Sunteți pe pagina 1din 52

Proiect Organe de Maşini şi

Mecanisme

3. BREVIAR DE CALCUL

3.1 Schema cinematică

Simbolurile pentru schema cinematică a unui reductor sunt standardizate


(STAS 6848-87).
Exemplu: R1C1H-001-00 STAS 6848-87
Unde: R – reductor;
1 – reprezentarea numărului de trepte;
C – tipul angrenajului (angrenaj paralel cilindric);
1 – poziţia axelor;
H – plan orizontal;
0 – tipul lagărelor (rulmenţi);
01 – carcasă deasupra plăcii de sprijin;
00 – poziţia arborilor de intrare şi de ieşire.

ME – motor electric;
C1, C2 – cuplaje elastice de siguranţă;

Pagina 5
Proiect Organe de Maşini şi
Mecanisme
Tc – transmisie prin curele;
R – reductor;
1, 2 – roţi dinţate;
I, II – arbori;
ML – maşină de lucru.

iT  ic  i
ic – raportul de transmitere corespunzător transmisiei prin curele;
i – raportul de transmitere pentru reductor.
ic=1,5
i 6
i T   4 , conform STAS 6012-82.
1,5 1,5

3.2 Determinarea parametrilor dinamici şi cinematici

3.2.1 Estimarea randamentului pe trepte

Randamentul total al unei transmisii este dat de relaţia:


T  C   R
Unde: ηC – randamentul transmisiei prin curele;
ηC =0,965…0,975;
ηR – randamentul reductorului;
n
 R   j ;
j 1
ηj – randamentul de pe o treaptă;
j – numărul de trepte;
j=1,2,n;
 j  a  u  l ;
 j  0,98  0,99 ;
ηj = 0,9702.
Unde: ηa – randamentul angrenării;
ηu – randamentul ungerii angrenajului;
ηa· ηu= 0,98…0,955;
ηl – randamentul lagărelor;
ηl=0,955 – lagăre cu bile;
ηl=0,99 – lagăre pe role.

ηR= ηj=0,9702 ηT= ηC


ηR;
ηT=0,965·0,9702=0,936

Pagina 6
3.2.2 Stabilirea puterilor pe arbori

Cunoscând puterea la ieşire (PE) putem scrie, cunoscând de altfel şi


randamentul:
P
Pj 1  j ;
 j 1
PE = PII = 1,5[KW];
P 1,2
PI  II  [KW];
R 0,9702
PI = 1,237.
P PII 1,237 1,2
Pm  I     1,281[KW]
c c   R 0,965 0,936

3.2.3 Alegerea motorului

Se alege un motor electric asincron, a cărui putere nominală PN, trebuie să


fie mai mare decât puterea la arborele de intrare în reductor sau în cazul în care se
utilizează şi o transmisie prin curele, puterea nominală trebuie să respecte relaţia:
PN>Pm.
Pentru ca această condiţie să fie respectată, alegem motorul ASI 100L-28-4.
PN =2,2;
nN =1420;
Turaţia arborelui motorului nm, se determină conform relaţiei:
P
nS  nS2  4nN nS  n N   m
P 2
N

nm,1,2
1,92
1500  1500 2  4  14201500  1420  
2,2
nm,1,2 
2
1500  2250000 5680  80  1500  2250000 396236 ,8
nm,1,2  
0,872 2
2
1500  185376 ,2 1500 1361,529
nm,1,2  
2 2
nm=1430,764
Adoptăm această soluţie pentru că valoarea ei verifică următoarea condiţie:
nN <nm <nS
1420<1430,764<1500.
3.2.4 Alegerea rapoartelor de transmitere parţiale

Raportul total de transmitere este dat de relaţia:


iT  ic  i R
Unde: ic – raportul de transmitere pentru transmiterea prin curele;
iR – raportul de transmitere al angrenajului.

Simbolul “u” reprezintă raportul dintre numărul de dinţi.


Pentru reductori |i|=u.
iT=ic·i;
ic=1,5;
iT=6;
6
i  4 conform STAS 612-82.
1,5

3.2.5 Calculul turaţiilor şi vitezelor unghiulare pe arbori

Se va evalua relaţia:
nj
n  [tr/min];
ω
j 1
uj
nI
nII  [tr/min];
i
nm 1430,764
n I  [tr/min];
ic 1,5
nI=953,842[tr/min];
953,842
nII   238,46 [tr/min].
4

Vitezele relative , se calculează cu relaţia:


n j 1
j  [s ] ; j=1,2,n;
30
nm=1430,764;
ic=1,5;
nm 3,14 1430,764 1
   ; =430,354 [s ] ;
m  m
30 30
n1 3,14 953,842 –1
1   ; 1 =81,794 [s ];
30 30
n2 3,14 238,46 –1
2   ; 2 =7,948[s ];
30 30
3.2.6 Calculul momentelor de tensiune pe arbori

Momentul de tensiune necesar pentru fiecare arbore este dat de relaţia:


P KW 
T j  9,55  6  j , [Nmm];
10 n j  tr / min 
j=1,2,m;
' 6 Pm 6 1,92
Tm 9,55  10   9,55  10  ;
nm 1430,764
KW 
Tm'  13815,53 ;
tr / min
P 1,546
T1'  9,55  10 6  I  9,55  10 6  ;
nI 953,842
KW 
T1'  15478,454 ;
tr / min
P 1,5
T2'  9,55  10 6  II  9,55  10 6  ;
nII 238,46
KW 
T2'  60072,968 ;
tr / min
Ţinând seama de coeficientul de suprasarcină (dat iniţial) momentul de
tensiune devine:
T j  K  Tj ' ;
S
120
KS   1,2;
100
Tm  1,2  m  1,2  12815,53;
'
T
Tm=15378,636[Nmm];
T1  1,2  T1  1,2  15478,454;
'

T1=18574,144[Nmm];
T2  1,2  T2  1,2  60072,968;
'

T2=72087,561[Nmm];

3.3 Proiectarea transmisiei prin curele

Transmisiile prin curele sunt transmisii prin frecare la care energia se


transmite de la un arbore la celălalt (ceilalţi) prin frecarea dintre elementul flexibil
şi fără sfârşit, tensionat, numit curea şi roţile de curea montate pe arborii peste care
cureaua se înfăşoară.
/2

/2


2 1
Dp2

Dp1

y x
A

Performanţele ce se pot realiza la transmisiile prin curele sunt în funcţie de


tipul de curea utilizată.

Calculul transmisiei prin curele trapezoidale înguste


Se alege din STAS 7192/2-65 o curea trapezoidală îngustă şi se efectuează
pe baza metodei din STAS 1163-71.
Se cunosc:
 puterea de calcul la arborele conducător PC =PmKS., unde KS este coeficientul
de suprasarcină maxim (dat prin tema de proiectare);
 turaţia roţii de curea conducătoare n1 (n1=nm);
 turaţia roţii de curea conduse n2 (n2=nI).
Trebuie determinat raportul de transmitere (ic).
n
ic  1 pentru transmisii demultiplicatoare
n2
n1c=nm=1430,764 [rot/min]; n2c=nI
=953,842 [rot/min];
Pc=PmKS=1,6021,2=1,92 [KW];
Trebuie calculat raportul de transmitere:
n 1436 ,461
ic  1c   1,5
n2c 957,64
Vom alege un diametru preliminar (potrivit) în limitele STAS 1162-84
având în vedere totodată să nu depăşim o viteză circumferenţială de 30 m/s pentru
curele clasice şi 40 m/s pentru curele înguste.
Dp1=(2,5…3)dam+2m
dam – diametrul arborelui de ieşire din motor;
Dp1=2,528+29=88 SPZ – DP1=63…180
Diametrul primitiv al roţii mici Dp1 este: 90 [mm].
Diametrul primitiv al roţii mari Dp2 este:
Dp2=icDp1;
Dp2=1,590=135 [mm].

Determinarea iniţială a distanţei dintre axe se notează cu A[mm].


0,7(Dp1+Dp2) A 2(90+135);
0,7(90+135) A 2225;
0,7225 A 450;
157 A 440
A=200 [mm].

Determinarea distanţei definitive dintre axe


L p     D    D 
o 1 p1 2 p2
A 360

2 sin 1
2
o
unde: 1=180 -;
o
2=180 +;
D p 2 D p1
= 2 arcsin ;
2A
135 90 o
  2  arcsin  12,861 ;
2  200
o o o o
1=180 - =180 -12,861 =167,139 ;
o
1=167,139  c=0,96;
o o o o
2=180 + =180 +12,861 =192,861 .

Lungimea primitivă a curelei, Lp [mm]


o
 pentru 1110

Lp  2  A    
 D p 2  D P1
2

4A
D pm
Dpm – diametrul primitiv mediu al roţilor de curea.
D p1  D p 2 90  135
Dpm=   112,5 [mm];
2 2
Lp  2  200    112,5
135 2 90

 ;
4  200
2
45
L  400  3,14  112,5 
p ;
800
L p  400  353,25  2,53;
L p  755,78
Lp standardizat este 800 (cL=0,86).

800  167 ,139 90 192,861 800 0 ,00815042 ,151 26036 ,
135  235 
A 360 
167 , 1,98
2 sin
139
2
800 328 ,629
A  238,066 [mm].
1,98
Lungimea nominală este lungimea fibrei neutre sub tensiune normalizată.
Această lungime este aleasă de obicei în dimensiunile liniare nominale ale seriei
R20 (STAS 1163-71).

Remarci:
O curea este desenată prin lungimea sa primitivă în milimetrii şi scrierile ce
caracterizează secţiunea sa transversală şi în plus trebuie indicat numărul normei.
De exemplu: curea trapezoidală 1000 – SPZ R115 – 30.

Viteza circumferenţială (periferică) V[m/s]

D  D n
n p1 1 p2 2
V  ;
60  1000 60  1000
V40 m/s, pentru curele trapezoidale înguste
3,14 90 1430 ,764 3,14 135 953,842
V 
60  1000 60  1000
V=6,738 6,73840 m/s.

Puterea nominală transmisă pe fiecare curea P0 [KW]

Pentru curelele trapezoidale înguste clasice vom alege P0 conform STAS


1163-71 şi pentru curelele trapezoidale înguste vom alege P0 conform tabelelor
2.2, 2.3, 2.4.

i=1,5;
n1=1430,764;

1200…………………….1450
P0
1,88……………………...2,20

1450-1200…………2,20-1,88
P0
1430,764-1200…………….x
250………………………0,32
P0
230,764………………….…x
0,32 230,764 73,844
x=  ;
250 250
x=0,295
P0=1,88+0,295=2,175

a) Calcularea numărului de curele, z0, preliminar


c f Pc
z0  ;
c L  c   P0
cf – coeficientul de funcţionare (se adoptă din STAS 1163-71);
cf =1;
cL – coeficientul de lungime (se alege în funcţie de tipul şi de lungimea
curelei);
c – coeficientul de înfăşurare;
cL=0,86;
c=0,96;
1 1,92 1,92
z0   ;
0,86  0,96  1,795
2,175
z0  1,069
b) Calculul numărului de curele final
z
z 0
cz
unde cz este un coeficientul numărului de curele
Se recomandă ca z8
1,069
z  1,125
0,95
Numărul final de curele este 2.

Calculul frecvenţei încovoielilor curelei f [Hz]

V
f  10 3 Hz ;
Lp
Se recomandă ca f80 [Hz]
6 ,738
f  10 3  [Hz]
8,422
800
f=8,422 Hz80Hz
Calculul forţei periferice transmise F [N]

PC
3
F  10 [N]
V
3 1,92
F  10  284,951 [N]
6 ,738

Calculul forţei de întindere a curbei Sa [N]

Sa=(1,5…2)F;
Sa=1,5·284,951;
Sa=427,426[N].

Cotele de modificare a distanţei dintre axele x,y [mm]

x 0,03·Lp;
x 0,03·800;
x 24[mm];
y 0,015·Lp;
y 0,015·800;
y 12[mm].

3.4 Proiectarea angrenajului

3.4.1 Alegerea materialului şi stabilirea caracteristicilor


mecanice

Se aleg materialele astfel încât materialul ales pentru roata 1 (pinion) să fie
mai dur decât cel ales pentru roata 2 (condusă):
HB1=HB2+250 [MPa]
Deoarece puterea este mai mică se alege pentru pinion un oţel OLC 60 cu
duritate (HB1=2100 MPa). Pentru roata condusă alegem tot un oţel OLC 45 cu
duritate mai mică (HB2=1850 MPa).

Caracteristici mecanice minime ale oţelurilor utilizate în construcţia angrenajelor


MARCA r 02 S -1 -1t -1 a at τa
OŢELULUI [M·Pa] [M·Pa] [%] [M·Pa] [M·Pa] [M·Pa] [M·Pa] [M·Pa] [M·Pa]
OLC 45 620…660 360…400 18…17 270…350 200…220 160…170 430 360 220
OLC 60 710…750 410…460 14…13 300…360 230…260 190…200 500 420 230
3.4.2 Dimensionarea şi stabilirea parametrilor de definire a
angrenajului

Relaţiile de calcul pentru a defini o încărcare constantă sunt conform STAS


1268-84.

 Ciclograma de încărcare
Date iniţiale:
P1 j=1,237;
P2 j=1,2;
P1
T1 j  9,55  10 6  unde nI j=957,64;
j

nIj
T1 j=12335,89;

P2 j
T2 j= 9,55   unde nII j=383,056;
6 nIIj
10
T2 j=29917,29.

 Ciclograma de încărcare constantă

T1
T1

NHE1

N1

6 P1
T1H=T = 9,55  10 ;
n1
T1H=T1F=T1=18574,144[Nmm]
N1=NHE1=NFE1;
N1=60 ·Dh1·n1;
n1 -turaţia arborelui de intrare în reductor (n1=nI)
Dh1=Dh=10000 h
N1=574584000.
Date iniţiale:
a) Caracteristicile ciclogramei de încărcare
P1=1,546 [KW];
n1=953,842 [rot/min];
Dh=10000 [ore].
b) Raportul de transmitere
i=4
c) Condiţiile cerute de funcţionare:
- tipul maşinii motoare: ASI-100L-28-4;
- tipul maşinii de lucru: instalaţii din industria alimentară.

Date adoptate:
a) Tipul angrenajului: angrenaj cilindric evolventic exterior
Schema cinematică: conform figurii 1.
b) Tipul de dantură – dantură înclinată
c) Materialele: roata condusă OLC 60 HB1=2100 MPa
pinion OLC 45 HB2=1850 MPa
d) Precizia de execuţie a angrenajului: 6 (clasa 6)
p=m
 m  m
*
Profil conjugat
hoa  ho  m 2 2

*
ho  ho  m
0

Linie de referinţă *
c o  co*  m
* o 
hof  of 
m

f) Elemente geometrice
o
Unghiul de înclinare al danturii =11 .

 Distanţa minimă necesară între axe


1
  3
 
 T1H  K A  KV  K H  K H  z H  z E  z   
2

amin  u  1 2  [mm];


 2   u H li mb 
  z  z L  z R  zV  zW  z  
2
a
  S HP 
N X

 
u=i=4;

T1H=KS ·T1 ;
T1H=18574,144;
KA=KAH ·KA1;
KAN=1; KA1=1,2; KA=1;
1
  3
 2 
amin  4  1
18574 ,144  1,2  1,15  1,5   2 ,5  189 ,8  0
 ,95 
[mm];
  0 ,15 2100
2 
 2  0,3  4
250  0,9 

2

 1,15  
 1
 1

 38448 ,478 199154 ,458  7812657693,747 3


amin  35    5 [mm];
  1,944  241379,962  
  469242,646 
1/3
amin=5·(16649,504) [mm];
amin=5·25,534=127,62 [mm];
amin standardizat este 125.
aw=125.

 Determinarea diametrelor de divizare preliminare d1pr, d2pr [mm]


2 aw
d 1 pr  ;
u1
d2pr=u·d1pr;
2 125 250
d 1 pr   ;
5 5
d1pr=50 [mm];
d2pr=400 [mm].

 Viteza tangenţială preliminară Vt1pr [m/s]


d n
Vt 1 pr  1 pr 1 ;
60  1000
3,14 50 1430 ,764
Vt 1   3,743 [m/s];
pr
60000
Vt1pr=3,743[m/s].

 Modulul normal minim necesar şi modulul normal standardizat mn min, mn [mm]


T u 1 K A KV K FK F YFa  YSa  Y Y
mn min  1F2  ;
aw    0 li m
 N  Y   Y X
YR
Y
S FP
unde:
T1F – momentul de torsiune la oboseală de încovoiere la care se reduc
celelalte trepte de moment [N·mm];
u – raportul numerelor de dinţi;
KA – factor de utilizare;
KV –
factor
dinam
ic;
KFβ –
factor
ul
reparti
ţiei
sarcin
ii pe
lăţime
a
dantur
ii
pentru
solicit
area
la
î
n
c
o
v
o
i
e
r
e
;
K
F

β

K
H

β
KFβ=1,15
KF – factorul repartiţiei sarcinii între dinţi pentru solicitarea la încovoiere;
Y – factorul gradului de acoperire pentru solicitarea la încovoiere;
KFY1
YFa – factorul de formă al dintelui pentru solicitarea de încovoiere;
Se adoptă iniţial YFa=2,5.
YSa – factorul concentratorului de tensiune de la piciorul dintelui;
Se adoptă valoarea medie YSa=2.
Y – factorul înclinării dintelui pentru solicitarea de încovoiere;
o
Y=0,8 la danturile pentru solicitarea de încovoiere (=11 )
îmbunătăţit
0 lim – rezistenţa la oboseală la piciorul dintelui [MPa];
SFP – factorul de siguranţă minim admisibil la solocitarea de încovoiere. În
mod normal SFP=1,25;
YN – factorul durabilităţii la încovoiere (YN=1);
Y – factorul de reazeme (Y=1,1);
YR – factorul rugozităţii racordării dintelui YR=0,95);
YX – factorul de dimensiune (YX=1).
18574,144  4  1 1,2  1,15  1,15  1  2,5  2  0,8
mn min   ;
2
125  0,3 320 0 ,05 1850 100  1  1,1  0,95  1
1,25
18574,144  6 ,
mn min    19,812  0,014  0,277 ;
5 348
4687 , 428,45
5
mn min=0,277;
mn1.

 Determinarea numerelor de dinţi


z1  w mn 
2a c os 
mn  u  1
Condiţii:
u u
a) u  i  100  3%
ui
unde: ui – raportul de angrenare iniţial;
z
u 2 .
z1
b) z1 şi z2 fără divizori comuni
c) z110 dinţi
2  125  1  0,981
z1  ; z1 29,037;
1  4 
1
z1=25 dinţi pentru că HB3500;
z2=uz1;
z2=425;
z2=100.

 Recalcularea modulului normal


2 aw cos  2 125 0 ,981 250 0 , 245
m 
981  
n z1  u  1  2  cos 25  5  2   ;
25  5  1,963 126 ,96
 0,981
mn=1,929;
Vom alege o valoare pentru mn conform STAS 822-82.
mn=2.
z  z m 2,5  198
63 2,25
a 1 2 n
  ;
2 cos 2 1,962
 0,981
a=100,917.

 Determinarea deplasărilor de profil însumate xns


z  z2
xns=xn1+xn2= 1 inv  tw  inv  t  ;
2tg n
o
n – unghiul de presiune de referinţă normal (n=20 );
tw – unghiul de angrenare frontal (unghiul de presiune frontal pe cilindrii de
rostogolire)
 a 
 tw  arccos  cos t  ;
 aw 
t – unghiul de presiune de referinţă frontal
 tg n 
 t  arctg ;
 cos 
0,363
t  arctg  arctg0,370  20,306 ;
0,981
o
1 ………………60’
o
0,306 ………….x’
x’=600,306; x’=18,36;
o
t=20 18’;
o
inv20 18’=0,015609;
a 
tw= arcco cos t ;
 aw 
tw=arccos(0,939787)=19,98; i 5’=0,014827;
o
1 ……………60’ n 113  28
o n
v x =
0,98 ……….y’
y’=600,98=58,8; 1 0,014827  0,015609 
o
tw=19 58’; 9
o 
2tg 20 o

141
 0,000782  ;
2
0,363
xns= -0,151471;
xn1=0,19;
xn2=-0,34.

3.4.3 Calculul geometric al angrenajelor paralele cilindrice


exterioare cu danturi înclinate în evolventă

Date iniţiale:
 numărul de dinţi: la pinion (z1=28), la roată (z2=118);
 modulul normal: mn=2,25;
o
 unghiul de înclinare de divizare: =11 ;
 unghiul de presiune de referinţă normal: n=20o;
 coeficientul normal al capului de referinţă: ha*  1;
 coeficientul normal al jocului de referinţă la capul dintelui: c*n  0,25 .

 Calculul elementelor geometrice de bază privind angrenarea


 coeficientul frontal al deplasărilor de profil însumate
z z 2 28 113
xts  1 invt  inv t   0,014827  0.015609 ;
2tg t 2  0,387
xts= -0,1486;
 diametrul normal al deplasărilor de profil
- la pinion: xn1=0,04;
- la roată: xn2= -0,36;
 coeficientul frontal al deplasărilor de profil
- la pinion: xt1=xn1cos;
xt1=0,190,981;
xt1= 0,1865;
- la roată: xt2= xn2cos;
xt2= -0,340,981;
xt2= -0,3375;

 Calculul elementelor geometrice generale ale roţilor angrenajelor


 modulul frontal
mn 1,75
mt   ;
cos  0,981
mt=1,782;
 diametrul de divizare
- al pinionului
z m 28 1,75
d1= 1 n 
cos 
;
0,981
d1=49,917;
- al roţii
z mn 113 1,75
d 2= 2 
cos 
;
0,981
d2=201,451;
 diametrul de rostogolire
- al pinionului
2a  2  125  28
z w 1
dw1=  ;
z1  z 2 28  113
dw1=49,645;
- al roţii
2a  2  125  113
z w 2
dw2=  ;
z1  z 2 28  113
dw2=200,354;
 diametrul de picior
- al pinionului
df1=d1 –2mn( h*an  c*n  xn1 );
df1=49,917-21,75(1+0,25-0,19);
df1=46,207;
- al roţii
df2=d2 –2mn( h*an  c*n  xn2 );
df2=201,451-21,75(1+0,25+0,34);
df2=195,886;
 înălţimea dintelui de referinţă
h=(2 h*an  c*n )mn ;
h=(21+0,25)1,75;
h=3,9375;
 diametrul de cap de referinţă
- al pinionului
*
da1=d1+2mn( han  x ) ;
da1=49,917+21,75(1+0,19);
da1=54,082;
- al roţii
*
da2=d2+2mn( han  xn2 ) ;
da2=201,451+21,75(1-0,34);
da2=203,761;
 unghiul elicei de bază
 b  arcsin sin   cos  n ;
 b  arcsin 0,1793 ;
 b  10,329 ;
 unghiul de presiune frontal la capul dintelui
 z m cos  
 ta  arccos 1 ;
 t t

ta=54,082; d a1 
 diametrul de bază
- al pinionului
z
d b1  d 1  cos  t  z1  mt  cos  t  1 cos  t ;
mn
cos 
db1=46,816;
- al roţii
z
d b 2  d 2  cos  t  z 2  mt  cos  t  2 cos  t ;
mn
cos 
db2=191,105;
 pasul normal
pn=mn;
pn=3,141,75;
pn=5,495;
 pasul frontal
mn
pt     ;
cos 
mt
pt=5,598;
 raportul de acoperire
- frontal
2 2
d d  d2 d 2  sin 
2
a1 b1 a2 b2 a w tw
  ;
2    mn  cos  t
2
54,082  46 ,816
2
203,761 
2
 2  125  0,3417
  ;
 191,105
2

2    1,75  0,9378
12 ,329
  ;
10,307
=1,196;
  1;
- axial
b sin  
  ; a

 b=
 aw =0,3100=30;
37 ,5 0.1908
  ;
  1.75
=1,301;
  1;
- frontal
       =1,196+1,301;
   2,497;
 jocul la capul dinţilor
- la pinion
c1  aw  0,5d f 2  d a1   * mn =0,016;
co
- la roată
c2  aw  0,5d f 1  d a 2   *co mn =0,016;

3.4.4 Calculul la oboseală al angrenajului


A. Calculul la oboseală de contact a flancurilor dinţilor

Calculul la oboseală de contact a flancurilor dinţilor constă în validarea


expresiei:

SH 12   H li m12   S HP12 
H
unde: SH  factor de siguranţă la solicitarea de contact a flancului dintelui;
H lim  tensiunea limită de contact la oboseală a flancurilor dinţilor
SHP  factor admisibil de siguranţă pentru solicitarea de contact a flancului
dintelui (SHP=1,15);
H  tensiunea efectivă de contact a flancurilor dinţilor
FtH  K A   K H  K H u  1
H Z ZE  Z  
Z KV
H 
bw  d1 u
unde: FtH – forţa tangenţială pentru calculul solicitării de contact;
bw – lăţimea de lucru a angrenajului;
d1 – diametrul de divizare al roţii conducătoare;
u – raportul de angrenare.
Pentru NHENHB: H lim=H lim bZL  ZV  ZR  ZW  ZX
unde: NHE – numărul echivalent de cicluri de funcţionare la reducerea unei
încărcări variabile la una constantă la solicitarea de contact;
NHE=60Dhn1 =60100001430,764;
NHE=858458400;
NHB – numărul de cicluri de bază la solicitarea de contact a flancurilor;
9 7 9
NHB=10 pentru 10 ≤NHE≤10 (oţel îmbunătăţit)
7 8 9
10 ≤8,510 ≤10

H lim=H lim bZL  ZV  ZR  ZW  ZX;


H lim=565110,911;
H lim=508,5 [MPa];
FtH=FtF=Ft=max(FtH ef, FtF ef) [N];
FtH ef=FtHKAKVKHKH [N];
T1H=T1F=T1=18574,144 [Nmm];
T2H=T2F=T2=72087,561 [Nmm];
2  T1 H 2 18574 ,077
Ft1H=  ;
d w1 49,645
Ft1H=748,278;
2  T2 H 2  72087 ,561
Ft2H=  ;
d w2 200,354
Ft2H=719,601;
2 T
Ft1F= ;1F
d w1
Ft1F=748,278;
2 T2 F
Ft2F= ;
d w2
Ft2F=719,601;
T1H, T1F – cuple de torsiune;
FtH  K A   K H  K H u  1
K
H Z ZE  Z  V  ;
bw  d 1 u
H Z
 H  2,5  189,8  0,88  0,984 ;
 H  441,759 ;
 H lim 508,5
SH= [MPa];
 441,759

H
SH=1,151 [MPa];

B. Calculul la oboseală de încovoiere a flancurilor dinţilor

Calculul la oboseală de încovoiere a flancurilor dinţilor constă în validarea


expresiei:
F li m12
 S FP12 
SF 12   
F 1( 2 )
unde: F lim  tensiunea limită la oboseala prin încovoiere;
SFP  factor admisibil de siguranţă pentru solicitarea de încovoiere la
piciorul dintelui (SFP=1,25);
F  tensiunea la oboseală prin încovoiere la piciorul dintelui.
FtF K A KV K FK
 YFa YSa  Y  Y
F
F 
b  mn
unde: FtF – forţa tangenţială pentru calculul solicitării de încovoiere;
FtF=748,278;
KA, KV, KF, KF, YFa, YSa, Y, Y – factori de calcul.
748 ,278 1,2 1,15 1
   2,5 2  1 0,8 ;
1 
F
40  1,75
F=59,007;
 F li m 535,526
S F= ;
 59,007

F
SF=9,076.

3.4.5 Calculul forţelor din angrenaj

Pentru calculul forţelor dintr-un angrenaj cilindric cu dantură înclinată se


consideră ca punct de aplicaţie al forţei de interacţiune polul angrenării.
a) Forţe tangenţiale
Ft1=max(Ft1Hef, Ft1Fef) [N];
FtHef - forţa tangenţială reală pentru calculul angrenajelor la solicitarea de
contact;
Ft1Hef =Ft1HKAKVKHKH [N];
Ft1Fef - forţa tangenţială reală pentru calculul angrenajelor la solicitarea de
încovoiere;
Ft1Fef =Ft1FKAKVKFKF [N];
Ft1Hef =748,2781,21,151,51;
Ft1Hef =1548,935 [N];
Ft1Fef =748,2781,21,1511;
Ft1Fef =1032,624 [N];
Ft1=max(1548,935; 1032,624);
Ft1=1548,935 [N];
b) Forţe radiale
Pentru dantură radial înclinată:
Fr1(2)=Ft1(2)tgtw;
o
tw=19,984 ;
Fr1=Ft1tgtw;
Fr1=1548,935tg19,984;
Fr1=563,276 [N];
Ft2=max(Ft2Hef, Ft2Fef) [N];
Ft2Hef =Ft2HKAKVKHKH [N];
Ft2Hef =719,6011,21,151,51;
Ft2Hef =1489,574 [N];
Ft2Fef =Ft2FKAKVKFKF [N];
Ft2Fef =719,6011,21,1511;
Ft2Fef =993,049 [N];
Ft2=max(1489,574; 993,049);
Ft2=1489,574 [N];
Fr2=Ft2tgtw;
Fr2=1489,574tg19,984;
Fr2=541,689 [N];
c) Forţe axiale
Fa1(2)=Ft1(2)tgw;
w=;
Fa1=Ft1tgw;
Fa1=301,082[N];
Fa2=Ft2tgw;
Fa1=289,543[N];

3.5 Proiectarea arborilor

3.5.1 Stabilirea ipotezei de calcul şi a schemei de solicitare

Arborele se asimilează cu o grindă rezemată simplu reprezentată încărcată cu


sarcini concentrate. Funcţie de punctele de aplicare a reacţiunilor din reazeme sau
poziţia dependentă din tipul lagărului:
 la rulmenţi radiali, reazemul se consideră situat la 0,5;
 la rulmenţi radiali axiali, reazemul se dispune la piciorul normalei
convenţionale de contact n-n cu axa geometrică a arborilor.

II

Fa1
Ft1
1 2
Fr1 Fr2

Ft2
1
Fa2


Sa
Arborele I Arborele II
Fa2
N N Fr2
Fr1
Fa1
V V Ft2

Ft1

3.5.2 Alegerea materialului

Materialul utilizat în construcţia arborilor se face ţinând seama de


caracteristicile intensităţii solicitării la tratamentele termice sau termochimice
compatibile, condiţiile de funcţionare a lagărelor, tehnologia de fabricaţie
prevăzută, restricţiile cu privire la masă şi gabarit preţul de cost, toate acestea
corelate cu parametrii mecanici şi geometrici ai piesei celei mai importante
încorporate în ansamblul arborelui. Din considerente economice şi datorită faptului
că în cazul de faţă arborii nu au nevoie de caracteristici de rezistenţă particulare se
optează pentru un oţel tratat: OL 60 pentru arborele I şi II conform STAS 500-80.

r 02 -1 -1 0 0


Marca oţelului
[MPa] [MPa] [MPa] [MPa] [MPa] [MPa]
OL 60 600…700 300…310 280 160 360 190

3.5.3 Predimensionarea din condiţia de rezistenţă

Determinarea preliminară a diametrului arborelui se face pe baza unui calcul


convenţional–simplificat, considerând numai solicitările de torsiune.
Se determină pentru arborele I diametrul preliminar conform relaţiei:
16  Tc 1
d p1  3
   at
unde: Tc1 – moment de torsiune de calcul pentru arborele I;
Tc1=T1 [rot/min];
at – rezistenţa admisibilă la torsiune; se alege în funcţie de materialul utilizat
la construcţia arborelui, pentru OL 60 at=[12…15 MPa];
at=13 [MPa];
16 18574 ,144
d p1  3 ;
  13
dp1=19,378 [mm].
Se determină pentru arborele II diametrul preliminar conform relaţiei:
16  Tc 2
d p2 
3    at
unde: Tc2 – moment de torsiune de calcul pentru arborele II;
Tc2=T2 [rot/min];
16  72087 ,561
d p2  ;
3   13
dp2=30,453 [mm].
Diametrele preliminare sunt diametre de fus care se corelează cu diametrele
interioare ale rulmenţilor utilizaţi.
Se aleg conform STAS 7416/2–80 şi STAS 6603–75 pentru puterea de ieşire
PE<5 [KW] rulmenţi radiali axiali cu bile pe un rând.
dp1=20 [mm];
dp2=30 [mm].

3.5.4 Proiectarea preliminară a formei arborilor

l1 – lăţimea butucului roţii de curea(Bc)


Lăţimea butucului roţii de curea se calculează conform STAS 5982-81 după
relaţia:
Bc=(z-1)e+2f
unde: z – numărul de canale (corespunzător numărului de curele);
e – distanţa dintre axele secţiunii a două canale vecine.
Pentru secţiunea canalului e=12 [mm].
f=8 [mm];
Bc=(2-1)12+28;
Bc=28 [mm];
l1=Bc=28 [mm].
l2 – lăţimea butucului (l2=30 [mm]);
l3 – lăţimea rulmentului (l3=16 [mm]);
l4 – distanţa de la rulment la marginea internă a carcasei (l4=10 [mm]);
l5 – distanţa de la roata dinţată la carcasă (l5=13 [mm]);
l6 – distanţa între centrele axelor;
l6=l3+2l4+2l5+b;
b=aw;
b=40;
l6=16+210+213+40;
l6=102 [mm];
l7 – distanţa de la extremele roţii de curea până la capătul lagărului (l7=17 [mm]);
j – jocul axial pentru montajul rulmentului (j=1);
l8 – distanţa dintre centrul lagărului şi mijlocul roţii de curea;
l l
l8= 1  l7  l 2  j  3 ;
2 2
28
l8 =  17  30  1  8 ;
2
l8=70 [mm];

3.5.5 Schemele de încărcare a arborilor în plan orizontal cu


trasarea diagramelor de efort

Pentru arborele I:

SaH=Sacos [N];
2
Sa – forţa de întindere a curelei;
Sa=427,426 [N];
SaH=424,763 [N];
d
rw1  w1 ;
2
rw1=24,8225 [mm];
Ft1=1548,935 [N];
Fr1=563,935 [N];
Fa1=301,082 [N];
ORIZONTAL
Z0;
SaH –V1+Fr1 –V2=0;
SaH+Fr1=V1+V2;
424,763+563,276=V1+V2;
988,039=V1+V2;
 M(1)0;
SaH70-Fr151-Fa124,8225-V2102=0;
29733,41 28727 ,076 7473,607
V2  ;
102
V2=63,404;
V1=924,634;
Verificare:
 M(2)0;
SaH(70+102)-V1102+Fr151-Fa124,8225=0;
424,763  172  563,276  51  301,082  24,8225
V1= ;
102
V1=924,634;
H
F41  S aH  424,736 [N];
H
F13  S aH  V1  424,736-924,634;
H
F13 = -499,898[N];
H
F32  S aH  V1  Fr1  -499,898+563,276=63,378 [N];
x 1 x M’3 3 x’ V2
4 V1
2
Fr1 rw1
SaH
70 102 Fa1
51 51

(+)
F
H (+)
(-)

(-)
MHi
(+) (+)

x x v
V R2
= 91 Ft1 =

(+)
v
(-)
F

(-) (-)
Mvi
Mi rez
(+) (+)
(+)

Mi ech
(+) (+)
(+)
Momentul încovoietor
M iH41  S aH  x
- pentru x=0 M H =0
4
H
- pentru x=63,5 M 1=29731,52
H
M i13  S aH ( 63,5  x )  V  x ;
H
- pentru x=0 M 1=29731,52
H
- pentru x=45,5 M 3=47156,334
H
M i 23  V  x' ;
H
- pentru x’=0 M 2=0
H
- pentru x’=45,5 M 3= -3233,604
VERTICAL
Z0;
V
– R1 +Ft1 – R2V =0;
V
R1  RV2 =Ft1;
R1V  R2V =1548,935 [N];
Y  0   M ( 1 )  0
V
-Ft151+ R2 102=0;
1548 ,335 51
R2V  ;
102
R2V =774,4675;
R1V =774,4675;
Forţe tăietoare
V
F13  V  -774,4675;
R1
V
F32  RV1  Ft 1  774,4675;
Moment încovoietor
V
Mi13  R1V  x ;
- pentru x=0 M V =0
1
- pentru x=51 M V = -39497,8425
3

M Vi 32  RV1 ( 51  x )  Ft 1  x ;
- pentru x=0 M V = -39497,8425
3

- pentru x=45,5 M 2V =0
Moment de încovoiere rezultant
M irez  ( M H )2 ) ;
i j  ( Mi V j2

Mi rez1=29731,52;
Mi rez2=0;
Mi rez3(1)= 47156 ,334,328 2  39497 ,8425 2 ;
Mi rez3(1)=61512,595;
Mi rez3(2)= 3233,604 2  39497 ,8425 2 ;
Mi rez3(2)=39629,985;
Mi rez4=0;
Moment de încovoiere echivalent
Mi ech j= ( M irez 2j  ( T1 )2 ;
 55
  a i II  ;
 aiIII 95
=0,57894;
Mi ech1= 29731,52 2  10753,304 2 ;
Mi ech1=30616,404;
Mi ech2=0;
Mi ech3(1)= 60512,595 2  10753,314 2 ;
Mi ech3(1)=62445,441;
Mi ech3(2)= 39629,985 2  10753,314 2 ;
Mi ech3(2)=41062,993;
Mi ech4=10753,304;
Calculul diametrului pentru fiecare tronson al arborelui
32  ( M i ech ) j
dj 3 [mm];
  aiIII
32 31616 ,404
d1  3 ;
  55
d1=18,023[mm];
32 62445 ,441
d2  ;
3   55
d2=22,614+4%=23,518 [mm].

Pentru arborele II:



SaH=Sacos [N];
2
Sa=427,426 [N];
SaH=424,763 [N];
d 200 ,354
rw2  w2 
2
;
2
rw1=100,177 [mm];
Ft2=1489,574 [N];
Fr2=541,689 [N];
Fa1=289,543 [N];
Fa2
x
V1 rw2 x’ V2
Fr2
1 3 2
102

(+)
V
(+)

M Hi (-)
(+)

x Ft2 x’
1 3 2
v
R1 = = Rv2
91
v (+)
F
(-)
v
Mi (+) (+)

Mi rez (+)
(+)

Mi ech

ORIZONTAL
 Z0;
V1+Fr2 –V2=0;
V1 -V2=541,689;
 M(1)0;
Fr251-Fa2100,177+V2102=0;
29005 ,5491 27626 ,139
V2  ;
102
V2=13,523;
V1=527,477;
Forţe tăietoare
H
F13  V  527,477;
H
F31  V1  Fr  13,523;
Momentul încovoietor
H
M i13  V  x ;
H
- pentru x=0 M 1=0
H
- pentru x=45,5 M 3=26901,327
H
M i 23  V  x' ;
H
- pentru x’=0 M 2=0
H
- pentru x’=45,5 M 3= -689,673
VERTICAL
Z0;
R1V -Ft2 + R2V =0;
R1V  R2V =Ft2;
R1V  R2V =1489,574 [N];
 M(1)0
V
Ft251- R2 102=0;
1489 ,574 51
R2V  ;
102
R2V =744,787;
R1V =744,787;
Forţe tăietoare
V
F13  RV1  744,787;
V
F32  RV1 Ft 2  -744,787;
Moment încovoietor
V
Mi13  R1V  x ;
- pentru x=0 M V =0
1

- pentru x=45,5 M 3V =37984,137


M Vi 32  RV1 ( 45,5  x )  Ft 2 ;
- pentru x=0 - pentru x=51
3
V
M =37984,137
V
M =0 2
Moment de încovoiere rezultant
M irez  ( M H )2
i j  ( Mi V ) j2 ;
Mi rez1=0;
Mi rez2=0;
Mi rez3(1)= 26901,327 2  37984,137 2 ;
Mi rez3(1)=46545,446;
Mi rez3(2)= 689,673 2  37984,137 2 ;
Mi rez3(2)=37990,43;
Moment de încovoiere echivalent
Mi ech j= ( M irez 2j  ( T2 )2 ;
 55
  a i II  ;
 aiIII 95
=0,57894;
T2=72087,561;
Mi ech1=   T2 ;
Mi ech1=41734,903;
Mi ech2=0;
Mi ech3(1)= 46545,446 2  41734,903 2 ;
Mi ech3(1)=62516,243;
Mi ech3(2)= 37990,43 2  41734,9032 ;
Mi ech3(2)=56436,464;
Calculul diametrului pentru fiecare tronson al arborelui
32  ( M i ech ) j
dj 3 [mm];
  aiIII
32 62516 ,243
d1  3 ;
  55
d1=22,622 [mm];
32 56436 ,467
d2  3 ;
  55
d2=21,864 [mm].

3.5.6 Verificarea rezistenţei la solicitări compuse

Pentru secţiunile critice trebuie verificată relaţia:


 red   aiIII
1
unde: red= M i2  (   T )2 ;
Wz
d 3
Wz  ;
32

3.6 Calculul lagărelor reductorului

3.6.1 Stabilirea tipului de rulmenţi

La alegerea tipului de rulmenţi este importantă atât mărimea cât şi natura


forţelor care acţionează. În cazul nostru, deoarece avem sarcini radiale medii se
utilizează rulmenţi radiali cu bile.

3.6.2 Determinarea forţelor în lagăre

FrI( II )  ( R1(H 2 ) 2
 ( R1(H 2 ) 2
[N];
FrI=563,276 [N];
Fr2=541,689 [N];
Schema de lăgăruire pentru arborele I este:

F’a

Fr FrII

Fa – forţa axială determinată la calculul de angrenare şi utilizată la proiectarea


arborilor;
F’a=301,082 [N];
FaI =1,14FrI;
FaI =642,134;
FaII =FaI+F’a;
FaII =943,216;
FaI – forţa axială pe reazemul I;
FaII – forţa axială pe reazemul II;
co=7,80;
co  fSPo;
Fa max FaII 943,216
   120,925 ;
co co 7 ,80
o
 =40 ; e=1,14;
Fa ma x 943,216
  1,741;
FrII 541,689
F
Deoarece a max  1,741  e  1,14 
FaII
x=0,35;
y=0,57;
Schema de lăgăruire pentru arborele II este:

F’a

Fr FrII

F’a=289,543 [N];
FaI =1,14F’a;
FaI =330,079;
FaII =FaI+F’a;
FaII =619,622;
co=10,5;
Fa ma x 619 ,622
 
59,011;
co 10,5
o
Pentru  =35 alegem e=0,95.
F 619 ,622
Deoarece a max   1,14  e  0,95
FrII 541,689
x=0,37;
y=0,66.
3.6.3 Determinarea sarcinii dinamice echivalente

P  f k  f d (VxFr  yFa )
unde: fK – coeficientul dinamic al angrenajului (fK=1,1);
fd – coeficient dinamic al procesului de frânare (fd=1,2);
V – factor cinematic (V=1);
P1=1,11,2(0,35563,276+0,57642,134);
P1=743,375;
P2=1,11,2(0,37541,689+0,66619,622);
P2=804,374.

3.6.4 Determinarea capacităţii dinamice de încărcare


1

cnec  P( L ) [N]
p

unde: P – sarcina dinamică echivalentă;


p=3;
L – durata nominală;
60 n
L [milioane rotaţii]; n – viteza de rotaţie;
Lh
6 Lh – 10000 [ore] durata de funcţionare;
10
60 953,842 10000
L   [milioane rotaţii];
572,3052
1
10 6
60 238 ,46 10000
L   [milioane rotaţii].
143,076
2
10 6
Trebuie respectată condiţia: c cnec
c – capacitatea dinamică de bază
cI=12,3;
cII=13,4;
1

cnecI  P1  ( L1 [N];
p

) 1

cnecII  P2  ( L2 p [N];
)
cnecI =6,171 [KN]<12,3 [KN];
cnecII =4,207 [KN]<13,4 [KN];
Proiect Organe de Maşini şi
Mecanisme
3.6.5 Alegerea tipodimensiunilor rulmentului

Diametrul d calculat al fusului fiind determinat din condiţiile de rezistenţă


constructive sau de montaj se alege tipodimensiunea rulmentului a cărui capacitate
dinamică de bază respectă condiţia: c  cnec.
n [tr/min] Dimensiunea
m Cr Cor  1000 de montare
d D B r r1 a Simbol
r1 h
[kg/buc] [KN] [KN]
max min
20 52 15 2 1 22,5 0,150 12,3 7,80 7304B 11 14 1 4
30 62 16 1,5 0,8 27,5 0,208 13,4 10,5 7206B 8,6 11 1 3

3.7 Ungerea şi etanşarea reductorului

3.7.1 Stabilirea sistemului de ungere

Tipul uleiului se alege ţinând cont de viteza periferică şi de încărcarea


specifică.
Se optează pentru un ulei tip TIN 55 EP (STAS 10588-76).
Sistemul de ungere ales este prin barbotare. La acest sistem de ungere
trebuie ca roata II să se scufunde în ulei cel puţin 10 mm.
Pentru ungerea rulmenţilor se foloseşte uleiul stropit pe pereţii interiori ai
carcasei ansamblului, de către roţi, ulei care este colectat în rampe şi dirijat prin
canale adecvate, către locurile de ungere.

IX

IX

Pagina 39
Proiect Organe de Maşini şi
Mecanisme
3.7.2 Stabilirea sistemului de etanşare

Alegerea sistemului de etanşare este condiţionată de o serie de factori: tipul


lubrifiantului şi sistemului de lubrifiere, condiţiile mediului înconjurător, viteza
periferică a arborelui, timp de lucru etc.
Se optează pentru un sistem de etanşare mobilă cu manşetă de rotaţii.
Dimensiunile manşetelor de rotaţie şi dimensiunile lor de montare se găsesc în
STAS 9950/2-78 şi STAS 7950/3-78.
Dimensiunile pentru arborele I:
d1=20 [mm];
D=40 [mm];
h=10 [mm];
Dimensiunile pentru arborele II:
d2=30 [mm];
D=50 [mm];
h=10 [mm];

3.8 Calculul cuplajului

Cuplajul este un organ de maşină complex sau un sistem echivalent


funcţional acestuia, care realizează legătura între 2 elemente constructive ale unui
lanţ cinematic, în scopul transmiterii momentului de torsiune şi a mişcării de
rotaţie, fără a modifica legea de mişcare.
Adoptăm un cuplaj elastic cu bolţuri conform STAS 5982/2-81. Cuplajele
elastice cu bolţuri fac parte din categoria cuplajelor mecanice permanente mobile
elastice cu un element elastic nemetalic. Momentul nominal al cuplajelor trebuie să
satisfacă relaţia: MnM1 [Nmm], unde:
Mn – moment nominal;
M1 – moment de lucru necesar de transmis.
M1=Tccs;
6 P[ KW ]
Tc=9,5510  ;
n[ rot / min]
cs=1,2;
6
1,5
Tc=9,5510  ;
238,46
Tc=60072,968 [Nmm];
M1=1,218574,144;
M1=22288,972 [Nmm]
M1=22,288[Nm]<Mn=45 [Nm].
Cuplajul este de mărimea 2 şi se notează:
CEB 2B–C30–OT60–3 conform STAS 5982/2–82.

Pagina 40
3.9 Calculul ansamblului tip arbore–butuc

Penele sunt organe de maşini demontabile, cu o formă în general aproape de


prismă, cu secţiune constantă sau cu una dintre feţe înclinată. Din STAS 1004–81
se aleg dimensiunile secţiunii transversale ale penei (bhl) funcţie de diametrul
arborelui pe care se montează roata dinţată şi se determină lungimea penei din
condiţia de rezistenţă la solicitarea de contact.
4  Tc
L= [mm]
d  h   as
unde: Tc – moment de torsiune;
L – lungimea penei;
d – diametrul arborelui;
h – înălţimea penei;
as=65100 [MPa];
Pentru arborele I:
d1=25 [mm];
b1=8 [mm];
h1=7 [mm];
Se obţine l1=18,48 [mm]. Se alege din STAS 1004–81 l1=19 [mm].
Pentru arborele II:
d1=35 [mm];
b1=10 [mm];
h1=8 [mm];
Se obţine l1=26,51 [mm]. Se alege din STAS 1004–81 l1=27 [mm].

Penele alese sunt de forma A. Notarea lor este următoarea:


 pană A8719 STAS 1004–82;
 pană A10827 STAS 1004–82.