1) Punctia pleurala

Def : reprezinta stabilirea unei legaturi intre cavitatea pleurala si mediul exterior prin infermediul
unui ac.

Scop :

- explorator: punerea in evidenta a prezentei lichidului pleural; recoltarea lichidului pentru

examinarea sa cantitativa si

- terapeutic: liminarea lichidului pleural si administrarea medicamentelor.

Pregatirea materialelor

 Camp steril(musama +aleza)

 Manusi sterile
 2-3 ace sterile de ml ; 2-3 seringi sterile de –ml , 1 seringa 5 ml
 Anestezic
 Dezinfectant
 Recipiente pentru colectarea lichidului pleural
 Eprubete, pahar conic 200ml, apa distilata 50 ml, acid acetic glacial, pipete
 Tavita renala

Pregatirea pacientului

 Se informeaza pac despre necesitatea trehnicii

 Se obtine consimtamantul acestuia
 Cu 30 min inainte de tehnica ii administra 1 fiola atropina
 Il asezam la marginea patului /mesei, cu picioarele sprijinite pe un scaunel- mana de pe
partea bolnava este dusa deasupra capului pana la orechea opusa/ sau aplecat in fata cu
mainile la ceafa si coatele indoite. pacientii cu stare buna se asaza calare pe un scaun cu
spatar; antebratele fiind sprijinite pe spatarul scaunului. Pacientii in stare grava se asaza in
decubit lateral, pe partea sanatoasa, la marginea patului.

Zona de electie/punctie

- Daca lichidul pleural este liber, intre vertebrele VII-VIII in partea superioara.
- Daca lichidul este inchistat, punctia se face in plina matitate, zona stabilita prin examen clinic

Efectuarea tehnicii

Se face de catre medic si 2 asistente:

Medic :

 se spala se dezfinfecteaza
 stabileste locul punctiei
 efectueaza punctia
 aseaza campul steril in jurul toracelul subv locul punctiei
  executa punctia
 asipra lichidul
 administreaza solutia medicamentoasa

As 1:

- se spala se dezinfecteaza

- pregateste pac

- dezinfecteaza locul punctiei

- il ajuta pe medic cu fiola cu anestezic

-il ofera materialele necesare( actul pentru punctie)

- preia seringa cu lichid si il introduce in eprubeta

- ii ofera medicului aspiratorul

As 2:

 administreaza anestezicul cu 30 min inainte

 pregateste masa acoperind-o cu musama si aleza
 dezbraca pacientul
 ii arata pozitia
 mentine pozitia pac si il supravegheaza pe intreaga perioada

NU SE FACE PUNCTIE DACA PAC ARE PROBLEME CU COAGULAREA

2) Măsurarea şi notarea grafică a frecvenţei respiratorii în foaia de

temperatură
Scop:

- evaluarea functiei respiratorii

- depistarea unor complicatii a prognosticului

Materiale necesare:

 ceas cu secundar
 pix/creion verde
 foaie de temperatura

Tehnica/interventiile asistentei:

 punem pac in decubit dorsal

 de preferat ar fi cand pac doarme
 ii punem mana pac cu palma pe torace
  numaram inspiratiile timp de 1 minut
 notam pe foaia de temperatura valorile obtinute si ulterior trasam curba

Pentru fiecare linie orizontala se calculeaza 2 respiratii /min

3) Oxigenoterapia
Scop:

Asigurea unei cantitati necesare de oxigen la nivelul tesuturilor prin combaterea hipoxiei ce poate fi
determinata de : scaderea hemoglobinei, circulatie ingreunata , scaderea oxigenului alveolar.

Surse de oxigen

- Statie centrala de oxigen

- Butelie de oxigen
- Microstatie de oxigen

Metode de administrare

a) Sonda nazala : Cea mai utilizata metoda’; Se foloseste pe termen lung; permite
administrarea O2 in concentratie de 25%-45%

NU se foloseste la pac care au probleme cu mucoasa nazala.

b) Masca de oxigen: permite administrarea O2 in concentratie de 40%-60%; este incomoda

datorita sistemului de prindere; poate provoca iritatie la nivelul fetei;

NU se recomanda pacientilor care au arsuri pe fata

c) Ochelarii pentru oxigen: au 2 sonde ce se introduc in ambele nari; sunt usor de suportat
pentru pac; se administreaza de regula la copii si pac agitati.
d) Cortul de oxign: nu se poate administra mai mult de 50% cantitatea de oxigen; se
administreaza in general la copiii; are dezavantajul ca pac inspira si expira in acelasi mediu;
oxigenul introdus in cort nu va fi umidificat, ci trecut prin instalatii de racire pac trebuie atent
supravegheat astfel incat sa nu miste campul de oxigen

Materiale necesare:

-sursa de oxigen

- umidificator

- sonda nazala/masca/ochelari/cort

- material adeziv in fct de metoda de administrare

Efectuarea tehnicii/interventiile asistentei

 Informeaza pac despre importanta tehnicii

  Asezarea pac in pozitie semisezanda astfel incat sa ii fie cat mai confortabil
 Asamblarea echipamentului
 Curatirea cailor respiratorii(isi sufla nasul)
 Umectarea sondei cu apa sterila
 Introducerea sondei in nara si faxarea pe obraz
 daca se utilizeaza masca de oxigen, aceasta se va aseza acoperind nasul si gura pacientuiui si
se va fixa in jurul capului
 fixarea debitului de O2 la sfatul medicului
 supravegheaza pac
 scoaterea sondei o data pe zi si introducerea ei in cealalta nara
 curata echipamentul

Incidente şi accidente:

in cazul utilizarii prelungite a oxigenului, in concentralii mari sau la presiuni ridicate, pot aparea:

 iritare locala a mucoasei

 congestie si edem alveolar
 hemoragie intraalveolara
 atelectazie: turtirea totala sau partiala a unui plaman

4) Intubatia orofaringiana

- se realizeaza cu ajutorul pipei Guedel

- este obligatorie la toti comatosii care sunt transportati in DD

Efectuarea tehnicii:

introducerea pipei Guedel se face in 2 timpi:

1: se intredeschide gura introducind pipa cu virful spre bolta palatina, concavitatea inversa
fata de convexitatea limbii, apoi se introduce treptat spre faringe, pe masura ce inainteaza,
virful pipei se mentine tot timpul in contact strins cu bolta palatina, respectiv cu cerul gurii,
pina ce atinge peretele posterior al faringelui
2: apoi se roteste pipa, astfel ca varful sa alunece spre faringe , iar concavitatea ei sa se
muleze pe convexitatea limbii in acest fel incarcam corpul si baza limbii in concavitate , fixand
extremitatea sondei intre arcadele dentare ale bolnavului in caz de trismus si alte conditii ce
impiedica deschiderea gurii, se introduce o sonda nazofaringiana din cauciuc , care are
acelasi rol de a impiedica obstructia prin limba
 5) Traheostomia
Ingrijiri dupa traheostomie:

 Supravegheaza permeabilitatea canulei

 Observa plaga, sa nu exista sangerari
 Toaletarea plagii : daca se fac cruste se curata prin inmoiere
 Se curata cavitatea bucala de 3 ori /zi
 Verifica umiditatea aerului expirat
 Schimbarea canule la intervale stabilite de medic
 piesa interioara a canulei va fi curatata frecvent cu solutii
 instruirea pacientului si familiei privind ingrijirile la domiciliu

6) Recoltarea: secreţiei şi exudatului faringian,secreţiei nazale, sputei

6a) RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIAN

Definitie: Exsudatul este un lichid rezultat in urma unui proces faringian inflamator.

Scop

Explorator: -depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui

depistarea pers. sanatoase purtatoare de germeni

Materiale necesare:

-eprubete/eprubeta-cutamponfaringian:
-manusi sterile

-masca din tifon

-spatula linguala

-ser fiziologic

-tavita renala

-lampa de spirt

-suport pentru eprubete

Efectuarea tehnicii si pregatirea pac

 se anunta si i se explica tehnica

 se anunta sa nu manance, sa nu bea apa
 sa nu i se instileze soluitii dezinfectante in nas, sa nu faca gargara
  se asaza pacientu pe un scaun

Executie:

 se recolteaza inainte de adm. - antibioticelor sau sulfamidelor

 asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza cu alcool
 isi pune masca de protectie
 invita pacientul sa deschida gura si inspecteaza fundul de gat
 deschide eprubeta cu tamponul faririgian
 flambeaza gatul eprubetei si o inchide cu dop steril
 apasa limba cu spatula linguala si cu tamponul faringian sterge depozitul de pe faringe si
amigdale, dezlipeste o portiune din falsele membrane (cand este cazul)
 flambeaza gura eprubetei si introduce tamponul faringian in eprubeta care se inchide cu
dopul flambat
 se spala pe maini cu apa si sapun.

Pregatirea produsului pentru laborator

- la indicatia medicului, se intinde produsul obtinut pe lame de sticla pentru frotiuri sau insamanteaza
imediat pe medii de cultura, succesiv doua eprubete din aceeasi recoltare

- se transporta produsul !a laborator evitand suprainfectarea

- daca nu este posibila insamantarea la patul bolnavului, tamponul se umezeşte in prealabil cu NaCl
sau glicerina 15 %

Reorganizarea

Notarea în foaia de observaţie

- se noteaza data recoltarii, numele persoanei care a efectuat recoltarea

- daca s-au facut insamantari sau nu

DE ŞTIUT :

- timpul scurs de la recoltare la insamantare sa nu depaseasca 5-6 ore

- inainte de recoltare se inspecteaza regiunile de undeurmeaza sa se recolteze

- recoltarea se face nu numai in angine ci si in alte boli care pot fi declansate de o infectie faringiana
(nefrite, RAA).

DE EVITAT:

- îmbibarea tamponuiui cu saliva

- atingerea dintilor
6b)RECOLTAREA SPUTEI:

Definiţie:

totalitatea secretiilor expulzate din caile respiratorii prin tuse.

Scop:

-explorator: macroscopice, citologice, bacteriologice, parazitologice, in vederea stabilirii

diagnosticului.

Materiale necesare

 cutie Petri, pahar conic, scuipatoare speciala

 pahar cu apa, servetele sau batiste de unica intrebuintare

Pregatirea pacientului

- se anunta si i se explica necesitatea executarii examinarii

- se instruieste sa nu inghita sputa sa nu o imprastie

- sa expectoreze numai in vasul dat

- sa nu introduca in vas si saliva

Execuţie :

- i se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura şi faringele

- i se ofera vasul de colectare in functie de examenul cerut

- se solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse

- se colecteaza sputa matinaia sau adunata din 24 h.

7) Ingrijirea pacientului cu Insuficienta respiratorie acuta 222

Se caracterizeaza prin imposibilitatea plamanilor de a asigura oxigenarea sangelui si eliminarea CO2
in conditii de repaus sau de efort

Cauze favorizante

- obstructia cailor respiratorii superioare

- alterarea functiei centrului respirator
- procese pulmonare si pleurale

Semne si simptome - manifestari de dependenta

 dispnee
 cianoza
  modificarea amplitudinii miscarilor respiratorii
 tahicardie:accelerarea batailor inimii
 durere toracica
 transpiratii abundente
 anxietate
 Confuzie, delir

Problemele pacientului:

alterarea respiratiei
diminuarea schimburilor gazoase
diminuarea perfuziei tisulare
potential de complicatii

Obiective – vizeaza

 permeabilizarea cailor respiratorii

 favorizarea ventilatiei pulmonare
 combaterea starii de hipoxie
 prevenirea complicatiilor

Interventii

1.dezobstruarea cailor respiratorii in functie de locul obstructiei

 supraglotic: obstructiile supraglotice se controleaza visual si se combat prin:

asezarea bolnavului in DD cu capul in hiperextensie
impingerea anterioara a mandibulei si sustinerea ei
curatirea orofaringelui de secretii sau de varsaturi cu ajutorul degetelor
infasurate in tifon , cu tampoane sau aspirarea secretiilor faringiene
daca asistenta isi da seama ca nu se permeabilizeaza caile respiratorii, se aplica
lovituri in regiunea interscapulovertebrala a bolnavului si se continua incercarile
de scoatere a corpilor straini prin introducerea degetelor in cavitatea buco-
faringiana a bolnavului
tractiunea limbii se face cu mijloace improvizate sau pensa adecvata
se efectueaza intubatie orofaringiana
 subglotic:
 se asaza bolnavul in pozitie de drenaj postural

2. respiratie artificiala

3. administrarea medicatiei prescrise: -bronhodilatatoare

-mucolitice

- expectorante

- corticoizi
-antibiotice

5.asigurarea pozitiei care faciliteaza expansiunea pulmonara

6.aerisirea salonului

7.asigurarea unui microclimat corespunzator :T, caldura, umiditate

8.masurarea functiilor vitale

8) Ingrijirea pacientului cu AST BRONSIC pg. 232

Se caracterizeaza printr-o dispnee expiratorie , zgomotoasa ,apare in accese , determinate de
spasmul bronhiilor mici si a bronsiolelor, la care se adauga congestia si exudatia mucoasa ,viscoasa a
mucoaselor bronsice

Boala cauzata de o inflamatie cronica la nivelul arborelui bronsic ce determina o limitare a debitului
de aer si care are ca expresie clinica astmul bronsic

Clinic sindromul se caracterizeaza prin criza de dispnee paroxistica cu caracter expirator , iar
fiziopatologic prin hipertonie si stenoza bronsiolara cauzate de spasm , edem, hipersecretie bronsica

Etiologie

- factorii etiologici sunt determinanti si favorizanti

In functie de factorii determinanti astmul bronsic se poate clasifica in:

1. astm bronsic alergic

2. astm bronsic non alergic

Factorii determinanti si predispozanti care pot declansa afectiunea :

a) Terenul (pacientului): virsta, sexul – mai mult la barbati, genetic, factori neuropsihici, factori
hormonali, suprasolicitarea la efort
b) localizarea respiratorie: prin leziunile aparatului respirator

factori infectiosi - polipi nazali, sinuzite, deviatii de sept

infectii pulmonare virotice

sclerozele pulmonare

alergenul : polen, praf, lapte ,capsuni,ou, pene, lana,par, penicilina ,aspirina, detergent

c) cauza declansanta

Semne si simptome – manifestari de dependenta

1. criza de astm bronsic

 - uneori stare prodromala ; rinoree, stranut, tuse uscata
- apare in special in orele de dupa masa, spre seara sau in cursul noptii si dureaza de obicei 1-3
ore
- crizele se pot repeta la intervale scurte de timp sau sa dureze citeva zile –> stare de rau
astmatic
- dispnee cu caracter expirator - wheezing
- anxietate
- tuse cu expectoratie
- transpiratii
- bradicardie: reducerea batailor inimii >60 pulsatii/min
- pozitia pacientului – ortopnee

2. starea de rau astmatic

polipnee cu expiratie prelungita: Creștere a frecvenței respirației peste limitele normale în
cursul unui efort fizic, al unei stări emoționale, precum și în unele boli pulmonare, cardiace
tiraj
cianoza
transpiratii abundente
imposibilitatea de a vorbi
HTA
Tahicardie: accelerarea batailor inimii

Examene paraclinice

- eozinofilie in sputa si in sange

- teste cutanate pozitive
- capacitate pulmonara totala crescuta
- volum rezidual crescut
- VEMS scazut

Problemele pacientului

■ alterarea respiratiei

■ anxietate

■ deficit de autoingrijire

■ alterarea somnului

■ disconfort

■ alterarea comunicarii

Interventii

diagnosticul diferential este bazat pe

o dispnee laringiana
 o obstructia cailor respiratorii datorate unor corpi straini
o episod infectios viral
o bronhopneumonia la copil, viroze respiratorii
o afectiuni cardiovasculare

Conduita terapeutica in cazul crizei de astm bronsic

MASURI GENERALE

1) bolnavul in criza de astm bronsic va fi adus in pozitie de ortopnee, luand in considerare si

preferinta bolnavului

2) va fi sprijinit in aceasta pozitie, pt a-i ameliora efortul de resp.

3)asistenta va instiinta medicul,

4) va schimba lenjeria transpirata a pac., usuca pielea cu prosop

5)pregateste Miofilin injectabil pana la sosirea medicul

6)in functie de indicatia medicului va administra Miofilin foarte lent pe cale intravenoasa, eventual
in perfuzie

Conduita de urgenta in criza de astm bronsic

se mentine in stare sezanda

se poate trata si ambulatoriu

se administreaza oxigen

se administreaza medicatia (miofilin 8fiole de 25 mg iv)

Internarea pacientului cu stare de rau astmatic

 spitalizare in sectii ATI unde la nevoie se poate intuba, aspira si ventila mecanic
 in situatii mai putin severe in sectii de boli interne
 se explica pacientului necesitatea de a tusi si expectora de a ramine treaz pina la
ameliorarea respiratorie
 supravegherea functiilor vitale la 15 min, a sat.O2 si Ph sanguin la 1ora, ionograma la 8 ore
 oxigenoterapie
 medicatia de urgenta – miofilin 2 fiole, HSH 100 – 1000 mg + ser glucozat 5% 500 ml
 mentinerea pacientului in pozitie care sa faciliteze respiratia
 identificarea factorilor care contribuie la exacerbarea manifestarilor clinice
 ajutarea pacientului pentru satisfacerea nevoilor fundamentale
 administrarea medicatiei prescrise de medic
 masurarea functiilor vitale
 daca acesta nu reuseste sub tratamentul aplicat , dezobstructia si asigurarea ventilatiei
pulmonare se fac prin intubatie , traheostomie cu aspiratie mecanica si respiratie artificiala
asistata
 Complicatii posibile

a) hipoxia
b) epuizarea musculara brutala
c) sedarea exagerata
d) tahicardia nu se combate cu betablocanti
e) administrarea de Digoxin in caz de hipertensiune pulmonara poate fi mortala

Educatia pacientului

- sa mearga la salina
- sa tine cura
- sa isi ia tratamentul prescris
- toaletarea gurii dupa expectoratie

9) PNEUMONIE BACTERIANA ACUTA pg 251

Definitie: proces inflamator de natura infectioasa , la nivelul parenchimului pulmonar cauzata de –
pneumococ, stafilococ, streptococ

Cauze

 contaminare hematogena cu punct de plecare infectii in organism

 complicatii in cursul unei boli – septicemie
 secundare unei interventii chirurgicale – traheostomie
 infectii nosocomiale

Factori favorizanti: varsta , umiditatea,frig, alte boli

Semne si simptome – manifestari de dependenta

1) Pneumonia pneumococica
debut brusc, frison, febra in platou
polipnee
junghi toracic
tuse la inceput uscata, apoi cu expectorarie galbenruginie,viscoasa
tahicardie
frecvent herpes labial

2) Pneumonia streptococica

debut insidios
Frisoane, febra
dispnee cu cianoza
stare generala alterata
 2) Pneumonia stafilococica

debut insidios
Frisoane, febra remitenta
dispnee cu cianoza
stare generala alterata

Examinari paraclinice

o ASLO crescut – pneumonia streptococica

o Radiografie toracica
o VSH crescut in pneumonia pneumococica
o Examen sputa – pneumococi, streptococi

Problemele pacientului

 alterarea respiratiei
 obstructia cailor respiratorii
 potential de deshidtratare
 discomfort
 potential de complicatii

Obiective

- combaterea infectiei
- eliberarea cailor respiratorii
- imbunatatirea respiratiei
- prevenirea complicatiilor

Interventii

 in perioadele febrile repaus la pat, pozitie sezinda

 aerisirea saloanelor
 administrare de oxigen
 umidificarea aerului
 alimentatie lichida si semilichida in perioadele febrile
 asigurarea unei cantitati suplimentare de lichide avind in vedere pierderile aport caloric
corespunzator
 treptat se trece la alimentatie normala
 igiena tegumentelor si mucoaselor, in special a cavitatii bucale
 ajutarea pacientului sa adopte pozitii care sa faciliteze
 respiratia si expectoratia
 incurajarea pacientului sa efectueze miscari active pentru mentinerea tonusului muscular
 ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale
 masurarea functiilor vitale
 recoltarea de produse biologice si patologice pentru laborator
 administrarea tratamentului medicamentos prescris
 Educatia pacientului

 semnele de recunoastere a eventualelor complicatii

febra dupa administrare de antibiotic
scaderea tolerantei la efort
intensificarea durerii toracice
modificari ale sputei
 necesitatea consumului de lichide pentru fluidificarea secretiilor

10) BRONSIECTAZIE
Definitie: afectiune caracterizata prin dilatarea si deformarea bronhiilor,manifestata clinic prin
hemoptizii si tuse cu expectoratie purulenta.

Cauze

- infectii pulmonare repetate

- obstructii bronsice

- congenitala

■ Factori favorizanti

- frig, - umezeala

- expunere la pulberi si substante iritante

Semne si simptome – manifestari de dependenta

 tuse la inceput uscata, apoi cu expectoratie, frecvent dimineata

 hemoptizie
 dispnee
 dureri toacice
 febra moderata
 anorexie in cazurile cind pacientii inghit sputa purulenta

Examinari paraclinice

- bronhoscopie
- radiografie toracica
- tomografie
- bronhografia cu lipiodol – examen de certitudine
- examenul sputei

Problemele pacientului: obstructia cailor respiratorii

diminuarea schimburilor gazoase

 potential de alterare a nutritiei

Obiective

■ combaterea infectiei

■ dezobstructia cailor respiratorii

■ imbunatatirea ventilatiei pulmonare

■ prevenirea complicatiilor

Interventii

asigurarea repausului la pat in perioada de acutizare

administrarea de lichide pentru fluidificarea secretiilor

aplicarea masurilor de mobilizare a secretiilor

drenaj postural

tapotament

■ consta in lovirea peretelui toracic cu mina ritmic pe toata suprafata timp de 1-2 min

■ incheietura miini trebuie sa fie relaxata, iar cotul in flexie

■ pacientul este rugat sa respire lent si adinc

■ toracele pacientului trebuie sa fie acoperit

■ este contraindicat la pacientii cu osteoporoza sau coaste fracturate si la cei cu probleme de

singerare

■ masuri de combatere a hemotiziei

■ invatarea pacientului sa expectoreze in scuipator

11) HEMOPTIZIA
Definitie: reprezinta hemoragia provenita din caile respiratorii care este eliminata prin tuse si
expectoratie pe gura

Manifestari clinice

■ senzatie de gadilare in faringe

■ caldura retrosternala

■ gust de singe in gura

■ tuse iritativa cu expectorarea de singe rosu aprins aerat,spumos, amestecat cu mucus si puroi

■ in hemoptiziile mari poate aparea scaderea TA, tahicardie,tahipnee, paloare.

Complicatii apar la:

■ transportul pacientului cu hemoptizie prin manevre brutale

■ lipsa de supraveghere a pacientului de catre asistenta medicala

■ obstructia bronsica prin neefectuarea toaletei de eliminare a cheagurilor

■ asfixia pacientului prin singerare abundenta in lipsavarsaturilor de prevenire

Interventii

 bolnavul va fi asezat in pozitie semisezanda, asigurandu-i repaus absolut indiferent de

cantitatea de sange expectorat
 pe torace se va aplica o punga cu gheata
 camere bine aerisite
 temperatura camerei sa fie cu 1-2 , eventual 3 grade mai scazuta decit cea optima
 repaus vocal – vibratiile vocale pot provoca o noua hemoragie
 se recomanda respiratie pe nas si profunda
 se dau lichide reci, in cantitati mici si repetate
 se poate da apa cu sare – 1 lingura de sare la un pahar de apa
 ajutarea bolnavului in satisfacerea nevoilor fundamentale

12)PLEUREZIE
Afectiune caracterizata prin existenta lichidului intrapleural, cu caracter de exsudat, secundar unui
episod inflamator la nivelul foitelor pleurale

Cauze

■ pneumopatii bacteriene sau virale

■ reumatism articular acut

■ infectie TBC

■ cancer pulmonar

■ posttraumatice

■ secundare unor abcese din vecinatate

SEMNE SI SIMPTOME – MANIFESTARI DE DEPENDENTA

Pleurezia serofibrinoasa

- TBC
 - Frison, febra
- transpiratii, noaptea in special
- Inapetenta, slabiciune, oboseala
- durere toracica accentuata la miscarea toracelui
- scadere ponderala
- dispnee – apare cind exudatul este masiv si comprima plaminul
- tuse

Pleurezii purulente

■ frisoane repetate

■ febra remitenta

■ durere toracica

■ tahicardie

■ paloare

■ HTA

■ Alterarea starii generale

■ Semne locale la nivelul toracelui

Examinari paraclinice

- examenul lichidului pleural

- biopsie pleurala

- radiografie toracica

- IDR la PPD

- Examen de laborator

- Sange – hiperleucocitoza cu neutrofilie in pleurezia purulenta

Problemele pacientului

■ disconfort
■ alterarea respiratiei
■ potential de alterare a nutritiei
■ intoleranta la efort

Obiective

■ imbunatatirea respiratiei, a schimburilor gazoase

■ favorizarea expansiunii toracice

■ combaterea infectiei cauzale

■ diminuarea manifestarilor clinice

■ prevenirea complicatiilor

Interventii

 asigurarea repausului la pat in perioadele febrile

 alimentatie usor digerabila, bogata in vitamine
 asigurarea pozitiei care diminueaza durerea si faciliteaza o ventilatie maxima
 administrarea tratamentului medicamentos
 pregatirea pacientului pentru examinari paraclinice
 recoltarea produselor biologice pentru examinari de laborator
 invatarea pacientului sa efectueze gimnastica respiratorie
 observarea semnelor si simptomelor de complicatii
 educatia pacientului

13)PNEUMOTORAX SPONTAN
Definitie : este patrunderea accidentala a aerului in cavitatea pleurala printr-o perforatie a
acesteia , care comprima plamanul din partea respectiva.

Cauze

■ TBC

■ Emfizem pulmonar

■ Chisturi aeriene pulmonare

■ Brosiectazii

■ Bronsite cornice

■ Tuse convulsiva

■ Pneumotoraxul traumatic

Simptome

junghi toracic violent

dispnee foarte accentuata si polipnee, cianoza

anxietate

tuse chintoasa si fenomene de insuficienta respiratorie acuta

Semne fizice

■ bombarea si imobilizarea hemitoracelui interesat

 ■ abolirea murmurului vezicular

Conduita de urgenta

 asezarea bolnavului in pozitie semisezinda

 repaus complet, inclusiv repaus vocal
 combaterea durerii
 anxiolitice
 oxigenoterapie
 sedative ale tusei
 in formele masive sau in cele asfixice medicul executa exsuflatie decompresiva

BRONHOPNEUMONIE OBSTRUCTIVA CRONICA ACUTIZATA (BPOC)

BPCO= bronsita cronica + emfizem pulmonar

Simptome

- dispnee cu polipnee, uneori bradipnee expiratorie

- cianoza intensa si difuza, predominind la unghii si la buze

- transpiratii profunze

- cefalee tenace

- anxietate

- Somnolenta, stare confuzionala, uneori stare comatoasa

Masuri de urgenta

 oxigenoterapie
 se administreaza de urgenta in perfuzie:

HSH

Cloramfenicol

Miofilin

deslanosid

 sub stricta supraveghere se transporta la spital

Conduita in spital

combaterea obstructiei

■ drenaj postural

■ spalatura bronsica se executa dupa asiratie prin introducerea

la interval de 5 -10 min de cantitati mici de bisolvon 3 -5 ml ,care apoi se aspira

aspiratie endobronsica pe cateter sau pe bronhoscop

combaterea inflamatiei - administrare de antibiotic
corticoizi - pentru actiune antiinflamatorie, antisecretorie si antispastica
combaterea spasmului prin bronhodilatatoare
fluidifiante ale secretiei bronsice – bromhexin, aerosoli
la nevoie tonicardiace, diuretice, anticoag., ventilatie mecanica

14)EDEM PULMONAR ACUT

Defcinitie : reprezinta inundarea brusca a alveolelor pulmonare , a arborelui bronsic si a tesutului
interstitial al plaminului cu un lichid bogat in albumina,dar necoagulabil, care amestecat cu

aerul respirat , apare sub forma unei expectoratii seromucoase , de culoare roza, spumoasa, a carei
cantitate atinge 1,5 – 2 litri

Bolnavul prezinta

■ dispnee

■ senzatie de sufocare

■ tuse chinuitoare

Cauze: ,cardiace, renale, Hipertensive, Alergice, Toxice, Medicamentoase, infectioase

Poate apare

■ dupa interventiichirurgicale

■ dupa evacuare de lichid pleural

■ in cursul unui accident vascular

■ in cursul unei embolii pulmonare

■ dupa accidente posttransfuzionale

Interventii : se va asigura pozitia semisezanda sau sezanda

camera sa fie bine incalzita

aportul de lichide se reduce la minim

ramane sub observatie continua

tratamentul urmareste

■ scaderea circulatiei de reintoarcere prin emisie de singe 300-500 ml, exceptind cazurile de soc, IM,
intoxicatii acute
■ aplicarea de garouri la radacina membrelor

■ scaderea permeabilitatii capilare prin administrarea de Hidergin

■ reducerea insuficientei respiratorii acute prin permea-bilizarea calor respiratorii si administrare de

oxigen

■ sprijinirea functiei cardiace prin administrare de digoxin

■ ameliorarea circulatiei cu diuretice care reduc debitul cardiac si scade volumul sanguin
intrapulmonar

■ HSH

15)EMBOLIE PULMONARA
reprezinta obstructia brusca a arterei pulmonare sau a unei ramuri a acesteia

embolia arterei pulmonare produce moarte subita

Semne si simptome:

 junghi toracic accentuat de miscarile respiratorii

 tahipnee cu respiratie superficiala
 tuse acuta
 febra

Interventii

o se asaza bolnavul in decubit dorsal cu trunchiul ridicat

o bolnavul trebuie sa stie importanta mentinerii starii de imobilitate a trunchiului si
membrelor
o combaterea durerii se va face cu mialgin si morfina
o administrare de oxigen la nevoie
o extinderea trombozei, respectiv a emboliei se previne prinadministrare de anticoagulante
(heparina, clexan) si fibrinolitice urokinaza, streptokinaza)
o asistenta trebuie sa pregateasca instrumentele, materialele si medicatia pentru
eventualitatea oricarei complicatii
o regim dietetic initial va fi hidrozaharat, trecind in mod progesiv la alimente pastoase

16)TUBERCULOZA TBC
Tuberculoza (TBC) – boala infectioasacontagioasa provocata de o bacterie, Mycobacterium
tuberculosis sau bacilul Koch, forma de BASTONAS .
Contaminare:

Omul este in acelasi timp rezervorul si agentul transmisiei bacilului. Perioada de incubatie este de 4-
12 saptamani, dar infectia

poate sa persiste luni sau ani inaintea aparitiei bolii

Tuberculoza pulmonara

Tuberculoza se manifesta prin stare de slabiciune generala, pierderea in greutate, febra si transpiratii
nocturne.

Simptomele tuberculozei pulmonare includ:

- tusea persistenta;

- expectoratii sanguinolente;

- durere totacica.

Diagnostic:

 examenului clinic
 investigatiilor paraclinice (examen microbiologic al sputei, examen radiologic),
 intradermoreactiei la tuberculina (IDR)

Tratament si prognostic

Tratamentul :necesita asocierea a trei sau patru antibiotice antituberculoase luate o singura
data dimineata pe nemancate,timp de min 6 luni.

Prevenire:

 vaccinarea cu B.C.G.,
 tratamentul bolnavilor, izolarea lor timp de cel putin 3 saptamani atunci cand sunt contagiosi
si depistarea subiectilor contaminati cu bacili din anturajul bolnavului.

Interventiile asistentei

asigurarea conditiilor de mediu

■ saloane spatioase

■ bine luminate

■ moderat incalzite

■ bine ventilate

■ sa fie prevazute cu terase

■ amplasarea bolnavilor se face in functie de gradul de contagiozitate

■ spitalizarea acestor bolnavi e de lunga durata

■ curatenia se face prin mijloace umede, urmate de dezinfectie

■ o atentie deosebita trebuie acordata sciupatorilor, care trebuie schimbate si dezinfectate ori de
cite ori este nevoie

Supravegherea

■ se va urmari curba febrila, pulsul si greutatea

■ se vor urmari transpiratiile, expectoratia – cantitate, aspect, daca prezinta singe sau nu

■ hemoptizia se raporteaza imediat medicului

■ junghiurile toracice, dispneea, febra aparuta neasteptat, schimbarea caracterului sputei – se

anunta imediat medicul

Sarcinile asistentei

1) Recoltarile pentru analizele bacteriologice din spute , scaun, continut stomacal, lichidul

din cavitatilor seroase, LCR, pentru punerea in evidenta a bacilului tuberculos trebuie facute cu
rigurozitate si in repetate rinduri

2) se efectueaza IDR la tubeculina

TEHNICA

■ IDR sau MANTOUX – pentru diagnosticarea tuberculozei pulmonare

■ Se executa cu tuberculina purificata PPD care este o solutie de tuberculoproteina

■ Doza I - 2 ui (0,1 ml) are fiole de culoare rosie

■ Doza II 10 ui (0,1 ml) are fiole de culoare albastra

■ Depistarea incepe cu doza I

■ Daca pacientul are rezultatul dubios sau negativ se va repeta cu doza II

■ Doza se va repeta dupa 15 zile

■ Tuberculina se injecteaza intradermic

■ Reactia se citeste la 72 ore

■ Se considera pozitiva daca in jurul injectiei apare un eritem infiltrat cu un diametru de minim 5-6
mm care persista 2-3 zile

■ Indica o stare de hipersensibilitate fata de toxina bacilului tuberculos care este prezent in organism
Educatia sanitara

se va intrerupe calea de transmitere

vor fi invatati cum sa foloseasca scuipatorile

se va explica sa nu inghita sputa

se va explica modul de viata

se va explica sa nu intrerupa tramamentul fara indicatia medicului

Profilaxia TBC - vaccinarea BCG

■ se efectueaza cu o seringa de 1 ml

■ se introduce in 1/3 superioara a bratului intradermic ,1 ml vaccin BCG→ papula de 5-6 mm cu

aspect de coaja de portocala

■ Indicatii

- nou-nascuti

- sugari care in jurul virstei de 6 luni nu prezinta cicatricea vaccinala

sau au o cicatrice cu diametrul mai mic de 3 mm

- elevii in clasa I, VIII si anul IV de liceu

■ Contraindicatii

- nou nascutii distrofici

- persoane in convalescenta dupa boli infecto-contagioase

■ Controlul vaccinarilor BCG

- corect cicatricea cu diametrul mai mare de 3 mm si aparitia alergiei

postvaccinare in decurs de 4-6 saptamani dupa vindecare

Analiza gazelor se face pt. a explora cantitatea de oxigen şi CO2 din sângele arterial, care
furnizează relaţii importante privind funcţia pulmonară. Determinarea se poate face cu aparatul
ASTRUP, în care se recoltează sânge capilar, în tuburi heparinizate.