Muntele Vulcanic

Tambora
De Dimitriu Carol Ciprian
 Pozitionarea geografica

Muntele Tambora este situat pe Insula Sumbawa din

Arhipelagul Sunda Inferioară. Acesta este un segment al
„Arcului Sunda”, un șir de insule vulcanice care formează
lanțul de sud al Arhipelagului Indonezian.Tambora
formează propria peninsulă pe Sumbawa, cunoscută sub
numele de Peninsula Sanggar. La nord de peninsulă se
află Marea Flores, iar la sud este Golful Saleh, de 86 km
lungime și 36 km lățime. La gura Golfului Saleh există un
ostrov numit Moyo.
 Istoria eruptivă

În 1812, Muntele Tambora a devenit extrem de activ, cu apogeul

eruptiv în cazul catastrofal din aprilie 1815. Magnitudinea a fost
de 7 pe scara Indexului Explozivității Vulcanice cu un volum total
al ejecțiilor tephra de 1,6 × 1011 metri cubi (160 kilometri cubi). A
fost o explozie a gurii vulcanice centrale cu curgeri piroclastice și
un colaps al calderei, cauzând valuri tsunami și pagube materiale
pe arie extinsă. Acesta a avut un efect pe termen lung asupra
climei globale. Această activitate a încetat la 15 iulie 1815.
Următoarea activitate a fost înregistrată în august 1819, aceasta
a constat într-o erupție mică cu flăcări și replici de cutremure
mici, și a fost considerată ca făcând parte din erupția din 1815.
 Erupția din 1815

La data de 5 aprilie 1815, a avut loc o erupție de dimensiuni moderate,

urmată de zgomote asemănătoare tunetelor, auzite în Makassar pe
Sulawesi (la 380 km), Batavia (acum Jakarta) pe Java (la 1.260 km), și pe
Ternate din Insulele Moluce (la 1.400 km). În dimineața zilei de 6 aprilie,
cenușa vulcanică a început să cadă în Java de Est, „tunetele” făcându-se
auzite până la 10 aprilie. Prima bubuitură, care a fost confundată cu sunetul
unui foc de armă, a fost auzită pe 10 aprilie de pe insula Sumatra (la mai
mult de 2.600 de km depărtare).
Explozia este estimată a fi fost la 7 pe scara Indexului Explozivității Vulcanice.Ea a avut aproximativ
de patru ori energia erupției din 1883 a vulcanului Krakatau, în sensul că a fost echivalent cu o
explozie de 800 milioane de tone. O cantitate de 160 de kilometri cubi de trahiandezite (roci
vulcanice) piroclastice a fost eliminată, cu o greutate de aproximativ 1,4 × 1014 kg. Acest lucru a
lăsat o calderă de 6–7 km și peste 600–700 m adâncime. Densitatea de cenușă căzută în Makassar
a fost 636 kg/m². Înainte de explozie, Muntele Tambora a fost de aproximativ 4.300 de metri
înălțime, unul dintre cele mai înalte vârfuri din arhipelagul indonezian. După explozie, el măsoară
acum numai 2.851 de metri.
Erupția lui Tambora din 1815 este cea mai mare erupție observată în istorie.
Explozia a fost auzită la 2600 km depărtare, și cenușa a căzut la cel puțin
1.300 km distanță.La peste 600 km de vârful muntelui, lumina Soarelui nu s-
a mai văzut timp de aproximativ două zile. Torentele piroclastice s-au
răspândit cel puțin 20 km de la vârful muntelui.
 Urmări

Toată vegetația de pe insulă a fost distrusă. Nori groși de cenușă

acopereau încă vârful la 23 aprilie. Exploziile au încetat la 15 iulie,
deși emisiile de fum au fost încă observate până în 23 august.
Flăcări și replici însoțite de uruituri au fost consemnate în august
1819, la patru ani după eveniment. Coloana de erupție a ajuns în
stratosferă, la o altitudine de mai mult de 43 km. Particulele mai
grosiere de cenușă au căzut 1–2 săptămâni după erupție, dar
particulele fine de cenușă au rămas în atmosferă de la câteva luni
până la câțiva ani la o altitudine de 10–30 km.
Numărul estimat de decese variază în funcție de sursă.
Zollinger (1855) pune numărul de decese directe la
10.000, probabil cauzate de curgeri piroclastice. Pe insula
Sumbawa, au existat 38 de mii de decese din cauza
foametei și alte 10.000 de decese survenite din cauza
bolilor și a foametei pe Insula Lombok.Petroeschevsky
(1949) a estimat numărul oamenilor uciși la aproximativ
48.000 pe Sumbawa și 44.000 pe Lombok.Mai mulți autori
utilizează cifrele estimate de Petroeschevsky, cum ar fi
Stothers (1984), care citează 88.000 de decese în total.
 Cum a schimbat Tambora lumea in cateva minute

Eruptia a lasat in urma un crater cu diametrul de 11 kilometri, toata vegetatia din jur fiind distrusa. Insula Sumbawa, pe care se
gaseste Muntele Tambora, a fost maturata de un tsunami devastator, care a urmat eruptiei.
Consecintele eruptiei vulcanului Tambora nu s-au resimtit doar in Indonezia, ci in intreaga lume, conform specialistilor. Drept
dovada, ei aduc argumentul ca anul 1816 a ramas in istoria umanitati ca "anul fara vara", sau ca "anul saraciei".
Se crede ca, drept rezultat al eruptiei vulcanului Tambora, temperaturile medii multianuale au scazut cu un grad, la nivel global.
La prima vedere, nu suna infricosator, dar consecintele acestei schimbari climatice au fost catastrofale.
A nins frecevent in Europa si SUA, nu numai toata primavara, dar in unele locuri si vara. Au avut astfel de suferit culturile
agricole, pomicultura si legumicultura, ceea ce a condus la o criza alimentara fara precedent si foamete in intreaga lume.
In New York, de exemplu, temperatura a atins, intr-o zi, incredibila cota de -32 de grade. In Germania, pretul alimentelor a
cunoscut cresteri semnificative, iar in China, din cauza temperaturilor scazute, s-au inregistrat inundatii catastrofale.
 Monitorizare

Populația Indoneziei a fost în creștere rapidă, de la erupția din 1815.

Începând cu anul 2006, populația din Indonezia a ajuns la 222
milioane de oameni,din care 130 milioane sunt concentrate pe insula
Java.O erupție vulcanică la fel de mare ca cea din 1815 ar cauza
pagube catastrofale cu mult mai multe victime. Prin urmare, activitatea
vulcanică în Indonezia, inclusiv cea de la Muntele Tambora, este
monitorizată permanent. Activitatea seismică în Indonezia este
monitorizată de către „Direcția Diminuării Riscurilor Vulcanologice și
Geologice”, Indonezia. Oamenii de știință de la acest post se
concentrează asupra activităților seismice și tectonice prin utilizarea
unui seismograf. De la erupția din 1880, nu a existat nicio creștere
semnificativă în activitatea seismică.
 Bibliografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Muntele_Tambora
http://www.ziare.com/magazin/stiri-magazin/vulcanul-tambora-s
e-trezeste-la-viata-urmeaza-veri-cu-zapada-si-foamete-globala-1
123033
http://www.travelers-way.com/eruptia-din-tambora.html
http://www.descopera.ro/natura/9145975-1816-anul-fara-vara