Educație la domiciliu.

10
activități care ajută copiii să-
și dezvolte autonomia și
creativitatea!

Pentru că timpul petrecut în casă alături de copii poate deveni o mare

provocare, m-am gândit să vin în ajutorul vostru. Iată un material în care
vă povestesc despre cum e să faci educație la domiciliu și cum am putea
noi, părinții, să venim în sprijinul prichindeilor. Totul, astfel încât să-i
ajutăm să își dezvolte autonomia și creativitatea.

La începutul anului am primit o provocare din partea

brandului LaDoiPași și am acceptat-o rapid. De ce? Pentru că presupunea
să vin în ajutorul tuturor părinților care își doresc să contureze o relație
frumoasă alături de copiii lor. Știind cum ne înțelegem eu și Ana cu
Ingrid, mi-am propus să vă ajut cu sfaturi practice. Totul, astfel încât voi
și micuții voștri să dezvoltați o relație de vis.

Mulțumesc prietenilor de LaDoiPași pentru această provocare minunată,

în urma căreia voi sări în ajutorul vostru cu sfaturi utile vreme de mai
multe luni, până în Primăvară. Dacă vreți să descoperiți și alte lucruri pe
care le puteți face acasă, cu familia, vă invit să intrați AICI, în secțiunea
„Sfaturi” de pe site-ul lor.
Cred foarte mult în conexiunea dintre
părinți și copii. Cred în conceptul de
educație cu blândețe. Și mai cred că de
acasă pornește absolut tot ceea ce
înseamnă personalitatea viitorului adult.
 

Indiferent din ce domeniu veniți, să faceți educație la domiciliu nu este

deloc dificil. Iată 10 activități pe care le puteți face alături de copiii voștri
și vă promit că ele îi vor ajuta pe cei mici să-și dezvolte autonomia,
coordonarea, memoria și creativitatea.
E foarte important să fim alături de copiii noștri în fiecare etapă a vieții
lor. Să le înțelegem nevoile, să îi sprijinim, să le insuflăm curiozitate și
creativitate. Tocmai din acest motiv am ales 10 tipuri de activități care să
vă ajute în dezvoltarea personală a celor mici, prin joc și multă distracție.

Acestea pot fi aplicate în diverse perioade ale dezvoltării copilului, așadar

voi decideți când le puneți în practică.

1 – Descoperim emoțiile de zi cu zi.

E important ca un copil să-și cunoască foarte bine emoțiile. Să le
identifice, să știe cum se numesc și ce fel de sentimente trezesc în el, dar
și în oamenii din jurul său.

Pentru acest exercițiu avem nevoie de o oglindă în care să ne vedem

amândoi. Părintele va numi o emoție, după care o va descrie. Apoi o va
mima în oglindă, astfel încât să fie primul care o exemplifică. Prichindeii
vor urma exemplul și vor încerca să coreleze fiecare expresie facială cu
explicațiile venite din partea părintelui.
Ca să fie ușor de implicat în joc, puteți începe cu mimarea unor emoții de
care au parte animalele. De exemplu, leul furios, maimuța curioasă etc.
Acest exercițiu îi va ajuta pe copii să se cunoască mai bine, dar le pune la
încercare și memoria.

2 – Învățăm să ne cunoaștem corpul.

Pentru acest exercițiu, fie folosiți tot o oglindă, fie sunteți voi exemplul
propriului copil. Cred că e necesar să își cunoască fiecare parte a
corpului, cât și funcțiile acesteia. În general, am observat că e o activitate
foarte plăcută de cei mici. Nu cred că veți avea probleme cu implicarea
lor în joc.

Cum procedăm? Numim fiecare parte a corpului (nas, gură, ochi, mâini,
picioare, păr etc.) și le spunem copiilor ce funcție are. Apoi le pasăm lor
sarcina să le identifice pe propriul corp, să le numească și să ne spună la

ce i-ar putea ajuta. Simplu. 

Această activitate îi ajută pe copiii la coordonarea mișcărilor, la memoria

vizuală, dar și la asocierea organelor cu funcțiile lor. Bineînțeles, își
exersează și capacitatea de memorare.

3 – Gătim împreună!
Acest exercițiu ne va ajuta copiii să se simtă implicați în familie și în
treburile casnice. Se vor simți responsabili și fericiți că, în sfârșit, pot și ei
să facă ceva bun pentru părinți. E șansa să-i răsplătească pentru toată
bunătatea cu care ei sunt tratați în fiecare zi. De asemenea, implicarea
într-o activitate gastronomică le dezvoltă comportamentul social. În plus,
îi și ajută să înțeleagă care este treaba cu ingredientele și rolul lor în
alimentația noastră.

Noi am început să o implicăm pe Ingrid în astfel de activități după vârsta

de doi ani, dar aici depinde de fiecare părinte. Veți face o astfel de
activitate atunci când considerați că i se potrivește copilului nostru.
Gătitul este o activitate super creativă și
cu multe beneficii pentru copii. Să facem
educație gastronomică e bine și pentru
noi, părinții, cu siguranță! 
 

Pentru ca ea să fie distractivă pentru cei mici, alegem o rețetă simplă de

biscuiți sau de plăcintă, de exemplu. Consultăm împreună rețeta, după
care alegem ingredientele de la magazin și ne apucăm de lucru. Noi
mergem și LaDoiPași fiindcă acum stăm în Balotești și ne e la îndemână
unul dintre ele. Lăsăm copiii să utilizeze făina, să frământe aluatul, să
lucreze la compoziție etc. Le urmărim mișcările, îi ajutăm la nevoie, îi
temperăm dacă e cazul și îi felicităm pentru tot efortul depus. La final, îi
lăsăm să ne servească.

Pe lângă dezvoltarea comportamentului social, acest exercițiu îi ajută și la

coordonarea mișcărilor, la dezvoltarea simțului responsabilității, dar ajută
și la practicarea respirației de concentrare. Bineînțeles, puteți găti absolut

orice împreună. Indicat ar fi să faceți din acest lucru un obicei.   

Chiar în momentul în care scriu materialul, Ana și Ingrid fac împreună

biscuiți. 

4 – Facem ordine.
V-am promis activități care să vă ajute copiii să-și dezvolte autonomia,
iar aceasta este una foarte bună în acest sens. Știm cu toții că făcutul de
ordine prin casă nu prea e activitatea preferată a nimănui. Dar acest
lucru se poate schimba, dacă o facem într-un mod distractiv pentru toată

lumea. 

Activitatea poate fi făcută chiar din perioada în care copiii încep să

exploreze obiectele. De fel, le place să le atingă și să le bage în gură. Dar
dacă tot sunt curioși să le descopere, de ce să nu afle și la ce folosesc? Și
unde e locul lor? Și ce mai găsim în locul de unde provin? Cum arată
obiectele care sunt în același loc cu acestea? Bineînțeles, aici ne referim
la o mulțime de lucruri, începând cu jucăriile, continuând cu șosete,
haine, cărți, chiar și tacâmurile sau oalele din bucătărie.

Am ajutat-o pe Ingrid să își dezvolte

simțul responsabilității. Bineînțeles, e un
proces repetitiv și funcționează foarte bine
prin puterea exemplului! Cam asta
înseamnă să facem educație, până la
urmă.
 

Pentru această activitate numim obiectele, spunem la ce folosesc și unde

le este locul. De asemenea, începem deja să introducem copiilor noțiunea
de ordine a lor și faptul că, după folosirea lor, e bine să fie puse în locul
de unde aparțin. Faceți lucrurile în ce ordine doriți. Însă dacă vreți copii
autonomi și responsabili, eu aș începe din camera lor.
Noi am aplicat această metodă cu Ingrid și acum are dezvoltat simțul
responsabilității. Iar după ce se joacă o perioadă de timp cine știe cu ce,
o rugăm să pună lucrurile la locul lor. Ea se conformează pentru că știe
deja că dezordinea e urmată de ordine. Iar ordinea din propria cameră îi
oferă tot ei mai mult spațiu pentru un alt fel de joacă. Bineînțeles, e un
proces repetitiv și funcționează foarte bine, mai ales prin puterea
exemplului. Ce spun cu asta? Părinții le exemplifică prichindeilor felul în
care și ei își fac ordine în propria cameră. Dacă dormiți în aceeași

încăpere, vă împărțiți sarcinile. 

5 – Facem terapie prin desen și culori.

Pentru această activitate vom avea nevoie de foi de desen și creioane
colorate. Copiilor le plac la nebunie culorile, așa că acest tip de activitate
este foarte bun pentru ca ei să asocieze culoarea cu denumirea, dar și cu
obiecte care în viața reală sunt alcătuite din culorile respective.
Avem, de exemplu, un creion de culoare verde. Îi numim copilului
culoarea, „verde” sau „green” dacă vreți să învețe și noțiuni în limba
engleză. Apoi îi povestiți și despre un obiect care are această culoare în
viața reală. Iarba, de exemplu. Desenați iarba pe foaie. După ce voi ați
făcut acest lucru, pasați misiunea către cei mici. Astfel, îi provocați să
identifice culoarea, să o numească, să deseneze obiectul colorat la fel și
în viața reală și le veți stârni curiozitatea să întrebe lucruri și despre
celelalte creioane colorate.

Acesta este un exercițiu bun și ca să putem

învăța copiii limbi străine. 
Noi, de exemplu, îi spunem Ingridei denumirile de culori atât în limba
română, cât și în engleză. Iar atunci când le identifică, e alegerea ei în ce
limbă vrea să le numească. Apoi desenăm câte ceva. Bineînțeles, nu
opere de artă, dar o ajută foarte mult să dea o formă culorii, să o
identifice și să știe ce obiecte poate descoperi în jurul său cu aceleași
culori.

6 – Descoperim viața și comportamentul

animalelor.
Aceasta este una dintre activitățile preferate ale lui Ingrid. Și cred că a
majorității copiilor, în general. Până și nouă, ca părinți, ni se pare
interesantă descoperirea unor animale despre care poate nu știam chiar
așa multe. De la denumire, la habitat, la alte particularități, totul e
interesant. Unele sunt pe cale de dispariție și descoperim cu tristețe că

inamicul lor principal este omul. 

 

Aceasta activitate poate să înceapă chiar de devreme. Noi îi citim lui

Ingrid cărți cu animale încă de când era foarte mică. Am început cu
personaje animale, iar acum am trecut la animale cu poze reale, cu
informații reale. Faceți această activitate zilnic, povestiți-le particularități,
similarități între caracteristici, habitate și comportamente ale animalelor,
apoi puneți-le celor mici întrebări. După ceva timp, lăsați-i pe ei să
denumească animale după fotografie și să vă povestească lucruri despre
acestea. Veți vedea, vor fi tare mândri să știe lucruri interesante despre
ele.
Ce am mai observat eu la Ingrid este faptul că, știind informații despre
animale, știe să facă și comparații între acestea sau chiar între oameni și
ele. „Mănânc bambus ca un urs Panda. Te călăresc ca pe un cal. Sunt
înaltă ca o girafă”, spune. De multe ori ne surprinde în acest fel.
Foarte important, cărțile în care personajele principale sunt animale le
umanizează mult și ajută copiii să treacă peste teama de a le descoperi în
viața reală.

7. Ritualul înainte de somn.

Pentru că, uneori, somnul celor mici poate deveni o provocare, putem
încerca să facem această activitate una cât mai plăcută pentru ei. O
variantă ar fi să le povestim despre etapele fiecărei zile, începând cu
momentul în care răsare Soarele și terminând cu cel în care apare Luna.

Apariția Soarelui înseamnă începutul unei noi zile pline de activități, însă
copiii obosesc repede. După amiaza au nevoie de odihnă pentru a avea
energie și pentru activitățile din a doua parte a zilei. După o zi întreagă în
care corpul consumă energie, are nevoie de o perioadă mai lungă pentru
a se recupera. Așa cum Soarele obosește și pleacă acasă, lăsând loc Lunii
și stelelor să vegheze asupra oamenilor, pe timpul nopții, așa avem cu
toții nevoie de un somn lung pentru a ne putea recăpăta energia.
Când Luna apare pe cer, e semnul care ne spune că a sosit momentul
pentru somnul cel lung. Mai toate formele de viață merg la culcare seara,
inclusiv animalele și păsările. Un alt semn că e momentul să ne odihnim
este faptul că începem să căscăm, că ochii încep să ne gâdile și că simțim
nevoia să stăm așezați. Asta e ceea ce le puteți povesti voi copiilor.
Bineînțeles, fiecare alege ce fel de poveste vrea.

Copiii au propriul ritual de a adormi.

Celor mai mulți le place să li se citească
din cărți. Și lui Ingrid la fel.
 

Citirea unei povești seara este semnul că ziua se încheie de tot. În funcție
de preferințele sale, cartea este citită de mine sau de Ana. Sigur, uneori
citim 10 cărți înainte să adoarmă cu adevărat, dar asta face parte din
farmecul fiecărui copil. Uneori pur și simplu se încăpățânează să nu le fie

somn.  )

Un lucru pe care noi l-am făcut cu Ingrid a fost să-i explicăm des și cât de
important este somnul în procesul de vindecare a corpului. Celulele
noastre se regenerează, în cazul unei afecțiuni somnul ajută corpul să se
facă bine etc. A contat foarte mult să știe aceste informații. Cred că vă
vor ajuta și pe voi.

8. Lecția de mișcare.
Chiar dacă nu sunteți cei mai mari fani ai mișcării, e important să știți că
sportul este extrem de benefic în viața noastră și a copiilor noștri. De
exemplu, pe timpul iernii parcă e mai complicat să mergem la sala de
sport. Să ieșim cu un copil în parc, poate la fel. Mai ales dacă vremea nu
ne permite. Ei bine, ca o alternativă la aceste impedimente, puteți face
câteva minute pe zi de sport în propria casă. E sănătos, e distractiv, e
interactiv.

Măcar 15 minute de sport pe zi pot aduce

copiilor multe beneficii.
 

Explicați-le anumite tipuri de exerciții simple, ce părți ale corpului ne

ajută și care sunt beneficiile acestora pe termen lung. Odată înțeleasă
ideea că mișcarea ne ajută să fim sănătoși, veți vedea că inițiativa de a
face sport va veni din partea copiilor. Nu de puține ori Ingrid a vrut să
vină cu noi la sală (și chiar am luat-o), a alergat prin casă sau a dansat,
spunând că face sport. Fără ca noi să îi spunem ceva. Faceți orice tip de
mișcare, de la dans, la exerciții fizice, la yoga sau sărituri.

Ca să faceți totul mai interactiv și mai aventuros, puteți inventa

„capcane” prin casă. Faceți sărituri, tumbe și alte giumbușlucuri de acest
fel. Cu siguranță veți dezvolta capacitățile motorii ale celor mici,
autonomia, setea de aventură și creativitatea. Le face bine provocarea de
a găsi soluții ca să iasă cu bine din „capcane”. E simplu, e distractiv și,
așa cum spuneam, e benefic pentru corp. Încercați acest lucru măcar 15
minute în fiecare zi.

 
9. Învățăm intonațiile vocii.
Cred că e foarte important să le predăm copiilor noștri și această lecție.
Să învețe să respecte oamenii din jurul lor și spațiul personal al fiecăruia.
De multe ori, mergem cu transportul în comun și suntem deranjați de
oamenii care vorbesc extrem de tare. Ori între ei, ori la telefon, ori fac un
videocall cu cineva și urlă etc. Ei bine, eu vreau să cresc un copil care știe
să respecte persoanele din jur și care își poate controla tonalitatea vocii,
în funcție de situație.

Astfel, le putem explica micuților noștri despre intonațiile vocii și în ce fel

de situații vorbim la un volum normal, moderat, ridicat sau exagerat.
Într-o conversație normală, acasă, folosim un ton moderat. Nu avem
niciun motiv să țipăm unii la alții. Dacă suntem entuziasmați, putem
ridica tonul fiindcă așa se manifestă uneori fericirea. Dacă simțim că
persoana de lângă noi nu primește corect informația, fie vorbim noi prea
încet, fie ea are nevoie să ridicăm puțin tonul fiindcă are probleme cu
auzul. Sau poate e gălăgie în jur.

Cred că ne dorim cu toții să educăm copii

care să știe să respecte oamenii din jur și
spațiul personal al fiecăruia.
 

Când e un context formal, unde e liniște, dar trebuie neapărat să

transmitem un mesaj celui de lângă noi, vorbim în șoaptă. Ca să țipăm,
de cele mai multe ori ar trebui să fim în pericol. Ori să ne sperie ceva, ori
să pățim ceva și să avem nevoie de ajutor. Atunci când simțim primejdie,
este permis să țipăm, chiar dacă sunt și oameni în jur. Acest context
scuză comportamentul.
Așa cum spuneam, personalitatea viitorului adult se formează acasă,
așadar aceasta este o activitate pe care o veți descoperi, exemplifica și
exersa împreună, în sânul familiei. Ajută copilul să fie autonom și să știe
exact cum să își exprime părerea, în funcție de context. De asemenea, le
ajută și creativitatea fiindcă, pe măsură ce cunosc timpuriu aceste
aspecte, vor căuta inconștient și soluții pentru situații neprevăzute.

10.Descoperim rolul hainelor și le combinăm creativ.

Îmi plac tare mult copiii independenți, care vor să se îmbrace singuri și să
iasă afară din casă fix așa cum au crezut ei de cuviință că e mai bine să
se îmbrace. Am admirat la alți părinți lejeritatea de a lăsa alegerea la
copii, iar când am devenit părinte mi-am dorit și eu să fiu la fel de
relaxat. Ceea ce s-a și întâmplat. Iar acest tip de activitate este perfect
pentru a dezvolta autonomia și creativitatea copiilor.
Ca să le dezvoltăm autonomia prin
educație, trebuie să implicăm activ copiii
în tot felul de activități!
 

Ne facem un obicei din a le arăta mai multe tipuri de haine și a le spune

la ce folosesc. De ce acoperim fiecare parte a corpului (e foarte
important), ce rol au obiectele vestimentare, în ce condiții le putem
purta, care sunt anotimpurile în care acestea pot fi folosite etc. De
asemenea, le exemplificăm celor mici câteva feluri în care noi am putea
combina o serie de haine. După ce le arătăm varianta noastră, îi rugăm
să ne arate ce combinații li s-ar părea lor interesante.
De fiecare dată când e momentul să ne îmbrăcăm, îi întrebăm dacă sunt
de acord cu ceea ce am ales pentru ei. Dacă nu, îi rugăm să aleagă
singuri altceva. Dacă ni se pare o combinație nepotrivită din cauza vremii,
de exemplu, le spunem de ce nu pot pleca așa îmbrăcați din casă.

E necesar să încurajăm dialogul dintre

noi. Să le încurajăm autonomia și
creativitatea. În același timp, e bine să le
explicăm și beneficiile sau riscurile, după
caz.
 

Singurul motiv pentru care eu nu mi-aș lăsa copilul să iasă din casă
îmbrăcat fix așa cum a vrut îl reprezintă starea vremii. Fiindcă poate răci
sau i-ar putea fi prea cald și astfel i s-ar putea face rău. În rest, cred că
fiecare dintre noi ar trebui să ne lăsăm copiii să-și exprime personalitatea
și din punct de vedere vestimentar.
Sper că v-am inspirat cu varianta mea de educație la domiciliu. Aceste 10
activități sunt simple, frumoase, interactive și extrem de ușor de pus în
practică în propria casă, alături de prichindeii voștri. Cu siguranță vor
contribui la dezvoltarea autonomiei și creativității lor, dar vor ajuta mult
și ca voi să clădiți o relație apropiată, bazată pe încredere, relaxare și
iubire.

Vă recomand să faceți educație cu

blândețe și răbdare! Copiii au nevoie de
toată susținerea și validarea voastră.
 

Încurajați-vă constant copiii și nu le atrageți atenția inutil, indiferent ce

activități alegeți să faceți cu ei. Nici noi nu le știm pe toate, uneori
învățăm lucruri mai greu și de cele mai multe ori avem nevoie de
susținere în tot ce facem. Imaginați-vă câtă nevoie au ei de susținerea și

validarea noastră. 

Bineînțeles, m-aș bucura tare mult să descopăr și ce activități faceți voi

acasă alături de cei mici. Învățăm unii de la alții.