliaj sunt
unite usor pentru a face contact.Ele nu se magnetizeaza, astfel se desprind la intreruperea
curentului electric.

Atunci cand continutul de fosfor este mai ridicat, aliajul devine mult mai dur deoarece in el se
formeaza un compus numit fosfura de cupru. Aceasta forma dura de bronz fosforos este des
fabricata la fabricarea lagarelor pentru masini si motoare. cv372y6443hvvb

BRONZURI DE PLUMB

Pentru fabricarea lagarelor care trebuie sa reziste la viteze si presiuni mari, este mai potrivit
bronzul fosforos de plumb. Acesta se obtine prin includerea a 3.5% plumb in bronzul fosforos.

Plumbul este folsit si pentru obtinerea bronzurilor de plumb cu staniu.Tipurile cu continut redus
de plumb, doar0.5% plumb, sunt folosite pentru folosirea garniturilor pentru conducte de aburi
si de apa si pentru lucrari ornamentale.Bronzurile cu staniu cu continut ridicat, pana
20%plumb,se folosesc pentru lagare de inalta performanta.

BRONZUL ROSU

Bronzul rosu este o forma debronz care contine zinc Bronzurile rosii traditionale contin
aproximativ 88%cupru, 8-10%staniu si 2-4%zinc. Bronzurile rosii cu nichel contin cu pana la 5%
nichel. Initial folosit la fabricarea tevilor de pusti, bronzul rosueste utilizat la componente
pentru constructii de masini, inclusiv rulmenti.

BRONZUL CU ALUMINIU
Bronzul cu aluminiu este un aliaj de cupru si aluminiu, adesea cu cantitati mici de metale,
precum nichel, fier sau mangan. Desi se numeste bronz, adesea nu contine deloc staniu.Bronzul
de aluminiu este la fel de rezistent ca si otelul moale si are o buna rezistenta la coroziune,
inclusiv la actiunea acizilor diluati. Este folosit la fabricarea elicelor navelor, a unor piese pentru
utilaje hidraulice grele si a utlajelor de tehnologie chimica, precum rezervoare si pompe
rezistente la acizi.

ALAMA

Alama este un aliaj de cupru si zinc, combinanate intr-o varietate larga de proportii. Ea este
adesea aliata cu alte metale, inclusiv staniu, plumb si aluminiu.

Alama de cartuse contine circa 70% cupru si 30% zinc.Este foarte ductila, dar are rezistenta
mica la intindere. Acest aliaj a fost initial dezvoltat pentru fabricarea tuburilor de cartuse si este
folosit si in prezent in acest scop.Alte articole fabricate in prezent din alama de cartuse sunt
valvele si garniturile pentru tevarie, precum si soclurile becurilor electrice.

Alama speciala, mai dura si mai rezistenta decat alama de cartuse, se obtine prin alierea
cuprului si zincului cu mangan, fier si staniu, plumb si aluminiu.Alama speciala este usor de
prelucrat sipotrivita pentru scopuri de turnatorie (elicele unor nave).

Multe alte tipuri de alama sunt facte pentru o gama larga de aplicatii, inclusiv pentru
componente pentru constructii de masini, roti dintate, ornamente, prize si dulii electrice.

Aplaca este strans inrudita cu alama. Ea este alcatuita din cupru aliat cu zinc si nichel.
Argentanul de fapt nu contine deloc argint, dar are aspect de argint.El este mai bine cunoscut
pentru utilizarea sa pentru tacamuri. De obicei este placat cu argint si este cunoscut sub numele
de argentan galvanizat, sau EPNS.

ALIAJE DE ALUMINIU
Producerea aliajelor de aluminiu este relativ recenta, majoritatea materialelor fiind introduse in
anii 1900. Aliajele de aluminiu care sunt potrivite pentru turnatorie contin pana la15% siliciu
,plus cantitati mai mici de metale precum cuprul,fierul nichelul sizincul. Printre articolele
turnate din asemenea aliaje usoare se numara blocurile de cilindri de motor si componentele
pentru motoare si fuzelaje de aeronave.

Aliajele de aluminiu potrivite pentru alte procese de modelare, precum forjarea,laminarea si

trefilarea, contin pana la 7% magneziu si circa 1% mangan.Aliajele foarte puternice de acest tip,
cu o utilizare larga in aviatie, se obtin cu circa 5% zinc si cantitati mai mici de cupru, magneziu si
mangan.

DURALUMINIU

Una dintre cele mai importante descoperiri in evolutia aliajelor de aluminiu a fost un efect
cunoscut sub numele de duritate prin imbatranire. Acesta a fost observat de metalurgul dr.
Alfred Wilm.In 1909, Wilm experimenta cu un aliaj de aluminiu ce continea 3.5% cupru si 0.5%
magneziu.El a incercat sa faca aliajul sa devina mai dur prin forme variate de tratare termica,
inclusiv incalzirea la aproximativ 500ºC si aruncarea ulterioara in apa pentru a se raci repede.

Efectul imediat al acestui tratament a fost redus, dar dupa cateva zile Wilm a descoperit ca
metalul devenise mult ai dur, desi nu fusese supus unui tratament ulterior. Motivele nu au fost
imediat intelese,dar aliajul care a devenit cunoscut sub numele de duraluminiu a fost curand
folosit curand la dirijabile si avioane. In prezent aceste aliaje sunt folosite si pentru navele
spatiale. Compozitia lor variaza dar in mod obisnuit aliajele constau dintr-o baza de aluminiu cu
3.5%-4.5% cupru, cate 0.4%-0.7%magneziu si mangan si pana la 0.7% siliciu.

STRUCTURI DE ALIAJE

Exista trei moduri in care pot sa se combine elementele intre ele ca sa poata forma un aliaj, dar
si elementele componente se pot combina in mai multe feluri.
In solutia solida substitutionala, elementele sunt efectiv dizolvateunele in altele. Reteaua
cristalina a unui element contine atomi ai celuilalt element in pozitii care in mod normal pot fi
ocupate de atomi ai primului element. Cu alte cuvinte, o parte din atomii unui element. Cel de-
al doilea mod de formare a unui aliaj este atunci elementele sunt dizolvate unele in altele intr-o
”solutie solida interstitiala”. In acest caz, atomii apartinand celui de-al doilea metal ocupa spatii
dintre atomii din reteaua cristalina a primului element. Cu alte cuvinte, atomii unui element
intra in interstitiile, sau spatiile, din structura celuilalt element. Cel de-al treilea mod in care se
alieaza elementele este prin formarea ”compusi intermetalici”.Doua metale se combina chimic
pentru a forma in compus cristalin cu o structura reticulara. Aceasta contine atomi ai ambelor
metale aranjati intr-un tiparregula La unele aliaje structura se schimba de la o forma la alta
dupa fabricare,determinand si schimbarea proprietatii metalului. O schimbare de acest fel
provoaca efectul cunoscut sub numele de duritate prin imbatranire la duraluminiu si alte cateva
aliaje.

Aliaje

Metalele, mai ales în tehnică, nu se folosesc în stare pură, ci sub formă

de amestecuri, numite aliaje.

Alierea metalelor se face cu scopul de a schimba unele proprietăţi fizice şi

chimice ale lor, pentru a obţine produse cu o anumită duritate, cu puncte de
topire mai scăzute, cu un aspect mai plăcut şi mai rezistente faţă de agenţii
chimici.

Elaborarea aliajelor

În industrie, elaborarea aliajelor se face prin topirea împreună a metalelor

componente sau prin prelucrarea directă a minereurilor.

Se pot obţine aliaje şi între metale şi nemetale, de exemplu fonta şi oţelul (aliaje

de fier cu carbon). Cu metalele mai pot da aliaje sulful, fosforul, siliciul etc.

Proprietăţile aliajelor

– Temperatura de topire a majorităţii aliajelor este mai scăzută decât temperatura

de topire a metalelor componente – aliajul compus din 35 părţi de staniu şi 65 părţi de
plumb se topeşte la 190° C, pe când staniul, cu punctul de topire cel mai scăzut dintre
cele două, se topeşte la 232° C.

– Densitatea aliajului este intermediară faţă de densităţile metalelor componente.

– Duritatea aliajului este mai mare decât a fiecărui metal luat separat – aliajul
wolframului cu carbonul, împreună cu mici cantităţi de cobalt şi alte metale, are
duritatea diamantului şi îl înlocuieşte pe acesta într-o serie de lucrări tehnice.

– Rezistenţa mecanică a metalelor creşte prin aliere.

– Rezistenţa la coroziune se măreşte – oţelul cu crom este foarte rezistent la

ruginire şi la acţiunea acizilor.

Exemple de aliaje

Alamă

Compoziţie: Zn, Cu.
Utilizări: ventile, piuliţe, inele, bucşe.

Bronz

Compoziţie: Cu, Sn.
Utilizări: lagăre, roţi dinţate, robinete, sârme, statui.
Duraluminiu

Compoziţie: Al, Cu, Mg, Mn.

Utilizări: avioane, maşini, biciclete.

Aliaj pentru lipit

Compoziţie: Sn, Pb.
Utilizări: lipirea pieselor metalice.

Oţeluri

Compoziţie: Fe, C (uneori Ni, Cr, W, V, Co, Mn, Si).

Utilizări: construcţiii metalice, cuţite pentru maşini aşchietoare, burghie.

Fontă

Compoziţie: Fe, C, Si, Mn (puţin P şi S).

Utilizări: radiatoare, calorifere, plite, ceaune.

ALIAJE -Aliaje feorase si neferoase referat

A)Aliajele feroase
1.FONTA

Fierul pur nu prezinta importanta practica.In schimb , aliajele fierului cu carbonul –fonta si
otelul- sunt materialele metalice cele mai utilizate in tehnica.

Fonta este aliajul fierului cu carbonul ,care contine intre 2,06% si 4,3% carbon ,iar otelul ,aliajul
fierului cu carbonul care contine sub 2,06% carbon. In afara de fier si carbon,atat fontele cat si
otelurile ,mai contin, in cantitati mici ,si alte elemente –siliciu ,mangan, sulf, fosfor(numite
elemente insotitoare)-care nu au putut fi complet indepartate in procesul de elaborare sau care
au fost introduse in mod voit ,pentru a le conferi anumite proprietati (elemente de aliere).
 Fonta se obtine prin topirea si reducerea minereurilor de fier in cuptoare speciale numite
furnale.Fontele obtinute in furnale se numesc fonte brute .Dupa compozitia chimica se
deosebesc in fonte brute obisnuite si fonte brute aliate.Ele pot fi folosite in:

~elaborarea otelului(fonte pentru afinare)

~turnarea pieselor (fonte pentru turnatorie)

Fonta prezinta urmatoarele caracterisrici generale:se toarna bine, se lucreaza prin

aschiere,dar nu se poate prelucra plastic(nu se poate lamina sau forja)si nu se poate suda.

Fontele turnate in piese mai sunt numite si fonte de a doua topire si se obtin din fonte
brute ,prin retopirea in cuptoare speciale (cubilouri)in scopul inlaturarii impuritatilor si a
obtinerii anumitor compozitii.Ele pot fi : fonte cenusii,fonte nodulare si fonte maleabile.

*fontele cenusii(simbol Fc,urmat de cifra care ii indica rezistenta minima de rupere la

tractiune,in daN/cm2) se toarna foarte bine si se prelucreaza prin aschiere,fiind ieftine.
**fontele nodulare (simbol Fgn-fonta cu grafit nodular)se obtin prin adaugarea de
magneziu in baia de fonta .Prezinta proprietati mecanice la fel de bune ca otelul si se toarna la
fel de bine ca fonta cenusie.
***fontele maleabile(simbol Fm)se obtin printr-un tratament termic special (de
maleabilizare)se poate prelucra bine prin aschiere ,are proprietati mecanice appropriate de ale
otelului.

2.OTELURI

Otelul se obtine din fonta si fier vechi (deseuri),prin topire si afinare( proces de oxidarea a
elementelor insotitoare si de eliminarea lor) in cuptoare speciale: Siemens-
Martin,convertizoare cu oxigen , cuptoare electrice, etc.
Otelul se toarna bine ,poate fi prelucrat prin deformare plastica –laminare (in profiluri
laminate,rotund patrat , cornier :table ,tevi sarme groase), tragere(in sarme subtiri ), forjare (in
piese)-poate fi prelucrat prin aschiere ;otelul cu continut mic de carbon poate fi sudat.

Proprietatile mecanice ale otelului sunt superioare celor ale fontei si ale majoritatii metalelor si
aliajelor utilizate in tehnica .Aceasta este cauza pentru care majoritatea fontei nu este
transformata in piese ,ci constituie materia prima din care se obtine otelul.

Dupa compozitia chimica se deosebesc:oteluri-carbon si oteluri aliate

a)Oteluri-carbon

Otelurile-carbon sunt otelurile care,in afara de fier,carbon si elemente

insotitoare(mangan ,siliciu ,sulf , fosfor),mai contine si alte elemente insotitoare (introduse in
mod voit).

In functie de destinatie ,se deosebesc:

~oteluri-carbon pentru constructii;

*oteluri-carbon obisnuite

*oteluri-carbon de calitate

~oteluri-carbon pentru scule;

Otelurile –carbon obisnuite pentru constructii(simbol OL 00..OL 70) sunt produse folosite
in mod curent fara tratament chimic,la constructii metalice(sarme,nituri, table , suruburi
,cuie ,otel beton,balamale,etc.) si in constructia de masini,putand fi livrate cu garantarea
caracteristicilor mecanice si cu garantarea compozitiei chimice.
 Otelurile –carbon de calitate pentru constructii (simbol OLC 10…OLC 60)sunt oteluri
elaborate mai ingrijit carora li se garanteaza atat caracteristicile chimice cat si compozitia
chimica.Se folosesc cu tratament termic sau termochimic in constructii de masini (pentru
piesele care lucreaza in conditii mecanice grele).

Otelurile-carbon pentru scule(simbol OSC 7…OSC 13)sunt oteluri carbon superioare carora li se
garanteaza caracteristicile mecanice , compozitia chimica si structura . Sunt destinate
executarii sculelor de lacatuserie ,de tamplarie , a ferastraelor, a daltilor etc. (adica a sculelor
care prelucreaza metalele mai putine dure ,lemnul si materialele plastice etc.).

b)Oteluri aliate
Otelurile aliate sunt oteluri care,pe langa fier,carbon si elementele insotitoare,contin si
elemente introduse in mod voit(crom ,nichel, wolfram) pentru a le conferi anumite
proprietati.Ele sunt destinate:

~constructiilor cu solicitari mecanice mari;

~sculelor si uneltelor care prelucreaza metale si aliaje dure;

~unor utilizari speciale (fabricarii :arcurilor ,rulmentilor , pieselor rezistente la temperaturi

inalte, la uzura, la coroziune, etc)

Dintre otelurile aliate cele mai importante sunt :

~otelurile cu crom(pana la 5%)care sunt inoxidabile si foarte rezistente la tractiune;

~otelurile cu nichel (pana la 36%Ni)care sunt foarte rezistente la coroziune , la tractiune ,au
coeficient de dilatatie foarte mic si rezistenta electrica foarte mare;
~otelurile cu wolfram(oteluri rapide )care sunt destinate executarii pieselor de aschiere rapida.

B)Metale si aliaje neferoase

Metalele si aliajele neferoase cele mai intrebuintate in tehnica sunt: aluminiul (Al), cuprul
Cu) ,nichelul(Ni) , zincul (Zn), staniul (Sn), plumbul (Pb) cromul(Cr), etc. Unele dintre
acestea au proprietati comparabile cu ale otelului ,iar in ceea ce priveste rezistenta la coroziune
sunt superioare.Minereurile neferoase gasindu-se ,in general in cantitati mai mici decat
minereurile neferoase ,metalele neferoase sunt decifitare si deci scumpe.Face exceptie
aluminiul ,care, prezentand proprietati deosebite si fiind foarte raspandit in scoarta
pamantului ,se produce in cantitati din ce in ce mai mari.

ALUMINIUL

Proprietati:

Aluminiul este un metal usor de culoare alb-albastruie, usor fuzibil(se topeste usor) ,bun
conducator de caldura (este intrecut doar de Ag si Cu) si electricitate (Este intrecut doar de Ag,
Au, Cu).

In aer, aluminiul este practic inoxidabil .Se acopera repede cu un strat subtire de oxid care-i da
luciu argintiu

si-l apara de oxidare mai adanca.Apa , benzina ,uleiurile, laptele,untul ,nu actioneaza asupra
aluminiului ,fiind optim pentru fabricarea vaselor de menaj .Are mare afinitate pentru
oxigen,adica se oxideaza usor la suprafata pe cale electrochimica ,formand un strat
protector.Prin procesul de eloxare se poate colora chimic , obtinandu-se un aspect foarte
placut.
Caracteristicile mecanice si in special rezistenta la rupere (15daN/mm2) sunt slabe.Aluminiul se
toarna bine si fiind maleabil si ductibil (depasit doar de Au si Ag) se poate usor lamina.Se poate
prelucra prin aschiere.

Aliajele aluminiuluis

Aluminiul se intrebuinteaza foarte mult sub forma de aliaje –aliaje de aluminiu pentru
turnatorie si aliaje de aluminiu laminabile.

Aliaje de aluminiu pentru turnatorie

~aliaje de aluminiu–siliciu(denumite siluminuri):sunt cele mai intrebuintate, prezentand

proprietati foarte bune de turnare si caracteristici mecanice satisfacatoare.Procentul de siliciu
in aliaj ajunge pana la 15%;

~aliaje aluminiu cupru :prezinta proprietati mecanice superioare ;

~aliaje aluminiu-magneziu:sunt aliajele cele mai usoare si mai rezistente ,se prelucreaza prin
aschiere si se lustruiesc foarte frumos.

Aliaje de aluminiu laminabile

Cel mai cunoscut aliaj din aceasta grupa este duraluminiul.Este un aliaj complex, continand
:aluminiu , cupru, magneziu ,siliciu si fier.Este foarte usor ,dur cu o rezistenta buna la
tractiune.Se intrebuinteaza mai mult sub forma de semifabricate : table ,bare, sarme, tevi.

CUPRU(ARAMA)

Proprietati:
 Cuprul este un metal greu de culoare rosiatica ,greu fuzibil, foarte bun conducator de
electricitate si caldura .

In aer uscat cuprul nu se oxideaza ,dar in aer umed se acopera cu un strat verzui de
cocleala(carbonat basic de cupru),care-l apara de oxidare in adancime.In contact cu acizii din
alimente (otetul)si cu grasimile ,cocleste.Cocleala este otravitoare ,de aceea vasele de cupru
destinate prepararii alimentelor se cositoresc.

Cuprul are rezistenta buna la tractiune : celelalte proprietati mecanice sunt insa reduse.

Cuprul este foarte maleabil si ductibil ,putandu-se prelucra usor la rece si la cald.

Aliajele cuprului

Cele mai importante aliaje ale cuprului sunt alamele , bronzurile si aliajele cupru-nichel-
zinc.

~Alamele –sunt aliaje ale cuprului cu zincul ,al caror continut in cupru este de maximum
55%.Aliajele care contin peste 80% cupru se numesc tombacuri.Zincul introdus are rolul de a
mari rezistenta ,plasticitatea si capabilitatea de turnare.Culoarea alamelor este cu atat mai
galbena cu cat contin mai mult zinc . Tombacul are culoarea roscata.Din el se fabrica alame
laminabile si alame de turnatorie.

~Bronzurile-sunt aliaje ale cuprului cu staniu(Cu+Sn),de cupru cu aluminiu(Cu+Al) sau de

cupru cu plumb(Cu+Pb)

*bronzurile cu staniu contin maximum 14% Sn ,sunt foarte rezistente la coroziune ,au
caracteristici mecanice bune si exceptionale calitati antifrictiune(coeficient de frecare
mic).Bronzurile cu staniu se simbolizeaza prin literele Bz(bronz) urmate de un numar care indica
continutul procentual de staniu ( Exemplu Bz 6).Din bronzurile cu staniu se fabrica bare,benzi ,
armaturi , lagare, obiecte de arta.
 **bronzurile cu aluminiu contin 5-10% Al ,iar restul cupru.Sunt bronzuri cu proprietati
mecanice si chimice foarte bune.Se simbolizeaza prin literele Bz(bronz),Al (aluminiu )cu un
numar (procentul de aluminiu).Din bronzurile cu aluminiu se fabrica bare ,profiluri ,benzi, lagare
, roti dintate , armaturi ,monede, conductoare electrice.

***bronzurile cu plumb sunt aliaje cupru-plumb cu 10-40 %Pb .Se folosesc numai pentru
turnare de lagare sau piese speciale .Exemplu de simbolizare :Bz Pb 25

****Aliaje cupru-nichel-zinc sunt foarte numeroase , constituentii principali putand intra

in diferite procente . Cel mai cunoscut este alpacaua care se intrebuinteaza pentru tacamuri
,instrumente de masura,instrumente chirurgicale,obiecte de arta etc.,avand aspect placut si
proprietati foarte bune de coroziune.