Prin istoria României se înțelege, în mod convențional, istoria regiunii geografice

românești precum și a popoarelor care au locuit-o și care, pe lângă diferențele

culturale specifice și transformările politice, au dotat-o cu o identitate
specifică, identitate care în timp a condus la recunoașterea României drept subiect
istoric de sine stătător. Într-o accepțiune mai restrânsă, prin istoria României se
înțelege doar istoria statului unitar, adică istoria statului modern România, a
Regatului României și a formelor de organizare intermediare, precum și a
evenimentelor care au dus la formarea sa ca stat național.