Cursuri Drept International Privat Prof Sitaru

8/10/2019 Cursuri Drept Internaţional Privat - Prof.
Sitaru
Drept Internaţional Privat 5.10.2011
Curs 1
ELEMENTUL DE EXTRNEITTE
De!iniţie" Elementul de extraneitate este acea parte componentă a unui raport juridic care se află în
străinătate sau sub incidenţa unei legi străine.
Elementul de extraneitate nu este al patrulea element al unui raport juridic, ci chiar cele trei din urmă pot
constitui ele însele elemente de extraneitate.
• #u$ie%tele:
o persoană fizică - cetăţenia, reşedinţa obişnuită
o persoană juridică - sediul, reşedinţa obişnuită
• &$ie%tul: bunurile
• Conţinutul !drepturile si obligaţiile părţilor":
o acte juridice - locul încheierii sau executări
o fapte juridice - delict să#$rşit în străinătate
C&N'LICTUL DE LE(I
%n momentul în care într-un raport juridic apare un element de extraneitate, problema care se pune în
mintea judecătorului&arbitrului competent sa soluţioneze un litigiu de acest gen este: ce sistem de drept se #a
aplica acestui raport juridic'
Exemplu: Contract de vânzare-cumpărare încheiat între o firmă română-vânzător şi o firmă germană-

cumpărător. Contractul se încheie la Bucureşti însă marfa se livrează în !ermania. "pare un litigiu generat
de neexecutarea contractului - vânzătorul român nu a livrat marfa. #ro$lema care se pune în mintea
%udecătorului&ar$itrului
(ermenul român este aceea
de prescrip)ie estedediferit
a vedea caredouă
în cele dintresisteme
cele două sisteme
de drept de drept ,seani
*+omânia- va aplica'
!errmania-
ani. #resupunem că ac)iunea a fost introdusă după , ani pentru sistemul românesc ea este prescrisă
pentru sistemul german încă nu este prescrisă.
%n exemplul mai sus prezentat, există două elemente de extraneitate: sediul cumpărătorului şi locul
executării contractului. (stfel apare un conflict de legi.
De!iniţie )eta!ori%*: )onflictul de legi este acea îndoială care se pune în mintea judecătorului&arbitrului
competent să soluţioneze litigiul const$nd în aceea de a #edea care sistem de drept se aplică.
De!iniţie +tiinţi!i%*: )onflictul de legi este acea situaţie care apare în cazul în care într-un raport juridic
există un element de extraneitate şi care constă în aceea că acel raport juridic de#ine susceptibil de a i se
aplica două sau mai multe sisteme de drept aparţin$nd unor ţări diferite.
Ele)ente ,e!initorii
*z#orul conflictului de legi este acel element de extraneitate.
+oţiunea de conflict de legi a fost preluată din sistemul francez şi nu sugerează ideea unui conflict de
su#eranităţi.
)onflictul de legi este soluţionat de o normă specifică, denumită nor)* %on!li%tual*. (ceasta aparţine de
regulă dreptului rom$n şi poate face trimitere la sistemul rom$nesc sau la sistemul străin, exist$nd astfel acea
susceptibilitate.
)onflictul de legi poate ap*rea nu)ai -n raporturile uri,i%e ,e ,rept privat.
(rt. / +))i# pre#ede că prin noţiunea de raporturi de drept interna)ional privat se înţeleg
raporturile comerciale precum şi alte raporturi de drept privat cu elemente de extraneitate . %n noţiunea de
1
http://slidepdf.com/reader/full/cursuri-drept-international-privat-prof-sitaru 1/83
8/10/2019 Cursuri Drept Internaţional Privat - Prof. Sitaru
raporturi de drept pri#at intr$nd: raporturi de muncă, raporturi de transport internaţional, anumite instituţii ale
proprietăţii intelectuale, procesele ci#ile internaţionale.
0er a contrario, raporturile de drept public nu fac obiectul dreptului pri#at internaţional, acestea put$nd fi:
raporturi de drept constituţional& administrati#& financiar& penal& etc. (sta nu înseamnă că în raporturile
juridice drept public nu pot apărea şi elemente de extraneitate
Exemplu: /e săvârşeşte o infrac)iune victima - care cere despăgu$iri - fiind cetă)ean străin.
%n mintea judecătorului nu se pune problema de conflict de legi, deoarece metoda de reglementare a
părţilor în acel raport juridic este diferită. %n raporturile private p*rţile sunt pe pi%ior ,e e/alitate uri,i%* ,
însă în raporturile publice părţile sunt pe poziţie de subordonare.
%n raportul juridic penal, şi cel din exemplul de mai sus, poate exista o latură ci#ilă. )hestiunile pri#ate
din procesul penal urmează raţionamentul conflictual.
N&RM C&N'LICTUL
1oluţionarea conflictului de legi se face printr-o normă specifică, denumită normă conflictuală.
De!iniţie" +orma conflictuală este o normă juridică specifică dreptului internaţional pri#at, care
soluţionează conflictul de legi, în sensul că stabileşte care dintre sistemele de drept urmează să se aplice cu
pri#ire la acel raport juridic.
Co)paraţie" nor)a %on!li%tual*  nor)a )aterial*

+orma conflictuală nu c$rmuieşte raportul juridic pe fondul său, aşa cum face norma materială, ci doar
arată care dintre sistemele de drept în prezenţă se #a aplica. (şadar este o normă de trimitere, de fixare.
+orma conflictuală se aplică întotdeauna în prealabil faţă de norma materială. 2aţionamentul specific
dreptului internaţional pri#at este în ordine logică anterior celui de drept material.
Ivoarele nor)elor %on!li%tuale

0rincipala sursă este: partea materială 3 +oul )od )i#il )artea 4**
partea procedurală - 5egea 67&688 (rt. 69-6
Există şi iz#oare internaţionale:
• )on#enţiile internaţionale la care 2om$nia este parte
• 2egulamentul 2oma * !obligaţiile contractuale"
• 2egulamentul 2oma ** !obligaţiile necontractuale"
• 2egulamentul 99&776 ;ruxelles *
#tru%tura nor)elor %on!li%tuale

+orma materială are ca elemente: ipoteză, dispoziţie şi sancțiune.
+orma conflictuală are două elemente, purt$nd denumiri diferite faţă de cele ale normei materiale, dar în
esenţă sunt la fel:
•
Conţinut ! ipoteza" 3 materia la care norma conflictuală se referă
• Le/*tura nor)ei !dispoziţia" 3 acel element al structurii care arată ce sistem de drept se
#a aplica cu pri#ire la conţinutul normei.
• 5egătura normei ca element de structură este în esenţă legată de un element concret 3 pun%t ,e
le/*tur*.
2
Exemplu: "rt 010 2CCiv: /tarea civilă şi capacitatea persoanei fizice sunt cârmuite de legea sa
na)ională dacă prin dispozi)ii speciale nu se prevede altfel.
"rt 034 2CCiv: 5egea na)ională este legea statului a cărui cetă)enie o are persoana fizică
sau după caz legea statului a cărui na)ionalitate o are persoana %uridică.
Con)inut: starea şi capacitatea persoanei fizice *statut- ce anume se reglementează'
5egătura: legea na)ională
#unctul de legătură: cetă)enia 6 ce înseamnă legea na)ională'
Exemplu: "rt 047 2CCiv: /tatutul organic al persoanei %uridice este cârmuit de legea sa na)ională.
"rt 018 2CCiv: #ersoana %uridică are na)ionalitatea statului pe al cărui teritoriu şi-a
sta$ilit potrivit actului constitutiv sediul social.
Con)inut: statutul organic al persoanei %uridice
5egătura: legea na)ională
#unctul de legătură: sediul social
Exemplu: "rt 038, 2CCiv: #osesia dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra $unurilor
inclusiv cele de garan)ii reale sunt cârmuite de legea locului unde acestea sunt situate sau se alfă afară
numai dacă prin dispozi)ii speciale se prevede altfel.
Con)inut: statutul real
5egătura: legea locului unde sunt situate sau se află
Exemplu: "rt , alin *8 +oma 9: Contractul este guvernat de legea aleasă de păr)i.
Con)inut: regimul %uridic al o$liga)iilor contractuale
5egătura: legea sta$ilită de par)i
Exemplu: "rt  alin *8 +oma 99: 5egea aplica$ilă o$liga)iilor necontractuale care decurg dintr-o faptă
ilicită este legea )ării în care s-a produs pre%udiciul.
Con)inut: regimul %uridic al o$liga)iilor necontractuale
5egătura: locul producerii pre%udiciului
#%opul nor)ei %on!li%tuale

1istemul de drept la care face trimitere norma conflictuală poartă denumirea de legea aplicabilă 3 le3
%ausae. <eterminarea legii aplicabile este tocmai finalitatea, scopul normei conflictuale.
C*rui siste) ,e ,rept aparţin nor)ele %on!li%tuale4
+ormele conflictuale aparţin de principiu sistemului de drept al instanţei sesizate. =udecătorul& arbitrul
rom$n competent să se pronunţe cu pri#ire la un litigiu #a aplica normele conflictuale rom$ne!cuprinse at$t de
+))i#, c$t şi de regulamentele internaţionale la care 2om$nia este parte".
1istemul de drept al instanţei sesizate poartă denumirea de le3 !ori.
pli%area le/ii !oru)ului  ar/u)ente

• (rgumentul ce ţine de forţa juridică a normelor conflictuale - normele conflictuale sunt, cu puţine
excepţii, norme imperati#e !obligatorii pentru judecătorii forumului de judecată"
• (l doilea argument este unul reductio ad absurdum al alternati#ei. (lternati#a ar fi căci dacă
norma
aparţineconflictuală nu arpentru
legii aplicabile aparţine lexeste
că nu fori,determinată
ar aparţineînlegii aplicabile
momentul - lex causae.prin
raţionamentului +ucare
poate
se
aplică norma conflictuală. 5ex causae urmează a fi determinată de norma conflictuală.
3
(l treilea argument reprezintă o prezumţie simplă exprimată prin formula: ;ui eligit %udicem
•
eligit %us !cine alege instanţa, alege şi dreptul". %n lipsa altei posibilităţi de determinare se poate
considera că părţile au #oit şi ca norma conflictuală să aparţină acelei instanţe.
E3%epţii ,e la apli%area lui le3 !ori
%n cazul arbitrajului internaţional ad-hoc, nu există o lex fori, astfel înc$t arbitrii #or aplica legea
•
desemnată de normele conflictuale pe care ei le #or considera potri#ite în speţă.

%n cazul retrimiterii de gradul *, atunci c$nd norma conflictuală rom$nă trimite la un sistem de
•
drept străin, instanţa rom$nă #a aplica norma conflictuală străină care retrimite la dreptul rom$n.
N&RM DE PLIC6IE IMEDIT
De!iniţie !(rt 8 2oma *": +ormele de aplicaţie imediată sunt norme a căror respectare este pri#ită drept
esenţială de către o anumită ţară pentru sal#gardarea intereselor sale publice, pentru organizarea politică,
socială şi economică, în asemenea măsură înc$t aceste norme sunt aplicabile oricăror situaţii care intră în
domeniul lor de aplicare, indiferent de legea aplicabilă contractului.
+ormele de aplicaţie imediată sunt acele norme materiale aparţin$nd sistemului de drept intern al statului
forumului sau al unui alt stat, norme care, dat fiind gradul lor înalt de imperati#itate , se aplică cu
prioritate!imediat" unui raport juridic cu element de extraneitate atunci c$nd acel raport juridic are un punct de
legătură concret si efecti# cu statul respecti#, excluz$nd în acest fel conflictul de legi şi deci aplicarea în cauză
a #reunei norme conflictuale.
De!iniţie !(rt  +))i#": <ispoziţiile imperati#e pre#ăzute de legea rom$nă pentru reglementarea
unui raport juridic cu element de extraneitate se aplică în mod prioritar. %n acest caz, nu sunt incidente
pre#ederile prezentei cărţi pri#ind determinarea legii aplicabile.
Exemplu: +egulament B2+- #lă)ile între reziden)i pe teritoriul +omâniei se fac în monedă naț ională.
Ele)ente esenţiale
• sunt norme materiale, dau o dispoziţie ce reglementează raportul juridic pe fond
• aparţin de regulă sistemului de drept al instaţei sesizate 3l ex fori
• sunt norme juridice cu grad înalt de imperati#itate - în sensul că părţile nu pot deroga de la ele
• pentru ca să se aplice o normă de aplicaţie imediată ea trebuie să aibă o legătură concretă şi
efecti#ă cu ţara forumului
• c$nd are o legătură concretă şi efecti#ă, norma la care ne referim este de aplicaţie imediată,
înaintea raţionamentului conflictual!excludem conflictul de legi şi implicit norma conflictuală"
Co)paraţie nor)a %on!li%tual* nor)a ,e apli%aţie i)e,iat*
se)*n*ri" (mbele pri#esc raporturile juridice cu elemente de extraneitate, de drept internaţional pri#at
şi, de principiu, au o legătură cu ţara forumului.
(mbele aparţin sistemului de drept rom$n.

Deose$iri" +orma conflictuală este o normă de fixare, indică lex causae.
+orma de aplicaţie imediată este o normă materială ce soluţionează litigiul pe fond.
4
Drept Internaţional privat 12.11.2011

Curs 2
0rincipalele conflicte care pot apărea in legătură cu raporturile juridice de drept internaţional pri#at, în
ordinea logică a apariţiei lor, sunt următoarele:
6.Con!li%tul ,e uris,i%ţii - 0roblema care se pune este, aşadar, dacă sunt competente instanţele rom$ne
sau instanţele străine pentru soluţionarea unui litigiu dedus judecăţii.
*nstanţa rom$nă de judecată sau de arbitraj constată că este competentă.
. ( doua problemă care apare este aceea a sistemului de drept aplicabil  %on!li%tul ,e le/i apli%a$ile .
0rocedura este supusă lex fori - legea instanţei sesizate.
)onstatăm că ne aflăm în faţa unui raport juridic cu element de extraneitate, se pune problema unui conflict
de legi şi se pune problema aplicării unei norme conflictuale care să soluţioneze acel conflict de legi.
>. 0rimul conflict de fond care apare este %on!li%tul ,e %ali!i%*ri.
9. Con!li%tul -n spaţiu ,e nor)e %on!li%tuale .
. Con!li%tul
prin ,e le/i )ateriale - este principala problemă a dreptului internaţional pri#at, soluţion$ndu-se
norma conflictuală.
%n cazul în care norma conflictuală trimite la un sistem de legi străin, se pune problema aplicării legii
străine. (plicarea legii străine ridică anumite aspecte specifice care necesită analiză separată.
. Con!li%tul ,e le/i -n ti)p +i spaţiu - aşa numita problemă a drepturilor c$ştigate în străinătate.
/.Con!li%tul -n ti)p al nor)elor %on!li%tuale
IN#TITU6I CLI'ICRII 7I  C&N'LICTULUI DE CLI'ICRE
%n momentul în care într-un raport juridic apare un element de extraneitate, se i#eşte un conflict de legi, ne
punem problema aplicării sistemului rom$n sau sistemului străin, conflictul de legi este soluţionat prin
norma conflictuală-din sistemul de drept al instanţei sesizate !pri#ind problema din prisma sistemului de
drept rom$n, norma conflictuală se regăseşte în sistemul de drept rom$n"
+orma conflictuală este exprimată în noţiuni juridice.
Exemplu: "rt 010 2CCiv 6 /tarea civilă și capacitatea persoanei fizice sunt cârmuite de legea sa
națională dacă prin dispoziț ii speciale nu se prevede altfel.
1tarea şi capacitatea persoanei fizice sunt noţiuni de drept, aşa cum şi naţionalitatea, cetăţenia sunt noţiuni
de drept. (ceste noţiuni juridice nu sunt calificate sau interpretate la fel în diferitele sisteme de drept.
+oţiunile care compun norme nu au întotdeauna aceeaşi accepţiune în diferitele sisteme de drept.
Exemplu: "rt 047 2CCiv - /tatutul organic al persoanei %uridice este cârmuit de legea sa naț ională.
+oţiunea de statut al persoanei nu are aceeaşi accepţiune în sistemele de drept ale diferitelor state.
?ulte alte concepte sunt supuse diferitelor interpretări din sistemele de drept.
%n momentul în care aplicăm o normă conflictuală, prima problemă care ne-o punem este aceea de a
califica conceptele prin care norma este exprimată. %nt$lnim aşadar instituţia calificării.
5
CLI'ICRE
)alificarea poate fi definită, a#$nd în #edere două raţionamente:

• pornindu-se de la norma conflictuală către situaţia de fapt !raportul juridic"
• pornindu-se de la raportul juridic către norma conflictuală
1ilogismul juridic înseamnă corelarea celor două elemente: premisa minoră !situaţia de fapt", premisa
majoră - norma de drept. !<ă-mi faptele, eu am să-ţi dau dreptul" 0roblema 3 ce normă juridică se aplică
acelei situaţii de fapt pentru ca prin prisma normei să oblig la o anumită conduită.
#%opul %ali!i%*rii este determinarea normei conflictuale.
De!iniție 8 pri)ul raţiona)ent9" )alificarea este acea operaţiune logico-juridică de determinare a

sensului exact şi concret al noţiunilor juridice care exprimă conţinutul şi legătura normei conflictuale, cu
scopul de a #edea dacă un anumit raport juridic !o situaţie de fapt concretă" se include sau nu în acea normă
conflictuală.
De!iniţie 8al ,oilea raţiona)ent9" )alificarea este interpretarea unei situaţii de fapt !a raportului juridic"
pentru a #edea în conţinutul şi în legătura cărei norme conflictuale intră.
%n cazul în care în diferitele sisteme de drept în prezenţă, aceeaşi noţiune juridică !stare ci#ilă, capacitatea,
prescripţia, naţionalitatea, sediul, etc" au accepţiuni diferite, apare un conflict de calificări.
C&N'LICTUL DE CLI'ICRE
De!iniţie: )onflictul de calificare este acea situaţie care apare atunci c$nd noţiunile din conţinutul sau din
legătura normei conflictuale aplicabile în speţă au înţelesuri diferite în sistemele de drept susceptibile de a
se aplica acelui raport juridic.
#peţa li,er  Testa)entul olan,eului

@eoria calificării şi teoria conflictului de calificări au pornit de la o speţă din practica franceză care a
apărut la sf$rşitul sec. A*A- @estamentul olandezului.
Bn cetăţean olandez a făcut în Cranţa un testament olograf. )odul )i#il Dlandez din acel moment
interzicea cetăţenilor olandezi să facă testamente olografe şi pre#edea această interdicţie şi pentru
testamentele întocmite în străinătate. <upă decesul persoanei respecti#e a apărut un litigiu între succesorii
acestuia. 0roblema s-a pus în faţa instanţelor franceze care au a#ut de rezol#at în primă fază problema
calificării noţiunii de testament olograf. *nstanţele au constatat că dreptul olandez şi francez dădeau
interpretări diferite noţiunii de testament olograf.
• (stfel, în dreptul francez, testamentul olograf era calificat ca o problemă de formă, de exteriorizare a
#oinţei, şi fiind o problemă de formă era supus legii locului unde s-a întocmit testamentul.
• %n schimb, dreptul olandez califica această noţiune ca o problemă de capacitate a persoanei fizice, de
capacitate a testatorului. Ciind o problemă de capacitate, ea urma să fie supusă legii naţionale a testatorului,
în cazul nostru legea cetăţeanului olandez, astfel înc$t ar fi urmat să se aplice legea olandeză.
<e modul cum se soluţiona problema calificării depindea soluţia pe fond. (stfel, dacă era calificată ca o
problemă de formă, conform dreptului francez, era supus legii locului încheierii testamentului !5egea
franceză" care considera testamentul #alabil. %n schimb, dacă ar fi fost interpretată ca o problemă de
capacitate a cetăţeanului olandez atunci ar fi fost supus legii naţionale a testatorului, iar dreptul olandez
interzicea întocmirea testamentului olograf chiar şi în străinătate
6
%n zilele noastre problema calificării se pune cel mai frec#ent cu pri#ire la pres%ripţia e3tin%tiv* -
problemă ce ţine de fondul raportului juridic, mai exact este o problemă de drept material în dreptul nostru
în sistemul clasic anglo-saxon prescripţia este calificată ca o problemă de procedură. %n consecinţă
calificarea este diferită. 2egulamentul 2oma *- prescripţia extincti#ă este calificată ca o problemă de fond
!aplicabilă Bniunii Europene".
Dreptul statului ,e a %ule/e o su%%esiune va%ant*  poate fi calificat ca o problemă de moştenire şi atunci
este supusă lui lex successionis sau este de drept su#eran al statului pe teritoriul căruia bunurile succesiunii
se află şi atunci se aplică legea locului unde se află bunurile - lex rei situae.
C*s*toria reli/ioas* poate fi calificată ca o problemă de capacitate - am sau nu aptitudinea de a mă
căsători în faţa unui preot !de diferite confesiuni"- sau ca o problemă de formă. 1e merge după legea
locului încheierii căsătoriei- locus regit actum.
#e,iul so%ial - este calificat în dreptul rom$n ca fiind sediul social legal, în alte sisteme de drept put$nd fi
#orba de #oinţa părţilor, locul de încorporare.
I)portanţa %on!li%tului ,e %ali!i%*ri

)onflictul de calificări este important pentru că el poate conduce la aplicarea unuia sau altora dintre
sistemele de drept în prezenţă. 0roblemele sunt puţin diferite după cum este #orba despre:
• calificarea conţinutului normei !este testamentul olograf capacitate sau formă'"- modul de soluţionare
a conflictului de calificare determină însăşi norma conflictuală aplicabilă, aşadar determină sistemul de
drept aplicabil şi implicit situaţia pe fond.
• calificarea legăturii normei !sediul social"- modul de soluţionare a conflictului +B influenţează norme
conflictuale dar influenţează sistemul de drept aplicabil şi soluţia pe fond.
Dup* %e le/e se soluţionea* %ali!i%area4

Există o regulă generală, excepţii de la această regulă si o situaţie specială în cazul calificării noţiunilor
juridice din 2egulamentele şi actele Bniunii Europene.
RE(UL (ENERL
)alificarea se face după legea instanţei sesizate - lex fori.
(rt.  +))i# - )$nd determinarea legii aplicabile depinde de calificarea ce urmează să fie dată unei
instituții de drept sau unui raport juridic, se ia în considerare calificarea juridică stabilită de legea rom$nă.
Există cel puţin ,ou* ar/u)ente -n sensul susţinerii re/ulii /enerale:
• +orma conflictuală este o normă juridică din sistemul de drept al instanţei sesizate !competente".%n
consecinţă, interpretarea normei trebuie facută potri#it conceptelor juridice din sistemul de drept din care
norma conflictuală face parte !interpretarea îi re#ine celui care a edictat norma - ejus est interpretari cujus
est condenere".
• !(rgument de reductio ad absurdum"- (lternati#a ar consta în calificarea noţiunilor normei
conflictuale după lex causae. (rgumentăm că nu este posibil să calificăm după lex causae pentru că în
momentul în care se pune problema calificării, lex causae nu este încă determinată, ci ea urmează a fi
determinată tocmai ca urmare a modului de soluţionare a conflictului de calificări. %n consecinţă, nu putem
califica dupa lex causae pentru că lex causae nu este cunoscută în acel moment. (şadar calificarea se face
dupa legea forumului care este singura cunoscută în momentul calificării, pentru că problema conflictului
de jurisdicţii este rezol#ată în acel moment !lex fori este cunoscută".
EXCEP6IILE DE L RE(UL (ENERL

6. Cali!i%area potrivit voinţei p*rţilor. (rt  alin.!" +))i# 3 )u toate acestea, c$nd părţile au
determinat ele însele înțelesul noţiunilor dintr-un act juridic, calificarea acestor noţiuni se face după #oința
părților. !potri#it principiului autonomiei de #oinţă care primează în domeniul contractelor ci#ile"
7
. Cali!i%area se%un,ar* - noţiunea de secundar nu #ine de la ideea de secundar, in sensul de mai puţin
important, ci pro#ine din latină de la cu#$ntul secundus- subsec#ent, secund !calificarea subsec#entă
calificării principale". )alificarea secundară se face pe baza legii aplicabile în speţă !lex causae". E
calificarea care se face după ce s-a determinat sistemul de drept aplicabil!determinarea normei conflictuale"
şi se #a face în temeiul acelui sistem de drept.
(rt.  alin!>" +))i#: +atura mobiliară sau imobiliară a bunurilor se determină potri#it legii locului
unde acestea se află sau, după caz, sunt situate.
(şadar, dacă #reau să ştiu dacă un bun este mobil sau imobil, înt$i #oi face o calificare principală !ce are
ca scop determinarea normei conflictuale", iar apoi calificarea secundară este în funcţie de natura juridică a
bunului - legea locului unde se află sau legea locului unde este situat.
Drice calificarea după determinarea normei conflictuale este o calificare secundară.
>. Cali!i%area instituţiilor uri,i%e ne%unos%ute ,reptului !oru)ului - (rt  alin!9" +))i#: <acă
legea rom$nă nu cunoaşte o instituţie juridică străină sau o cunoaşte sub o altă denumire ori cu un alt
conţinut, se poate lua în considerare calificarea juridică făcută de legea străină.
(şadar calificarea instituţiilor de drept necunoscute legii forumului se face după sistemul de drept care le
cunoaşte.!ex: instituția trust-ului transpusă apoi ca urmare a globalizării"
#ITU6I #PECIL
1e pune cu pri#ire la actele normati#e emise în cadrul Bniunii Europene. 0roblema conflictelor de calificări
ale diferitelor noţiuni juridice în cadrul Bniunii Europene s-a pus foarte frec#ent, iar unele concepte sunt
chiar sensibil diferit concepute tratatelor, moti# pentru care trebuia găsită o rezol#are. Existau în esenţă
două posibilităţi: calificare după legea forumului - această soluţie nu ducea la o uniformizare a conceptelor
Bniunii Europene sau calificarea autonomă. )onceptul esenţial este acela al calificării autonome.
Cali!i%area autono)* este de competenţa )=BE. 0rin @ratatul de la 5isabona s-a extins rolul instanţelor
de judecată de la toate ni#elurile, permiț$ndu-le astfel să acceseze )=BE cu chestiuni pri#ind interpretarea
textelor comunitare. )=BE a promo#at în mod constant principiul calificării autonome. +oţiunile juridice
din actele comunitare sunt interpretate independent&autonom de sistemele de drept naţionale.
)u titlu informati#, reţinem că, tocmai pentru a se răspunde la această cerinţă iminentă a uniformizării
conceptelor juridice ale Bniunii Europene s-a elaborat o lucrare, afl$ndu-se în stadiul de proiect în
momentul actual, Prin%ipii: ,e!iniţii +i re/uli )o,el ale ,reptului privat european. Proie%tul %a,rului
%o)un ,e re!erinţ*  <)C*-778. 2olul ei este acela de a întocmi un set de reguli model de drept
substanţial care să constituie un instrument de calificare a unor norme ale Bniunii Europene, de definire a
noţiunilor majore ale dreptului pri#at.
C&N'LICTUL ;N #P6IU
8Instituţia retri)iterii9
Există conflict în spaţiu al normelor conflictuale atunci c$nd sistemele de drept în prezenţă conţin norme
conflictuale care au puncte de legătură diferite. 1e numeşte conflict în spaţiu deoarece normele conflictuale
din sistemul de drept în prezenţă coexistă în spaţiu.
)onflictul în spaţiu al normelor conflictuale poate fi:

6. P&<ITI=- în cazul în care norma conflictuală din fiecare sistem de drept trimite la propriul său sistem
de drept.
Exemplu: /e pune o pro$lemă de stare civilă şi capacitate a unui cetă)ean român cu domiciliul in "nglia.
• <acă pro$lema apare în fa)a unei instan)e române aceasta aplică propria ei normă conflictuală - lex
patriae şi va determina starea civilă şi capacitatea cetă)eanului român după legea română pentru că
punctul de legatură este cetăț enia.
• <acă aceeaşi pro$lemă se pune în fa)a instan)ei engleze ea va aplica propria lege care are ca punct
de legătură domiciliu l- un fel de reședinț ă de origine - în consecin)ă va aplica legea engleză.
8
(şadar este un conflict poziti#. %n acest caz nu se pune problema retrimiterii. 0roblema se soluţionează de
obicei după principiile litispenden)ei internaț ionale.
 Litispen,enț*  situație în care același litigiu a fost supus spre soluționare în fața a două organe de
jurisdicție de același grad !din fr. 5itispendance".
. NE(TI=- în cazul în care normele conflictuale în prezenţă, fiecare din ele, declară aplicabil sistemul
de drept al celuilalt stat sau un sistem de drept terţ.
Exemplu: Cetă)eanul englez cu domiciliul in +omânia. 9nstan)a română va aplica legea engleză dar va
constata că în sistemul de drept englez la care norma conflictuală română a trimis este o normă
conflictuală care diferă.
Con,iţiile retri)iterii
(şadar pentru a exista retrimiterea, două condiţii cumulati# trebuie îndeplinite:
6. 1ă existe conflict negati# de norme conflictuale.
. 1ensul trimiterii să fie făcut la întregul sistem de drept străin, inclusi# la normele lui conflictuale.
#ensul tri)iterii poate fi in două moduri:

a" (tunci c$nd norma conflictuală a forumului !cea rom$nă în exemplu" trimite numai la dreptul
material, substanţial străin. %n acest caz nu apare retrimitere.
b" 1ensul trimiterii este la întregul sistem de drept străin, inclusi# la normele sale conflictuale. (tunci
poate opera retrimiterea.
1ensul trimiterii este indicat de legea forumului !sistemul de drept din care norma conflictuală face parte".
De!iniţie" 2etrimiterea este situaţia juridică apărută în cazul în care norma conflictuală a forumului trimite
la un sistem de drept străin în întregul său, adică inclusi# la normele conflictuale din acel sistem, iar în acel
sistem există o normă conflictuală care nu primeşte trimiterea, ci fie trimite înapoi la dreptul forumului
!retrimitere de gradul *", fie trimite mai departe la dreptul unui stat terţ !retrimitere de gradul **".
2etrimiterea este o operaţiune logico-juridică. Ea se produce exclusi# în mintea judecătorului sau arbitrului
competent să soluţioneze un litigiu de acest gen. Ea nu se confundă cu declinarea de competenţă - care este
o operaţiune materială de trimitere a dosarului la instanţa competentă. 2etrimiterea nu este o operaţiune
materială, ci una exclusi# mentalăF
#peţa li,er '&R(&

Bn cetăţean ba#arez a trăit cel mai mult timp în Cranţa unde nu a dob$ndit însă nici cetăţenia, nici
domiciliul legal, a#$nd doar un domiciliu de fapt în Cranţa. 5a moartea sa a lăsat o succesiune mobiliară
importantă, iar rudele colaterale după mamă au intentat în faţa instanţelor franceze o acţiune în
re#endicarea succesiunii.
%n faţa instanţei franceze s-a pus problema după ce sistem de drept #a fi soluţionată succesiunea. 0otri#it
normei conflictuale franceze succesiunea mobiliară era supusă legii cetăţeniei defunctului, astfel înc$t se
trimitea la dreptul ba#arez. *nstanţa franceză a constatat însă că în dreptul ba#arez există o normă
conflictuală conform căreia succesiunea mobiliară era supusă legii domiciliului de fapt al defunctului.
)u alte cu#inte, dreptul francez a trimis la sistemul de drept străin !cel ba#arez", dar acesta nu a primit
trimiterea, trimiţ$nd înapoi.
1oluţia pe fond în această speţă: conform legii franceze sfera rudelor era mult mai restr$nsă ca în dreptul
ba#arez astfelde#enind
succesiunea înc$t rudele colaterale
#acantă care introduseseră
#a fi culeasă acţiunea căruia
de statul pe teritoriul nu erauseconsiderate succesori , astfel încat
aflau bunurile.
'elurile retri)iterii"
9
• Retri)itere ,e /ra,ul I!retrimitere simplă sau retrimitere înapoi"- inter#ine atunci c$nd norma
conflictuală străină retrimite la dreptul forului.
• Retri)itere ,e /ra,ul II!retrimitere complexă sau trimitere mai departe"- norma conflictuală străină
trimite la dreptul unui stat terţ.
#ituația retri)iterii ,in ,reptul ro)>n

(rt 8 alin!6" +))i#: 5egea străină cuprinde dispoziţiile de drept material, inclusi# normele
conflictuale.
<in acest text tragem concluzia că potri#it dreptului rom$n sensul trimiterii este la întregul sistem de drept
străin, ca regulă. (sta înseamnă că dreptul rom$n admite, de principiu, retrimiterea. Este o problemă de
calificare a normelor.
(rt 8 alin!" +))i#: <acă legea străină retrimite la dreptul rom$n sau la dreptul altui stat, se aplică
legea rom$nă, dacă nu se pre#ede în mod expres altfel.
<e aici deducem că dreptul rom$n admite retrimiterea de gradul * !se mai numeşte retrimitere simplă sau
trimitere înapoi" și există atunci c$nd norma conflictuală străină retrimite la dreptul forumului.
r/u)ente"
a" @rimiterea pe care norma conflictuală rom$nă o face la un sistem de drept străin este o ofertă de
abordare a acelui sistem de drept, nu o obligaţie căci sistemul de drept rom$n nu poate stabili obligaţii
pentru sistemul de drept străin.
b" (rgumentul unităţii - orice sistem de drept este un concept unitar, un ansamblu de norme juridice
!inclusi# cele conflictuale". +u putem să ţinem seama numai de o parte a unui sistem de drept.
c" (rgument pragmatic - dacă admitem retrimiterea, nu se supără nimeni.
E3%epţiile ,e la re/ul* 8,e la retri)iterea si)pl*9

(rt 8 alin!>" +))i#: 0rin excepție de la alin.!6", legea străină nu cuprinde și normele ei conflictuale în
cazul
obligaîn
țiilor părțile au ales legea
careextracontractuale, străinășiaplicabilă,
precum în cazul
în alte cazuri legii pre#ăzute
speciale străine aplicabile formei
de con#en țiileactelor
internajuridice ș
ționale lai
care 2om$nia este parte, de dreptul Bniunii Europene sau de lege.
(ceeaşi pre#edere, în acelaşi sens, se regăseşte în cele două regulamente 2oma * 3 art 7 şi 2oma ** 3 art
9.
(rt 7 2oma *: (plicarea legii oricărei țări determinate în temeiul prezentului regulament înseamnă
aplicarea normelor de drept în #igoare în țara respecti#ă, cu excepția normelor sale de drept interna țional
pri#at, cu excepția cazului în care prezentul regulament pre#ede altfel.
(rt 9 2oma **: (plicarea legii oricărei țări menționate în prezentul regulament înseamnă aplicarea
normelor de drept în #igoare în țara respecti#ă, cu excepția normelor sale de drept internațional pri#at.
%n concluzie,
!adică retri)iterea
există lex #oluntatis",,e
în /ra,ul I nu se apli%*
cazul obligaţiilor -n %aulpre#ăzute
contractuale -n %are p*rţile
de 2omaau* şi
ales
în le/ea apli%a$il*
cazul obligaţiilor
necontractuale pre#ăzute de 2oma **.
Excepţiile sunt at$t de importante, exced domeniului contractual şi delictual, înc$t regula răm$ne aplicabilă
pe o sferă practic restr$nsă de situaţii.
Retri)iterea ,e /ra,ul II
1e mai numeşte retrimitere complexă sau trimitere mai departe. (pare în cazul în care sistemul de drept la
care norma conflictuală rom$nă trimite, trimite mai departe la dreptul unui stat terţ.
Exemplu: =n fa)a instan)ei române se pune o pro$lemă de stare civilă şi capacitate a unui cetă)ean englez
cu domiciliul în >ran)a. 5ex patriae mă trimite la dreptul românesc dar în sistemul de drept englez este
norma conflictuală a domiciliului care mă trimite la dreptul francez.
10
<reptul rom$n nu admite retrimiterea de gradul **. (rt 8 alin !" +))i# - <acă legea străină retrimite la
dreptul rom$n sau la dreptul altui stat, se aplică legea rom$nă, dacă nu se pre#ede în mod expres altfel.
Exemplu: <acă norma conflictuală română trimite la sistemul de drept englez iar acesta la sistemul de
drept francez * pentru că el are domiciliul în >ran)a se aplică legea română. 02E4E<E2E +DBGFFFF
5egea 67&688 a#ea o altă soluţie care putea părea mai echitabilă: nici aceasta nu admitea retrimiterea de
gradul **, dar nu se aplica legea rom$nă, ci sistemul de drept străin la care norma conflictuală rom$nă a
trimis.
PLICRE LE(II #TRINE C LEX CU#E
%n această ipoteză lex causae este un sistem de drept străin. )$nd norma conflictuală trimite la un sistem de
drept străin, se pun o serie de probleme specifice.
<acă norma conflictuală rom$nă trimite la sistemul de drept străin, trimite la toate iz#oarele de drept din
acel sistem de drept străin, astfel #a trebui să #edem care este iz#orul de drept aplicabil acelui sistem de
drept !ex: lege, uzanţe, jurisprudență, etc"
(rt 6 alin!6" +))i#: (plicarea legii străine este, independentă de condiţia reciprocităţii.
(ceastă condiţie a reciprocităţii nu este cerută, ca regulă, nici la ni#elul normei conflictuale, nici la cel al
normei materiale. %nseamnă că sistemul de drept străin nu trebuie să aibă aceeaşi normă conflictuală cu
aceea din dreptul rom$n, de asemenea sistemului de drept străin nu i se poate cere să aibă aceeaşi soluţie de
fond !aceeași normă conflictuală" ca cea a sistemului de drept rom$n.
E3%epţii" (rt  +))i#- 0ersoanele juridice străine fără scop patrimonial pot fi recunoscute în
2om$nia H...I sub condiţia reciprocităţii H...I.
5egea 67&688 recunoaşte şi executarea hotăr$rii judecătoreşti şi arbitrare străine - o hotăr$re
judecătorească şi arbitrară străină poate fi recunoscută în 2om$nia cu condiţia să existe în 2om$nia at$t
reciprocitate, c$t şi un sediu al instanţei care s-a pronunţat.
'elurile re%ipro%it*ţii
6. 5egislati#ă - c$nd sistemul de drept străin pre#ede aceleaşi drepturi pentru entitățile juridice rom$ne
aflate în situații similare !ex: dreptul rom$n nu cere o cauţiune specială pentru a demonstra că este străin-
cautio indicatum sol#i"
. <iplomată - iz#orăşte dintr-o con#enţie internaţională !ex: )on#enţia de la +eJ KorL 68 pentru
recunoaşterea şi executarea sentinţelor arbitrale străine - pre#ede explicit că statele îşi acordă condiţia
reciprocităţii - mutatis mutandis- Mschimb$nd ce este de schimbatN"
>. <e fapt - aplicată de autorităţile competente străine în fapt !(rt 6 alin!" +))i# - <ispoziţiile
speciale prin care se cere condiţia reciprocităţii în anumite materii răm$n aplicabile. %ndeplinirea condiţiei
reciprocităţii este de fapt prezumată p$nă la do#ada contrară care se stabileşte de ?inisterul justiţiei şi
5ibertăţilor cetăţeneşti, prin consultare cu ?inisterul (facerilor externe" prezumţie iuris tantum- relati#ă.
11
DREPT INTERN6I&NL PRI=T 1?.10.2011

Curs nr. @
PLICRE LE(II #TRINE

Titlul %u %are este apli%at* le/ea str*in* -n Ro)>nia
@itlul cu care este aplicată legea străină este diferit de la o țară la alta.
•
%n numeroase sisteme de drept și în sistemele de drept importante !ex. dreptul anglo-saxon" dreptul
străin este pri#it ca un element de fapt .
• %n alte sisteme de drept!ex. dreptul francez-german" există o concepț ie mixtă.
• Există o a treia categorie, în care se încadrează și dreptul rom$n, în care dreptul străin este pri#it ca un
element de drept .
%n concepția tradițională a dreptului rom$n, dreptului străin i se aplică regimul na țional, adică are același
regim juridic ca și dreptul național, dar cu anumite excepții, și anumite atenuări, generate de
particularitățile pe care dreptul străin le reprezintă.
@itlul cu care este aplicat un drept străin într-o țară produce importante consecințe juridice. )eea ce #om
discuta în continuare, #a fi de fapt o analiză comparati#ă pri#ind efectele pe care le produc. (ceste efecte
se analizează pe mai multe părți
Invo%area le/ii str*ine -n !ața autorit*ții !orului

%n sistemele de drept care pri#esc dreptul străin ca un element de fapt , acesta trebuie in#ocat de către
părți, ca orice element de fapt, pentru a fi aplicat în fața unei instanțe de judecată. Captele trebuie înfățișate
de către părți în instanță, pe principiul că părțile dau judecătorului faptele și judecătorul dă dreptul. (șadar
instanța de judecată nu in#ocă din oficiu aplicarea legii străine.
%n sistemul nostru de drept - care pri#ește dreptul străin ca un element de drept , acesta poate fi in#ocat,
at$t din oficiu-de către instanța de judecată, c$t și de către oricare din părțile interesate.
• 9nvocarea din oficiu- în temeiul rolului acti#, instanța poate in#oca din oficiu și poate pune din oficiu
în discuția părților aplicarea unei legi străine în cazul în care norma conflictuală rom$nă trimite sau , mai
mult dec$t at$t, c$nd este imperati#ă.
Exemplu: <acă %udecătorul %udecă o succesiune iar în masa succesorală se află un imo$il situat în
>ranț a se pune pro$lema aplicării normei conflictuale lex situae. *nstanța este obligată să in#oce din
oficiu aplicarea legii străine chiar dacă părțile nu ar face-o din #arii moti#e.
• 9nvocarea de către părț i - este o formă de aplicare a principiului disponibilității.
2eținem că în dreptul comun este o îmbinare între rolul instanței și rolul părții în determinarea legii
străineFF
#ar%ina pro$ei le/ii str*ine

%n sistemul de drept în care dreptul străin este un element de fapt , proba legii străine re#ine părților.
=udecătorul nu are obligație să se implice în acest aspect. El judecă după ce părțile îi furnizează.
%n sistemul nostru de drept - care pri#ește dreptul străin ca un element de drept , sarcina probei legii
străine se împarte între judecător și părți. (stfel judecătorul, în temeiul rolului acti# - art 68 )0)i#,
trebuie să depună toate diligențele pentru aflarea conținutului exact și complet al dreptului străin, în cazul
în care norma conflictuală rom$nă a trimis către el. %n acest scop judecătorul este obligat să administreze
toate probele
*nstan permiseputere
ța are deplină de legesăpentru
soliciteaflarea
părților ținutului
consă exact șiun
administreze complet
anumitalmijloc
legii străine.
de probă pri#ind legea
străină. <in punctul de #edere al poziției judecătorului, apare o primă deosebire esențială între dreptul
străin și dreptul național: -n %eea %e privește ,reptul ro)>n e3ist* prin%ipiul %lasi%: e3pri)at prin
a,a/iul iura novit %uria 8u,e%*torul %unoaște le/ea9, judecătorului nu îi dai legea, ci situația de fapt.
12
(ceastă prezumție funcționează numai în ceea ce pri#ește dreptul național. <in acest punct de #edere
doctrina și jurisprudența sunt unanime: nu se aplică acest principiu pentru dreptul străin.
=udecătorul nu poate fi prezumat a cunoaște toate sistemele de drept ale lumii. <e aceea, în ceea ce
pri#ește dreptul străin, judecătorul este obligat să dispună și poate obliga părțile să dispună anumite
mijloace de probă.
(ceastă idee este exprimată direct în (rt  +))i#: 0artea care in#ocă o lege străină, poate fi obligată
să facă do#ada conținutului ei. <in text rezultă așadar că judecătorul poate apela la sprijinul părților pentru
determinarea dreptului străin.
%n concluzie, sarcina probei legii străine re#ine deopotri#ă instanței și părților.
Interpretarea și apli%area le/ii str*ine
%n această materie a#em în #edere (rt > +))i# - 5egea străina se interpretează și se aplică potri#it
regulilor de interpretare și aplicare existente în sistemul de drept căruia îi aparține.
+u #oi aplica regulile de interpretare din sistemul rom$n, unui sistem de drept străin ce are propriile sale
interpretări.
C*ile ,e ata% -n %aul /reșitei interpret*ri sau apli%*ri a le/ii str*ine

%n aproape toate sistemele de drept instanțele supreme ale statului, indiferent cum se numesc ele, judecă
pentru nelegalitate și pentru netemeinicie.
• %n sistemul denu
drept anglo-saxon acest aspect este foarte important. Legea străină fiind privită ca
un element de fapt , greșita interpretare a ei nu ajunge la instanța supremă, pentru că ea judecă numai în
drept, greșita interpretare fiind considerată element de fapt.
• %n dreptul rom$n, unde dreptul străin este un element de drept , problema nu se pune, pentru că
greșita interpretare sau aplicare a legii străine, beneficiază de aceeași protecție în căile de atac ca și dreptul
rom$n. %n cazul în care instanța de fond consideră aplicată sau interpretată greșit legea străina, poate
formula apel și oricare cale extraordinară de atac !recurs, contestație în anulare, re#izuire". D problemă se
pune totu și pentru recursul în interesul legii !art >8 și urm. )0)i#". 2ecursul în interesul legii nu este o
cale la îndem$na părților, el poate fi formulat numai de către anumite autorități publice, problema care se
pune fiind dacă un asemenea recurs ar asigura uniformitatea practicii. +u se poate pune in cazul in care
apare o discrepanță între interpretări.
MIAL&CELE DE PR&B  LE(II #TRINE
Dispoiții ,e ,rept %o)un: (rt  +))i#: )onținutul legii străine se stabilește de instanța
judecătorească prin atestări obținute de la organele statului care au edictat-o, prin a#izul unui expert sau un
alt mod adec#at.
Dispoiții spe%iale: <e pildă, in 5egea 68&77> pri#ind asistența judiciară internațională în materie ci#ilă
și comercială, pre#ede că ?inisterul =ustiției este autoritatea centrală care solicită ?inisterelor de =ustiție
din alte state, informații pri#ind dreptul străin în materie ci#ilă și comercială, precum și al procedurii ci#ile
și comerciale și al organizării judiciare, pentru cazuri judiciare determinate. )ererea de informații poate
emana numai de la o autoritate judiciară rom$nă, put$nd fi făcută din oficiu de acea autoritate judiciară sau
la cererea părții interesate.
*nstanțele de judecată rom$ne în principiu nu iau o legătură directă cu instituțiile altor state-ambasade, alte
organisme, ci prin intermediul ?inisterului =ustiției.
Și unele %onvenții internaționale la care 2om$nia este parte cuprind pre#ederi pri#ind proba legii străine.
?enționez în primul r$nd )on#enția Europeană în domeniul informației asupra dreptului străin, semnată la
5ondra în 68, are și un protocol adițional-68/, 2om$nia a aderat la ea în 6886. 0otri#it acesteia, statele
semnatare se angajează să transmită informații pri#ind dreptul lor în domeniul ci#il și comercial, al
procedurii ci#ile și comerciale și al organizării judiciare. Este desemnat și un organism național de legătură
- în 2om$nia este ?inisterul =ustiției. )ererea de informații trebuie să emane de la o autoritate judiciară,
13
trebuie să se refere la un proces deja pornit !nu ceri informații la ni#el general, ci într-un litigiu pe rol".
Dperațiunea se efectuează prin ?inisterul =ustiției. *nformațiile pot consta în trimiterea la unele texte de
lege, de regulamente, de decizii judiciare, de lucrări doctrinare și e#entual de completări explicati#e.
)on#enția mai pre#ede și că statul străin poate refuza cererea dacă #a considera că interesele sale su#erane
sunt afectate. )ererea trebuie rezol#ată c$t mai repede posibil. 2ăspunsul se redactează, de principiu, în
limba statului solicitat. ?ai există și alte detalii de procedură.
?ijloacele de probă a legii străine se împart în două categorii:

•
pro$e ,ire%te ale legii străine - acestea constau în textul propriu-zis, adică în culegeri de legi, de
jurisprudență, judecătorul rom$n are în față chiar textul legii străine
• )iloa%e ,e pro$* in,ire%te - procurate de diferite autorități publice ale statului străin, de diferite
organisme ale statului străin în 2om$nia sau în alte moduri.
Prin%ipalele )iloa%e ,e pro$*

0roba se face cu atestate, certificate emise de ?inisterul =ustiției,de notari publici, de )amere de )omerț și
*ndustrie !certificate de cutumă". Există mijloace de probă care pot fi procurate de la organismele
reprezentati#e ale statului străin în 2om$nia: ambasade, consulate.
)el mai frec#ent mijloc de probă utilizat în ultimii ani o reprezintă e3pertia. Expertiza este solicitată de
către instanță sau cu aprobarea instanței unei personalități din țara străină - poate fi #orba de un specialist,
a#ocat, profesor uni#ersitar - o persoană cu experiență și competență căreia i se solicită o opinie legală în
legătură cu existența și aplicarea dreptului străin.
%n ce pri#ește forța probantă, orice mijloc de probă este supus cenzurii instanței. Ele pot face do#ada p$nă
la proba contrară, de regulă, dar dacă ele emană de la o autoritate publică !?inister, notar public", ele fac
do#ada pentru constatările personale ale acelei autorități p$nă la înscrierea în fals.
Conse%ințele i)posi$ilit*ții ,e pro$are a le/ii str*ine

(rt  alin!>" +))i# :%n cazul imposibilității de a stabili, într-un termen rezonabil, conținutul legii
străine, se aplică legea rom$nă.
(șadar, trebuie să fie #orba despre o imposibilitate e#identă&calificată de probare a legii străine. <in
dosarul cauzei trebuie să rezulte ce demersuri s-au făcut .
)$nd imposibilitatea de probare este e#identă se aplică legea rom$nă, pentru că ea se aplică ca subsidiar
!M5egea rom$nă se aplică ca succedaneu, în ultimă instanțăN - @udor 0opescu". 1-au propus soluții de
analogie, care însă în literatura de specialitate nu au fost susținute.
r/u)ente 8apli%area le/ii ro)>ne -n %aul i)posi$ilit*ții ,e pro$are a le/ii str*ine9"

• 5itigiul nu poate răm$ne nesoluționat. (cțiunea reclamantului nu poate fi respinsă pentru moti#ul
imposibilității de probare a legii străine. (r fi și ilegal, pentru că sarcina probei nu re#ine numai părților, ci
re#ine și instanței. 1oluția nu poate fi dec$t aceea a aplicării unui sistem de drept și singurul cunoscut este
cel rom$n.
• Există o prezumție simplă potri#it căreia în cazul în care părțile au ales competența instanței rom$ne,
se poate prezuma că ele , in extremis, au acceptat posibilitatea aplicării și pe fond a legii rom$ne!cine alege
instanța, alege și dreptul".
14
Caurile -nl*tur*rii ,e la apli%are a le/ii str*ine

6" (tunci c$nd legea străină încalcă ordinea publică de drept internaţional pri#at.
" (tunci c$nd legea străină a de#enit competentă de a se aplica, prin fraudă - frauda la lege.
>" +))i# a mai introdus o situație - așa numitele împrejurări excepționale
19 &RDINE PUBLIC DE DREPT INTERN6I&NL PRI=T
(rt 9 alin!6" +))i#: (plicarea legii străine se înlătură dacă încalcă ordinea publică de drept
internaţional pri#at rom$n sau dacă legea străină respecti#ă a de#enit competentă prin fraudarea legii
rom$ne. %n cazul înlăturării legii străine, se aplică legea rom$nă.
(rt 9 alin!": (plicarea legii străine încalcă ordinea publică de drept internaţional pri#at rom$n în
măsura în care ar conduce la un rezultat incompatibil cu principiile fundamentale ale dreptului rom$n ori
ale dreptului comunitar şi cu drepturile fundamentale ale omului.
&r,inea pu$li%* ,e ,rept internațional privat ro)>n este formată din ansamblul principiilor
fundamentale ale dreptului pri#at rom$n, ale dreptului Bniunii Europene și din drepturile fundamentale ale
omului.
1ub aspect procedural, ordinea publică se materializează prin e3%epția ,e or,ine pu$li%*: mijlocul
procedural aplicabil de către instanța rom$nă pentru a înlătura efectele legii străine normal competente să
se aplice unui raport juridic de drept internațional pri#at atunci c$nd acea lege încalcă principiile
menționate mai sus.
Ele)ente esențiale ale or,inii pu$li%e

%n conținutul noțiunii intră principiile fundamentale ale dreptului rom$n, ale Bniunii Europene și drepturile
fundamentale ale omului.
Efectul excepției de ordine publică, în cazul în care este admisă, este acela de a împiedica producerea pe
teritoriul
+o țiunea 2om$niei
de ordine apublică
efectelor
nu legii
este străine.
înt$lnită5egea
numaistrăină ca atare
în dreptul nu poate
interna ționalfipri#at,
afectată.
ea se înt$lnește mai ales
în dreptul intern.
Co)parație" or,inea pu$li%* ,e ,rept intern  or,inea pu$li%* ,e ,rept internaţional privat
se)*n*ri: ambele au aceeași rațiune - înlăturarea de la aplicarea unei legi
Deose$iri: a" (u funcții diferite
• ordinea publică în dreptul intern este formată din ansamblul normelor și principiilor imperati#e ale
sistemului de drept național, a#$nd scopul de a limita autonomia de #oință a părților
• ordinea publică în dreptul internaţional pri#at împiedică aplicarea legii străine pe teritoriul 2om$niei.
b" Ele au sfere de aplicare diferite.
• Drdinea publică de drept intern este mai largă dec$t ordinea publică de drept internaţional pri#at. )u
alte cu#inte mai multe norme imperati#e găsim în dreptul intern, care limitează #oința părților, dec$t în
dreptul internaţional pri#at. Este firesc să fie așa pentru că putem spune într-o analiză globală că statul este
mai dur în reglementarea relațiilor interne dec$t acolo unde se pune problema relațiilor cu alte state sau
sisteme de drept. 0ractica a oferit de-a lungul timpului exemple de situații în care o reglementare era de
ordine publică în dreptul intern, dar nu era de ordine publică în dreptul internaţional pri#at.
0$nă la adoptarea +))i#, care a schimbat fundamental reglementarea juridică a prescripției extincti#e !din
normă de
prescripțieordine publică în în
erau imperati#e normă de ordine
dreptul intern, pri#ată"
dar dacăa#eam un exemplu
se aplica u șora#ea
foartecare
o lege străină de dat.
un @ermenele de
alt termen de
prescripție, nu puteai să refuzi aplicarea dreptului străin.
(stăzi sunt alte exemple: moti#area hotăr$rilor judecătorești este o normă de ordine publică. +u același
lucru se înt$mplă însă cu o hotăr$re străină care pro#ine dintr-un sistem de drept în care hotăr$rea nu
15
trebuie să fie moti#ată. <acă am o hotăr$re nemoti#ată, pro#enită dintr-un sistem de drept în care
nemoti#area este legală, nu #oi putea in#oca excepția ordinii publice.
Exemplu: =n +omânia o /" tre$uie să ai$ă doi asocia ț i minim. Există sisteme de drept în care acestea pot
avea un singur asociat. 2u voi refuza activitatea nu voi invalida actele %uridice ale acelei societăț i pentru
considerentul că ea nu are numărul de asociaț i potrivit legii române dacă ea este legal constituită potrivit
legii străine.
Exemplu: 9nstituțiile %uridice necunoscute dreptului român - trust și agenc?. 2iciodată nu am să resping de
plano ci va tre$ui să îi verific conț inutul.
#e,iul )ateriei  or,inea pu$li%*

0re#ederile pri#ind ordinea publică sunt cuprinse și în +))i# și în alte legi rom$ne și în alte )on#en ții
internaționale la care 2om$nia este parte.
Exemplu: (rt / +))i#: <repturile c$știgate în țară străină sunt respectate în 2om$nia, cu excep ția
cazului în care sunt contrare ordinii publice în dreptul internațional pri#at rom$n.
Exemplu (rt  +))i#: 0ersoanele juridice străine fără scop patrimonial pot fi recunoscute în 2om$nia
H...I dacă scopurile statuare pe care le urmăresc nu contra#in ordinii sociale şi economice din 2om$nia.
&r,ine pu$li%* %u a%țiune ,u$l*

Există situații în care reglementarea este mai complexă și este protejată nu numai ordinea publică de drept
internațional pri#at rom$n, ci poate fi protejată și ordinea publică din alte sisteme de drept. 1unt a șa-
numitele situații de ordine publică cu acțiune dublă.
Exemplu (rt >8 alin!>" +))i#: %n cazul în care legea aplicabilă condițiilor de fond ale actului juridic
impune, sub sancțiunea nulității, o anumită formă solemnă, nicio altă lege dintre cele menţionate la alin!"
nu poate săconsacră
înlăture această cerin ță, indiferent de locul întocmirii actului.
(cest text o situație de ordine publică cu acțiune dublă.
<onaţia trebuie făcută prin act autentic, sub sancţiunea nulităţii. 5egea rom$nă este aplicată fondului
contractului şi pre#ede o condiție de formă. 1pre exemplu, dacă părțile încheie o donație , nu prin act
autentic, în altă țară, ea nu este #alabilă. 1e protejează ordinea publică de drept internaţional pri#at rom$n.
Este cu acțiune dublă deoarece aceeași situație se poate înt$mpla in#ers: 0entru încheierea unui act de
#$nzare-cumpărare a autoturismelor în altă ţară se cere forma solemnă. <acă această lege este aplicabilă
fondului actului, eu trebuie să o respect.
(ceeași idee este regăsită în :

•
(rt  alin!" 2oma * 3 Cără a aduce atingere alineatului !6", păr țile pot alege legea aplicabilă unui
contract care îndeplinește cerințele pre#ăzute la alineatul !6", în conformitate cu articolul >. )u toate
acestea, o astfel de alegere nu poate pri#a consumatorul de protec ția acordată acestuia prin dispozi ții de la
care nu se poate deroga prin con#en ție, în temeiul legii care, în lipsa unei alegeri, ar fi fost aplicabilă în
conformitate cu alineatul !6".
%n materia contractelor încheiate cu consumatorii, părțile pot alege legea aplicabilă contractului, dar o
asemenea alegere nu poate pri#a consumatorul de protecția care este acordată de legea statului unde își are
reședința obișnuită !normă de protecție al sistemului de drept al reședinței consumatorului"
• (rt  alin!6" 2oma * 3 )ontractul indi#idual de muncă este reglementat de legea aleasă de păr ți în
conformitate cu articolul >. )u toate acestea, o astfel de alegere nu poate pri#a angajatul de protec ția
acordată
în absențaacestuia în temeiul
unei alegeri, dispozi
ar fi fost țiilor deînlatemeiul
aplicabilă care nualineatelor
se poate deroga
!", !>"prin con#en
și !9" ție în #irtutea
din prezentul legii care,
articol.
%n contractele de muncă părțile pot alege legea aplicabilă dar angajatul nu poate fi lipsit de protecția pe
care o pre#ede legea lui națională.
16
• )on#enția de la +eJ KorL 68 pri#ind recunoașterea și executarea hotăr$rilor arbitrare străine- unei
hotăr$ri arbitrare străine poate să i se refuze recunoașterea și executarea de către dreptul țării dacă încalcă
ordinea publică.
Cara%terele or,inii pu$li%e ,e ,rept internațional privat

a" )aracter spațial, mai precis național - la ni#elul fiecărui sistem de drept național.
b" )aracter temporal, actual. 1e ține seama întotdeauna de ordinea publică din momentul pronunțării
sentinței. !ex: di#orțul prin consimțăm$ntul mutual al soților"
c" Drdinea publică este o excepție, de unde decurg o serie de consecințe:
- Excepția este de strictă interpretare.
- Efectul ei este chirurgical.
E!e%tele apli%*rii or,inii pu$li%e

a" Drdinea publică admisă are un e!e%t ne/ativ. (rt 9 +))i#: (plicarea legii străine se înlătură dacă
încalcă ordinea publică de drept internaţional pri#at H...I. 3 înlăturarea aplicării legii străine.
b" Drdinea publică are şi un e!e%t poitiv. %n golul lăsat în împiedicarea aplicării legii străine se aplică
legea rom$nă. (rt 9 +))i#: %n cazul înlăturării aplicării legii străine, se aplică legea rom$nă.
Exemplu: @n drept străin prevede o discriminare între soți sau între copilul din căsătorie și cel din afara
căsătoriei. Efectul pozitiv constă în aceea că aplic legea română - voi da am$ilor soți aceleași drepturi.
#!erele noțiunii ,e or,ine pu$li%* -n ,reptul internaţional privat

+oțiunea de ordine publică, în dreptul internațional pri#at, are sfere diferite după cum apar:
a" %n cazul %on!li%tului ,e le/i -n spațiu - conflictul de legi în spațiu este cel care este soluționat prin
norma conflictuală și apare în momentul nașterii, în#ierii unui raport juridic.
b" %n cazul %on!li%tului ,e le/i -n ti)p și spațiu - conflictul de legi în timp şi spaţiu este cel care apare
atunci c$nd se pune problema in#ocării într-o țară a efectelor unui raport juridic încheiat c$nd#a în trecut
într-o altă țară. (ici conflictul este nu numai în spațiu - între două sisteme de drept care coexistă, ci și în
timp. Este problema drepturilor c$știgate ce o #om analiza mai t$rziu.
Drdinea publică în conflictul de legi în spațiu este mai largă dec$t ordinea publică în conflictul de legi în
timp și spațiu. (ceasta înseamnă că există situații în care #oi refuza să închei un act juridic!conflict de legi
în spațiu". 1e pune problema dacă închei sau nu un act juridic. <acă actul este #alabil încheiat și ulterior
efectele lui se cer a fi recunoscute în 2om$nia este posibil să recunosc acele efecte!conflict de legi în timp
şi spaţiu"
Exemplu conflictul de legi în spaţiu: <acă sunteți delegați la primărie și vine în fața voastră o cetățeană
română ce dorește să se căsătorească cu un ara$ - "ra$ia admite poligamia și constataț i din acte că el
este laîncheia
putea a douaactul
căsători 6 încheia)i
%uridic sau nueste
al căsătoriei acel act %uridic'
o pro$lemă de =n +omânia
stare civilă căsătoria nu va putea
și de capacitate fi făcută.
care merge după"
lex patriae - legea ara$ă care permite poligamia. 2u este permisă aplicarea legii străine-ara$e deoarece
poligamia încalcă principiile fundamentale ale statului român*ordinea pu$lică de drept interna)ional
privat.
Exemplu conflictul de legi în timp şi spaţiu: <ouă persoane din "ra$ia /audită căsătorite vala$il în ț ara
lor. /oțul e la a doua căsătorie. Ain studenți la facultatea de drept și divor țează. /oția cere pensie
de
întreț inere. Ea va primi pensie pentru că aici nu se pune pro$lema de a încheia sau nu un raport %uridic ci
de a recunoaște efectele unui act %uridic vala$il constituit in străinătate. <acă căsătoria a fost vala$il
încheiată potrivit sistemului de drept după care a fost încheiată efectele ei se vor produce.
17
Exemplu conflictul de legi în timp şi spa)iu: dacă un copil din afara căsătoriei își sta$ile ște filiația fa ță de
tată în străinătate în condițiile în care legea română nu le cunoaște efectele ei vor fi recunoscute în
+omânia.
)a o concluzie pri#ind sfere noțiunilor juridice, analiz$nd global sunt trei sfere din ce în ce mai restr$nse:
• ordinea publică în dreptul intern - cea mai extinsă
• ordinea publică în dreptul internaţional pri#at în conflictul de legi în spațiu
• ordinea publică în dreptul internaţional pri#at în conflictul de legi în timp și spațiu.
Co)parație or,inea pu$li%* ,e ,rept internațional privat  nor)ele ,e apli%ație i)e,iat*

+orma de aplicație imediată înseamnă înlăturarea de la aplicare a legii rom$ne.
se)*nare: 2ațiunea lor este aceeași, ambele protejează principiile fundamentale ale dreptului rom$n.
Deose$irea: rezidă în mecanismul logic al operațiunii.
• +orma de aplicaţie imediată ea este de imediată aplicare. <acă există o normă de aplicaţie imediată,
nu se aplică norma conflictuală.
• Drdinea publică însă se aplică numai după ce am făcut raționamentul conflictual.
Exemplu: Cetăț ean din "ra$ia /audită vine să se căsătorească în +omânia. Este o pro$lemă de stare civilă
și capacitate. /e aplică lex patriae - ar tre$ui să îl aplic. 2u îl aplic pentru că încalcă principiile
fundamentale ale dreptului român.  înlătur de la aplicare.
DREPT INTERN6I&NL PRI=T 2.10.2011

CUR# 
29 'RUDRE LE(II PLICBILE ;N DREPTUL INTERN6I&NL PRI=T

De!iniţie" Există fraudă la lege atunci c$nd părţile unui raport juridic, folosind în scop ilicit&fraudulos un
mijloc de drept internaţional pri#at, fac aplicabil acelui raport juridic un alt sistem de drept dec$t cel
competent să se aplice.
Mo,alit*ţile ,e !rau,are a le/ii

6. %ntr-un raport de drept intern se intro,u%e -n )o, !rau,ulos un ele)ent ,e e3traneitate care
declanşează artificial un conflict de legi.
2aportul respecti# de#ine din raport de drept intern, raport de drept internaţional pri#at pentru că i se
introduce un element de extraneitate. Elementul de extranitate atrage aplicarea raţionamentului conflictual.
(stfel, prin norma conflictuală aplicabilă se trimite la un alt sistem de drept dec$t cel normal competent să
se aplice.
Exemplu: =n cazul unei /C care îşi are toate elementele definitorii *na)ionalitatea sediul provenien)a
capitalului social ac)ionarii în +omânia. Cu privire la această /C se prevede sediul în străinătate în
scopul eludării legilor fiscale române. #rin aplicarea normei conflictuale lex societatis /C în cauză va fi
guvernată de legea sistemului de drept străin în care s-a sta$ilit sediul social.
. )$nd într-un raport juridic ce are deja un element de extraneitate, p*rţile s%i)$* -n )o, !rau,ulos
pun%tul ,e le/*tur*, făc$nd astfel aplicabil raportului juridic un alt sistem de drept dec$t cel normal
competent/tarea
Exemplu: să se aplice.
şi capacitatea persoanei fizice sunt guvernate de legea cetă)eniei. /chim$area cetă)eniei
în mod fraudulos pentru atragerea altui sistem de drept mai favora$il.
Con,iţiile !rau,ei la le/e

18
• 2aporturi juridice cu puncte de legătură mobile- @rebuie să existe un act de #oinţă al părţilor, în sensul
deplasării punctului de legătură dintr-un sistem de drept în alt sistem de drept. )u alte cu#inte frauda la
lege implică o acţiune #oliti#ă. 0rin urmare, frauda la lege poate să inter#ină numai în acele situaţii în care
punctele de legătură pot fi deplasate dintr-un sistem de drept în altul !cetăţenia, sediul, etc."
• 0entru a inter#eni frauda la lege părţile trebuie să folosească un mijloc de drept internaţional pri#at,
care prin el însuşi este permis.
• 1copul urmărit de părţi este ilicit - există acest element subiecti#, intenţia frauduloasă a părţilor.
• 2ezultatul obţinut de către părţi este ilicit, pentru că rezultatul operaţiunii de deplasare a punctului de
legătură este ilicit.
#an%ţiunea !rau,ei la le/e

Crauda la lege este sancţionată în mod distinct în funcţie de obiectul cauzei:
(" %n cazul în care este !rau,at ,reptul ro)>n -n !avoarea unui ,rept str*in - (rt 9 alin!6" +))i#.
2ezultă două consecinţe:
• efect negati# - înlăturarea sistemului de drept străin făcut aplicabil prin fraudă. (cest efect negati#
comportă două soluţii: este înlăturat prin inopozabilitatea actului fraudulos în faţa autorităţilor rom$ne, însă
răm$ne #alabil în străinătate declararea nulităţii actului de către instanţele rom$ne - ce are ca şi consecinţă
faptul că actul nu #a mai produce efecte nici in 2om$nia nici în străinătate
• efect poziti# 3 odată înlăturat sistemul de drept făcut aplicabil prin fraudă, golul legislati# este acoperit
de legea rom$nă.
;" %n cazul în care ,reptul str*in este !rau,at -n !avoarea ,reptului ro)>n - printr-o interpretare
literară a textului de lege (rt 9 +))i# se înţelege că legiuitorul nu reglementează expres şi aceasta a
doua ipoteză. )u toate acestea, opinia generală este că aceeaşi soluţie se aplică şi in cazul în care este
fraudat dreptul străin în fa#oarea dreptului rom$n.
Dova,a !rau,ei la le/e

)eea ce trebuie probat atunci c$nd se in#ocă frauda la lege este elementul subiecti#-intenţia frauduloasă a
părţilor. (ceasta reprezintă un element de fapt, deci do#ada se face prin orice mijloc de probă.
Do)enii -n %are intervine
6" Crauda la lege poate să apară în ceea ce pri#eşte starea şi capacitatea persoanei fizice !statutul
persoanei fizice". Există fraudă atunci c$nd persoana îşi schimbă cetăţenia sau domiciliul pentru a atrage
aplicarea altei legi.
#peţa li,er BERT&L- <oi soţi italieni care domiciliau în ;ucureşti au introdus o acţiune în di#orţ în faţa
instantei rom$ne. (plic$nd norma lex patriae, instanţa rom$nă le-a respins acţiunea deoarece legea italiană
la care norma conflictuală rom$nă trimisese, nu permitea di#orţul. %n această situaţie, cei doi soţi italieni au
îndeplinit condiţiile care, potri#it legii italiene, duceau la pierderea cetăţeniei italiene de#enind apatrizi.
Blterior, au introdus din nou acţiune de di#orţ în faţa instanţelor rom$ne care, de data aceasta, le-a fost
admisă deoarece, fiind apatrizi, instanţa le-a aplicat legea rom$nă ca lege a domiciliului lor comun, lege ce
permitea di#orţul.
0otri#it (rt 8 +))i# o asemenea fraudă nu mai este posibilă, deoarece se pre#ede că 5egea reşedinţei
obişnuite comune sau legea cetăţeniei comune a soţilor, continuă să reglementeze efectele căsătoriei în
cazul în care unul dintre ei îşi schimbă, după caz, reşedinţa obişnuită sau cetăţenia.
" 0oate exista fraudă la lege în legătură cu statutul organic al persoanei %uridice. ?utarea sediului
social, în scopul eludării legilor fiscale, constituie fraudă la lege.
(rt /6 +))i# alin !": <acă există sedii în mai multe state, determinant pentru a identifica naţionalitatea
persoanei juridice este sediul real.
(rt /6 +))i# alin !>": 0rin sediu real se înţelege locul unde se află centrul principal de conducere şi de
gestiune a acti#ităţii statutare, chiar dacă hotăr$rile organului respecti# sunt adoptate potri#it directi#elor
transmise de acţionari sau asociaţi din alte state.
19
>" 0oate exista fraudă în regimul %uridic al $unurilor mo$ile  Bn bun din patrimoniul cultural naţional e
transferat fraudulos în străinătate, într-un stat în care nu există restricţii în legătură cu bunul respecti#
(rt 6 +))i#: 2e#endicarea unui bun furat sau exportat ilegal este supusă, la alegerea proprietarului
originar, fie legii statului pe teritoriul căruia se afla bunul la momentul furtului&exportului, fie legii statului
pe teritoriul căruia se află bunul la momentul re#endicării.
9" 0oate să mai inter#ină fraudă la lege în ceea ce pri#eşte forma exterioară a actelor %uridice - frauda constă
în faptul că se încheie actul într-un alt stat a cărui lege nu pre#ede aceleaşi condiţii pentru #alabilitatea actului.
Exemplu: =n +omânia dona)ia e act autentic şi atunci păr)ile încheie contractul de dona)ie într-o )ară unde
forma autentică nu e cerută pentru dona)ie.
D fraudă de acest gen nu poate să inter#ine pentru că în (rt >8 alin!>" +))*#: %n cazul în care legea
aplicabilă condiţiilor de fond ale actului juridic impune, sub sancţiunea nulităţii, o anumită formă solemnă,
nicio altă lege dintre cele menţionate la alin!" nu poate să înlăture această cerinţă indiferent de locul
întocmirii actului. ! alin!"- legea locului unde a fost întocmit legea cetăţeniei sau legea reşedinţei
obişnuite a persoanei care l-a consimţit legea aplicabilă potri#it dreptului internaţional pri#at al autorităţii
care examinează #aliditatea actului juridic"
Co)paraţie !rau,a la le/e -n ,reptul internaţional privat  !rau,a la le/e -n ,reptul intern
se)*n*ri: ambele presupun aceleaşi condiţii: act de #oinţă al părţilor, mijloc licit, rezultat ilicit.
Deose$iri" 6" 1ub aspectul obiectului fraudei
• în dreptul intern se fraudează o lege internă în fa#oarea unei alte legi interne
• în dreptul internaţional pri#at - se urmăreşte eludarea dispoziţiilor unui întreg sistem de drept în
fa#oarea unui alt sistem de drept mai fa#orabil.
" ?ecanismul fraudei
• frauda la lege in dreptul intern presupune schim$area con)inutului faptic al raportului juridic,
conduc$nd la aplicarea în mod fraudulos a unei alte legi interne dec$t cea normal competentă şi e#ident a
unei alte norme conflictuale
• Crauda la lege în dip presupune schimbarea con)inutului faptic conflictual , prin schimbarea punctului
de legătură care face aplicabil un alt sistem de drept în întregul său.
Co)paraţie !rau,a la le/e  or,inea pu$li%* ,e ,rept internaţional privat

se)*n*ri: ambele sunt cauze de înlăturare de la aplicare a legii normal competente sa se aplice.
Deose$iri" 6" )auza neaplicării normal competente
• ordinea publică - neaplicarea legii normal competente are o cauză o$iectivă care constă în faptul că
legea normal competentă conţine anumite dispoziţii contrare principiilor de ordine publică din dreptul
intern
• frauda la lege - neaplicarea legii străine are la bază cauze su$iective, pentru că legea normal
competentă este înlăturată în defa#oarea unui alt sistem de drept, ca efect al intenţiei frauduloase a părţilor.
" 1ancţiunea care inter#ine
• ordinea publică - înlăturarea sistemului de drept normal competent să se aplice care contra#ine
principiilor de ordine publică şi înlocuit cu legea rom$nă
• frauda la lege - întregul sistem de drept făcut aplicabil prin fraudă este înlăturat şi înlocuit cu legea
normal competentă cu consecinţa inopozabilităţii actului în faţa autorităţilor rom$ne sau a nulităţii actului.
>" 2olul instanţei
• ordinea publică - instanţa trebuie să aplice raţionamentul conflictual, să identifice lex causae şi să
constate dacă în lex causae există dispoziţii care contra#in principiilor de ordine publică de drept
internaţional pri#at, instanţa trebuie să aibă un rol acti#, depun$nd diligenţe pentru aflarea conţinutului
sistemului de drept străin
• frauda la lege - este suficient ca instanța să constate că a existat intenţie frauduloasă a părţilor. <acă
este îndeplinită această condiţie, întregul sistem este înlăturat, indiferent ce dispoziţii conţine el.
20
Co)paraţie !rau,a la le/e  si)ulaţia

se)*n*ri:(ambele presupun un act de #oinţă a părţilor, o #oinţă comună exprimată ambele creează sau
modifică în mod artificial un raport juridic ambele presupun un mijloc licit ambele atrag după sine
inopozabilitatea actului fraudulos, respecti# a contraînscrisului în cazul simulaţiei.
Deose$iri: 1imulaţia - presupune două acte juridice, un act ascuns, dar real şi un act aparent, fraudulos.
Crauda la lege - presupune existenţa unui singur act juridic fraudulos de deplasare a punctului de legătură
dintr-un sistem de drept în altul.
1imulaţia - operaţiunea este ficti#ă exprimată prin actul ficti# dar mincinos. *ntenţia ade#ărată a
părţilor este exprimată prin contraînscris. Crauda la lege - presupune o operaţiune reală, efecti#ă, materială
de mutare a punctului de legătură.
Exemplu: <e exemplu o societate comercială are toate elementele sale %uridice în +omânia *na)ionalitatea
asocia)ilor organele de conducere şi control dar îşi fixează în mod efectiv sediul în alt stat. =n inciden)a normei
conflictuale lex societatis acelei societă)i îi va deveni aplica$il sistemul de drept străin de la locul unde şi-a
sta$ilit sediul deşi în principal activitatea societă)ii se desfășoară în +omânia. =n aceste situa)ii ne aflăm în fa)a
fraudei la lege pentru că sediul social din străinătate deşi e real efectiv 2@ e serios.
<acă o societate comercială declară prin statutul său că are sediul în străinătate dar centrul principal de
conducere şi gestiune a activită)ii sale statutare e în +omânia înseamnă că sediul din străinătate e doar fictiv
sediul real fiind în +omânia. =n acest caz situa)ia %uridică este aceea a simula)iei prin fictivitate este suficient
să se îndepărteze actul aparent dar mincinos *statutul societă)ii pentru a rezulta adevărata situa)ie %uridică :
existen)a sediului real în +omânia.
Crauda la lege - intenţie ilicită care atrage un rezultat ilicit. 1imulaţia poate conduce şi la un
rezultat licit, bazat pe un scop licit.
)onsecinţa - frauda la lege implică inopozabilitatea&nulitatea în faţa autorităţilor rom$ne,
simulaţia face ca actul ascuns&contraînscrisul să fie #alabil între părţi şi faţă de succesorii uni#ersali şi cu
titlu uni#ersal.
@9 ;NLTURRE EXCEP6I&NL  LE(II PLICBILE
( inter#enit ca urmare a intrării în #igoare a +))i# şi se bazează pe dispoziţiile (rt : %n mod
excepţional, aplicarea legii determinate potri#it prezentei cărţi, poate fi înlăturată dacă, datorită
circumstanţelor cauzei, raportul juridic are o legătură foarte îndepărtată cu această lege. %n acest caz, se
aplică legea cu care raportul juridic prezintă cele mai str$nse legături.
(rt  are un caracter excepţional, de strictă interpretare.
(ceastă înlăturare a legii mult prea îndepărtate de raportul juridic, nu este obligatorie. )u alte cu#inte,
instanţa apreciază de la caz la caz.
0re#ederea art  comportă și un efect poziti#, de aplicarea a legii cu care raportul juridic prezintă cele
mai str$nse legături.
)u titlu de e3%epție la e3%epție (rt  alin : +u operează în cazul legilor pri#ind starea și capacitatea
persoanei precum și atunci c$nd părțile au ales legea aplicabilă. !legea statutului personal este intuitu
personae principiul autonomiei de #oință".
C&N'LICTUL DE LE(I ;N TIMP ȘI #PȚIU

!teoria recunoașterii drepturilor c$știgate în străinătate"
De!iniție: Există conflict de legi în timp și spațiu în cazul în care efectele unui raport juridic
născut&modificat&stins sub incidența sistemului de drept al unui alt stat, se cer a fi recunoscute ulterior pe
teritoriul altui stat.
0ri#it prin prisma dreptului rom$n, conflictul de legi în timp şi spaţiu pune problema recunoaşterii în
2om$nia a unor drepturi c$ştigate în altă ţară.
21
Există așadar conflict în spațiu pentru că cele două sisteme de drept în prezenţă cel străin în care s-a născut
raportul și cel rom$n în cadrul căruia se cere a fi recunoscut raportul coexistă în spațiu.
Există conflict de lege în timp deoarece între momentul nașterii&stingerii&modificării raportului juridic sub
incidenţa legii străine și momentul în care se cer a fi recunoscute efectele în 2om$nia există un inter#al de
timp.
Co)parație %on!li%t ,e le/i -n ti)p și spațiu  %on!li%t ,e le/i -n spațiu

)onflictul de lege în spațiu apare în momentul nașterii&modificării&stingerii unui raport juridic c$nd datorită
elementului de extraneitate, cu pri#ire la acel raport sunt susceptibile de aplicare mai multe sisteme de
drept. )onflictul de legi în spațiu se soluționează în baza normei conflictuale ce indică lex causae.
)onflictul de legi în timp și spațiu presupune recunoașterea în 2om$nia a efectelor raportului juridic născut
în străinătate.
se)*nare" (mbele sunt conflicte în spațiu!cele două sisteme de drept coexistă spaţial"
Deose$ire: 5a conflictul în spațiu sistemele de drept susceptibile de aplicare comportă această posibilitate
de aplicare în mod simultan, la conflictul în timp și spațiu sistemele de drept se aplică succesi# asupra
raportului juridic, se naște sub incidența unui sistem de drept și i se cer a fi recunoscute efectele sub
incidența altui sistem de drept.
Exemplu: <acă un cetă ț ean român şi un cetă)ean francez vor să se căsătorească în +omânia se pune pro$lema
ce lege se va aplica încheierii căsătoriei *conflict de legi în spaț iu. <acă acelaşi cetă)ean român se căsătorise
de%a cu un cetă)ean străin în străinătate iar so)ia cetă)ean român vine în +omânia apoi şi cere pensie de
întreț inere de la so) *recunoaşterea efectelor căsătoriei suntem în prezen)a unui conflict de legi în timp şi
spa)iu.
'or)ele %on!li%tului ,e le/i -n ti)p și spațiu
6. %n cazul în care raportul juridic se naște în dreptul intern al unui stat străin, ulterior cer$ndu-se a fi
recunoscut în 2om$nia.
. %n cazul în care raportul juridic se naște, a#$nd de la momentul nașterii un element de extraneitate.
(ceastă a doua formă comportă două subsituații:
a la momentul nașterii raportul juridic nu prezintă nicio legătură cu 2om$nia *un englez și un francez se
căsătoresc în >ranț a ulterior cerându-se a fi recunoscută căsătoria în +omânia
$ chiar de la momentul nașterii raportului juridic există o legătură cu 2om$nia *un român și un francez
se căsătoresc în >ranț a căsătorie ce se cere ulterior a fi recunoscută în +omânia.
Do)enii -n %are poate ap*rea

<omeniul dreptului material cu pri#ire la un drept subiecti# dob$ndit în străinătate.
<omeniul dreptului procesual cu pri#ire la un drept dob$ndit în temeiul unei hotăr$ri judecătorești
pronunțate în străinătate.
Te)eiul uri,i% al re%unoașterii ,repturilor ,o$>n,ite -n str*in*tate

(rt / +))i#: <repturile c$știgate în țară străină sunt recunoscute în 2om$nia cu excepția cazului în
care sunt contrare ordinii publice în dreptul internaţional pri#at rom$n.
Con,iții
6. <reptul care se cere a fi recunoscut în 2om$nia trebuie să fi fost corect născut&oficiat&stins sub
incidența legii străine care îi este aplicabilă. Bn drept ce nu e #alabil în ţara unde s-a născut nu #a putea fi
recunoscut nici în 2om$nia.
+oțiunea de drept legal născut implică două aspecte:
a" 0e planul dreptului material, dreptul #a fi recunoscut în 2om$nia dacă este născut în străinătate,
potri#it legii străine, competente să se aplice, potri#it normei conflictuale din sistemul de drept străin al
instanței sesizate sau autorității competente.
22
Exemplu: Căsătoria încheiată în străinătate tre$uie să fie vala$ilă potrivit sistemului de drept indicat de
norma conflictuală străină.
Exemplu: "rt 040 alin *8 2CCiv: #ersoanele %uridice străine cu scop patrimonial vala$il constituie în
statul a cărui na)ionalitate o au sunt recunoscute de plin drept în +omânia.
b" 0e planul dreptului procesual, încă sub incidența 5egii 67&688, art. 6/ care spune ca o hotăr$re
străină poate fi recunoscută în 2om$nia dacă ea este definiti#ă potri#it legii statului unde a fost pronunțată.
Conse%ințe %are ,e%ur/ ,in pri)a %on,iție:

*. Bn drept #alabil născut potri#it legii străine care îi este aplicabilă produce în 2om$nia toate efectele pe
care legea străină i le recunoaște.
Exemplu:  căsătorie religioasă încheiată între doi cetă ț eni greci în !recia va produce în +omânia toate
efectele pe care legea greacă i le recunoaște *cu toate ca în temeiul dreptului român nu ar căpăta
asemenea efecte.
**. Bn drept dob$ndit în străinătate nu poate produce în 2om$nia mai multe efecte dec$t în țara în care s-a
născut.
Exemplu:  sucursală a unei sc străine nu poate să efectueze în +omânia mai multe acte %uridice decât
poate încheianăscut&modificat&stins
. <reptul societatea mamă în străinătate.
în străinătate să nu fie contrar ordinii publice de drept internațional
pri#at rom$n. (cest lucru este indicat explicit de art. / +))i#.
1fera ordinii publice în cazul conflictului de legi in timp și spațiu este mai restr$nsă dec$t toate sferele,
adică și dec$t ordinea publica din dreptul intern.
C&N'LICTUL M&BIL DE LE(I
De!iniție" Există conflict mobil de legi în cazul în care un raport juridic este supus succesi# la două sisteme
de drept diferite ca urmare a deplasării punctului de legătură al normei conflictuale.
Exemplu: <oi soți cetățeni francezi își schim$ă cetățenia devenind cetă țeni români.
/e pune pro$lema ce
lege se va aplica efectelor căsătoriei celor doi - legea franceză sau legea română'
Co)parație %on!li%t )o$il ,e le/i%on!li%t ,e le/i -n ti)p și spațiu

se)*n*ri: (mbele presupun coexistența spațială a două sisteme de drept și incidența succesi#ă în timp a
celor două sisteme de drept asupra raportului juridic.
Deose$iri: )onflictul în timp și spațiu nu implică o deplasare a punctului de legătură, nu se pune nici
problema modificării legii aplicabile, presupune numai nașterea raportului juridic într-un sistem de drept și
recunoașterea efectelor sale în alt sistem de drept.
schimbarea legii aplicabile

)onflictul mobil de
raportului legi presupune deplasarea punctului de legătură implic$nd însăși
juridic.
Co)parație %on!li%t )o$il ,e le/i%on!li%t -n ti)p al le/ilor interne ale unui stat
se)*n*ri:(mbele implică aplicarea, cu pri#ire la același raport juridic, a două legi în mod succesi#.
Deose$iri" )onflictul mobil există între două sisteme de drept aparțin$nd unor state diferite. )onflictul în
timp al legilor interne ale unui stat însă inter#ine între două legi din cadrul aceluiași sistem de drept.
%n cazul conflictului mobil sistemele de drept răm$n în #igoare !coexistă simultan, chiar dacă se
aplică succesi# cu pri#ire la actul juridic", în cazul conflictului în timp al legilor interne ale unui stat legea
#eche care este abrogată este înlocuită de reglementarea nouă.
Do)enii ,e apli%are
23
0entru că instituția conflictului mobil de legi presupune deplasarea punctului de legătură el poate să
inter#ină numai în raporturile juridice care au puncte de legătură mobile. )onflictul mobil poate apărea în
principal pentru următoarele puncte de legătură:
>. schimbarea cetățeniei, domiciliului sau a reședinței
9. sediului social a unei persoane juridice
. locul situării unui bun mobil
%n concluzie nu poate inter#eni conflict mobil de legi în cazul locului situării bunurilor imobile sau în ceea
ce pri#ește regimul delictului.!nu poate fi deplasat punctul de legătură"
#oluționarea %on!li%tului )o$il ,e le/i

%ntotdeauna soluționarea conflictului mobil de legi se face în temeiul dispozițiilor din lex fori. %n cazul
dreptului rom$n s-au adoptat două posibilități de soluționare a conflictului mobil de legi:
6" )onstă în aceea că fie se aplică legea #eche, fie se aplică legea nouă, fie se adoptă un sistem mixt.
• pli%area le/ii ve%i
(rt 7> al!6" +))i#: Ciliația copilului din căsătorie se stabilește potri#it legii care la data c$nd s-a născut
c$rmuiește efectele generale ale căsătoriei părinților săi. !*ndiferent dacă ulterior nașterii copilului a
inter#enit orice schimbare a punctului de legătură, filiația #a fi gu#ernată de legea de la momentul
căsătoriei ților"
părin!6"
(rt.7 alin +))i#: Ciliația copilului din afara căsătoriei se stabilește potri#it legii naționale a
copilului de la data nașterii sale.
(rt 8 alin!6" +))i#: 5egea reședinței obișnuite comune sau legea cetățeniei comune a soților continuă
să reglementeze efectele căsătoriei în cazul în care unul dintre ei schimbă, după caz, reşedinţa obişnuită sau
cetăţenia.
• pli%area le/ii noi:
(rt / alin!6" +))i#: ?ăsurile de ocrotire a persoanei cu capacitate deplină de exercițiu sunt supuse
legii statului unde aceasta are reședința obișnuită la data deschiderii tutelei sau la data luării unei alte
măsuri de ocrotire.
(rt >>
reședin +))i#: ?oștenirea este supusă legii statului pe teritoriul căruia defunctul a a#ut, la data mor ții,
ța obișnuită.
• pli%area unui siste) )i3t !p$nă la momentul deplasării punctului de legătură se aplică legea #eche,
după acest moment se aplică legea nouă"
(rt 8 alin!>" +))i#: <acă ambii soți î și schimbă reședința obişnuită sau, după caz, cetățenia, legea
comună a noii reşedinţe obişnuite sau a noii cetăţenii se aplică regimului matrimonial numai pentru #iitor,
dacă soţii nu au con#enit altfel, şi, în niciun caz, nu poate prejudicia drepturile terţilor.
" )onstă în aplicare alegii mai fa#orabile - melior lex.
(rt / +))i#: 1chimbarea legii naționale a persoanei !cetățeniei" nu aduce atingere majoratului
dob$ndit potri#it legii aplicabile la momentul dob$ndirii.

#oluționarea %on!li%tului )o$il ,e le/i -n lipsa unei re/le)ent*ri le/ale
%n cazul în care legea rom$nă nu conține o reglementare soluţionarea conflictului mobil de legi se #a face
prin aplicarea prin analogie a dispozițiilor pri#ind rezol#area conflictului de legi în timp !legea #eche nu
ultraacti#ează, legea nu retroacti#ează"
24
• DBO 8/&77 (rt  alin !6" 3 <omiciliul persoanei fizice este la adresa la care aceasta declară că are
locuinţa principală.
<omiciul este definit prin locuința principală.
0rin urmare, noțiunea de reședință obișnuită poate fi exprimată prin domiciliu. 0utem folosi lex
domicilii și atunci c$nd ne referim la reședința obișnuită ca punct de legătură.
Deter)inarea lo%uinţei prin%ipale
(rt. /7
personale +))i# 3 0entru
şi profesionale determinarea
care indică locuinţei cu
legături dura$ile principale #or fi a#ute
statul respecti# în #ederedeacele
sau intenţia circumstanţe
a stabili asemenea
legături.
Pro!esionistul este persoana fizică ce exercită o acti#itate profesională. (rt. /7 alin!6" +))i# 3
2eședința obișnuită a unei persoane fizice care acționează în exercițiul acti#ității sale profesionale este
locul unde acea persoană are sta$ilimentul său principal. (ceastă dispoziție apropie profesionistul de
persoana juridică, în cazul căreia punctul de legătură este sediul.
Pro$a re+e,inţei o$i+nuite

(rt /7 alin !" +))i# <o#ada reședinței obișnuite se poate face cu orice mijloc de probă.
(ceasta deoarece problema reședinței obișnuite este o problemă de fapt. )etățenia este o situație de drept,
deci este o legătură juridică între o persoană și un stat, în timp ce reședința obișnuită este o legătură de fapt.
D&MENIUL DE PLICRE L LE(II #TRII CI=ILE 7I CPCIT6II
<omeniu de aplicare a unei legi sau a unei norme conflictuale reprezintă operațiunea logico-juridică
prin care se determină materiile, raporturile juridice, situațiile care intră în conținutul acelei norme.
<eterminarea domeniului de aplicare a normei conflictuale este o problemă de calificare a raporturilor
juridice și a instituțiilor de drept care intră în conținutul normei conflictuale respecti#e.
( determina domeniul de aplicare a stării ci#ile și a capacității persoanei fizice 3 a stabili ce raporturi
juridice și ce instituții de drept intră în noțiunea de stare ci#ilă și capacitate din punct de #edere al dreptului
internațional pri#at.
#TRE CI=IL  PER#&NEI 'I<ICE

De!iniţie" 1tarea ci#ilă a persoanei fizice este reprezentată de ansamblul elementelor, calităților personale
care iz#orăsc din acte și fapte de stare ci#ilă, elemente, calități care ser#esc pentru identificarea respecti#ei
persoane în familie și societate.
%n concret, sunt supuse normei conflictuale pri#ind starea ci#ilă, următoarele calități sau elemente:
- filiația - rudenia
- statutul din punct de #edere al căsătoriei - afinitatea
- adopția - posesia de stat
- regimul acțiunilor de stare ci#ilă.
+B intră în domeniul legii naţionale aspectele pri#ind întocmirea actelor şi faptelor de stare ci#ilă!ex:
înregistrările de stare ci#ilă", ci sunt supuse legii locului întocmirii actului 3 lex loci actus !se aplică
principiul locus regit actum" :
CPCITTE
19 Capa%itatea ,e PER#&NEI 'I<ICE !ii%e este supusă legii personale, sub toate aspectele ei:
!olosinț* a persoanei
a" -n%eputul personalit*ții 3 (rt. /> +))i# 3 %nceputul şi încetarea personalităţii sunt determinate de
legea naţională a fiecărei persoane.
26
b" %onținutul %apa%it*ții ,e !olosinț* 3 aici intră actele juridice care pot fi făcute de o persoană fizică,
adică aptitudinea generală ș abstractă a unei persoane de a a#ea drepturi și obligații. )apacitatea de
folosință este regula, iar incapacitatea este excepția, moti# pentru care ceea ce ne interesează este regimul
juridic al incapacității de folosință.
Re/i)ul uri,i% al in%apa%it*ții ,e !olosinț*:

• in%apa%it*țile %u %ara%ter ,e san%țiune %ivil* sunt supuse legii naționale
Exemplu: decăderea din drepturile părinteşti
•
in%apa%it*țile %u %ara%ter ,e )*suri ,e o%rotire sunt la, r$ndul lor, subclasificabile:
- in%apa%it*ți relative 3 sunt acele îngrădiri care operează numai între persoana incapabilă și o altă
persoană determinată !sau alte persoane determinate". (ceste incapacități relati#e sunt legate de un anumit
act juridic care, de principiu, este prohibit și, de aceea, incapacitățile relati#e sunt supuse legii actului
prohibit. (cesta poate fi un contract !se aplică lex contractus", un testament !se aplică lex successionis" etc.
Exemplu: 9ncapacitatea minorului de a încheia acte %uridice cu tutorele său sau cu rudele tutorelui
*art. 81 2CCiv este o incapacitate relativă.
Exemplu: 9ncapacitatea medicilor sau preoților de a primi donaț ii sau legate din partea persoanelor
pe care le-au îngri%it în $oala de care au murit sau cărora le-au acordat ultimul serviciu religios.
- in%apa%it*ți a$solute 3 sunt acele îngrădiri ale capacității care se aplică între o persoană incapabilă și
orice alte persoane nedeterminate. Ele sunt opozabile erga omnes. (ceste incapacități absolute sunt supuse
legii naționale a persoanei îngrădite 3 se aplică lex patriae a incapabilului.
Exemplu: 9ncapacitatea minorului de a face donaț ii *"rt. 83 alin *, 2CCiv incapacitatea
minorului de a dispune prin li$eralităț i *art. D44 alin*0 2CCiv.
c" s!>rșitul %apa%it*ții ,e !olosinț* 3 încetarea personalității 3 este supusă legii personale, indiferent
dacă ea inter#ine prin moarte naturală sau prin declararea judecătorească a morții !supusă legii personale".
29 Capa%itatea ,e e3er%ițiu a persoanei !ii%e 3 este, de asemenea, supusă legii personale.

(ceasta gu#ernează începutul, conţinutul capacităţii de exerciţiu, incapacităţile de exerciţiu şi încetarea
capacităţii de exerciţiu.
@ot legea naţională gu#ernează sancţiunea încălcării incapacităţii de exerciţiu. %n acest sens, legea naţională ne
arată cazurile de nulitate, felurile nulităţii, persoanele care pot in#oca nulitatea şi condiţiile în care poate fi
in#ocată.
DREPTURILE INERETE 'IIN6EI UMNE

(rt. // +))i# 3 Existența și conținutul drepturilor inerente ființei umane sunt supuse legii naționale a
persoanei fizice.
<repturile inerente ființei umane 3 (rt.  ).)i#. !6" Camilia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită
între soţi,copiilor
educarea pe egalitatea
lor. !"acestora,
Camilia precum şi pela dreptul
are dreptul ocrotireşidin
îndatorirea părinţilor
partea societăţii şi adestatului.
a asigura
!>"creşterea şi
1tatul este
obligat să sprijine, prin măsuri economice şi sociale, încheierea căsătoriei, precum şi dez#oltarea şi
consolidarea familiei. !9" %n sensul prezentului cod, prin so)i se înţelege bărbatul şi femeia uniţi prin
căsătorie.
IN#TITU6I &CR&TIRII MA&RULUI

(rt. / alin!6" +))i# 3 ?ăsurile de ocrotire aplicabile persoanei cu capacitate deplină de exerciţiu sunt
supuse legii statului unde acesta își are reședința obișnuită la data instituirii tutelei saula data luării unei alte
măsuri de ocrotire 3 re/ula.
0rin formularea Mla dataN, se soluționează și conflictul mobil de legi.
(rt. / alin!" +))i#: %n mod excepţional, în măsura în care este necesar pentru ocrotirea persoanei
fizice, autoritatea competentă poate să aplice sau să ia în considerare legea altui stat, cu care situația
juridică prezintă cele mai str$nse legături 3 e3%epția.
27
Do)eniul ,e apli%are a le/ii apli%a$ile o%rotirii )aorului:

- măsurile de ocrotire care pot fi luate cu pri#ire la un major 3 este #orba, de regulă, de curatelă, dar
poate fi #orba și de tutelă sau de altă măsură de ocrotire
- existența, întinderea și stingerea puterii de reprezentare pe care majorul ocrotit o acordă unei alte
persoane
Re/i)ul uri,i% al -)puterni%irii pe care majorul o acordă unei alte persoane pentru a-l reprezenta în
actele pe care le încheie 3 legiuitorul extinde puțin sfera actelor care pot fi aplicabile și anume: se aplică
regula legii reședinței obișnuite a majorului ocrotit, dar majorul ocrotit poate opta și pentru una dintre
următoarele alte legi:
- legea lui națională
- legea reședinței lui obișnuite anterioare celei instituirii măsurii
- legea statului unde sunt situate bunurile în legătură cu care măsura de ocrotire urmează a se exercita.
0rocedura propriu-zisă de aplicare a măsurilor de ocrotire, pentru că ea ține de competența unei autorități
publice, este supusă legii autorității care implementează măsurile.
DI#P&<I6II #PECILE PRI=IND &CR&TIRE TER6IL&R

(rt. /8 +))i# instituie două situații speciale de ocrotire a ter ților 3 ele sunt speciale deoarece în
acele situații se înlătură de la aplicare lex patriae și se aplică lex loci actus:
. #ituația spe%ial* a -nl*tur*rii ,e la apli%are a le/ii personale și -nlo%uirea ei %u le/ea lo%ului

-n%eierii a%tului -n %eea %e privește %apa%itatea persoanei !ii%e  teoria interesului național.
(rt. /8 alin!6" +))i#3 0ersoana care, potri#it legii naţionale, este lipsită de capacitate sau are
capacitate de exerciţiu restr$nsă nu poate să opună această cauză de ne#aliditate celui care, de bună-
credinţă la momentul încheierii actului şi conform legii locului unde actul a fost încheiat, a considerat-o ca
fiind deplin capabilă.
@eoria interesului național este reglementată și în art. 6> din 2egulamentul 2oma * 3 %n cazul unui
contract încheiat între persoane aflate în aceeași țară, persoana fizică care ar a#ea capacitate juridică,
conform legii acelei țări, poate in#oca incapacitatea sa rezult$nd din legea altei țări numai în cazul în care,
la data încheierii contractului, cealaltă parte contractantă a#ea cunoștință de respecti#a incapacitate sau nu
o cunoștea ca urmare a neglijenței sale. reglementare asemănătoare celei din ).)i#.
#peţa li,er  @eoria interesului național a pornit de la o speță 3 speța Liar,i soluționată de către
instanțele franceze în 66. Bn cetăţean mexican care locuia la 0aris a cumpărat de la un bijutier francez
bijuterii de mare #aloare pe care urma să le plătească prin mai multe cambii pe care le-a emis cu acea
ocazie. )$nd la scadenţă bijutierul a prezentat cambiile, 5izardi !cetățeanul mexican" a in#ocat nulitatea
contractului de #$nzare-cumpărare arăt$nd că la data încheierii respecti#ului contract, deşi el era capabil
potri#it legii franceze, +B era totuşi capabil potri#it legii naţionale !mexicane". *nstanţele franceze au fost
sesizate cu nulitatea contractului de #$nzare-cumpărare pentru incapacitate bazată pe o lege străină.
(plic$nd lex patriae, instanţa franceză urma să facă aplicarea dreptului mexican, drept care îl considera pe
5izardi incapabil. *nstanţele franceze însă nu au făcut aplicarea legii mexicane consider$nd că această
situaţie ar leza interesele naţionalului francez deoarece s-ar prejudicia un cetăţean francez de bună-credinţă
în momentul încheierii actului.
*nstanţele franceze au înlăturat de la aplicare lex patriae şi au aplicat dreptul francez conform căruia
cetăţeanulnormal
personale mexican a#ea capacitate de exerciţiu, instituindu-se astfel această excepţie de la aplicarea legii
competente.
Teoria interesului național presupune -n,eplinirea ur)*toarelor %on,iții pentru a se aplica:
28
• persoana să fie lipsită de capacitate de exercițiu sau să aibă capacitate de exerci țiu restr$nsă din punct
de #edere al legii ei personale 3 lex patriae
• persoana să fie socotită deplin capabilă din punct de #edere al locului încheierii actului 3 locus actus
• terțul cocontractant local să fi fost de bună-credință în momentul încheierii actului. 1e socotește că
terțul este de bună-credință în cazul în care nu a cunoscut și, în mod obișnuit, prin natura împrejurărilor,
nici nu ar fi putut să cunoască incapacitatea persoanei potri#it legii ei naționale.
*nstanța franceză a făcut o deosebire între situația bijutierului și cea a bancherului. ;ijutierul nu putea
cunoaște în mod rezonabil situația lui 5izardi. ;ancherul era însă un profesionist cu un anumit grad de
specializare care ar fi putut să cunoască situația reală a debitorului său, a#$nd obligația profesională de a-i
#erifica identitatea.
• anularea actului, dacă s-ar produce, ar fi de natură a aduce un prejudiciu nejustificat cocontractantului
local.
<acă aceste 9 condiții sunt îndeplinite, se aplică teoria interesului național. Efectul ei este de înlăturare
a lex patriae și de aplicare a lex loci actus.
(rt. /8 alin!6" +))i# 3 (ceastă regulă nu se aplică actelor juridice referitoare la familie, moştenire
şi la drepturi reale asupra imobilelor situate în alt stat dec$t cel al locului încheierii actului.
1-aBlterior,
locale. dezbătuts-atemeiul acestei
considerat că seteorii.
apără@eoria interesului
necunoa na țional are ca scop ocrotirea ordinii publice
șterea scuzabilă a situației cocontractantului. ( treia teză
a fost îmbogățirea fără justă cauză a străinului.
%n prezent, se consideră că fundamentul teoriei interesului național este protejarea interesului
cocontractantului local, care a fost de bună-credință !ocrotirea bona fides".
B. #ituația privin, lipsa %alit*ții ,e repreentant

(rt. /8 alin.  3 <e asemenea, lipsa calităţii de reprezentant, stabilită potri#it legii aplicabile
ocrotirii persoanei fizice, nu poate fi opusă terţului care cu bună-credinţă s-a încrezut în această calitate,
potri#it legii locului unde actul a fost întocmit, dacă actul a fost încheiat între prezenţi şi pe teritoriul
aceluiaşi stat.
)alitatea de reprezentant este supusă, de principiu, legii care gu#ernează ocrotirea persoanei, adică
legea reședinței lui obișnuite sau lex patriae.
%n cazul în care aceasta calitate de reprezentant a lipsit, potri#it legii ocrotirii, actul ar fi anulabil
calitatea de reprezentant #a fi apreciată nu după legea ocrotirii, ci după legea încheierii actului, dacă
cocontractantul local a fost de bună-credință în momentul încheierii actului cu persoana care a in#ocat
calitatea de reprezentant.
(stfel, este protejată buna-credință a cocontractantului local, actul fiind #alabil.
N&RMELE C&N'LICTULE PRI=IND PER#&NELE AURIDICE

Le/ea apli%a$il* statului or/ani% al persoanei uri,i%e
(rt. 7 alin!6" +))i# 3 1tatutul organic al persoanei juridice este c$rmuit de legea sa națională.
(rt. /6 alin!6" +))i# 3 0ersoana juridică are naționalitatea statului pe al cărui teritoriu și-a stabilit,
potri#it actului constituti#, sediul social.
+orma conflictuală a statutului organic al persoanei juridice se numește le3 so%ietatis și este o formă a
lui lex personalis.

)on ținutul normei conflictuale 3 statutul organic.
5egătura normei conflictuale 3 naționalitatea.
0unctul de legătură 3 sediul social !lex societatis&legea societăţii".
29
Criterii ,e ,eter)inare a personalit*ţii persoanei uri,i%e
Există un criteriu de drept comun și criterii speciale.
• Criteriul ,e ,rept %o)un 3 naționalitatea este dată de se,iul so%ial.

1ediul social a#ut în #edere este cel pre#ăzut de actul constituti# sau statut 3 sediul statutar. 4oința
fondatorilor primează. 1ediul social trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru a fi #alabil:
- să fie un sediu social serios, nu fraudulos 3 altfel e fraudă la legea de drept internațional pri#at, deci nu
produce
- să fieefecte
real, juridice ță fie
adică săfanu de ficti#
autorită țile rom$ne
!simulat".
)riteriul sediului social de determinare a naționalității este pre#ăzut în primul r$nd în +))i#, dar nu
numai: DBO 8&777, con#ențiile internaționale la care 2om$nia este parte, tratatele de asistență juridică
încheiate de 2om$nia cu anumite state.
• Criterii spe%iale ,e ,eter)inare a na ționalit*ții 3 sunt cele care sunt înt$lnite punctual în anumite
acte normati#e.
Exemplu: %riteriul %ontrolului. 0otri#it acestui criteriu, o 1.). nu #a fi socotită a a#ea naționalitatea
statului pe teritoriul căruia își are sediul social, ci #a fi socotită a a#ea naționalitatea statului de pe teritoriul
căreia se exercită controlul asupra acelei persoane juridice. )ontrolul asupra unei persoane juridice aflate în
străinătate se poate exercita în multiple moduri, mai ales prin naționalitatea asociaților, prin modul de luare
a deciziilor în organele de conducere.
)riteriul controlului este pre#ăzut în con#enții internaționale și în acorduri bilaterale la care 2om$nia
este parte 3 de exemplu: )on#enția din 68 de la Pashington 3 (rt.  3 D persoană juridică ce posedă
naționalitatea unui stat poate fi considerată de către părțile litigante ca aparțin$nd unui alt stat din cauza
controlului exercitat asupra ei de către interese străine. Este problema litigiilor de in#estiții.
D persoană juridică ce are sediul principal în 2om$nia poate fi considerată drept o societate israeliană
dacă este controlată direct sau indirect de israelieni.
#tatutul or/ani% al su%ursalelor +i !ilialelor

(rt. 7 +))i# 3 1tatutul organic al sucursalei înființate de către o persoană juridică într-o altă țară
este supus legii naționale a acesteia. %n consecință, statutul organic al sucursalei este supus legii na ționale a
societății mamă.
1tatutul organic al filialei este supus legii statului pe teritoriul căriua și-a stabilit propriul sediu,
indiferent de legea aplicabilă persoanei juridice care a înființat-o. Ciliala din 2om$nia este persoană
juridică rom$nă, chiar dacă este controlată din afară.
Le/ea apli%a$il* -n %aul !uiunii unor persoane uri,i%e ,e naționalit*ți ,i!erite

(rt. 9 +))i# 3 fuziunea unor persoane juridice de naționalități diferite poate fi realizată dacă sunt
îndeplinite %u)ulativ condițiile pre#ăzute de legile naționale aplicabile statutului lor organic.
Le/ea apli%a$il* -n %aul s%i)$*rii naţionalit*ţii persoanei uri,i%e

+))i# nu reglementează în mod explicit această problemă nici legea 67 nu o face.
)onsiderăm că se aplică prin analogie situația de la fuziune, mutatis mutandis 3 trebuie îndeplinite în
mod cumulati# condițiile pre#ăzute de cele două legi: legea de plecare !societatea trebuie radiată acolo
după condițiile specifice" și legea de sosire !înregistrarea persoanei juridice conform dispozițiilor țării în
cauză".
30
DREPT INTERN6I&NL PRI=T ?.11.2011

Curs 
Do)eniul le/ii apli%a$ile statutului or/ani% al persoanelor uri,i%e

1tatutul organic al persoanei juridice reprezintă totalitatea elementelor care configurează regimul acestei
persoane. Există pre#ederi în (rt 6 +))i#. Brmătoarele aspecte intră în domeniul legii societății:
a")apacitatea persoanei juridice - capacitatea de exercițiu și capacitatea de folosință.
%n ceea ce pri#ește %apa%itatea ,e !olosinț*: legea organică #a determina:
• elementele constituti#e ale persoanei juridice
• modalitățile de constituire !începutul capacității de folosință"
• capacitatea ei de a încheia acte juridice și limitele acestei capacități
• reorganizarea și încetarea persoanei juridice !încetarea persoanei juridice"
%n legătură cu %apa%itatea ,e e3er%ițiu, legea statutului organic ne #a răspunde la următoarele întrebări:
• condițiile în care o persoană juridică dob$ndește capacitate de exercițiu !constituirea și atribuțiile
organelor de conducere"
• relația dintre aceste organe și persoana însăși
b" modurile de dob$ndire și de piedere a calității de asociat
c" drepturile şi obligaţiile care decurg din calitatea de asociat
d" modul de alegere , competențele și funcționarea organelor de conducere ale persoanei juridice
e" reprezentarea persoanei juridice prin intermediul organelor proprii
f" răspunderea persoanei juridice și a organelor sale față de terți
g" modificarea actelor constituti#e ale persoanei juridice
h" dizol#area și lichidarea persoanei juridice
N&RMELE C&N'LICTULE ;N MTERI RELȚ IIL&R DE

'MILIE
2elațiile de familie ale unei persoane fizice împreună cu starea ei ci#ilă și cu capacitatea ei ci#ilă
formează statutul persoanei fizice.
LE(E PLICBIL C#T&RIEI
4om analiza:
• 5egea aplicabilă promisiunii de căsătorie
• 5egea aplicabilă condițiilor de fond ale căsătoriei
•
•
5egea
5egea aplicabilă condițiilor
aplicabilă efectelor de formă ale căsătoriei
căsătoriei
• 5egea aplicabilă di#orțului și separației de corp
• 5egea aplicabilă nulității căsătoriei
LE(E PLICBIL PR&MI#IUNII DE C#T&RIEL&(&DN

(rt -/7 +))i# reglementează promisiunea de căsătorie .
5egea aplicabilă promisiunii de căsătorie este determinată de (rt  +))i#. @rebuie făcută o distincție
între condițiile de fond și efecte.
cerute pentru încheierea promisiunii de căsătorie sunt determinate de legea națională a
Con,i țiile ,e !on,
fiecăruia dintre #iitorii soți la data încheierii promisiunii. 1e aplică a șadar lex patriae a fiecăruia dintre #iitorii
soți, iar precizarea Nla data încheierii promisiuniiN are rolul de a soluționa un posibil conflict mobil, dacă soții
ar fi a#ut anterior cetățenii diferite.
31
E!e%tele promisiunii de căsătorie și consecințele încălcării promisiunii sunt determinate de una din
următoarele legi, în ordine:
a" 5egea reședinței obișnuite comune a #iitorilor soți la momentul promisiunii de căsătorie
b" 5egea națională comună a #iitorilor soți, c$nd aceştia nu au reşedinţa obişnuită în acelaşi stat-legea
cetățeniei lor comune
c" 5egea rom$nă
LE(E PLICBIL C&NDIȚIIL&R DE '&ND LE C#T&RIEI

0rin condiții de fond se înțeleg at$t condițiile de fond poziti#e, c$t și condițiile de fond negati#e-
impedimentele la căsătorie.
(rt  alin!6" +))i#: )ondițiile de fond cerute pentru încheierea căsătoriei sunt determinate de legea
națională a fiecăruia dintre #iitorii soți la momentul celebrării căsătoriei.
1e aplică lex patriae a fiecăruia dintre #iitorii soți,cu precizarea că Mla momentul celebrării căsătorieiN
însemnă soluționarea posibilului conflict mobil de legi.
(rt  alin!" +))i# pre#ede o reglementare specială în ceea ce pri#ește protecția ordinii publice de
drept internațional pri#at rom$n: <acă una dintre legile străine care gu#ernează condițiile de fond ale căsătoriei
pre#ede un impediment la căsătorie care, potri#it dreptului rom$n, este incompatibil cu libertatea de a încheia o
căsătorie, acel impediment #a fi înlăturat ca inaplicabil în cazul în care unul dintre #iitorii so ți este cetățean
rom$n și căsătoria se încheie pe teritoriul 2om$niei.
LE(E PLICBIL C&NDIȚIIL&R DE '&RM'&RMLITȚIL&R C#T&RIEI

(rt / +))i#: Corma încheierii căsătoriei este supusă legii statului pe teritoriul căruia se celebrează.
(șadar ca prima formă conflictuală se aplică lex loci, principiul locus regit actum.
Există și o situație specială pre#ăzută de (rt / alin!" +))i#: )ăsătoria care se încheie în faţa
agentului diplomatic sau a funcţionarului consular al 2om$niei în statul în care acesta este acreditat este supusă
formalităţilor pre#ăzute de legea rom$nă. 0rincipiul auctor regit actum-autoritatea este cea care gu#ernează
actul.
Do)eniul le/ii apli%a$ile %on,iţiilor ,e !or)* ale%*s*toriei

%n acest domeniu intră formalitățile premergătoare căsătoriei și procedura efecti#ă a încheierii ei.
LE(E PLICBIL E'ECTEL&R C#T&RIEI

%n legătură cu legea aplicabilă efectelor căsătoriei se pun următoarele probleme:
(" 5egea aplicabilă efectelor generale ale căsătoriei
;" 5egea aplicabilă regimului matrimonial
)" )$te#a pre#ederi legate de ocrotirea terților.
9 Le/ea apli%a$il* e!e%telor /enerale ale %*s*toriei

5egea aplicabilă este reglementată în (rt 8 +))i# ce instituie o regulă și c$te#a excepții de la regulă.
Re/ul* !(rt 8 alin!6"+))i#": Efectele generale ale căsătoriei sunt supuse legii reședinței
obișnuite comune a soților,iar în lipsă legii cetățeniei comune a soților. %n lipsa cetățeniei comune, se aplică
legea statului pe teritoriul căruia căsătoria a fost celebrată - lex loci actus.
%n domeniul legii aplicabile efectelor generale ale căsătoriei intră următoarele aspecte:
• relațiile personale dintre soți
32
• relațiile patrimoniale dintre soți - este #orba despre acele relații patrimoniale de la care so ții nu
pot deroga indiferent de regimul matrimonial pe care și-l aleg
E3%epție !(rt 8 alin!>" +))i#": <repturile soților asupra locuinței familiei, precum și regimul
unor acte juridice asupra acestei locuințe sunt supuse legii locului unde aceasta este situată - lex rei sitae.
B9 Le/ea apli%a$il* re/i)ului )atri)onial

@rebuie să distingem între legea aplicabilă fondului con#enției matrimonială și legea aplicabilă formei
con#enției matrimoniale.
. Le/ea apli%a$il* !on,ului re/i)ului )atri)onial
Există două soluții conflictuale.
=n primul rând , regimul matrimonial este gu#ernat de legea aleasă de părți. 1e aplică a șadar lex
#oluntaris -legea autonomiei de #oință a soților. (ceastă autonomie de #oință însă nu este nelimitată, ci soții pot
alege numai între una din următoarele trei legi:
• legea statului pe teritoriul căruia unul din ei își are reședința obișnuită la data alegerii
• legea statului a cărui cetățenie o are unul din ei la data alegerii
• legea statului unde soții și-au stabilit prima reședință obișnuită comună după celebrarea căsătoriei
Există o pre#edere specială în ceea ce pri#ește con#enția propriu-zisă de alegere a con#enției
matrimoniale. (ceasta se poate încheia fie înainte de celebrarea căsătoriei, fie la momentul încheierii căsătoriei,
fie în timpul căsătoriei.
=n al doilea rând ,c$nd părțile nu au ales legea aplicabilă regimului matrimonial se #a proceda la o
determinare obiecti#ă și anume se #a aplica legea care gu#ernează efectele generale ale căsătoriei- se #a aplica
legea din (rt 8 +))i#.
Do)eniul le/ii apli%a$ile re/i)ului )atri)onial

5egea aplicabilă regimului matrimonial, fie că este aleasă de părți, fie că este determinată obiecti#
stabileștecondi
•
următoarele elemente:a con#enției pri#ind alegerea legii aplicabile
țiile de #aliditate
• condițiile de #aliditate ale con#enției matrimoniale
• limitele alegerii regimului matrimonial
• posibilitatea schimbării regimului matrimonial
• conținutul patrimoniului fiecăruia dintre soți-drepturile soților asupra bunurilor și regimul datoriilor
• încetarea și lichidarea regimului matrimonial
• împărțirea bunurilor comune
B. Le/ea apli%a$il* %on,ițiilor ,e !or)* ale re/i)ului )atri)onial

(rt 89 +))i#: )ondițiile de formă cerute pentru încheierea con#enției matrimoniale sunt cele
pre#ăzute de legea aplicabilă regimului matrimonial sau cele pre#ăzute de legea locului unde ele se încheie.
C9 &%rotirea terților
(rt 8 +))i#. ?ăsurile de publicitate și opozabilitatea regimului matrimonial față de terți sunt supuse
legii care gu#ernează fondul regimului matrimonial. Există și excepții dar nu intrăm în amănunte.
33
LE(E PLICBIL DI=&RȚULUI ȘI #EPRȚIEI DE C&RP

De le/e lata, di#orțul și separația de corp sunt gu#ernate de dispozițiile (rt 8/-7 +))i#.
Ele pre#ăd posibilitatea soților de a determina legea aplicabilă și dacă nu o fac, de determinarea obiecti#ă:
1) (rt 8/ +))i#. 1oții pot alege una din umătoarele legi:
legea reședinței obișnuite comune la data con#enției de alegere a legii aplicabile
•
legea ultimei reședințe obișnuite comune dacă cel puțin unul din ei mai locuiește acolo
•
5egea cetățeniei
5egea statului
• pe unuia dintre
teritoriul soți soții au locuit cel puțin > ani
căruia
5egea rom$nă
•
(rt 88 +))i#. )on#enția de alege a legii aplicabile di#orțului trebuie încheiată în scris, semnată și
datată de soți.
2) <acă părțile nu au ales legea aplicabilă, se procedează la o determinare obiecti#ă și anume se poate
aplica de către instanță una din următoarele legi:
5egea reședinței obișnuite comune la data cererii de di#or ț
•
%n lipsă, legea statului pe teritoriul căruia soții au a#ut ultima reședință obișnuită comună dacă
•
%n lipsă, țin unul din ei mai locuiește acolo la data di#orțului
cel pulegea
• cetățeniei comune a soților la data introducerii di#orțului
• %n lipsă, legea ultimei cetățenii comune a soților dacă cel puțin unul din ei mai păstrează acea
cetățenie
• 5egea rom$nă
(rt 77 alin!" +))i# instituie o măsură de protecție a ordinii publice. <acă legea străină determinată
potri#it regulilor de mai sus nu permite di#orțul sau îl admite în condi ții deosebit de restricti#e, se aplică legea
rom$nă, în cazul în care unul dintre soți este la data cererii de di#orț cetățean rom$n sau are reședința obișnuită
în 2om$nia.
#EPRȚI DE C&RP
(rt 7 +))i#: se aplică mutatis mutandis regulile de la di#orț.
Do)eniul le/ii ,ivorțului si al separației ,e %orp

*ntră următoarele aspecte:
moti#ele de di#or ț
•
efectele di#orțului cu pri#ire la relațiile personale dintre soți, la capacitatea lor de exercițiu, la
•
relațiile patrimoniale dintre soți

0rocedura di#orțului !ordinatoria litis" nu este supusă legii di#orțului, ci legii instanței sesizate-lex fori.
De le/e !eren,a, din iunie 76, #a intra în #igoare 2egulamentul 68&767 de punere în aplicare a unei
forme de aplicare consolidată în domeniul di#orțului și separației de corp !2oma ***". 2egulamentul 2oma ***,
spre deosebire de 2oma * și 2oma **, nu este aplicabil în toate statele Bniunii Europene, este doar o formă de
cooperare consolidată. @CBE permite ca un grup de state membre să adopte asemenea forme de cooperare
consolidată care au putere numai între ele. <ecizia 97&6 iulie 767 a consolidat aceasta formă de cooperare
consolidată între ;elgia, Dlanda, Oermania, Cranța, *talia, 5etonia, 5uxemburg, Bngaria, ?alta , (ustria,
0ortugalia, 2om$nia și 1lo#enia.
%n esență 2oma *** aplică aceleași reguli care există în +))). 1e face și aici o diferențiere:dacă părțile au
ales 0ăr
legea și dacă părțile nu au ales legea aplicabilă, se procedează la o determinare obiecti#ă .
țileaplicabilă
pot alege spre aplicare una din următoarele patru legi:
• 5egea reședinței lor obișnuite comune la data acordului
• 5egea ultimei reședințe obișnuite comune dacă unul din ei mai locuiește acolo
• 5egea cetățeniei unuia dintre ei
34
•5efea forului
(celeași condiții de formă se pre#ăd și în 2oma ***: acordul trebuie să fie înscris, datat și semnat de soţi.
%n lipsa alegerii legii aplicabile de către soți, sunt aplicabile patru legi în scară:
• 5egea reședinței obișnuite comune la data sesizării instanței
• 5egea ultimei reședințe obișnuite comune cu anumite condiții pri#ind timpul c$t soții au locuit acolo
• 5egea cetățeniei ambilor soți
• 5ex fori
LE(E PLICBIL NULITȚII C#T&RIEI

5egea aplicabilă nulității căsătoriei este reglementată în (rt  +))i#:5egea care reglementează
cerințele legale pentru încheierea căsătoriei se aplică nulității căsătoriei și efectelor acestei nulități.
(rt  alin!" +))i# conține și o condiție de reciprocitate în reglementare: +ulitatea unei căsătorii
încheiate în străinătate, cu încălcarea condițiilor de formă, poate fi admisă în 2om$nia numai dacă sancțiunea
nulității este pre#ăzută și de legea rom$nă. !condiția dublei incriminări a încălcătii condiției de formă"
LE(E PLICBIL
(rt 7>-67 'ILIȚIEI trei
+))i# reglementează ȘI D&PȚIEI
mari probleme:
•5egea aplicabilă filiației copilului din căsătorie
•5egea aplicabilă filiației copilului din afara căsătoriei
•5egea aplicabilă adopției
LE(E PLICBIL 'ILIȚIEI C&PILULUI DIN C#T&RIE

(rt 7> alin!6" +))i#. Ciliația copilului din căsătorie se stabilește potri#it legii care la data c$nd s-a
născut c$rmuiește efectele generale ale căsătoriei părinților săi. (șadar se aplică soluțiilor conflictuale pri#ind
efectele generale ale căsătoriei (rt 8 +))i#. 0rin expresia Mla data c$nd s-a născutN se soluționează
conflictul mobil de legi în fa#oarea legii #echi, se ținea seama de legea din momentul nașterii copilului.
Do)eniul le/ii apli%a$ile !iliației %opilului ,in %*s*torie

• 1tabilirea filiației- filiația față de mamă, filiația față de tată, modalități de stabilire a paternității,
prezumția de paternitate, timpul legal de concepție a copilului, regimul tăgăduirii paternită ții, sfera
persoanelor care pot introduce acțiunile respecti#e, prescripția acțiunilor
• Efectele filiației- raporturile personale și patrimoniale dintre părinți și copil, dob$ndirea numelui de
către copil
(ctele de procedură care se fac!ordinatoria litis" sunt supuse legii forului-lex fori.
LE(E PLICBIL 'ILIȚIEI C&PILULUI DIN 'R C#T&RIEI

(rt 7 +))i#. Ciliația copilului din afara căsătoriei se stabilește potri#it legii naționale a copilului de la
data nașterii sale!lex patriae". 0osibilul conflict mobil de legi se solu ționează în fa#oarea legii #echi-legea din
momentul nașterii.
*poteza copilului ce are mai multe cetățenii, altele dec$t cetățenia rom$nă- i se aplică legea care îi este cea
mai fa#orabilă.
Do)eniul le/ii apli%a$ile !iliației %opilului ,in a!ara %*s*toriei

• ț ț ț ș ț ț
1tabilirea
recunoașterii de filiafilia iei fa ă stabilirii
ție, regimul de mamă fa ă țde
paternită ii tată, regimul cunoa terii filia iei, regimul contesta iei
Efectele filiației-relațiile dintre părinți și copil
•
LE(E PLICBIL D&PȚIEI

35
1ubprobleme care se pun aici:
• )ondițiile de fond ale adopției
• )ondițiile de formă ale adopției
• Efectele adopției
• %ncetarea adopției
• +ulitatea adopției
Con,iţiile ,e !on, ale a,opţiei

1unt stabilite de legea națională a adoptatorului și a adoptatului. 0entru a se încheia o adopție
internațională trebuie îndeplinite condițiile at$t din țara adoptatului, în general cetățean rom$n, c$t și din țata
adoptatorului, cetățean străin.
D situație specială există pentru soții care adoptă împreună sau un soț adoptă copilul celuilalt so ț. 0entru
această situație se aplică legea care gu#ernează efectele generale ale căsătoriei soților- (rt 8 +))i#.
Con,iţiile ,e !or)* ale a,opţiei

1unt supuse lex loci actus- legii statului pe teritoriul căruia se încheie căsătoria.
E!e%tele a,opţiei
1unt gu#ernate
Efectele cătrenasoțională
adopțieidedelegea ți suntagu#ernate
adoptatorului. )opilul
de legea care adoptat intrăefectele
gu#ernează în familia adoptatorului.
căsătoriei lor.
Nulitatea a,opţiei
<acă nulitatea este de fond- se aplică legea pri#ind condițiile de fond ale adopției, iar dacă nulitatea este
de formă- se aplică legea pri#ind condițiile de formă.
;n%etarea a,opţiei
<esfacerea adopției urmează legea care gu#ernează efectele adopției, și anume se #a aplica legea
națională a adoptatorului.
%n cazul adopției de către soți se aplică legea care gu#ernează efectele generale ale căsătoriei so ților
adoptatori.
LE(E PLICBIL &BLI(ȚIEI DE ;NTREȚINERE
(rt 6 +))i# are o normă de trimitere: 5egea aplicabilă obligației de întreținere se determină potri#it
dreptului Bniunii Europene.
<reptul Bniunii Europene reglemenetează obligaţia de întreţinere în 0rotocolul de la Qaga > noiembrie
77/- con#eție uni#ersală.
( fost implementată în dreptul Bniunii Europene prin <ecizia 896&778 pri#ind adoptarea de către
Bniunea Europeană a 0rotocolului de la Qaga.
0rotocolul de la Qaga este conectat de 2egulamentul 9&778 pri#ind competența, legea aplicabilă,
recunoașterea și executarea hotăr$rilor și cooperarea în materie de obligații de întreținere.
2egulamentul 9&778 este referitor mai ales la aspectele de procedură: competență, recunoaștere și
executare a hotăr$rilor- #om re#eni asupra lui în cadrul procesului ci#il internațional !ultimele cursuri"
Bn singur text se referă la legea aplicabilă obligaţiei de întreţinere - (rt 6 care trimite la 0rotocolul de la
Qaga.
(șadar 0rotoclul de la Qaga instituie o regulă generală și c$te#a reguli speciale pri#ind obligația de
întreținere.
RE(UL (ENERL
(rt > 0rotocol: Dbligațiile de întreținere sunt supuse legii statului în care creditorul obligației de
întreținere își are reședința obișnuită.
36
n acest ca* asadar# se aplica legea proprie a situatiei# autoritatea va
o
aprecia care lege se aa in cea mai stransa legatura cu situatia respectiva
- +eindoielnic# prin notiunea de cea mai stransa legatura# se intelege legea care
asigura interesul superior al copilului
- Art. 15 alin. (3) contine o norma de solutionare a conictului mobil de legi/
daca resedinta obisnuita a copilului se schimba intr-un alt stat, legea acestui stat
se va aplica din momentul modifcarii situatiei conditiilor de aplicare a masurilor
luate in statul vechii resedinte obisnuite
- e aplica sistemul mixt .de la conictul mobil de legi)  in sensul ca# e"ectele
sau aplicarea masurii dea luate privind protectia copilului pana in momentul
scimbarii resedintei sunt supuse legii veci# iar dupa scimbarea resedintei 
aceeasi masura luata se va aplica potrivit legii noi  solutia mi$ta
roblemele ce intra in acest domeniu
- Ce intelegem prin „masuri de protectie”?

o Conventia nu "ace distinctie  te$tul se re"era la masurile de protectie in
general
o n consecinta# spunem ca aceste prevederi de # norme conictuale# se
aplica pentru orice masura de protectie preva*uta de legea statului
respectiv
o oate & vorba despre autoritatea parinteasca .protectia copilului prin
parinti)# de tutela# de curatela# de plasamantul copilului intr-o "amilie
substitutiva
829 Le/ea apli%a$ila raspun,erii parintesti

- ste reglementata in art. 16-1 din Conventie
- sa cum am spus# spre deosebire de masurile de protectie .care implica
interventia unei autoritati)# raspunderea parinteasca se poate reali*a "ara
interventia unei autoritati
- Art. 16 alin. (1) si alin. (2)  instituie o unica lege aplicabila raspunderii
parintesti  legea resedintei o!isnuite a copilului
- ste indi"erent daca este vorba despre o raspundere parinteasca de plin drept .in
temeiul legii) sau daca este vorba despre o raspundere parinteasca stabilita
printr-un acord intre parinti sau printr-un act unilateral al unuia dintre ei
- ceasta
incetarealege se aplica initial
ei - momentul in ceea ce &nal
si cel priveste atribuirea raspunderii parintesti si
- n ceea ce priveste exercitarea raspunderii parintesti# art. 1" nu scimba
legea aplicabila# ci spune  e$ercitarea raspunderii parintesti este reglementata
tot de legea resedintei obisnuite a copilului# dar# cum era &resc# pentru ca
e$ercitarea este un act reali*abil in timp# solutionea*a si conictul mobil de legi si
spune/ daca resedinta obisnuita a copilului se scimba# situatia va &
reglementata de legea statului de la noua resedinta
- sadar# se aplica intotdeauna legea statului unde se exercita la
momentul respectiv
- Ce intra in domeniul legii aplicaile raspunderii parintesti? Cum
cali!cam aceasta notiune?
a) Conditiile in care se atribuie raspunderea parinteasca# de plin drept sau
prin acordul parintilor
39
b) Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca persoana sau persoanele
care sunt insarcinate sa se ocupe de persoana sau bunurile copilului  ce
conditii
c) ntinderea raspunderii parintesti  priveste numai persoana# priveste si
bunurile:
d) uterile con"erite parintilor in relatia cu copilul
e) $ercitarea raspunderii parintesti
") Ca*urile de restrangere a raspunderii parintesti si conditiile in care ea se
poate delega altei persoane
g) Conditiile in care se modi&ca sau incetea*a raspunderea parinteasca
- Art. 1# din Conventie prevede o masura de ocrotire a tertilor/ validitatea unui
act juridic incheiat intre un tert si o alta persoana care ar avea calitatea de
reprezentant legal al copilului potrivit legii locului unde actul a ost incheiat,
aceasta valabilitate nu poate f contestata pe motivul ca respectiva persoana nu
avea calitatea de reprezentant legal potrivit legii resedintei obisnuite a copilului,
aara de cazul in care tertul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca aptul ca
raspunderea parinteasca era reglementata de legea resedintei obsinuite a
- copilului prevedere#
ceasta si actul a ost incheiat
similara intre interesului
teoriei persoane prezente
national#pescimba#
teritoriulde
aceluiasi stat
"apt# legea
aplicabila  se $a aplica legea locului inc%eierii actului .le$ loci actus)# iar nu
legea resedintei obisnuite a copilului daca sunt indeplinite conditiile din te$t si#
mai ales# daca tertul este de buna-credinta  s-a incre*ut in aparenta calitatii de
repre*entant potrivit legii locului unde actul s-a inceiat
- n acest ca*# actul va & valabil  nu va & anulat pentru lipsa de repre*entare
Le/ea apli%a$ila o$li/atiei ,e intretinere

- +CC  art. 2612 scapa usor de aceasta problema# continand o norma de
trimitere care spune  legea aplicabila obligatiei de intretinere se determina
potrivit reglementarilor dreptului UE
- &rotocolul de la 'aga din 23.11.2" privind legea aplicabile obligatiei de
intretinere# la care trimite 'egulamentul ; nr 4(2009 privind competenta# legea
aplicabila# recunoasterea si e$ecutarea otararilor si cooperarea in materie de
obligatii de intretinere
- cest 'egulament# la randul lui# in art 15 unde stabileste legea aplicabila 
contine si el o norma de trimitere  la &rotocolul de la 'aga din 2"
- rotocolul de la %aga este o reglementare stu"oasa
Le/ea apli%a$ila potrivit Proto%olului ,e la Fa/a

- 2 pacete de norme conictuale/
. <ormat din normele care asigura o locali*are o!iecti$a a raportului
o!ligational si sunt aplicabile art 3  6 din rotocol
. Contine norme de locali*are su!iecti$a a obligatiei de intretinere 
le$ voluntaris
40
8a9 Lo%aliarea o$ie%tiva

- enota ca ea este pre"erata de legiuitorul european pentru ca aceasta contine un
important element public  interesul superior al copilului# al debitorilor obligatiei
de intretinere
- $ista o regula generala si 3 reguli speciale
a) Regula generala
o in art 3 din protocol/ obligatiilor de intretinere li se aplica legea statului in
care creditorul isi are resedinta obisnuita, cu exceptia cazurilor in care se
prevede altel
o 'egula generala este "avorabila creditorului  le$ domicili creditoris
o =e$tul contine si o norma de conict mobil/ daca resedinta obisnuita a
creditorului se scimba# legea noii resedinte se aplica numai din momentul
scimbarii  solutia mi$ta
!) Regulile speciale + 3 la numar
1. ea care fa$ori*ea*a anumiti creditori ai o!ligatiei de
intretinere
• Creditorii "avori*ati  de parinti copiilor .creditor este copilul)#
de alte persoane decat parintii# persoanelor care nu au
indeplinit 21 de ani .cel care nu a indeplinit 21 de ani)# de copii
parintilor .creditor este parintele)  in esenta# este vorba
despre obligatiile de intretinere intre persoanele de gradul  si#
aceasta situatie speciala# a persoanelor care nu au implinit inca
21 de ani si carora li se datorea*a intretinere de catre oricine
• ceasta regule are# la randul ei# 3 su!situatii/
a" Creditorul poate otine intretinere potrivit legii
instantei sesi#ate – legii $orului – daca acest lucru ii este
convenabil
" %n ca#ul in care creditorul a sesi#at instanta de la
resedinta oisnuita a deitorului – se poate aplica legea
instantei debitorului – lex ori a debitorului
c" %n ca#ul in care creditorul si deitorul au o cetatenie
comuna – se poate cere intretinere in temeiul legii
cetateniei comune
2. Regula speciala cu pri$ire la intretinerea intre soti si fostii
soti + art. 5 din &rotocol

• n ca*ul unei obligatii de intretinere intre soti si "ostii soti se
poate aplica legea statului cu care casatoria sotilor a avut
legatura cea mai stransa# in special  legea resedintei comune
3. Art. 6 + printre singurele care proteea*a pe de!itorului
o!ligatiei de intretinere
• e aplica insa numai in celelalte ca*uri# decat cele preva*ute de
regulile speciale anterioare  deci nu pentru creditorii
privilegiati si nici pentru soti
• Debitorul obligatiei poate contesta creanta creditorului pe
motiv ca nici legea statului in care debitorul isi are resedinta
obisnuita, nici legea statului cetateniei comune a ambelor parti
daca exista! nu prevad o obligatie de intretinere pentru acel
debitor
41
8$9 Lo%aliarea su$ie%tiva

- Art. " si  din &rotocol  permit creditorului si debitorului sa aleaga legea
aplicabila obligatiei de intretinere# dar in conditii subiective
1. ituatia desemanrii legii aplica!ile pentru o procedura speciala

- Creditorul si debitorul obligatiei de intretinere pot desemna in mod e$pres legea
aplicabila unei proceduri speciale privind obligatia de intretinere in ca*ul in care
acea procedura speciala este indeplinita de o autoritate publica# ca* in care
partile .creditorul si debitorul) pot alege ca &ind aplicabila legea statului
autoritatii care e"ectuea*a procedura speciala e"ectiva  limitare la le$ "ori sau le$
autoritatis# atunci cand instanta sau autoritatea trebuie sa indeplineasca o
procedura speciala privind obligatia de intretinere
- artile pot solicita ca legea acelei autoritati sa se aplice
2. Art.  din &rotocol  permite creditorului si de!itorului o!ligatiei sa
desemne*e ca aplica!ila o!ligatiei de intretinere si alte legi decat cele
care re*ulta din locali*area o!iecti$a, dar nu la modul nelimitat, ci una
din urmatoarele legi enumerate:
a" #egea statului a carei cetatenie o are una dintre parti la data alegerii
b" #egea resedintei obisnuite a unei dintre parti la data alegerii
c" #egea care se aplica regimului juridic al bunurilor acelor parti – este vorba,
mai ales, de soti, care au un regim matrimonial
d" #egea care reglementeaza divortul sau separatia de corp
- vem si conditii de "orma pentru conventia de alegere  in scris si semnata de
ambele parti
- $ista un remediu + escape clause + art.  alin. (5): autoritatea competenta
poate sa inlature legea aleasa de parti in cazul in care rezulta in mod evident ca
acea lege produce consecinte incorecte sau inechitabile pentru oricare dintre
parti, cu exceptia cazului in care, insa – rezulta din imprejurari ca partile au ost
inormate pe deplin si au ost constiente de consecintele desemnarii ca aplicabila
a acelei legi  aprecierea autoritatii publice care udeca
&omeniul legii aplicaile oligatiei de intretinere $
a) aca# in ce masura# de la cine creditorul obligatiei poate solicita intretinere 

tot ceea ce se leaga de persoana debitorului
b) >asura in care debitorul poate solicita obligatia de intretinere numai pentur
viitor sau si e$ tunc
c) ?a*a de calcul a obligatiei de intretinere
d) Cine are calitatea procesuala de a introduce o actiune privind obligatia de
intretinere
e) =ermenele de prescriptie sau de decadere care pot aparea
") Cuantumul obligatiei de intretinere
Nor)ele %on!li%tuale privin, $unurile si !i,u%ia

- +CC contine dispo*itii generale privind legea aplicabila bunurilor si contine
reglementari speciale privind anumite categorii de bunuri
- a anali*am dispo*itiile generale din +CC cu privire la legea aplicabila bunurilor
42
- i aici e$ista o lege generala si aplicatii ale ei in anumite domenii concrete
Le/ea apli%a$ila $unurilor in /eneral

- 'eglementata de 2613 +CC pe care am citat-o in primul curs cand am dat
e$emple de norme conictuale/ posesia, dreptul de proprietate si celelalte
drepturi reale asupra bunurilor, inclusiv cele de garantii reale, sunt carmuite de
legea locului unde bunurile sunt situate sau se a%a, aara numai daca, prin
dispozitii speciale se prevede altel
- sadar# la modul general# statutul real  regimul uridic al bunurilor  este supus
legii locului situarii bunului# daca este vorba despre un imobil! se aa  bunurile
mobile
- ,e$ rei sitae  sau le$ situs  legea situatiei bunului
- ste una din cele mai veci norme conictuale din  roman  perioada
glosatorilor# @CC# legea 105(1992
Do)eniul ,e apli%are: %e anu)e intra in notiunea ,e statut real4
- =e$tul ne auta# "acand o enumerare - posesia, dreptul de proprietate si celelalte

drepturi reale asupra bunurilor, inclusiv cele de garantii reale
- numerare care acopera toate aspectele/
1. /unurile asupra carora pot exista drepturi reale si clasi0carea lor in
functie de criteriile legale
2. repturile reale care pot exista asupra !unurilor
o +CC  dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale  de*membramintele
dreptului de proprietate si garantiile reale asupra bunurilor
'. odurile si conditiile de do!andire (constituire), transmitere si
stingere a drepturilor reale
•
&odurile originale de dobAndire a drepturilor reale asupra bunurilor/
- ocupaBiunea!
- accesiune!
- u*ucapiunea!
- nscrierea n Cartea <unciarD!
- modurile de stingere a drepturilor reale/ prescripBia e$tinctivD#
e$proprierea# con&scarea
• &odurile nespecifce de dobAndire a drepturilor reale asupra bunurilor/
- testamentul!
- contractul
•
'spectele reale ce Bin de contracte Ei de testamente# adicD aspectele ce
privesc dobAndirea drepturilor reale# sunt supuse legii locului situDrii
bunului# privind urmDtoarele aspecte/
- dobAndirea drepturilor reale!
- transmiterea proprietDBii!
- suportarea riscului lucrului!
- tradiBiunea!
- "ormele de publicitate cu privire la bunurile respective
• 'lte probleme privitoare la contracte Ei testamente .e$emple/ capacitatea
de a contracta sau capacitatea de a presta) sunt supuse legii personale a
pDrBilor sau a testatorului# iar nu legii locului situDrii bunului
• (ondi)iile de orm*  ciar dacD testamentul sau contractul n cau*D
priveEte anumite bunuri# "orma va & supusD legii contractului sau a
testamentului# nu legii situDrii bunului
43
• (ondi)iile de ond +i eectele actelor juridice sunt supuse legii actului# &e cD
e testament# &e cD e contract
(. ontinutul drepturilor reale + prerogati$ele pe care drepturile reale le

ofera
tributele dreptului de proprietate mai ales# posesia# "olosinta#
•
dispo*itia# limitele lor – lex rei sitae

>odul de e$ercitare a prerogativelor  partaul  lex rei sitae
•
). iloacele de aparare a drepturilor reale, mai ales  regimul actiunii in

revendicare
ste supus lex rei sitae
•
$ista ciar o reglementare speciala despre revendicarea mobilelor

•
6. Regimul posesiei si actiunile posesorii lex rei sitae

7. !ligatiile propter rem + lex rei isitae
Le/ea apli%a$ila in anu)ite %auri spe%iale
1) 4egea aplica!ila patrimoniului de afectatiune

2) 4egea aplica!ila re$endicarii !unurilor mo!ile
3) 4egea aplica!ila u*ucapiunii
1.4egea aplica!ila patrimoniului de afectatiune

- ceasta notiune este noua si este introdusa de +CC  art. 31 de&neste notiunea
de patrimoniu de a"ectatiune
- n categoria maselor patrimoniale care urmea*a reguli speci&ce intra si &ducia#
dar ea are din punct de vedere al  un regim separat
- Art. 261 care se re"era in general la patrimoniul de a"ectatiune + legea
aplicaila unei mase patrimoniale a$ectate unei destinatii speciale*

pro$esionale sau de alta natura – legea statului cu care masa
patrimoniala are relatiile cele mai stranse
2. 4egea aplica!ila re$endicarii !unurilor mo!ile

- ?ene&cia*a de pre*umtia de proprietate prin posesie
- le nu se revendica# decat in ca*ul in care se invoca "urtul sau pierderea
- 'ee$ul pe planul  este in art 2615 +CC care se re"era la revendicarea unui
un moil $urat sau exportat ilegal
- 'evendicarea unui asemenea bun este supusa# la alegerea proprietarului originar/
!a" fie legii statului pe teriotoriul caruia bunul s-a aflat in momentul furtului sau exportului
!b" fie legii statului pe teritoriul caruia bunul mobil se afla in momentul re#endicarii
- ceasta dispo*itie a "ost pomenita ca o masura de eliminare a "raudei in lege
- u este o exceptie de la lex rei sitae
- ;rmea*a in art. 2615 alin. (2)  o masura de protectie a tertului dobanditor de
buna-credinta/ cu toate acestea, daca legea statului pe teritoriul caruia bunul se
a%a in momentul urtului sau exportului legea veche! nu contine dispozitii
privind protectia tertului de buna-credinta, tertul va putea invoca protectia care i
se acorda de legea noua, adica legea unde bunul se a%a in momentul
revendicarii”
- Alin. (3)  se aplica si bunurilor din patrimoniul cultural national
3. 4egea aplica!ila u*ucapiunii
44
- ;*ucapiunea este reglementata de +CC numai in ceea ce priveste u*ucapiunea
mobiliara# care este o noutate
- otrivit @CC# ea era de principiu  imobiliara
- ;*ucapiunea imobiliara .clasica) nu continue o reglementare speciala din punct
de vedere al legii aplicabile  lex rei sitae
- ;*ucapiunea mobiliara  art. 2616 
o Regula  aceeasi ca regula generala, deci uzucapiunea mobiliara este
carmuita de legea statului unde bunul se a%a – lex rei sitae particularitatea
consta in conictul mobil de legi  unde se aa la inceputul posesiei! daca
bunul mobil se deplasea*a in timpul curgerii termenului de u*ucapiune# se
aplica regulile .mai ales termenul) de la inceputul termenului  in statul in
care bunul s-a aat cand a inceput termenul sa curga
o ituatia speciala  alin. (2)  priveste tot conictul mobil  in cazul in
care bunul a ost adus intr-un alt stat, unde se implineste termenul de
uzucapiune, posesorul uzucapantul! poate sa ceara sa i se aplice legea
ultimului stat, deci cea noua, daca, potrivit legii acestui stat, toate
conditiile uzucapiunii sunt indeplinite
Reglementari speciale
1) ,egea aplicabile bunurilor mobile  legea locului unde se aa in momentul

constituirii
2) ,egea aplicabila miloacelor de transport
3) ,egea aplicabila titlurilor de valoare
4) ,egea aplicabila bunurilor incorporale  proprietatea intelectuala
5) ,egea aplicabila "ormelor de publicitate
6) ,egea aplicabila ipotecilor
4egea pu!licitatii !unurilor
- Art. 2626 instituie o regula si o e$ceptie .cele reale)

- Regula generala din art. 2626 alin. (1)  ormele de publicitate realizate in
orice mod reeritoare la bunuri sunt supuse legii aplicabile la data si la locul unde
orma de publicitate se indeplineste  se aplica le$ "ori sau le$ autoritatis
- Cum: n imensa maoritate a ca*urilor# publicitatea se intocmeste la locul situarii
bunului  deci coincide cu le$ rei isitae
- Alin. (2) instituie o exceptie pentru publicitatea imobiliara  ormele de
publicitate, inclusiv cele cu eect constitutiv de drepturi reale cu privire la imobil
sunt supuse legii statului unde imobilul este situat, chiar daca temeiul juridic al
nasterii dreptului real sau al garantiei reale s-a constituit prin aplicarea altei legi
 indi"erent de modul in care s-a nascut dreptul real imobiliar# mod care este
guvernat de propria lui lege# contract# cesiune# mostenire  nu are importanta#
publicitatea imobiliara este supusa intotdeauna le$ rei isitae# mai ales cand are
e"ect constitutiv de drept real
4egea aplica!ila ipotecii
- Ca si la u*ucapiune# +CC nu reglementea*a legea aplicabila ipotecii imobiliare#

adica ipotecii traditionale
45
o n legea aplica!ila nu este legea aleasa de parti# ci este legea aleasa de
constiutitor, de una dintre parti
829 ( doua posibilitate, determinarea obiecti#a a legii aplicabile fiduciei:

1) Cand constituitorul nu a ales legea aplica!ila &duciei
2) Constituitorul a ales o lege aplica!ila, insa acea lege nu
reglementea*a 0ducia
 ,egea # nu&ducia
cu care cunoaste &ducialegaturile cele mai stranse
pre*inta
- +CC da anumite indicii de legaturi cele mai stranse - se inteleg

indeosebi
a) ,ocul de unde se administrea*a masa patrimoniala &duciara
!) ,ocul situatii bunurilor &duciare
c) ,ocul unde &duciarul isi are resedinta obisnuita sau sediul social
d) ,ocul unde se reali*ea*a scopul &duciei .poate avea o sarcina)
- Ce intra in domeniul de aplicare9

• esemnarea, renuntarea si inlocuirea 0duciarului Conditiile
speciale pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a &
desemnata &duciar
• Raportul uridic dintre 0duciari
• reptul 0duciarului de a delega catre un tert o parte sau totul
din atri!utiile sale
• &uterile conferite 0duciarului  de a administra bunurile# de a
dispune de bunuri
• &uterile 0duciarului de a face in$estitii si plasamente 
operatiuni speculative  mai mult decat a dispune de bunuri

• urata 0duciei
• Raporturile dintre 0duciar si !ene0ciar
• odi0carea sau incetarea 0duciei
• Reparti*area !unurilor dupa incetarea 0duciei
• !ligatia 0duciarului de a da socoteala
Le/ea apli%a$ila )ostenirii
- ediul materiei/ art 2633  2636 +CC

- rt 2633-2634 anali*ea*a legea aplicabila mostenirii  le$ succesionis
- Regula + 2633 + mostenirea este supusa legii statului pe teritoriul caruia
deunctul a avut la data mortii resedinta obisnuita
o ntotdeauna# indi"erent de natura bunului care "ace obiectul mostenirii#
mobil sau imobil  aceasta este supusa legii statului ultimei resedinte
o!isnuite a defunctului
o intagma .la data mortii” solutionea*a conictul mobil de legi - ultima
resedinta
- +CC a aplicat un sistem monist# abandonand traditia   si sub egida legii 105
si inainte  sistemul dualist in ceea ce pri$este legea aplica!ila mostenirii
o Cea imo!iliara era suspusa legii locului situarii imobiliului  lex rei sitae
o Cea mo!iliare era supusa legii care a ramas asta*i unica  legea ultimei
resedintei obisnuite
47
o ra principiul care acum a devenit regula generala  mobilia seFuuntur
personam
o Acum# potrivit noii reglementari  mobilia G imobilia seFuuntur personam
 legea ultimei resedinte oisnuite
o ste o discrepanta cu codurile de procedura civila  la nivel de competenta
48
DREPT INTERN6I&NL PRI=T 1.11.2011

Curs G
N&RMELE C&N'LICTULE PRI=IND #UCCE#IUNE
%n (rt.ș>>
ceea ce :pri#e
RE(UL ștenirea, există o situație regulă și o excepție.
te mo+))i# 3?oștenirea este supusă legii statului pe teritoriul căruia defunctul a a#ut
la data morții reședința obișnuită.
Conținutul nor)ei %on!li%tuale este moștenirea pun%tul ,e le/*tur* al normei conflictuale este
reședința obișnuită a defunctului de la data morții. (ceastă formulare rezol#ă și conflictul mobil de legi.
5egea aplicabilă moștenirii !lex succesionis" conform +))i# oferă o soluție de noutate față de #echiul
cod. %n trecut, moștenirea mobiliară era supusă legii cetățeniei, în timp ce aceea imobiliară era gu#ernată de
legea situării bunurilor imobile.
EXCEP6I de la regulă este reglementată de (rt. >9 +))i# excepția const$nd în faptul că îi este
lăsat defunctului posibilitatea să își aleagă legea !lex succesionis" pe care o consideră cea mai oportună. D
persoană poate să aleagă ca lege aplicabilă moștenirii în ansamblul ei le/ea statului a %*rei %et*țenie o are.
Existența și #aliditatea consimțăm$ntului exprimat prin declarația de alegere a legii aplicabile sunt
supuse legii alese pentru a c$rmui moștenirea. 1unt a#ute în #edere at$t moștenirea legală, c$t și cea
testamentară.
D&MENIUL LE(II PLICBILE #UCCE#IUNII

(rt > +))i#:
1. Mo)entul ,es%i,erii su%%esiunii
2. Persoanele %u vo%ație ,e a veni la )oștenire 3 trebuie făcută o distincție între moștenirea legală și
cea testamentară.
.6.%n ceea ce pri#ește moștenirea legală, legea aplicabilă succesiunii gu#ernează următoarele
elemente:
- sfera persoanelor chemate la moștenire
- ordinea în care #in la moștenire
-- determinarea
reprezentarea cotelor din moștenire la care au dreptul
succesorală
- regimul rezer#ei succesorale și al cotității disponibile
- regimul drepturilor succesorale ale soțului supra#iețuitor.
..%n ceea ce pri#ește de#oluțiunea testamentară, trebuie făcută o subdi#iziune:

- reglementări speciale
- legea aplicabilă condițiilor de fond și de formă ale testamentului.
..6%n ceea ce pri#ește reglementările speciale, ne referim la (rt. >9 +))i#.
..%n ceea ceacesta ște legea aplicabilă fondului și formei testamentului, pentru că testamentul este un
pri#eeste
act juridic unilateral, supus unor legi diferite în funcție de problemele puse în discuție:
49
C&NDI6II DE '&ND
a." Capa%itatea ,e a ,ispune prin testa)ent 3 este supusă legii personale a testatorului. *ncapacitatea
de a dispune prin testament, care este o formă a incapacității de folosință, se subclasifică în
incapacitate absolută și incapacitate relati#ă.
In%apa%it*țile a$solute de a dispune prin testament, deoarece #izează însăși persoana testatorului,
sunt supuse legii personale a testatorului.
In%apa%it*țile relative, care #izează ocrotirea testatorului în relație directă cu persoana gratificată,
sunt gu#ernate de legea moștenirii, nu de legea personală a testatorului.
#an%țiunile pentru încălcarea incapacităților sunt supuse, de asemenea, legii personale sau legii
moștenirii, după cum incapacitățile sunt absolute sau relati#e.
b." Consi)ț*)>ntul și %aua testamentului, precum și vi%iile ,e %onsi)ț*)>nt, sunt gu#ernate de lex
succesions.
c." &$ie%tul testa)entului !legatul" 3 este supus legii succesiunii, care gu#ernează următoarele
elemente:
- condițiile de #aliditate ale legatului
- pre#ederile cu pri#ire la rezer#a succesorală și cotitatea disponibilă
-- limitele dreptului
desemnarea de a dispune
și puterile prin testament
oferite executorului testamentar
- cazurile de ineficacitate a legatelor.
C&NDI6II DE '&RM
%n ceea ce pri#ește forma testamentului, reglementarea se află în (rt. > +))i#.
Pe plan spațial, din punct de #edere al formei, testamentul este #alabil dacă este conform cu oricare
dintre următoarele legi:
- legea națională a testatorului
- legea reședinței obișnuite a testatorului
-- legea
legea locului
situării unde actul acefost
imobilului întocmit,
formează modificat
obiectul sau re#ocat
testamentului
- legea instanței sau a organului care îndeplinește procedura de transmitere a bunurilor
moștenite.
Pe plan te)poral, din punct de #edere al formei testamentului, acesta este #alabil dacă respectă
condițiile pre#ăzute de oricare dintre următoarele legi:
- legea în #igoare la data la care a fost întocmit, modificat sau re#ocat
- legea în #igoare la data decesului testatorului.
@. Calit*țile %erute pentru a )oșteni 3 nedemnitatea succesorală și capacitatea succesorală sunt ambele
gu#ernate de legea succesiunii.
. Posesia asupra su%%esiunii 3 sezina.
5egea succesiunii arată care dintre moștenitori au caracter de moștenitori sezinari și care sunt efectele
posesiei asupra moștenirii.
@otuși, procedura pri#itoare la modalitatea de intrare în posesia moștenirii și competențele autorităților
publice răspunzătoare cu intrarea în posesia moștenirii sunt probleme ce țin de legea autorității, nu de
moștenire !auctor regit actum".
5. Con,ițiile și e!e%tele opțiunii su%%esorale.
5egea succesiunii reglementează persoanele care pot fi subiecte ale dreptului de op țiune succesorală,
opțiunile pe care aceste persoane le au, termenele de acceptare a moștenirii și efectele opțiunii succesorale.
. &$li/ația )oștenitorilor ,e a suporta pasivul su%%esoral.
5egea moștenirii arată cuprinsul noțiunii de Mpasi# succesoralN, care sunt moștenitorii obligați să
suporte pasi#ul și limitele acestuia !ultra sau intra #ires hereditatis".
G. Partaul su%%esoral.
50
5egea succesiunii determină persoanele care pot cere împărțirea succesiunii.
0roblemele de procedură referitoare la împărțirea succesiunii se soluționează însă după legea
autorității sesizate.
DREPTUL #TTULUI #UPR M&7TENIRII =CNTE

(rt. > alin. !" +))i# 3 %n cazul în care, conform legii aplicabile moștenirii, succesiunea este
#acantă, bunurile situate sau, după caz, aflate pe teritoriul 2om$niei sunt preluate de statul rom$n în temeiul
dispozițiilor legii rom$ne pri#itoare la atribuirea bunurilor unei succesiuni #acante.
0entru determinarea legii trebuie facut un rationament conflictual in 2 etape:
a.Pri)a etapa este calificarea succesiunii ca fiind sau nu #acanta. @extul spune ca se face conform
legii succesiunii aplicabile.
b.<aca succesiunea este declarata #acanta, potri#it legii aplicabile succesiunii, textul spune ca bunurile
situate sau aflate pe teritoriul 2omaniei sunt preluate de statul roman. (sadar, pentru cea de a a etapa se
aplica legea locului situarii bunurilor.
N&RME C&N'LICTULE ;N MTERI CTEL&R AURIDICE
%n materia actelor juridice, temeiul legislati# este 2egulamentul 2oma *, care pri#ește forma contractelor,
fondul lor și normele conflictuale pri#ind actele juridice accesorii contractelor.
)elelalte probleme referitoare la acte juridice !legea aplicabilă actelor juridice unilaterale, aspectele de
drept comun pri#ind regimul actelor juridice" sunt gu#ernate de +))i# (rt. >/ 3 9.
LE(E PLICBIL '&RMEI C&NTRCTULUI
%n ceea ce pri#ește forma contractului, potri#it (rt. 66 din 2egulamentul 2oma *, se face o distincție:
- între contractele încheiate între persoane aflate în aceeași țară
- contrctele încheiate între persoane aflate în țări diferite.
<istincția nu pri#ește contractele încheiate între prezenți și absenți.
LE(E PLICBIL C&NTRCTEL&R ;NTRE PER#&NE 'LTE ;N CEE7I 6R

0otri#it (rt. 66 alin. !6" din 2oma *, contractele încheiate între persoane sau reprezentanți ai acestora
aflați în aceeași țară la momentul încheierii contractului sunt considerate #alabile din punct de #edere al
formei, dacă îndeplinesc condițiile de formă pre#ăzute de le/ea %are le re/le)entea* pe !on, sau sunt în
conformitate cu le/ea ț*rii -n %are se -n%eie.
Conținutul normei conflictuale este reprezentată de forma contractului încheiat între persoane aflate în
aceeași ț ară pun%tul ,e le/*tur* este fie legea fondului contractului, fie legea locului încheierii contractului.
2oma * spune ca legea aplicabila este aceeasi, daca acel contract se incheie direct intre parti sau daca se
incheie prin reprezentantii partilor. +u are importanta daca se incheie prin mandatar sau intre reprezentantii
legali.
LE(E PLICBIL
0otri#it (rt. C&NTRCTEL&R
66 alin. !" ;NTRE
din 2oma *, contractul PER#&NE
încheiat 'LTE
între persoane ;Nreprezentan
sau 6RI DI'ERITE
ții lor care se află în
țăridiferite la momentul încheierii contractului este considerat #alabil din punct de #edere al formei dacă
îndeplinește condițiile de formă pre#ăzute în una dintre următoarele legi:
• legea fondului contractului
51
• legea oricăreia dintre țările în care se află oricare dintre părți sau reprezentanții acestora la
momentul încheierii contractului
• legea țării în care î și a#ea reședința obișnuită oricare dintre părțile contractante la momentul
încheierii contractului.
Conținutul normei conflictuale este forma contractului încheiat între părți aflate în state diferite, iar
pun%tul ,e le/*tur* este oricare dintre cele trei legi enumerate.
+oțiunea de reșe,inț* o$ișnuit*, potri#it (rt. 68 din 2oma *, #izează trei categorii de situații:
• în cazul societăților sau al altor organisme consituite sau nu ca persoane juridice, reședința
obișnuită este acolo unde se află sediul administrației lor centrale
• în cazul persoanelor fizice care acționează în exercitarea acti#ității profesionale, reședința
obișnuită se află la locul sediului principal de acti#itate
• în cazul contractelor încheiate prin sucursale sau agenții, reș edința obișnuită este la locul unde
unitatea de lucru respecti#ă se află.
DREPT INTERN6I&NL PRI=T 2@.11.2011

CUR# H
LE(E PLICBIL '&RMEI CTEL&R AURIDICE

!continuare"
(rt 66 2oma * există c$te#a pre#ederei legate de > situaţii speciale:

-legea aplicabilă formei actelor %uridice unilaterale care au legătură cu un contract
(rt 66 alin!>": (ctul juridic unilateral menit să producă efecte juridice aflat în legătură cu un contract
încheiat sau cerinţele
îndeplineşte care urmează să fie
de formă incheiat
pre#ăzută deeste considerat
una din a fi #alabil
următoarele > legi: din punct de #edere al formei dacă
(" 5egea care reglementează contractul pe fondul său
;" 5egea ţării în care a fost încheiat actul unilateral
)" 5egea ţării în care autorul actului unilateral îşi a#ea reşedinţa obişnuită la data încheierii
actului unilateral
E3%eptii"
-legea aplicabilă formei actelor încheiate cu consumatorii

(rt 66 alin!9" pre#ede o excepție de la regulile generale pri#ind forma contractului: 2egulile generale
din art precedente nu se aplică în cazul contractelor încheiate cu consumatorii, pentru acestea forma
contractului fiind supusă legii țării unde consumatorul își are reședința obișnuită.
-legea aplicabilă contractelor ce au ca o$iect un drept real imo$iliar& drept de locaț iune

(rt 66 alin!" este o a doua excepție de la regulile generale pri#ind forma contractului și se referă la
contractele ce au ca obiect un drept real imobiliar sau un drept de locațiune asupra unui imobil: )ontractul
care are un asemenea obiect este supus condițiilor de formă pre#ăzute de legea locului unde bunul imobil este
situat. %n acest caz, se aplică așadar lex rei sitae.
0entru aceste,e
a.Con,itiile contracte
!or)a se aplica legea
prevaute ,e locului situariisituarii
le/ea lo%ului imobilului, dar cusa2 !ie
$unului %on,itii"
apli%a$ile si atun%i %an,
%ontra%tul este in%eiat intro alta tara si este supus unei le/i straine .
b.Tre$uie sa !ie vor$a ,e ,ispoitii ,e la %are nu se poate ,ero/a prin %onventie .
52
2egulamentul 2oma * reglementează legea aplicabilă obligațiilor contractuale. 0entru actele juridice
unilaterale cele care exced pre#ederilor regulamentului 2oma * și pentru contractele care exced
regulamentului 2oma * le sunt aplicabile pre#ederile +))i# (rt >/- (rt >8.
(rt >8 +))i#: )ondițiile de formă ale unui act juridic sunt supuse legii care c$rmuiește fondul
actului. (șadar soluția conflictuală regulă este aceea că forma actului juridic unilateral este aceeași lege care
gu#ernează și fondul actului.
(rt >8 +))i#: @otuși un act juridic unilateral este #alabil din punct de #edere al formei sale dacă
îndeplinește condițiile pre#ăzute de una din următoarele legi: !soluții conflictuale alternati#e"  nor)a
%on!li%tuala prin%ipala
a" legea locului unde actul a fost încheiat !lex loci actus"
b" legea cetățeniei sau de legea reședinței obișnuite a persoanei care a consimțit la încheierea
actului
c" legea autorității care examinează #alabilitatea actului respecti# !auctor regit actum".
*n cazul in care legea aplicabila conditiilor de fond ale actului juridic impune, sub sanctiunea nulitatii, o
anu)ita !or)a sole)na, nicio alta forma dintre cele mentionate la alin. !" nu poate sa inlature aceasta
cerinta indiferent de locul intocmirii actului. 2atiunea este aceea ca partile pot face si legii locului unde a fost
intocmit, legii cetateniei sau resedintei persoanei care a intocmit actului, fie legea autoritatii. @otusi, aceasta
solutie nu trebuie sa de#ina o sursa de frauda la lege, si atunci allin. !>" din art. >8 spune ca daca este una
din aceste > legi aplicabile este bine, dar nu poate fi exclusa o conditie de forma ad #aliditatem pe care o
instituie legea fondului actului.
)azuri esentiale de aplicare a art. >8: in materia ipotecilor, unde +oul )od impune conditia formei
autentice a contractului de ipoteca, sub sanctiunea nulitatii absolute. (ceasta conditie nu se poate eluda
indiferent de locul incheierii actului. *n materie de donatii, unde art. 6766 cere conditia formei ad #aliditatem.
LE(E PLICBIL MIAL&CEL&R DE PR&B  CTULUI AURIDIC

(rt 6 alin. !" 2oma *: )ontractul poate fi probat cu orice mijloace de probă admise fie de legea
forului, fie de una din legile care gu#ernează forma actului juridic cu condiția ca mijloacele de probă
respecti#e să fie administrate în fața instanței sesizate.
(șadar proba unui act juridic&contract #a fi supusă în primul r$nd legii forului- lex fori sau oricare
dintre legile care gu#ernează forma actului!cele prezentate mai sus".
D&MENIUL LE(II PLICBILE '&RMEI CTULUI AURIDIC

a" Corma în care actul juridic poate fi exteriorizat, în sensul de negoium. 5egea formei ne #a răspunde la
următoarele probleme:
-dacă actul juridic trebuie să îmbrace sau nu o formă scrisă
-dacă forma scrisă este ad #aliditateam sau ad probationem
-dacă este necesară remiterea materială a bunului pentru încheierea #alabilă a actului
b" )ondițiile de redactare a actului juridic !condițiile actului pri#it ca instrumentum": dacă actul trebuie
să îndeplinească anumite condiții speciale de formă!mențiuni speciale-ex: multiplu exemplar, bun și aprobat"
dacă actul este solemn, care sunt condițiile de încheiere persoanele competente să instrumenteze actul
solemn.
c" <urata #alabilității actului
d")ondițiile de formă asupra ale con#enției asupra probei
e"1ancțiunile în cazul nerespectării condițiilor de formă
D&MENIUL LE(II PLICBILE MIAL&CEL&R DE PR&B

53
(legerea expresă este de două subfeluri: le/ere e3pres* ,ire%t*- părțile pre#ăd în mod explicit,
direct legea aplicabilă !%n cazul unui litigiu dintre noi cu pri#ire la încheierea, executarea, încetarea
contractului se #a aplica legea x."
le/ere e3pres* in,ire%t*- părțile fac trimitere la o
con#enție internațională, la o normă comunitară, la o con#enție nestatală care ea conține o clauză de alegere
b"le/erea i)pli%it*ta%it*
(rt > alin!6" 2oma *: )ontractul este gu#ernat de legea aleasă de părți. (ceastă alegere trebuie să fie
expresă sau să rezulte cu un grad rezonabil de certitudine din clauzele contractului sau din împrejurările
cauzei.
%n acest caz se pune o problemă de interpretare de către judecător sau arbitru care #a trebui să aibă în
#edere anumite indicii referitoare la #oința părților cu pri#ire la legea aplicabilă.
*ndiciile de localizare a contractului se împart în două categorii:
•*ndicii intrinseci- ex: inserarea de către părți în contract a unei clauze de jurisdicție exclusi#ă
limba nu repezintă un indiciu.
•*ndicii extrinseci- încheierea unui act adițional.
Mo)entul e3pri)*rii voinței p*rților

0ărțile pot alege legea aplicabilă contractului oric$nd anterior i#irii unui litigiu și în fața instanței p$nă
la începerea dezbaterii în fond.
;ntin,erea voinței p*rților

(rt > 2oma *: 0rin alegerea lor părțile pot determina legea aplicabilă întregului contract sau numai unei
părți din acesta !splitting out".
Mo,i!i%area le/ii apli%a$ile

(rt > alin!" 2oma *: 0ărțile pot con#eni în orice moment să supună contractul altei legi dec$t cea care
îl gu#erna anterior, dar această alegere ulterioară nu poate aduce atingere #alabilității formei contrcatului și nu
poate afecta în mod negati# drepturile terților.
(sadar, modificarea legii aplicabile este posibila cu 2 e3%eptii:
a.Nu se poate alege o lege care sa declare contractul nul din punct de vedere formal;
b.Nu se pot frauda drepturile tertilor deja dobandite.
(șadar părțile pot modifica oric$nd și modificarea produce efecte ex tunc, nu numai pentru #iitor.
Li$ertatea ,e ale/ere și li)itele ,e ale/ere ,e %*tre p*rți a le/ii apli%a$ile

0ărțile pot alege ca aplicabilă contractului lor orice lege sau numai una din acele legi care au o legătură
obiecti#ă&materială&reală cu contractul'
Există două concep ții:

• )oncep ția obiecti#istă: libertatea de alegere este limitată la legea ce are o legătură obiecti#ă
• )oncepția subiecti#istă: permite părților să aleagă ca aplicabilă orice lege din rațiuni care nu sunt
pre#ăzute în mod explicit.
0roblema afost îndelung dezbătură, însă 2oma * permite părților să aleagă orice lege, chiar dacă ea nu
are nicio legătură cu contractul- concepția subiecti#istă.
2oma * pre#ede însă și niște remedii.
Exista limite, impartite in 2 %ate/orii:
a. Limite generale.
(cestea sunt cele care impiedica aplicarea unei legi straine fie ca este #orba de ordinea publica, fie ca
este #orba de frauda la lege, fie ca este #orba de inlaturarea exceptionala a legii aplicabile potri#it )odului
)i#il.
b. Limite speciale.
55
(rt > alin!>" 2oma *: %n cazul în care toate elementele rele#ante pentru situația respecti#ă în momentul
în care are loc alegerea se află în altă țară dec$t aceea a cărei lege a fost aleasă, alegerea făcută de părți nu
aduce atingere aplicării dispozițiilor acelei legi de la care nu se poate deroga prin acord.
%n cazul în care părțile au ales ca aplicabil contractului lor un sistem de drept&o lege care nu are nicio
legătură cu contractul, acea lege nu poate însă înlătura dispozițiunile de ordine publică în dip din legea care s-
ar fi aplicat în mod obiecti# dacă alegerea nu ar fi fost făcută.
<aca printr-o localizare obiecti#a, contractul ar fi trimis la un alt sistem de drept, altul decat cel ales, iar
in acel sistem de drept exista dispozitiuni imperati#e, de la care nu se poate deroga prin acord, acele
dispozitiuni se #or aplica.
(rt > alin!9" 2oma *: %n cazul în care toate elementele rele#ante sunt într-un sistem de drept aparțin$nd
BE și acolo există anumite pre#ederi imperati#e, ele nu pot fi înlăturate.
%n afara acestor limitări pe care le pre#ede 2oma * există neîndoielnic și limitările generale ale alegerii
legii aplicabile: ordinea publică, frauda la lege și împrejurarea excepțională. !limitarile generale"
2. L&CLI<RE C&NTRCTULUI DUP CRITERII &BIECTI=E

5ocalizarea obiecti#ă este întotdeauna subsidiară lui lex #oluntatis.
Criterii ,e lo%aliare o$ie%tiv*

1unt reglementate în (rt 9- 2oma *. <in aceste articole se desprind trei criterii esențiale de localizare
obiecti#ă a contrcatului. (cestea se aplică în scară:
• @ipul specific de contract. 2eglementat în (rt 9 alin!6" și (rt - 2oma *.
• 5egea țării în care î și are reședința obișnuită partea contractantă care efectuează prestația
caracteristică. 2eglementat în (rt 9 alin!" 2oma *.
• 5egea țării cu care contractul prezintă legăturile cele mai str$nse. (rt 9 alin!>" și alin!9".
a"@*0B5
(rt 10E)*C*)
9 alin!6" 2oma * <E
: )D+@2()@
- %ontra%tul ,e v>nare%u)p*rare ,e $unuri
2egula generală: contractul de #$nzare cumpărare de bunuri este supus legii țării în care își are
reședința obișnuită #$nzătorul-lex #enditoris.
1ituație specială: ipoteza în care contractul de #$nzare cumpărare are ca obiect bunuri
dob$ndite la licitație- aplicabilă legea țării în care are loc licitația.
-%ontra%tele ,e prest*ri ,e servi%ii

2egula generală: )ontractul de prestări de ser#icii este reglementat de legea țării în care își are
reședința obișnuită prestatorul de ser#icii. %n această categorie intră: )an,atul !legea reședinței
obișnuite a mandatarului", %o)isionul !legea reședinței obișnuite a comisionarului", a/enția !legea
reședinței obișnuite a agentului", e3pe,iția !legea reședinței obișnuite a expeditorului", ,epoitul
!legea reședinței obișnuite a depozitarului", antrepria !legea reședinței obișnuite a antreprenorului",
%ontra%tele $an%are !legea băncii prestatoare a ser#iciului".
(rt 9 lit e se referă la %ontra%tul ,e !ran%i*: este reglementat de legea țării în care își are
reședința obișnuită beneficiarul francizei.
(rt 9 lit f se referă la %ontra%tul ,e ,istri$uție: este reglementat de legea țării în care își are
reședința obișnuită distribuitorul.
-%ontra%tele %are prives% un ,rept real i)o$iliar sau un ,rept ,e lo%ațiune asupra unui
i)o$il
1unt reglementate de legea țării în care este situat imobilul- lex rei sitae. %n această categorie
intră: contractele care au ca obiect constituirea , transmiterea sau stingerea unui drept real imobiliar
!contractul de #$nzare-cumpărare imobiliară, schimbul imobiliar, donația imobiliară" dob$ndirea&
56
transmiterea& stingerea dezmembrămintelor, posesia imobiliară. 1unt supuse legii locului contractele
care pri#esc locatiunea fie ca este #orba de un drept real!contractul de concesiune", fie ca este un drept
de creanta!contractul de inchiriere sau de comodat imobiliar".
Exceptie: )ontractul de locațiune a#$nd ca obiect folosița pri#ată și temporară a unui imobil pe
o perioadă de maxim  luni consecuti#e este reglementat de legea țării în care își are re ședința
obișnuită proprietarul, cu condiția ca locatarul să fie o persoană fizică și să-și aibă reședința obișnuită
în aceeași țara cu proprietarul.
-operațiunile ,e v>n*ri%u)p*r*ri %e au %a o$ie%t instr)ente !inan%iare ale terților

(rt 9 lit h 2oma *: Drice contract încheiat în cadrul unui sistem multilateral care reune ște sau
facilitează reuniunea de interese multiple de #$nzare-cumpărare, de instrumente financiare ale părților
#a fi reglementat de o lege unică, potri#it normelor specifice aplicabile acelui sistem multimodal.
%n această categorie intră #$nzările de acțiuni&obligațiuni&alte instrumente. Ele sunt de obicei pe
cale electronică. %n aceste sisteme multimodale există norme nediscreționare, care nu sunt la atitudinea
părților.
(rt  2oma * 3 %ontra%tele ,e transport
(rt / 2oma *  %ontra%tele ,e

-n%eiate %u %onsu)atorii
asi/urare
b"5EOE( ȚG2** %+ )(2E %Ș* (2E 2EȘE<*+Ț( D;*Ș+B*@G 0(2@E( )D+@2()@(+@G )(2E
ECE)@BE(RG 02E1@(Ț*( )(2()@E2*1@*)G
)riteriul acesta este subsidiar primului criteriu !contractele numite"- situația contractelor nenumite.
1e aplică legea debitorului prestației caracteristice.
0restația caracteristică este prestația părții care într-un contract translati# de proprietate
•
înstrăinează un bun mobil. %n această categorie intră: schimbul !legea ţătii oricăreia dintre părţi",
don ția de bunuri mobile !legea de la reședința obișnuită a donatorului"

• )ontractele de închiriere sau alte contracte prin care se pune la dispoziția unei persoane, pe o
durată de timp determinată, folosința unui bun mobil 3 debitorul prestației caracteristice este
locatorul sau comodantul.
c"%+ CB+)S*E <E 5EOE( SG2** )B )(2E )D+@2()@B5 02ER*+@G 5EOG@B2*5E )E5E
?(* 1@2T+1E
(cest criteriu implică două idei.
(rt. 9 alin. !>" 3 în cazul în care, din ansamblul circumstanțelor, cauzei rezultă fără echi#oc că
respecti#ul contract are în mod #ădit o legătură mai str$nsă cu o altă lege dec$t cea stabilită potri#it criteriilor
a" și b",(rt.
se #a9 aplica această
alin. !9" din urmă
3 în cazul lege.
în care legea aplicabilă nu poate fi determinată în temeiul criteriilor a" și b",
se #a aplica legea țării cu care contractul prezintă legăturile cele mai str$nse.
(mbele reglementări fac aplicabilă legea țării cu care contractul are legăturile cele mai sr$nse. (cest
concept este cunoscut sub denumirea de le/ea proprie a %ontra%tului.
0rin noțiunea de Mlegăturile cele mai str$nseN, chestiunea răm$ne la latitudinea judecătorului sau
arbitrului, care se #a orienta după circumstanțele cauzei. %n acest sens, practica a rele#at anumite indicii
intrinseci și extrinseci:
• dacă toate elementele rele#ante ale unui contract sunt într-un stat, se poate considera că acel
contract are legătură cu statul respecti#
•
dacă contractul se încheie în mod obligatoriu de către o anumită autoritate publică, se poate
considera că are legătură cu legea autorității
• locul încheierii contractului 3 criteriu tradițional.
57
rt. 20 ,in Ro)a I exclude retrimiterea în materia obligațiilor contractuale 3 aplicarea legii oricărei
ț ări determinată potrivit acestui +egulament înseamnă aplicarea normelor de drept în vigoare cu excluderea
normelor de drept internaț ional privat !normelor conflictuale".
DREPT INTERN6I&NL PRI=T @0.11.2011
CUR# ?
LE(E PLICBIL LT&R C&NTRCTE NUMITE

8Ro)a I9
C&NTRCTUL DE TR#P&RT  rt 5

2oma * face o distincţie după cum este #orba despre contractele de transport de mărfuri şi contractele
de transport de pasageri.
Contra%tele ,e transport ,e )*r!uri - două soluţii conflictuale: legea aleasă de părţi- lex #oluntatis
sau localizarea obiecti#ă a legii, astfel: !aplicabile în scară"
•1e aplică legea ţării în care îşi are reşedinţa obişnuită transportatorul, cu condiţia ca
locul de încărcare sau de descărcare sau reşedinţa obişnuită a exportatorului să fie, de
asemenea, în acea ţară
•<acă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, se aplică legea ţării în care este situat locul de
li#rare con#enit de părţi.
Contra%tele ,e transport ,e pasa/eri 3 două soluţii conflictuale: legea aleasă de părţi sau localizarea
obiecti#ă a legii:
5egea ţării în care îşi are reşedinţa obişnuită pasagerul, dar cu condiţia ca locul de
•
plecare sau de destinaţie să fie, de asemenea în ţara respecti#ă

<acă nu, se aplică legea reşedinţei obişnuite a transportatorului.
•
%n legatură cu prima soluţie conflictuală !posibilitatea părţilor de a alege legea aplicabilă contractului",
2oma * limitează sfera legilor între care părţile pot alege - li$ertate de alegere restrânsă:
• legea reședinței obișnuite a pasagerului

• legea reședinței obișnuite a transportatorului
• legea sediului administrației centrale a transportatorului
• legea locului de plecare
• legea locului de sosire.
%n cazul contractului de transport, pentru ambele ipoteze, 2oma * în (rt  alin !>" pre#ede o soluţie de
sal#are: N%n cazul în care părţile nu au ales legea aplicabilă contractului, în lipsa alegerii aşadar, dacă din
circumstanţele cauzei, din împrejurările acesteia rezultă fără echi#oc că acel contract are în mod #ădit o
le/*tura )ai str>ns* cu o altă lege dec$t cele menţionate anterior, se #a aplica acea legeN- este aşadar soluţia
de sal#are a legii proprii
C&NTRCTELE ;NCFEITE CU C&N#UMT&RII
De!iniţie" (rt  2oma6: Este acel contract încheiat de către o persoană fizică într-un scop care poate fi
considerat ca nea#$nd legătură cu acti#itatea sa profesională !acesta este consumatorul" şi o persoană care
acţionează în exercitarea acti#ităţii sale profesionale !profesionistul".
0entru contractele încheiate cu consumatorii există două soluţii conflictuale majore:
58
6.a. )ontractelor încheiate cu consumatorii li se aplică legea statului în care consumatorul îşi
are reşedin)a o$işnuită cu condiţia ca profesionistul să îşi desfăşoare acti#itatea comercială& profesională chiar
în ţara în care consumatorul îşi are reşedinţa obişnuită şi respecti#ul contract să se înscrie în sfera acti#ităţilor
profesionistului din acea ţară.
b. #ăr)ile pot alege legea aplica$ilă contractului cu consumatorii, dar această alegere nu poate pri#a
pe consumator de protecţia acordată lui de legea care ar fi fost aplicabilă potri#it soluţiei 6.a.
contractului.se%nstabileşte
cazul înpotri#it
care cerinţele
regulilordin soluţiaadică
generale, 6a, b,lexnu#oluntatis
sunt îndeplinite, în acestobiecti#ă
sau localizarea caz, legea aplicabilă
potri#it (rt 9
2oma *.
<aca toate conditiile de la punctul 6a, b sunt indeplinite, partile pot alege si legea aplicabila a acestui
contract. )u toate acestea exista o norma de protectie a ordinii publice, respecti# una a intereselor
consumatorului care este partea socotita mai slaba din raportul juridic. *n cazul in care partile au ales legea
contractului, aceasta alegere nu poate pri#a pe consumator de protectia care ii este acordata de legea resedintei
lui obisnuite. <eci, libertatea de #ointa este permisa, dar daca partile trimit la o lege mai defa#orabila
consumatorului decat cea de la punctul 6a, b de mai sus, aceasta alegere #a fi inlaturata si se #a aplica legea
resedintei obisnuite a consumatorului mai protecti#a. (ceasta reglementare de ordine publica este similara
celei care limiteaza autonomia de #ointa a partilor in art. >, alin. !>" si !9".
C&NTRCTELE DE #I(URRE  rt G

2eglementările din (rt / se aplică indiferent de locul în care se produce riscul asigurat, reglementarea
are o aplicare uni#ersală.
1oluţiile conflictuale propuse diferă în funcţie de cum este #orba despre asigurări facultati#e sau
asigurări obligatorii.
si/ur*ri !a%ultative: sunt două soluţii conflictuale majore:

a. 5egea aplicabilă
riscuri contractelor
ma%ore de asigurare
!large risLs"U sunt celecare
careacoperă
se referăris%uri )aore
la a#ioane, . platforme petroliere,
na#e,
accidente majore !atomice", etc.
%n această ipoteză, sunt urmatoarele trei soluţii conflictuale:
•5egea aleasă de părţi 3 lex #oluntatis, nelimitată în acest caz.
•5egea ţării în care îşi are reşedinţa obişnuită asigurătorul
•%n cazul în care din ansamblul circumstanţelor rezultă concret că acel contract are în
mod #ădit o legatură mai str$nsă cu o altă ţară, se aplică legea acelei ţări.
b. Celelalte ris%uri !mass risLs": sunt două soluţii conflictuale cu anumite subdi#iziuni:
•
0ărţile
pot potnumai
alege alegeuna
legea
dinaplicabilă contractelor,
următoarele legi: dar autonomia de #oinţă este limitată,
6. 5egea statului membru în care este situat riscul în momentul încheierii
contractului
. 5egea reşedinţei obişnuite a titularului poliţei de asigurare !asiguratului"
>. 5egea cetăţeniei titularului poliţei
%n această ipoteză a limitării autonomiei de #oinţă, dacă statele membre
a căror lege este aplicabilă potri#it soluţiilor de mai sus, acordă o mai mare libertate
în ceea ce pri#eşte legea aplicabilă contractului, părţile se pot pre#ala de acea
libertate.
• <acă părţile nu au ales legea aplicabilă, contractul de asigurare se #a supune legii
statului membru în care este situat riscul în momentul încheierii contractului.
si/ur*ri o$li/atorii  rt G alin 89 : )ontractelor de asigurare care acoperă riscuri pentru care un stat
membru impune obligati#itatea asigurării, li se aplică c$te#a norme suplimentare.
59
(sigurarea obligatorie este supusă, de principiu, regimului conflictual menţionat la asigurarea
facultati#ă, plus următoarele norme suplimentare ! ex: contractele de asigurare obligatorie trebuie să respecte
dispoziţiile specifice stabilite în legătură cu asigurarea respecti#ă, de statul membru care impune obligaţia".
C&NTRCTELE INDI=IDULE DE MUNC rt H

Există patru soluţii conflictuale:
. Le/ea aleas* ,e p*rţi
Există o dispoziţiune de ocrotire a ordinii publice din sistemul de drept al statului a cărui lege ar fi fost
aplicabilă în lipsa alegerii: Ncu toate acestea, o astfel de alegere nu poate pri#a angajatul de protecţia acordată
lui în temeiul dispoziţiilor de la care nu se poate deroga prin con#enţie !adică de la cele imperati#e" din legea
care, în absenţa alegerii, ar fi fost aplicabilă contractului de muncăN.
B. Le/ea ţ*rii -n %are an/aatul -+i ,es!*+oar* a%tivitatea -n )o, o$i+nuit.
N%n cazul în care angajatul lucrează temporar într-o altă ţară !în cazul în care este delegat& detaşat", nu
se consideră că şi-a schimbat locul unde în mod obişnuit desfăşoară acti#itateaN, deci nu se schimbă nici legea
aplicabilă.
C. Le/ea ţ*rii -n %are este situat* unitatea an/aatoare.
D. %n cazul în care !este soluţia de sal#are" din împrejurările cauzei rezultă fără echi#oc că acel contract
de muncă are o legătură mai str$nsă cu o altă ţară dec$t cea menţionată în soluţiile conflictuale de mai sus,
respecti#ul contract #a fi supus le/ii ţ*rii %u %are are le/*turile %ele )ai str>nse.
2egulamentul 2oma * contine si numeroase dispozitiuni generale, si anume dispozitii pri#ind norme
de aplicatie imediata !art. 8", dispozitii pri#ind notiunea de resedinta obisnuita !art. 68", dispozitii pri#ind
ordinea publica, pri#ind retrimiterea etc.
Rese,inta o$isnuita
*n art. 68 se procedeaza la o calificare legala a notiunii de resedinta obisnuita. @extul se refera la
cate#a situatii in care se defineste notiunea de resedinta obisnuita:
6. +otiunea de rese,inta o$isnuita a so%ietatilor si a altor or/anis)e: %onstituite sau nu %a persoane
uri,i%e.
1e refera la societati in general si la alte organisme, indiferent daca au sau nu personalitate
juridice. 0entru acestea, resedinta obisnuita este acolo unde ele isi au sediul administratiei lor centrale.
+otiunea de sediu al administratiei centrale nu este definit, moti# pentru jurisprudenta )=BE a facut-o
mai putin in aplicarea art. 68. ( facut-o mai mult in aplicarea 2egulamentului 99&776 !competenta in
recunoasterea hotararilor". *deea care s-a desprins este aceea ca sediul administratiei centrale este
acolo unde se afla singurul loc real, adica locul de unde sunt luate deciziile de gestiune si de control.
D asemenea
despre legea calificare
aplicabila exista
persoanelor si in )odul )i#il in art. /6, alin. !>", atunci cand s-a #orbit
juridice.
. Rese,inta o$isnuita in %aul unei persoane !ii%e %are a%tioneaa in e3er%itarea a%tivitatii sale
pro!esionale.
*n acest caz, resedinta lor obisnuita este acolo unde isi au sediul principal de acti#itate. (ceasta
a doua ipoteza se refera mai ales la persoanele fizice care desfasoara o acti#itate comerciala, precum si
in cazul liber profesionistilor !a#ocati, medici, experti etc". +ici notiunea de sediu principal de
acti#itate nu este definita, dar tot )=BE a stabilit ca prin se,iul prin%ipal ,e a%tivitate se intelege
locul in care mod primodial aceste persoane isi desfasoara acti#itatea.
2oma * nu defineste notiunea de resedinta obisnuita a unei persoane fizice care nu este un
profesionist. *n pri#inta consumatorului, )=BE a statuat ca resedinta obisnuita #a fi determinata de
instanta de judecata in functie de imprejurari de fapt, urmand a se stabili centrul principal al intereselor
persoanei fizice. *n limbajul legii romane, se intelege acolo unde persoana fizica isi are domiciliul.
60
>. Este #orba despre rese,inta o$isnuita a su%ursalelor: a/entiilor sau altor ase)enea unitati.
@extul 3 art. 68 alin. !" spune ca in cazul in care contractul este incheiat in cadrul acti#itatii
unei sucursale, agentii, resedinta obisnuita este acolo unde se afla sucursala, agentia sau alta unitate.
(sadar, resedinta obisnuita, in cazul in care contractul este incheiat prin intermediul unei sucursale,
este la sediul sau locul unde se afla stabilimentul acelei unitati. )onditia pentru a se aplica legea
sucursalei sau agentiei este ca respecti#ul contract sa se fi incheiat in cadrul acti#itatii acelei entitati.
D&MENIUL DE PLICRE  LE(II C&NTRCTULUI
5egea aplicabilă determinată potri#it prezentului regulament reglementează în special:
I. Con,iţiile ,e !on,
Re/ula" 5ex contractus este aplicabilă, de regulă, şi în cazul în care există un litigiu cu pri#ire la
condiţiile de fond sau existenţa #alabilă a contractului- !(rt 67 alin !6" 2oma *: Existenţa şi #alabilitatea
contractului sunt determinate de legea care l-ar reglementa dacă acel contract ar fi #alabil"
E3%eptia" )u toate acestea, pentru a stabili faptul că și-a dat sau nu consimțăm$ntul pentru încheierea
unui contract, o parte poate să in#oce legea țării în care își are reședința obișnuită, dacă din circumstanțele
respecti#e rezultă faptul că ar fi rezonabil ca respecti#ul comportament să se determine potri#it acelei legi.
(ceasta exceptie este bazata pe ideea ca o persoana poate do#edi, poate cere sa se stabileasca ca nu si-
a dat consimtamantul pentru incheierea contractului nu numai potri#it legii fondului contractului care este
regula generala, ci si potri#it resedintei sale obisnuite, pe considerentul ca acea lege este cel mai bine
cunoscuta.
)ondiţiile de fond sunt capacitatea, consimţăm$ntul, obiectul, cauza şi modalităţile. +u toate sunt
supuse legii contractului.
a" Capa%itatea ,e a %ontra%ta: nu este supusă legii contractului, ci este supusă legii personale a
părţii în cauză, după cum este #orba despre o persoană fizică sau despre o persoană
juridică- poti#it (rt / +))i#, (rt 7 +))i#.
b" Consi)ţ*)>ntul" este supus legii contractului, cu amendamentul de mai sus, în ipoteza în care
una din părţi in#ocă lipsa lui. Elemente:
•2aportul dintre #oinţa internă&reală şi #oinţa declarată.
•)ondiţiile consimtăm$ntului.
•4iciile de consimţăm$nt.
•?ecanismul formării consimţăm$ntului !condiţiile ofertei, condiţiile acceptării, momentul
şi locul încheierii contractului"
•2egimul juridic al tăcerii.
c" &$ie%tul +i %aua sunt supuse legii contractului.
;unul însă, care este obiectul deri#at al contractuui, iese din sfera legii contractului şi este supus
normelor analizate la legea aplicabilă bunurilor !(rt 6> +))i#".
d" Mo,alit*ţile, e#entual, sunt supuse şi ele regimului legii contractului.
II. Interpretarea %ontra%tului- menţionată explicit de (rt 6 2egulamentul 2oma *, este supusă legii
contractului
III. E!e%tele %ontra%tului sunt supuse legii contractului pentru următoarele elemente:

a. <repturile şi obligaţiile părţilor !efectele propriu-zise ale contractului".
b. 0rincipiile care gu#ernează efectele contractului !forţei obligatorii, ire#ocabilităţii, relati#ităţii
efectelor- legea contractelor #a spune între ce părţi acţionează acesta, regimul terţilor, al a#$nzilor".
c. Efectele specifice contractelor sinalagmantice:
- Excepţia de neexecutare şi rezoluţiunea pentru neexecutare merg după lex contractus.
- 2iscul contractului este supus, de asemenea, legii contractului.
- 2iscul lucrului, însă, este supus legii locului situării bunului.
61
I=. Preu)ţiile le/ale +i sar%ina pro$ei %ontra%tului sunt supuse tot legii contractului şi, în mod
paradoxal, 2oma* le menţionează explicit în (rt 6.
%nsă mijloacele de probă a contractului sunt supuse legii formei contractului- (rt 6 2oma *.
=. E3e%utarea %ontra%tului: de regulă, aceasta este supusă legii contractului. 0rin excepţie, anumite
aspecte pri#ind executarea sunt supuse altei legi dec$t legii contractului.
Re/ul*" Este supusă legii contractului executarea obligaţiilor născute din contract:
•?odalităţile de executare !în natură, prin echi#alent, #oluntară".
•
2egimul
<urata înplăţii
• timp !determinarea
a contractului,locului& datei plăţii,
dacă e stabilită prinimputaţia
contract. plăţii".
0unerea în înt$rziere a debitorului
•
Cormalităţile de punere în înt$rziere !notificarea de ex" sunt supuse legii locului de

•
efectuare a acestora.
Existenţa& inexistenţa teoriei impre#iziunii.
•
;n e3%%epţie, sunt aspecte nesupuse legii contractului:

odaliă)ile de executare şi măsurile ce pot fi luate în cazul unei executări defectuoase
•
sunt supuse le/ii lo%ului ,e e3e%utare- (rt 6 alin !6" 2oma *, prin urmare nu se aplică
lex contractus, ci lex loci executionis&solutionis:
6. ?odurile
. ?ăsurile şipeformalităţile concrete
care debitorul de executare.
trebuie să le îndeplinească pentru punerea în
executare a contractului şi pentru punerea în înt$rziere a debitorului.
>. ?ăsurile pe care creditorul le poate lua pentru preînt$mpinarea neexecutării !ex:
acordarea unui termen de graţie".
9. 2ecepţia calitati#ă& cantitati#ă a mărfurilor.
. ?ăsurile pentru remedierea neexecutării sau pentru restr$ngerea efectelor
prejudiciabile !condiţiile în care marfa poate fi reparată spre exemplu".
• +egimul monedei de plată: moneda de plată este supusă legii ţării care a emis-o !lex
monedae", aici intră c$te#a elemente:
6. 2egimul con#ertibilităţii ei.
. 2egimul trasferului& transferului peste frontiere.
D alta exceptie, care nu se regaseste in 2oma *, este problema monedei. (rt.
9/ din +oul )od spune ca moneda de plata este definita de legea statului care
a emis-o. Efectele pe care moneda le exercita asupra intinderii unei datorii sunt
determinate de legea aplicabila datoriei. 5egea statului in care trebuie efectuata
plata determina in ce anume moneda urmeaza ca plata sa fie facuta, afara numai
daca in raporturile de drept international pri#at nascute din contract, partile au
con#enit o alta moneda de plata.
@extul instituie o regula, si anume ca legea locului platii este cea care determina
moneda in care se face plata, dar lasa si posibilitatea partilor, dar numai in
raporturile cu element de extraneitate, sa stabileasca printr-o clauza si o alta
moneda.
=I. Drepturile %re,itorului asupra patri)oniului ,e$itorului sunt supuse legii contractului:

regimul acţiunii pauliene& re#ocatorii.
•
regimul acţiunii în declararea simulaţiei.

•
regimul acţiunii oblice& subrogatorii.

•
=II. R*spun,erea %ontra%tual* este supusă legii contractului. (rt 6 menţioneaza explicit acest lucru.
Elemente concrete care intră aici:
• )ondiţiile răspunderii contractuale.
• )onsecinţele neexecutării totale& parţiale a obligaţiei sau a executării tardi#e inclusi# excepţia
de neexecutare , rezoluţiunea& rezilierea pentru neexecutare.
62
• 2egimul forţei majore şi altor cauze exoneratoare de răspundere.
• E#aluarea prejudiciului: regimul daunelor interese !compensatorii şi moratorii". <aunele
cominatorii sunt de principiu supuse legii instanţei sesizate, lex fori.
• 2egimul dob$nzilor& clauzelor penale& con#enţiilor asupra răspunderii.
=III. #tin/erea o$li/atiilor n*s%ute ,in %ontra%t inclusi# prescriptia& decaderea din drepturi sunt
supuse legii contractului.
5a )o,urile ,e stin/ere intra toate modurile de stingere !compensatia, remiterea de datorie, darea
de plata" la trans!or)are intra preluarea datoriei, no#atia la modurile de transmitere intra
cesiunea de creanta, subrogatia.
IX. Nulitatea %ontra%tului. Elemente concrete:

•)auzele de nulitate de fond.
•1fera persoanelor care pot in#oca nulitatea.
•)$t timp poate fi in#ocată nulitatea- prescriptibilitatea acţiunii în nulitate.
•0roblema dacă ea poate fi acoperită prin confirmare& în alt mod.
•Efectele nulităţii.
•0rincipiile care gu#ernează nulitatea.
Le/ea apli%a$il* o$li/aţiei ,e restituire a prestaţiei în cazul declarării nulităţii contractului-
reglementată de 2oma * coroborat cu 2oma **: Dbligaţia de restituire a unei prestaţii care inter#ine în cazul în
care un contract a fost anulat este supusă legii contractului, deci nu legii faptului juridic, deci nu e socotită
extracontractuală, ci ca decurg$nd din contract.
N&ND&MENIUL C&NTRCTULUI
)on#enţii care nu intră în domeniul legii contractului, nu sunt reglementate sistematizat:
• 2egimurile matrimoniale 3 supuse +))i#.

•
•
)on#enţiile de arbitraj
Dbligaţiile care decurgşidin
con#enţiile
înţelegeride
cejurisdictie!pentru alegerea
au a#ut loc înainte instanţei
de semnarea competente".
unui contract care merg
după 2oma **, obligatii extracontractuale.
63
RE(ULMENTUL R&M 2
Este 2egulamentul nr. 9 din 77/ al 0arlamentului BE şi al )onsiliului, din 66 iulie 77/ pri#ind
legea aplicabilă obligaţiilor necontractuale. Este aplicabil de la 66 ianuarie. 778.
Cace o distincţie între faptele juridice ilicite, delictele, şi faptele juridice licite.
LE(E PLICBIL 'PTEL&R AURIDICE ILICITE

DELICTEL&R
1e instituie o normă generală în (rt 9 2oma ** şi apoi, în (rt -8 se instituie reglementări speciale
pri#ind anumite tipuri de delicte.
N&RMELE (ENERLE din (rt 9: există trei soluţii conflictuale:

• Nor)a /eneral* propriuis* - (rt 9 alin!6", Nlegea aplicabilă obligaţiilor necontractuale care
decurg dintr-o faptă ilicită este legea ţării în care s-a produs prejudiciulN.
comissi, care0rin urmare,

se aplica reglementarea
tradiţional europeană
în dreptul rom$n.adoptă lex loci damini- lex loci laesionis, nu lex loci delicti
•E3%epţia: (rt 9 alin!" %n cazul în care făptuitorul şi #ictima îşi au reşedinţa obişnuită în aceeaşi
ţară în momentul producerii prejudiciului, se #a aplica legea acelei ţări.
1intagma în momentul producerii pre%udiciului rezol#ă conflictul e#entual mobil de legi.
•Claua ,ero/atorie U soluţia de sal#are !escape clause"  N %n cazul în care reiese clar din toate
circumstanţele referitoare la caz că fapta ilicită are în mod #ădit o legătură mai str$nsă cu o altă ţară dec$t cea
menţionată în soluţiile conflictuale de mai sus, se #a aplica legea acelei ţăriN.
N&RMELE #PECILE 8(rt -8 2oma **"

• R*spun,erea pentru pro,usele ,e!e%tuoase - (rt : Dbligaţiile contractuale care decurg din
prejudiciile cauzate de un produs defectuos sunt supuse în scară la patru soluţii conflictuale:
6. <acă făptuitorul şi #ictima îşi au reşedinţa în aceeaşi ţară în momentul producerii
prejudiciului, se aplică legea reşedinţei obişnuite.
. <acă nu este cazul, se aplică una din urmatoarele trei legi, de asemenea, în scară:
5egea ţării în care #ictima şi-a a#ut reşedinţa obişnuită în momentul producerii
•
prejudiciului.
<acă nu este cazul, se aplică legea ţării în care s-a achiziţionat produsul, dacă
•
produsul
•<acă nu este
este comercializat în ţara
cazul, se aplică respecti#ă.
legea ţării în care a fost cauzat prejudiciul, dacă
produsul a fost comercializat în ţara respecti#ă.
>. )u toate acestea, deci prin excepţie de la situaţiile de mai sus, se #a aplica legea reşedinţei
obişnuite a făptuitorului dacă făptuitorul nu putea să pre#adă în mod rezonabil că produsul
respecti# a fost comercializat în statul& statele a căror lege este aplicabilă potri#it soluţiilor
conflictuale de mai sus.
9. <acă rezultă clar din circumstanţele cauzei că respecti#a faptă ilictă are în mod #ădit o
legatură mai str$nsă cu altă lege, se aplică legea acelei ţări.
• Con%urenţa neloial* +i a%tele %are -n/r*,es% li$era %on%urenţ*- (rt 

(mbele noţiuni sunt probleme pri#ind protecţia concurenţei neloiale, ele însă sunt reglementate
distinct, at$t în tratatul de constituire a BE c$t şi în diferitele regulamente& directi#e.
- Le/ea apli%a$il* %on%urenţei neloiale: două soluţii conflictuale:
64
a %n cazul în care, ca urmare a delictului, sunt afectate relațiile concurențiale
sau interesele colecti#e ale consumatorilor, se apli%* le/ea ț*rii -n %are
a%ele interese sunt a!e%tate 3 legea producerii pre%udiciului
$ <acă un act de concurență neloială afectează exclusi# interesele unui anumit
concurent, se aplică norma generală din (rt. 9.
a. norma generala lex loci damni
$. legea reședinței obișnuite comune
c. legea tarii cu care se prezintă legăturile cele mai str$nse
ția re/ul* 3: legea

două soluţii conflictuale:
- ;n/r*,ireaali$erei
1olu%on%urenţe aplicabilă obligațiilor necontractuale care decurg din
restr$ngerea concurenței sunt supuse legii țării unde piața este&poate fi
afectată.
$ E3%epția" %n cazul în care piața este&poate fi afectată în mai multe țări, iar
reclamantul solicită despăgubiri în fața instanței de la domiciliul p$r$tului,
poate fi aplicată și legea respecti#ei instanțe !legea instanței sesizate".
Con,iții"
i. ca acea instanță sa fie instanța de a domiciliul paratului
ii. ca acel stat al instanței sesizate să fi fost unul din cele afectate de
actul de restr$ngere a concurentei.
• Daunele a,use )e,iului" (rt / :<e regulă, se aplică norma generală, adica lex loci damnii, dar
#ictima delictului de mediu poate să-şi întemeieze acţiunea pe legea ţării unde s-a produs faptul cauzator de
prejudiciu !lex loci delicti commissi"
2oma ** in preambulul sau definește noțiunea de Mdaună adusă mediuluiN, spun$nd că o asemenea
daună există atunci c$nd se produce o schimbare relati#ă a unei resurse naturale: apa, aerul sau solul,
c$nd se deteriorează una din funcțiile îndeplinite de această resursă în beneficiul altei resurse sau a
publicului ori c$nd se deteriorează relațiile dintre organismele #ii.
pentru care ;n%*l%*rile

se solicită a,use ,reptului
protecţie, ,e proprietate
iar în cazul excepţie, : este
intele%tual*
în care, prin (rt #orba
: <e de
regulă se aplică
un drept legea ţării
de proprietate
intelectuală reglementat unitar la ni#elul comunităţii, se #a aplica legea ţării unde s-a produs încălcarea,
delictul.
• %ţiunile sin,i%ale: (rt 8: 0rejudiciile cauzate printr-o acţiune sindicală sunt supuse legii ţării
unde a fost întreprinsă acea acţiune.
%țiuni sin,i%ale U traducere improprie !engl. U industrial claims, industrial U munca". @raducere mai
corectă U acțiuni în materie de muncă.
1unt aplicabile  norme conflictuale :
1. +orma conflictuală din art. 9 alin.  2oma ** - situația în care făptuitorul și #ictima își au re ședința
obișnuita in aceeași țară, caz in care se #a aplica legea reșe,inței o$ișnuite %o)une.
2. <aca o asemenea situație nu exista, textul spune : legea aplicabila obligațiilor necontractuale ce decurg
din răspunderea unei persoane, in calitate de lucrător sau angajator, sau din răspunderea organizației
care reprezintă interesele confesionale ale acestora, pentru prejudiciile cauzate printr-o acțiune
sindicală !de munca" este legea tarii in care a fost sau #a fi întreprinsa respecti#a acțiune.
(șadar, se aplica le3 lo%i ,eli%ti %o))issi, cu precizarea ca este #orba de răspunderea care
poate apărea intre lucrător si angajator sau răspunderea poate iz#orî din faptele organizațiilor
profesionale, care reprezintă interesele lucrătorilor sau angajatorilor.
@rebuie sa fie #orba de un prejudiciu cauzat direct ca urmare a litigiului de munca. @extul se
refera, de pilda, la consecințele diferitelor forme de gre#a.
65
DREPT INTERN6I&NL PRI=T G.12.2011

CUR# 10
LE(E PLICBIL &BLI(6IUNIL&R DECUR(JND DIN 'PTE LICITE
a9 ;)$o/*ţirea !*r* ust* %au* și plata ne,atorat*

1unt patru soluții conflictuale care se aplică în cascadă:
1. %n cazul în care aceste fapte licite se află în legătură cu un raport juridic existent între părți
!un contract", se #a aplica le/ea a%elui %ontra%t !accesorium seVuitur principale".
2. <acă părțile își au reședința obișnuită în aceeași țară în momentul producerii faptului licit
respecti#, se aplică legea acelei țări- le/ea reșe,inței o$ișnuite %o)une a p*rților.
@. Le/ea lo%ului un,e sa pro,us -)$o/*țirea !*r* ust* %au* - lex loci !unde este
localizată persoana al cărei patrimoniu a sporit".
. Claua ,e salvare 8es%ape %lause9 - în cazul în care rezultă clar din toate circumstanțele
cauzei că acea obligație are în mod #ădit o legătură mai str$nsă cu legea altei țări, se #a
aplica legea acelei țări.
$9 Ne/otioru) /estio 8/estiunea ,e a!a%eri9

1unt tot patru soluții conflictuale ce se aplică în cascadă:
5. (ccesorium seVuitur principale
. 5egea reședinței comune a părților
G. 5ex loci
H. 5egea altei țări
%9 Culpa in le/*tur* %u -n%eierea unui %ontra%t8%ulpa in %ontraen,o9

5egea aplicabilă obligațiilor necontractuale care decurg din în țelegerile ,inaintea semnării unui
contract, indiferent dacă acel contract a fost semnat sau nu. 1unt două soluții conflictuale ce se aplică
în cascadă:
?. 5egea contractului în cauză sau dacă nu a fost semnat, legea care s-ar fi aplicat acelui
contract !accesorium seVuitur principale - obligațiile precontractuale urmează regimul
contractului"
10. Bna din următoarele legi !alternati#e": 6" legea statului unde s-a produs prejudiciul
" legea reședinței obișnuite comune a părților
>" legea cu care contractul are legături #ădite.
Cilosofia 2egulamentului 2oma ** este diferita de cea a 2egulamentului 2oma *. *n 2oma **

pre#alează localizarea obiecti#a, dar exista si un embrion de libertate de alegere, care este neobișnuit, in art.
69. 5ibertatea de alegere este limitata din mai multe puncte de #edere:
• părțile au posibilitatea de alegere de comun acord, prin contract, legea aplicabila obligației, numai in 
ipoteze:
1. atun%i %>n, a%or,ul se pro,u%e ulterior pro,u%erii !aptului %auator ,e preu,i%ii
. acordul poate fi încheiat si ulterior producerii faptului cauzator de prejudicii, dar nu)ai in %aul in
%are toate p*rțile i)pli%ate sunt %o)er%ianți . (șadar, intr-un contract comercial, părțile pot
pre#edea si ca o e#entuala fapta #a fi supusa legii A, anterior producerii acelei fapte.
Limitele libertatii de alegere
(legerea poate fi explicita sau implicita, adica poate rezulta cu un grad rezonabil de certitudine din
circumstanțele cauzei.
(legerea are însa următoarele limite:
66
1. nu poate a,u%e atin/ere ,repturilor partilor
2. reglementare identica cu art. > alin. > din 2oma * : atunci c$nd alegerea s-a făcut pentru un sistem de
drept care nu are o legătura rele#anta cu raportul juridic sau, altfel spus, toate elementele rele#ante se
afla intr-o alta tara, atunci nu se poate ,ero/a ,e la ,ispoițiile relative ale a%elei tari.
@. reglementare identica cu art. > alin. 9 din 2oma * : daca s-a ales o lege care nu are o legătura rele#anta
cu raportul juridic, iar toate elementele rele#ante sunt conectate cu dreptul BE, nu se pot -nl*tura
,ispoițiile i)perative ,in ,reptul UE.
D&MENIUL LE(II PLICBILE 'PTEL&R AURIDICE
(rt. 6 din 2oma ** - legea aplicabila obligațiilor necontractuale reglementează in special mai multe
aspecte, enumerate in lit. a - h, dar enumerarea este suficient de haotica înc$t sa nu poată fi structurata.
<istingem intre :
• domeniul legii aplicabile faptelor ilicite
• domeniul legii aplicabile faptelor licite
Do)eniul le/ii apli%a$ile !aptelor ILICITE

19 Con,ițiile r*spun,erii %ivile ,eli%tuale 8te)eiul r*spun,erii9 "
. 'apta ili%ita
*n consecința, legea delictului ne #a spune armatoarele elemente:
a. ce înseamnă fapta ilicita'
$. cauzele care înlătura caracterul ilicit al faptelor
B. =inovatia si %apa%itatea ,eli%tuala

a. ce înseamnă vinovatie'
$. pro$lema daca vinovatia este prezumata sau tre$uie dovedita* este o$iectiva sau este supusa
o$ligaț iei de pro$a
c. formele de vinovatie gradele vinovatiei
d. capacitatea delictuala U problema de delict, nu de capacitate
C. Preu,i%iul
a. întinderea răspunderii
b. natura daunelor care pot da naștere la reparaț ii ! doar prejudiciul material sau si pe cel moral'"
c. întinderea reparaț iei ! damnum emergens W lucrum cessans, numai daunele directe sau si cele
indirecte, numai daunele pre#izibile sau si cele impre#izibile"
d. modalitățile reparaț iei ! in natura, prin echi#alent"
e. posi$ilitatea transmiterii dreptului de a o$ț ine despăgu$iri pentru acoperirea pre%udiciului !inclusi#
prin succesiune"
f. persoanele indreptatite sa ceara reparaț ia.
D. Con,ițiile r*spun,erii
11. raportul de cauzalitate intre fapta si prejudiciu
E. Con,ițiile pentru r*spun,erea unei persoane uri,i%e
'. Masurile asi/uratorii %e pot !i luate pentru prevenirea sau -n%etarea preu,i%iului sau pentru
asi/urarea o$ținerii ,e ,esp*/u$iri.
67
(ici textul face o precizare : in măsura in care acele mijloace pot fi acordate potri#it competentei
instanței sesizate! in măsura in care si lex fori le cunoaște".
29 'or)ele r*spun,erii ,eli%tuale

5egea delictului ne #a spune nu numai răspunderea pentru fapta proprie, care este fireasca, ci ea ne
reglementează si răspunderea pentru fapta altuia, si anume :
. R*spun,erea pentru !apta )inorului sau interisului

B. R*spun,erea %o)itentului pentru !apta prepusului
C. R*spun,erea pt !apte pro,use ,e ani)ale
D. R*spun,erea pt ruina e,i!i%iului
E. R*spun,erea pt preu,i%ii %auate ,e lu%ruri.
@oate acestea, cu toate condițiile lor, merg după legea delictului.
@9 Mo,alit*țile ,e stin/ere a o$li/ațiilor ne%ontra%tuale

(. 0rescripția
;. <ecăderea
2egimul lor juridic

(. %ntreruperea
;. 1uspendarea
9 Preu)țiile le/ale si sar%ina pro$ei o$li/ațiilor ne%ontra%tuale.

1imilar la ceea ce s-a spus la 2oma *, prezumțiile legale si sarcina probei nu sunt probleme de procedura.
)ui re#ine sarcina probei si ce prezumții - sunt calificate ca probleme de forma - supuse legii contractului
pentru 2oma *
- supuse legii delictului pentru 2oma **
Do)eniul le/ii apli%a$ile !aptelor LICITE
1. Con,ițiile pentru intentarea a%țiunii in restituire

2. E!e%tele -)$o/*țirii /estiunii
@. E3e%utarea: trans)iterea: stin/erea a%estor o$li/ații
@oate merg după legea locului faptului licit.
68
. ?oștenirea lăsată de o persoană care a a#ut ultimul domiciliu în 2om$nia!acțiunile reale
rezultate din moștenire".
/. *mobilele situate pe teritoriul țării!acțiunile reale imobiliare".
. Executarea silită a unui titlu executoriu pe teritoriu 2om$niei.
%n cazul în care competența exclusi#ă a instanțelor rom$ne este neluată în seamă și s-ar pune problema
recunoașterii și executării hotăr$rii străine, aceasta nu #a fi recunoscută și executată.
(rt 6> %n cazul în care o jurisdicție străină se declară necompetentă să soluționeze o acțiune
formulată de un cetățean rom$n, acea acțiune poate fi introdusă în fața instanțelor rom$ne !dob$ndesc
competență generală", iar în țară acțiunea #a merge la instanța cu care prezintă legăturile cele mai str$nse.
'oru) %onveniens  %laua ,e uris,i%ție

(rt 69 reglementează situația în care părțile au ales competența de jurisdicție: <acă părțile au supus
prin con#enție litigiul dintre ele competenței unei anumite instanțe, aceasta #a fi în#estită cu competență
jurisdicțională cu următoare două excepții:
a" <acă instanța aleasă este străină, dar litigiul intră în competența exclusi#ă a
instanțelor rom$ne
b" dacă instanța este rom$nă, iar una dintre părți do#edește că acel litigiu intră în
competența exclusi#ă a unei instanțe străine.
(rt 6 este un art care rezol#ă problema ipotezei în care există competența generală a instanțelor
rom$ne, dar nu se poate determina care din ele este competentă: %n cazul în care instanțele rom$ne sunt
competente, dar nu se poate stabili care anume dintre ele este îndreptățită să soluționeze procesul, cererea #a fi
îndreptată la =udecătoria 1ectorului 6 sau la @ribunalul ;ucurești în funcție de competența materială.
Litispen,eța internațional* și %one3itatea

(rt 6: )ompetența instanțelor rom$ne stabilită potri#it articolelor precedente nu este înlăturată prin
faptul că același proces sau un proces conex este dedus în fața unei instanțe străine. 5egea 67 exclude
litispenden ț și conexitatea. (ceste dispozițiuni sunt aplicabile statelor nemembre Bniunii Europene, căci în
cadrul BE sea aplică 2egulamentul 99 care nu exclude litispendența și conexitatea.
&$li/ația ,e ași veri!i%a ,in o!i%iu %o)petența

(rt 6/: *nstanța rom$nă este obligată să își #erifice din oficiu competența și în cazul în care constată
că nici ea nici altă instanță rom$nă nu este competentă, #a respinge cererea ca nefiind de competența
instanțelor rom$ne.
$9 Re/le)ent*rile ,e ,rept internațional

1ediul materiei: 2egulamentul 99&776 pri#ind competența judiciară, recunoașterea și executarea
hotăr$rilor în materie ci#ilă și comercială !2egulamentul ;ruxelles 6"
2eglementează nu numai competența judiciară, ci și recunoașterea și executarea hotăr$rilor.
1unt reglementate patru categorii.
19 Dispoițiunile ,e %o)petenț* /eneral* !(rt " 1ub rezer#a dispozițiunilor următoare!excepții de
la regula generală" persoanele domiciliate pe teritoriul unui stat membru pot fi ac ționate în justiție
indiferent de naționalitatea lor, pe teritoriul statului membru în cauză !actor sec#itur forum rei -
instanța de la domiciliul p$r$tului."
29 Co)petențe spe%iale !facultati#e și aplicate ratione materiae" (rt : o persoană care are domiciliul
pe teritoriul unui stat membru poate fi acționată în justiție într-un alt stat membru în următoarele
situații: - în )aterie %ontra%tual*: poate fi acționată la următoarele instanțe
- la locul în care contractul sau obligația care face obiectul
contractului a fost sau urmează a fi executată
- în cazul #$nzării de mărfuri, la locul unde au fost sau trebuie să
fie li#rate mărfurile
70
- în cazul prestării ser#iciilor, la locul unde au fost sau trebuie să
fie prestate ser#iciile
- în )ateria o$li/ațiilor ,e -ntreținere, acțiunea poate fi introdusă la
instanța de la locul unde creditorul obligației de întreținere este domiciliat
sau își are reședința obișnuită
- în )aterie ,eli%tual* și %vasi,eli%tual*, la instanța locului unde s-a produs
fapta prejudiciabilă !lex loci daunae"
- în cazul în care a%țiunea este intro,us* -)potriva unei #C %are are o
su%ursal*: o a/enție sau o alt!el ,e unitate ,e a%est tip, acțiunea poate fi
introdusă unde acea unitate este localizată
@9 Co)petenț* i)perativ*
(. materia contractelor de asigurare
- asigurătorul este p$r$t și asiguratul este reclamant, acțiunea poate fi introdusă fie la
instanța statului unde își are domiciliul asigurătorului p$r$t, fie la instanța unde își are
domiciliul asiguratului reclamant
- asigurătorul este reclamant, acțiunea se introduce întotdeauna la instanța de la
domiciliul asiguratului
<e la aceste pre#ederi nu se poate deroga prin con#enție, dec$t dacă această con#enție se
încheie ulterior nașterii litigiului.
;. materia contractelor înceiate cu consumatorii
- dacă consumatorul este reclamant și acționează un profesionist, el poate să introducă
acțiunea fie la instanța de la domiciliul p$r$tului profesionist, fie la instanța de la
domiciliul consumatorului reclamantului
- profesionistul introduce acțiunea la instanța de la domiciliul consumatorului p$r$t
<e la aceste pre#ederi nu se poate deroga prin con#enție, dec$t dacă această con#enție
se încheie ulterior nașterii litigiului.
). materia contractelor
- angajatorul individuale
este p$r$t de muncă
și angajatul reclamant, acțiunea se introduce fie la instanța de la
domiciliul angajatorului p$r$t, fie la instanța unde angajatul reclamant își desfășoară în
mod obișnuit acti#itatea
- angajatorul reclamant nu merge dec$t la instanța unde angajatul p$r$t își are domiciliul
<e la aceste pre#ederi nu se poate deroga prin con#enție, dec$t dacă această con#enție se
încheie ulterior nașterii litigiului.
@9 Co)petența e3%lusiv* 8ratione materiae9
a. ?ateria drepturilor reale imobiliare sau de închiriere a unor imobile - este competentă
instanța din statul membru pe teritoriul căruia este situat imobilul !locus rei sitae"
b. 5itigiile pri#ind #alabilitatea constituirii, nulitatea sau dizol#area persoanei juridice sau
#alabilitatea deciziilor organelor de conducere este competentă instanța de la sediul
persoanei juridice în cauză.
c. 5itigiile pri#ind #alabilitatea înregistrării în registre publice instanța de la registrele publice
d. %n materie de proprietate intelectuală - instanța de la locul unde s-a înregistrat dreptul de
proprietate intelectuală.
e. 5itigiile pri#ind executarea hotăr$rilor judecătorești - locul unde urmează a se face
executarea silită !locus executionis"
Proro/area ,e %o)petenț*
 <acă ț ție au stabilit competența în soluționare unui anumit
'oru)
litigiu în %onveniens
#ederea unei anumite instanpăr
țe, ile din con#en
competen ța re#ine acelei instanțe și ea este o competență exclusi#ă,
cu excepția unei con#enții contrare a părților - mutuus disensus.
(rt. > ;ruxelles * reglementează aceasta problema. Este #orba despre competenta aleasa prin
con#enția parților.
71
(cest articol spune : competenta re#ine instanțelor statului care au fost desemnate prin con#enția
parților, fie anterior i#irii unui litigiu, fie ulterior i#irii litigiului.
*n cazul in care con#enția de alegere a jurisdicției se produce anterior i#irii unui litigiu, fiind inclusa
in contract, îmbracă forma unei %laue %o)pro)isorii.
<aca însa con#enția apare ,up* i#irea litigiului, îmbracă forma unui contract special, separat, care se
numește %o)pro)is.
@extul continua : con#enția atributi#a de jurisdicție se poate încheia fie in scris, fie #erbal, dar cu
confirmare scrisa, fie intr-o forma in conformitate cu obișnuințele statornicite intre parți, fie in comerțul
internațional, intr-o forma potri#ita cu uzanțele cu care părțile sunt sau ar fi trebuit sa fie la curent si care, in
acel tip de contract, sunt larg cunoscute si cu regularitate respectate de către părțile la contracte de același tip,
in domeniul comercial a#ut in #edere.
4om regăsi aceasta formula, identic, la dreptul comerțului internațional in art.8 )on#enția de la 4iena.
&$li/ația instanței ,e ași veri!i%a propria %o)petenț*  rt 25

<acă o instanță dintr-un stat membru este sesizată cu un litigiu care apare ca fiind de competența
exclusi#ă a unei alte instanțe, instanța sesizată se declară din oficiu necompetentă.
<acă o instanță este sesizată și constată că în cauză competența aparține instanței dintr-un alt stat, unde
p$r$tul își are domiciliul, instanța sesizată se #a declara necompetentă dacă p$r$tul nu se înfățișează în fața
ei!p$r$tul este in default".
Litispen,ența internațional*
(rt /- %n cazul în care cereri a#$nd același obiect și aceeași cauză sunt introduse între aceleași părți
înaintea unor instanțe din state diferite, instanța sesizată ulterior!a  a sesizată" suspen,* din oficiu acțiunea
p$nă în momentul în care prima instanță sesizată își stabilește competența. 3 pre#edere imperati#ăFFF
<acă prima instanță sesizată se declară competentă, instanța a doua sesizată își #a declina competentă
Cone3itate
(rt - %n cazul în care acțiunile sunt conexe, dacă ele sunt pendinte în fața a două sau mai multe
instanțe din state diferite, instanța ulterior sesizată poate suspen,a acțiunea 3 pre#edere dispoziti#ăFFF
<acă cele două acțiuni sunt pendinte în primă instanță, instanța sesizată ulterior, poate la cererea uneia
dintre părți să își decline competența, dacă prima instanță s-a declarat competentă să judece cauza.
Do)eniul ,e apli%are - 2egulamentul 99 se aplică în materie ci#ilă și comercială, formula prin care
se exprimă în limbajul Bniunii Europene dreptul pri#at, per a contrario 2egulamentul 99 nu se aplică în
materie fiscală, #amală sau administrati#ă !<rept public" și în materie de faliment sau proceduri similare și în
materie de arbitraj.
 Există o con#enție geamănă 2egulamentului 99, )on#enția de la 5ugano - aplicabilă în spațiul
economic european.
Cauri spe%iale.
2egulamentul 99&776 nu se aplica in aceste cazuri speciale.
El este reglementarea generala pri#ind competenta.
1unt regulamente speciale.
!6" Bnul este Re/ula)entul 2201200@ pri#ind competenta! recunoa șterea si executarea
otăr"rilor judecătore ști in materie matrimoniala si in materia răspunderii părintești.
•(cesta reglementează aspecte legate de competenta in mod separat.
•
*n materie matrimoniala !di#orț, separare de drept sau de anulare a căsătoriei" se
pre#ede o competenta a mai multor instanțe:
o 1unt competente instanțele de la reședința obișnuita a soților, de la ultima
reședința obișnuita in cazul in care cel puțin unul din ei mai locuiește acolo
72
o *nstanța de la reședința obișnuita a paratului sau de la reședința obișnuita a
reclamantului in cazul in care acesta locuiește acolo de cel puțin 6 an înainte de
introducerea cererii.
• *n materia răspunderii părintești sunt, de principiu, competente instanțele unde se afla
reședința obișnuita a copilului in momentul sesizării instanței. Exista  situații
spe%iale"
i. *n cazul in care copilul si-a mutat reședința dintr-un stat membru in altul.
*nstanțele de la #echea reședința răm$n competente pentru o perioada de > ani
pentru modificarea unor hotăr$ri care s-au luat in acel stat !dreptul la #izita"
ii. *n cazul răpirii copilului sunt competente instanțele de la reședința obișnuita
anterioara răpirii.
@extul pre#ede si o %o)petenta in !avoarea %opilului K (rt. 6 pre#ede posibilitatea

trimiterii dosarului la instanța mai bine plasata pentru a solu ț iona cau#a. )u titlu de
excepție, instanțele judecătorești competente dintr-un stat membru, daca ele considera ca o
instanță dintr-un alt stat membru cu care copilul are o legătura speciala este mai bine plasata
acea instanța pentru a soluționa cauza atunci pot fie sa suspende procedura in fata lor pentru a
permite șurarea unei proceduri in tara unde instanța este mai bine plasata, fie sa solicite
instanțeidesfă
judecătorești mai bine plasate sa își exercite competenta.
!" Bn alt regulament special este Re/ula)entul 200? pri#ind competenta! legea aplicabila!
recunoa șterea si executarea otăr"rilor si cooperarea in materia obligațiilor de întreț inere .
*n art. > din acest regulament se pre#ede ca au competenta de a hotărî in materie de obligație de
întreținere următoarele instanțe din statele membre:
a. Instanța ,e la reșe,ința o$ișnuita a paratului
$. Instanța ,e la reșe,ința o$ișnuita a %re,itorului
%. & instanța u,e%*toreas%a %are este %o)petenta potrivit le/ii !orului.
!>" D alta pre#edere speciala este Re/ula)entul 1@2000 pri#ind procedurile de insolventa .

• (cest regulament se aplica pentru toate procedurile concursuale ca urmare a insol#entei
debitorului.
• 0re#ede o %o)petenta prin%ipala si una se%un,ara in materie de insol#enta.
o Pro%e,ura prin%ipal*" 0otri#it art. >, alin. !6", competenta de a deschide
procedura de insol#enta re#ine instanțelor din statul membru pe teritoriul căruia
se afla centrul intereselor principale ale debitorului. @extul continua cu o
precizare: in cazul unor societăți comerciale, centrul intereselor principale este
prezumat a fi, pana la proba contrara, la locul unde se afla sediul acelei societăți.
o
Pro%e,ura se%un,ara. (tunci c$nd centrul intereselor principale ale debitorului
sunt situate pe teritoriul unui stat membru, instanțele dintr-un alt stat membru
sunt competente sa deschidă o procedura de insol#enta împotri#a acelui debitor
numai daca el are un sediu pe teritoriul acelui stat membru. Efectele acestei
proceduri secundare se limitează la bunurile debitorului situate pe teritoriul
celui de al doilea stat membru. 0rin sediu se înțelege orice loc de derulare de
operațiuni unde debitorul exercita in mod netranzitoriu o acti#itate economica
cu mijloace umane si bunuri. @rebuie sa fie #orba de un loc netranzitoriu.
• *n materia competentei pe insol#enta se aplica teoria pluralității si teritorialităț ii
procedurii insolventei. 0rocedura principala este prioritara cea secundara este
subsec#enta si daca s-a deschis o procedura principala, cea secundara este de lichidare.
<eschiderea unei proceduri secundare înaintea uneia principale este o excepție si poate
sa se producă in  cazuri:
!6" )$nd procedura principala nu poate fi deschisa, din cauza unor condiții speciale
73
!" )$nd este ceruta de un creditor care își are domiciliul sau sediul social pe
teritoriul statului secundar.
II LE(E PLICBIL PR&CEDURII

(rt 6- 68 5egea 67 reglementează legea aplicabilă procedurii în dreptul internațional pri#at.
Le/ea apli%a$il* %apa%it*ții pro%esuale

(rt 6 )apacitatea
personalis. procesuală
)alitatea procesuală a fiecăreia
a părților estedintre părțile înalături
determinată, procesdeeste c$rmuită
obiectul decauza
și de legea ac na țională
sațiunii, - lex
de legea
care gu#ernează forumul raportului juridic dintre părți.
Le/ea apli%a$il* pro%e,urii

0rocedura propriu-zisă este supusă legii forumului - lex fori.
Miloa%ele ,e pro$*
(rt 66 distinge între mijloacele de probă ale unui act juridic și între mijloacele de probă ale unui fapt
juridic:
6. 0entru mijloacele de probă ale unui act juridic și pentru puterea do#editoare a unui înscris
care atestă un act juridic se aplică legea actului sau lex #oluntatis.
. 0entru mijloacele de probă ale unui fapt juridic se aplică legea locului producerii faptului.
(dministrarea probelor se face potri#it legii forumului.
RE(LEMENTRI #PECILE
%n afară de reglementarea generală din 5egea 67, există c$te#a reglementări interne speciale pri#ind
cooperarea judiciară internațională și problema supralegalizării.
Cooperarea u,i%iar* internațional* este o noțiune globală care exprimă de regulă următoarele instituții:
6. comunicarea actelor de procedura în&din străinătate,
. obținerea de probe din străinătate
>. informații asupra dreptului străin.
819 Co)uni%area a%telor ,e pro%e,ur* -n,in str*in*tate
)ooperarea judiciară internațională mai este reglementată de 2egulamentul 6>8>&77/ - asistența judiciară
internațională în materie ci#ilă și comercială:
a. $omunicarea actelor de procedura în străinătate 3 judiciare - autoritatea centrală prin intermediul
căreia autoritățile judiciare rom$ne efectuează comunicări de acte în străinătate este ?inisterul
=ustiției.
*n ceea ce pri#ește transmiterea actelor judiciare, aceasta se face prin intermediul așa numitului
agent de transmitere care este ?inisterul =ustiției. ?inisterul poate transmite către agentul de primire
prin orice
destina mijloace corespunzătoare pe un formular tipizat care se completează in limba statului de
ție. *n momentul primirii actului, agentul de primire din străinătate confirma primirea si
procedează in cel mai scurt timp la comunicarea către destinatar. )omunicarea poate fi refuzata c$nd
sunt probleme de ordine publica, c$nd nu sunt de competenta autorităților de primire sau c$nd actul
care se comunica nu este tradus in limba oficiala a statului de primire.
(cesta are posibilitatea, după ce face controlul de legalitate, să trimită actul de procedură în
străinătate în următoarele moduri:
prin poștă, direct destinatarului
•
autorității centrale competente din statul solicitat

•
?isiunii diplomatice sau consulare rom$ne din statul solicitat prin

•
intermediul ?inisterului (facerilor Externe.

$. $omunicarea actelor de procedură din străinătate - extrajudiciare în 2om$nia se comunică la
?inisterul =ustiție care le #a trimite instanței în a cărei rază teritorială î și are sediul destinatarul.
=udecătoria #a proceda la comunicarea actului către destinatarul intern conform normelor de procedură
74
din dreptul rom$n. )ererea de comunicare poate fi refuzată numai dacă se consideră că aduce o
atingere su#eranității sau siguranței naționale.
829 &$ținerea ,e pro$e ,in str*in*tate

Dbținerea de probe din străinătate se face prin )omisia rogatorie internațională. )omisia rogatorie este actul
prin care o autoritate judiciară dintr-un stat mandatează o autoritate judiciară dintr-un alt stat să îndeplinească
în locul și în dreptul său un act !audieri de martori, obținerea de documente, efectuare de expertize, procurarea
de alte acte sau informații, etc"
a. instanțele rom$ne pot solicita întocmirea unei comisii rogatorii în străinătate prin ?in
=ustiției care după ce #erifică #alabilitatea cererii, o transmite autorității din statul străin.
)omisia rogatorie are aceeași forță probantă ca și o probă internă
$. *nstanța străină cere unei instanțe rom$ne întocmirea unei comisii rogatorii prin
?inisterul =ustiției care o transmite judecătoriei ce întocmește proba respecti#ă după
procedura rom$nă, dar poate lua în considerare și altă procedură dacă nu contra#ine
dreptului rom$n.
8@9 In!or)ații asupra ,reptului str*in

*nformații asupra dreptului străin - solicită ?inisterului =ustiției sprijinul care #a transmite către autoritatea
centrală din statul solicitat o cerere pentru informații pri#ind dreptul străin. 2ăspunsul dat de autoritatea
străină se comunică ?in =ustiției care #a comunica instanței ce a solicitat, informația.
Pro$le)a suprale/ali*rii
2egula este că un act juridic oficial întocmit de către o autoritate străină, pentru a putea fi #alabil în fa ța
unei autorități rom$ne, trebuie supralegalizat.
(rt 6 5egea 67- (ctele oficiale întocmite de o autoritate străină pot fi folosite în fața instanțelor rom$ne
numai dacă sunt supralegalizate.
1upralegalizarea se face pe cale administrati#ă ierarhică - la ?inisterul =ustiției din țara străină și la
misiunea diplomatică sau consulară rom$nă din acea țară.
1cutirea de supralegalizare este permisă numai în temeiul legii interne, în temeiul unei con#enții
internaționale la care 2om$nia este parte sau pe bază de reciprocitate !poate fi și de fapt". <acă este #orba
despre un act rom$n care urmează a fi folosit în străinătate, supralegalizarea se face de ?inisterul =ustiției
rom$n și apoi de ?inisterul (facerilor Externe.
DREPT INTERN6I&NL PRI=T 1.12.2011

CUR# 11
PR&CE#UL CI=IL INTERN6I&NL

8%ontinuare9
N&TI'ICRE ȘI C&MUNICRE CTEL&R AURIDICE ;NTRE ȚRILE MEMBRE LE

UNIUNII EUR&PENE
%n domeniul notificării și comunicării actelor în&din străinătate sunt reglementările din cadrul BE și este
și o con#enție internațională pri#ind notificarea și comunicarea.
19 Re/ula)entul 1@?@200G pri#ind notificarea sau comunicarea în statele membre ale actelor
judiciare și extrajudiciare în materie ci#ilă sau comercială. 0er a contrario, nu se aplică regulamentul actelor
de drept public !fiscal, administrati#,etc."
75
0entru comunicarea actelor în&din străinătate întotdeauna este necesară desemnarea a unui agent de
transmitere, care în cazul 2om$niei este ?inisterul =ustiției.
Trans)iterea a%telor -n str*in*tate -ntre ț*rile )e)$re UE

@ransmiterea actelor se poate face în principal printr-o relație directă între agențiile de transmitere din
statele membre. (ctul este însoțit de un formular tip de transmitere care este redactat potri#it unui formular
care este anexat 2egulamentului 6>8>. 1e completează de regulă în limba statului de destinație sau într-o
limbă de circulație.
%n afara acestui mijloc direct de transmitere mai există și alte mijloace de transmitere: pe cale
diplomatică sau consulară sau prin intermediul ser#iciilor de curierat sau chiar printr-o transmitere directă
între autoritățile de la care emană actul respecti#, dar aceasta sub rezer#a admiterii modalității de transmitere
prin legislația statului membru.
Pri)irea a%telor ,in str*in*tate -ntre ț*rile )e)$re UE

1e comunică din străinătate către agenția de primire care emite o confirmare de primire. <acă se
consideră că trimiterea nu este de competența autorităților rom$ne de primire, se returnează, iar agenția de
primire ia toate măsurile necesare pentru ca actul solicitat să fie înm$nat destinatarului.
29 Convenția internațional* pri#ind notificarea și comunicarea în străinătate a actelor judiciare

și extrajudiciare în materie ci#ilă și comercială !aplicabilă în afara Bniunii Europene" este adoptată la Qaga la
6 noiembrie 68.
1e pre#ede de asemenea obligația fiecărui stat membru la con#enție de a indica o autoritate centrală
pentru comunicarea actelor, este #orba de ?inisterul =ustiției.
?odalitățile de comunicare sunt următoarele:
- prin autoritatea centrală - trebuie să se completeze un formular model care este anexat la
con#enție. (utoritatea centrală transmite mai departe actul către instituția competentă pentru a primi și emite
do#ada de primire.
- prin<ocumentele se eliberează
agenții diplomatici fie în limba
sau consulari franceză,
ai statului fie în în
emitent limba engleză.(ceastă modalitate de
străinătate.
transmitere se poate face numai de către cetățenii statului emitent.
- prin agenții diplomatici sau consulari ai statului solicitant în străinătate care trimit
documentul către autoritatea centrală a statului solicitat.
- prin corespondență poștală. 0rezenta con#enție nu împiedică libertatea ca actele judiciare să
se transmită direct prin poștă persoanelor aflate în străinătate cu condiția ca actul de destinație să nu declare că
se opune la aceasta. 2om$nia nu a făcut o asemenea declarație.
2efuzul procedurii de comunicare nu poate exista dec$t dacă se consideră că aduce atingere su#eranității
sau securității statului solicitant.
Există și anumite pre#ederi speciale pentru ipoteza în care actele judiciare comunicate sunt citații pentru
prezentarea în fața unei instanțe de judecată. %n cazul în care în urma unei comunicări a unei citații p$r$tul nu
se prezintă în fața instanței, judecătorul este obligat să #erifice îndeplinirea procedurii de citare și e#entual să
folosească și o modalitate alternati#ă de comunicare.
&BȚINERE DE PR&BE DIN #TRINTTE C&MI#II R&(T&RII

Este o altă formă de cooperare judiciară internațională.
Există o reglementare la ni#elul Bniunii Europene, dar există și o con#enție internațională.
19 Re/ula)entul 1202001 pri#ind cooperarea între statele membre BE în domeniul obținerii

de probe în materie ci#ilă sau comercială.
76
%n acest regulament se pre#ede posibilitatea comunicării directe de către instanța în fața cărei procedura
este angajată - instanța solicitantă, către instanța dintr-un alt stat unde trebuie să se efectueze comisia
rogatorie - instanța solicitată.
Există și în acest caz obligația statelor de a numi o autoritate centrală care să furnizeze informații
instanțelor - ?inisterul =ustiției.
@ransmiterea actelor de procedură pentru obținerea probelor din străinătate se face pe baza unei %ereri, a
unui formular tip care este anexat la 2egulament. %n regulament se pre#ăd și elementele care trebuie
menționate în %uprinsul %ererii: denumirea instanței solicitate și solicitante, numele și adresa părților și a
reprezentanților lor, natura și obiectul cauzei, expunerea sumară a cauzei, actul ce urmează a fi îndeplinit,
orice alte informații care ar putea fi necesare instanței.
)ererea se adresează în limba instanței a statului solicitat. )omunicarea cererii se poate face prin cele
mai rapide mijloace: de regulă, prin poștă.
(utoritatea solicitată c$nd primește cererea este obligată să emită o %on!ir)are ,e pri)ire.
*nstanța solicitată este obligată să execute cererea fără înt$rziere și în termen maxim de 87 zile de la
primirea ei. *nstanța solicitată execută cererea în conformitate cu legea ei națională - lex fori.
0ărțile și reprezentanții lor au dreptul să fie prezenți c$nd instanța solicitată îndeplinește actul de
procedură, dacă această procedură este permisă de către legile celor două state.
@extul spune că instanța solicitată poate aplica și )*suri ,e %onstr>n/ere pentru a-și aduce la
îndeplinire cererea, potri#it legii ei naționale !de pildă poate amenda un martor care nu se prezintă".
2efuzul de îndeplinire a cererii este posibil numai dacă cererea nu intră în competența instanței
solicitate sau, mai mult, nu intră în competența puterii judiciare din acel stat.
%n ceea ce pri#ește audierea unei persoane, aceasta nu se #a executa atunci c$nd persoana care se solicită
a fi audiată in#ocă dreptul de a refuza să depună mărturie, în temeiul legii instanței solicitate.
<aca procedura comisiei rogatorii este îndeplinita, instanța solicitata trimite instanței solicitante fără
înt$rziere, documentele care atesta executarea cererii. @oate aceste etape sunt exprimate prin completarea unor
formulare tip !care sunt anexate regulamentului".
#ituație spe%ial*  -n,eplinire ,ire%t*

2egulamentul pre#ede și o procedură de îndeplinire directă.
(tunci c$nd o instanță dorește să procedeze direct la un act de cercetare într-un alt stat membru, ea
trebuie să prezinte o cerere autorității centrale - ?inisterul =ustiției din statul solicitat. @rebuie de asemenea să
completeze un formular tip. %ndeplinirea directă a actului de cercetare nu este posibilă dec$t dacă acest lucru
poate a#ea loc pe cale #oluntară fără să se recurgă la măsuri de constr$ngere.
(ctul de cercetare este îndeplinit de către un magistrat sau de către orice altă persoană !ex: expert"
desemnată potri#it statului solicitat. *n termen de >7 zile din momentul in care primește cererea, autoritatea
competenta din statul solicitat informează instanța solicitanta daca cererea este sau nu admisa si in ce condiții
urmează a fi îndeplinita.
Este permis ca autoritatea competenta din statul solicitat sa însărcineze o instanța locala care sa ia parte
la îndeplinirea actului de cercetare de către magistratul instanței solicitante !pentru a se #eghea la aplicarea
corecta a condițiilor". 1e încurajează utilizarea tehnologiei moderne - teleconferința sau #ideoconferința.
<aca cererea este admisa, instanța solicitanta #a efectua comisia rogatorie in statul solicitat, potri#it
legii statului din care face parte !potri#it legii romane".
29 Convenția internațional* ,e la Fa/a 1?G0 pri#ind obținerea de probe în străinătate în materie

ci#ilă sau comercială. 2om$nia a aderat la ea în 77>.
(" 1e pre#ede obligația statelor de a desemna o autoritate %entral* - ?inisterul =ustiției în cazul
2om$niei.
(utoritatea solicitantă trebuie să trimită o cerere pentru efectuarea comisiei rogatorii. )ererea trebuie să
cuprindă anumite date !în principiu cele menționate și mai sus". )ererea trebuie formulată în limba oficială a
statului solicitat.
(utoritatea centrală care primește cererea o #a transmite autorității judiciare competente să o execute
potri#it statului solicitat.
77
indicarea naturii actului, calității părții care semnează. (poi se atestă #eridicitatea acelor elemente -
semnătură, calitate, ștampilă și se indică cine anume atestă.
(postila se redactează în limba oficială a statului care o emite. Este eliberată la cererea de ținătorului
actului.
(utoritățile rom$ne competente să aplice apostila sunt:
- tribunalele - pentru actele oficiale de la lit.a !documentele judiciare",
- prefecturile pentru actele de la lit.b
- camerele notarilor publici pentru actele notariale.
III. C&NDIȚI AURIDIC  #TRINULUI C PRTE ;N PR&CE#
%n legătură cu această materie au rămas în #igoare c$te#a pre#ederi din Le/ea 105. Este #orba despre
(rt 6>-69.
%n esență se pre#ede că străinii, persoane fizice sau juridice, beneficiază în fața instanțelor rom$ne de
aceleași drepturi și obligații procedurale ca și rom$nii. (dică străinilor li se aplică regimul național.
%n cazul în care este #orba de scutiri sau reduceri de taxe, ele se aplică în acelea și condi ții ca și
rom$nilor, dar sub condiția reciprocității.
Cuncționează prin%ipiul s%utirii ,e %autio iu,i%atu) solvi - garanția pentru soluționarea litigiului.
1trăinului nu i se poate cere să depună o garanție pentru simplul fapt că este străin, în fața autorității rom$ne,
sub condiția reciprocității !(rt 6> 5egea 67".
%n legătură cu condiția juridică a străinului trebuie să mai re ținem două reglementări internaționale.
Convenția internațional* ,e la Fa/a ,in 1?H0 pri#ind facilitarea accesului internațional la justiție,
ratificată de 2om$nia în 77>. )on#enția conține trei pachete de pre#ederi esențiale.
19 sistența u,i%iar*  cetățenii unui stat contractant beneficiază de asistență judiciară într-un
alt stat contractant în aceleași condiții ca și naționalii.
29 Cautio in,i%atu) solvi - nicio cauțiune și nicio depunere indiferent de denumirea ei nu poate
fi solicitată unui străin pentru simplul fapt al calității de străin sau al absenței domiciliului ori re ședin ței pe
teritoriul statului respecti#.
@9 &$ținerea ,e %opii ,up* a%tele și ,e%iii u,i%iare - cetățenii unui stat contractant pot obține
într-un alt stat contractant copii după actele și deciziile justiției în aceleași condiții ca și naționalii.
(cordul european asupra transmiterii cererilor de asistență judiciară de la 1trasbourg ratificat de

2om$nia în 77.
(cordul pre#ede că orice persoană care are re ședința obișnuită pe teritoriul unui stat contractant are
dreptul de a formula cerere de asistență judiciară pe teritoriul unui alt stat contractant. (ceastă cerere se
adresează autorității centrale din statul de reședință al celui care cere asistența judiciară - în cazul 2om$niei
este ?inisterul justiției.
?inisterul=usti ției este obligat să transmită cererile de asistență autorității centrale din statul solicitat.
(utoritatea centrală primitoare a cererii este obligată să transmită centrale acea cerere autorității competente
pentru a decide asupra ei din statul solicitat, totodată să informeze cu pri#ire la modul de soluționare a acelei
cereri.
I=. E'ECTELE F&TRJRIL&R AUDECT&REȘTI #TRINE ;N R&MJNI
RE(LEMENTRI INTERNE
5egea 67 estereglementează
(rt 6-6/8 aplicabilă ori de c$te orihotăr$rilor
efectele pre#ederilejudecătore
regulamentului european
ști și (rt nu sunt
67-66 aplicabile. efectele
reglementează
hotăr$rilor arbitrale.
%n ceea ce pri#ește efectele hotăr$rilor judecătorești străine, se face distincție între trei efecte:
79
- e!e%tul ,e autoritate ,e lu%ru u,e%at - care se exprimă în acest context prin ideea de
recunoaștere a unei hotăr$ri judecătorești străine
- e!e%tul e3e%utoriu - care se exprimă în acest context prin ideea de executare a unei hotăr$ri
judecătorești străine
- !orța pro$ant*
RECUN&ȘTERE
a" De ,rept  sunt recunoscute de drept hotăr$rile judecătorești străine care se referă la statutul
cetățenilor
ci#il alRe/ula statului unde
: Qotăr$rile hotăr$rea
judecătore a fost pronun
ști străine
ț
pentru ată
a fi- situa
ția specială
recunoascute trebuie să îndeplinească anumite
condiții: poziti#e și negati#e.
Con,iții poitive (rt 6/: Qotăr$rile străine pot fi recunoscute pe teritoriul rom$niei dacă îndeplinesc
cumulati# următoarele condiții:
- hotăr$rea să fie definiti#ă potri#it lex fori
- instanța care a formulat hotăr$rea să fie competentă să soluționeze litigiul
- să existe reciprocitate în ceea ce pri#ește efecte hotăr$rilor între 2om$nia și statul care a pronunțat
hotăr$rea
- ipoteză specială: dacă hotăr$rea străină a fost pronunțată in default - în lipsa părții care a pierdut
procesul pentru a fi recunoscută trebuie să fie îndeplinitore trei subcondiții pe care judecătorul rom$n trebuie
să le #erifice:
- citația să fi fost comunicată în timp util părții care a pierdut procesul
- să i se fi comunicat în timp util actul de sesizare al instanței
- să i se fi dat posibilitatea de a se apăra
- să i se fi dat posibilitatea de a exercita calea de atac permisă de lege.
Con,iții ne/ative 8i)pe,i)ente la re%unoaștere9 (rt 6: Qotăr$rea poate fi refuzată dacă:

- hotăr$rea este rezultatul unei fraude comise în procedura urmată în străinătate
- hotăr$rea străină încalcă ordinea publică de drept internațional rom$n
- dacă procesul a fost soluționat între aceleași părți printr-o hotăr$re chiar nedefiniti#ă a
instanțelor rom$ne sau dacă litigiul se afla în curs de judecată în fața instanțelor rom$ne atunci c$nd instan ța
străină a fost sesizată.
Inter,i%ția ,e reviuire pe !on, a ot*r>rii str*ine (rt 68: *nstanța rom$nă care #erifică
recunoașterea nu poate reexamina pe fond hotăr$rea străină și nici nu o poate modifica.
Pro%e,ura ,e re%unoaștere cererea de recunoaștere poate fi formulată pe cale principală sau pe cale
incidentală!pe cale de excepție".
#e cale principală cererea de recunoaștere se adresează tribunalului în a cărui circumscripție se află
domiciliul sau sediul persoanei din 2om$nia împotri#a căreia se cere a fi recunoscută.
#e cale incidentală poate fi in#ocată pe calea oricărei instanțe care este sesizată cu soluționarea unui
litigiu a#$nd alt obiect dar în fața căreia hotăr$rea poate produce efecte.
)ererea de recunoaștere trebuie să îndeplinească toate condițiile pre#ăzute pentru cererea de chemare în
judecată și trebuie însoțită de: copie a hotăr$rii străine, do#ada caracterului definiti# al hotăr$rii străine și
do#ezi pri#ind îndeplinirea acelor condiții speciale care se cer în cazul în care partea care a pierdut procesul a
lipsit!do#adă că citația a fost semnată,do#adă că i s-a comunicat actul de sesizare al instan ței, do#adă că a
a#ut posibilitatea să se apere, do#adă că a a#ut posibilitatea să intenteze calea de atac permisă de lege" și orice
alte acte necesare pentru do#edirea îndeplinirii condițiilor menționate mai sus.
Qotăr$rile străine care sunt depuse spre recunoaștere trebuie supralegalizate dacă nu există scutire de
supralegalizare printr-o con#enție internațională, cum am #ăzut mai sus. Este posibilă și depunerea hotăr$rii
străine fără supralegalizare dacă partea ad#ersă este de acord.
80
)ererea de recunoaștere se soluționează prin sentință !pe cale principală" sau prin încheiere
interlocutorie !pe cale incidentală", cu citarea părților. 0rocedura se poate soluționa fără citarea părților numai
dacă din hotăr$rea străină !din cuprinsul ei" rezultă că p$r$tul a fost de acord cu admiterea acțiunii.
<acă o hotăr$re străină este recunoscută ea dob$ndește autoritate de lucru judecat
E'ECTUL EXECUT&R
<e regulă, cererile de recunoa ștere și executare se fac împreună.
0entru obținerea efectului executor trebuie îndeplinite toate condițiile de la recunoaștere și alte două:
- hotăr$rea străină să fie executorie potri#it legii instanței care a pronunțat-o
- dreptul de a cere executarea silită să nu fie prescris potri#it legii rom$ne
)ererea de executare se adresează instanței în circumscripția căreia urmează a se efectua executarea.
Qotăr$rile luate cu pri#ire la măsuri asigurătorii și hotăr$rile date cu executare #remelnică în străinătate
nu sunt supuse executării în 2om$nia.
)ererea de încu#iințare a executării trebuie să mai conțină, pe l$ngă toate actele de la recunoaștere,
do#ada că hotăr$rea este executorie în țara ei de emisiune.
Executarea se dă întotdeauna cu citarea părților. <upă ce instanța rom$nă a încu#iințat executarea pe
baza hotăr$rii definiti#e se poate proceda la în#estirea cu formulă executorie a hotăr$rii străine, potri#it legii
rom$ne și se face mențiune cu pri#ire la sentința prin care s-a încu#iințat executarea.
'&RȚ PR&BNT
(rt 6/: Qotăr$rea străină dată de către o instanță competentă are forță probantă în fața autorităților
rom$ne cu pri#ire la situațiile de fapt pe care le constată.
0entru ceea ce judecătorul străin a constat ca situație de fapt, acelea au for ță probantă în fața
judecătorului rom$na fără niciun fel de altă formalitate.
Re/ula)entul  ,in 2001 privin, %o)petenta u,i%iara in )ateria re%unoașterea

ot*r>rilor  Bru3elles 1.
2egulamentul se refera numai la hotăr$rile judecătorești in materie ci#ila si comerciala, nu se refera la

hotăr$ri arbitrale.
1e face distincție între recunoaștere și efectul executor.
*n legătura cu recunoașterea, o distincție se face sau exista o regulă și o excepție.
Re/ula este aceea ca o otăr"re pronunț ata intr%un stat membru este recunoscuta de drept intr%un alt
stat membru! fără sa se recurgă la o procedura speciala.
0rin e3%epție totuși, in ca#ul in care otăr"rea străina este contestata! ea va fi supusa unei proceduri
de recunoa ștere.
0rocedura de recunoaștere poate fi:
a. pe cale principala si atunci intra in competenta tribunalului de la domiciliul sau sediul din 2omania al
persoanei cu pri#ire la care hotăr$rea a fost pronunțata
b. pe cale incidentala, instanța care este competenta sa soluționează acțiunea principala soluționează si cererea
de recunoaștere.
Există două pachete impedimente la recunoaștere.

(. Există un pachet de impedimente de procedura propriuisa si ,e !on,.
;. 0achet de impedimente întemeiat pe rațiuni ,e ne%o)petenta.
(. Cele ,e pro%e,ura si ,e !on, sunt:

81
a. <acă recunoașterea este #ădit contrară ordinii publice a statului solicitat
b. <acă actul de sesizare a instanței nu a fost comunicat p$r$tului care a lipsit la dezbateri, nu a
fost comunicat în timp util și într-o manieră care să-i permită acestuia sa-si pregătească apărarea.
c. <aca hotăr$rea străina este ireconciliabila cu o hotăr$re pronunțata intre aceleași parți, in statul
membru solicitat.
d. <aca ea este ireconciliabila cu o hotăr$re pronunțata intr-un alt stat membru sau intr-un stat
terț, intre aceleași parți, a#$nd același obiect si aceeași cauza.
) si < sunt întemeiate pe ideea de autoritate de lucru judecat.
;. I)pe,i)entele ,e %o)petenta"
- Qotăr$rea nu #a fi respectata daca nu au fost respectate reglementările in materie de protecție a
consumatorului, de competenta exclusi#a.
- 2egulamentul pre#ede aceeași interdicție a re#izuirii pe fond a hotăr$rii străine. +u poate face in nicio
situație obiectul unei re#izuiri pe fond.
- Qotăr$rea trebuie sa fie definiti#a, daca este supusa unei cai de atac in tara de origine, cererea de
recunoaștere poate fi suspendata pana c$nd hotăr$rea poate fi definiti#a.
E3e%utarea
+u este niciodată de drept.
Este întotdeauna printr-o procedura speciala.
)ondiția esențiala este ca hotăr$rea sa fie executorie in statul unde a fost pronunțata.
)ompetenta de încu#iințare a executării aparține unei instanțe care este indicata in una din anexele
regulamentului.
Co)petenta ,e !on, de încu#iințare a executării re#ine @ribunalului ca si %o)petenta )ateriala.
Cea teritoriala re#ine tribunalului de la locul de executare sau de la domiciliul părții împotri#a căruia
se cere executarea.
Pro%e,ura
@extul spune ca procedura se determina potri#it legii statului solicitat.
2eclamantul trebuie sa își aleagă un domiciliu in statul solicitat si sa numească un mandatar ad litem
pentru acel proces.
5a cererea de încu#iințare a executării, se depune in mod obligatoriu o copie a hotăr$rii străine precum
si un certificat pre#ăzut de anexa  la regulament. Este un certificat special emis de către instanța care a
pronunțat hotăr$rea si care conține in esența următoarele mențiuni:
- denumirea instanței care a pronunțat hotăr$rea cu sediul ei
- hotăr$rea pentru care se certifica
- părțile in proces
- data citarii paratului si data comunicării actului de sesizare a instanței !cererii de chemare in judecata"
in cazul in care hotăr$rea s-a pronunțat in lipsa paratului.
- la certificat se anexează textul hotăr$rii, apoi mențiunea ca ea este executorie in statul unde a fost
pronunțata
- semnătura si stampila persoanei care emite certificatul si care de obicei este grefierul sef principal al
instanței care a pronunțat sentința in fond.
)u copia sentinței si copia hotăr$rii si certificatul, reclamantul se prezintă la tribunal.

=udecata se desfășoară in doua grade de jurisdicție, in fond si in recurs.
82
6. In !on, 3 judecătorul roman de fond nu poate dec$t sa #erifice copia hotăr$rii străine si certificatul emis
de instanța străina. *n fond, nu se judeca nicio posibila apărare, excepti#e, pe care paratul ar in#oca-o.
1e judeca fără citarea parților.
Qotăr$rea de fond este %vasi auto)ata. <aca judecătorul constata ca hotăr$rea e in regula, ca exista
certificat, incu#iinteaza executarea. %mpotri#a acestei incu#iintari, se poate exercita calea de atac a
recursului.
. Re%ursul este in (nexa > 3 se menționează la ce instanța te po ți adresa !instanța de apel". 2ecursul se

judeca la curtea de apel.
*n recurs este procedura contradictorie %u %itarea parților si in recurs paratul poate sa in#oce oricare din
excepțiile si apărările !impedimente".
Exista un ter)en ,e ,e%*,ere de o luna in care se poate introduce recursul, dar daca partea împotri#a
căreia se solicita executarea are domiciliul pe teritoriul unui alt stat membru, termenul de recurs este de  luni
de la data comunicării hotăr$rii.
%mpotri#a hotăr$rii dată in recurs, se poate exercita o cale extraordinara de atac, de tipul contestației in
anulare sau a re#izuirii.
*n fata instanței de recurs, numai impedimentele menționate pot fi in#ocate. +u este depusa o cautio
judicatum sol#i. +u pot fi impuse alte taxe judiciare dec$t cele pre#ăzute, poate fi impusa doar una fixa, nu se
poate impune o taxa judiciara bazata pe #aloarea litigiului.

Cursuri Drept International Privat Prof Sitaru

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursuri Drept International Privat Prof Sitaru

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

8/10/2019 Cursuri Drept Internaţional Privat - Prof.

o persoană juridică - sediul, reşedinţa obişnuită

Exemplu: Contract de vânzare-cumpărare încheiat între o firmă română-vânzător şi o firmă germană-

Co)paraţie" nor)a %on!li%tual*  nor)a )aterial*

Ivoarele nor)elor %on!li%tuale

#tru%tura nor)elor %on!li%tuale

#%opul nor)ei %on!li%tuale

pli%area le/ii !oru)ului  ar/u)ente

desemnată de normele conflictuale pe care ei le #or considera potri#ite în speţă.

(mbele aparţin sistemului de drept rom$n.

Drept Internaţional privat 12.11.2011

IN#TITU6I CLI'ICRII 7I  C&N'LICTULUI DE CLI'ICRE

)alificarea poate fi definită, a#$nd în #edere două raţionamente:

De!iniție 8 pri)ul raţiona)ent9" )alificarea este acea operaţiune logico-juridică de determinare a

#peţa li,er  Testa)entul olan,eului

I)portanţa %on!li%tului ,e %ali!i%*ri

Dup* %e le/e se soluţionea* %ali!i%area4

EXCEP6IILE DE L RE(UL (ENERL

)onflictul în spaţiu al normelor conflictuale poate fi:

#ensul tri)iterii poate fi in două moduri:

#peţa li,er '&R(&

#ituația retri)iterii ,in ,reptul ro)>n

E3%epţiile ,e la re/ul* 8,e la retri)iterea si)pl*9

PLICRE LE(II #TRINE C LEX CU#E

DREPT INTERN6I&NL PRI=T 1?.10.2011

PLICRE LE(II #TRINE

Invo%area le/ii str*ine -n !ața autorit*ții !orului

#ar%ina pro$ei le/ii str*ine

C*ile ,e ata% -n %aul /reșitei interpret*ri sau apli%*ri a le/ii str*ine

MIAL&CELE DE PR&B  LE(II #TRINE

?ijloacele de probă a legii străine se împart în două categorii:

Prin%ipalele )iloa%e ,e pro$*

Conse%ințele i)posi$ilit*ții ,e pro$are a le/ii str*ine

r/u)ente 8apli%area le/ii ro)>ne -n %aul i)posi$ilit*ții ,e pro$are a le/ii str*ine9"

Caurile -nl*tur*rii ,e la apli%are a le/ii str*ine

19 &RDINE PUBLIC DE DREPT INTERN6I&NL PRI=T

Ele)ente esențiale ale or,inii pu$li%e

#e,iul )ateriei  or,inea pu$li%*

&r,ine pu$li%* %u a%țiune ,u$l*

(ceeași idee este regăsită în :

Cara%terele or,inii pu$li%e ,e ,rept internațional privat

E!e%tele apli%*rii or,inii pu$li%e

#!erele noțiunii ,e or,ine pu$li%* -n ,reptul internaţional privat

Co)parație or,inea pu$li%* ,e ,rept internațional privat  nor)ele ,e apli%ație i)e,iat*

DREPT INTERN6I&NL PRI=T 2.10.2011

29 'RUDRE LE(II PLICBILE ;N DREPTUL INTERN6I&NL PRI=T

Mo,alit*ţile ,e !rau,are a le/ii

Con,iţiile !rau,ei la le/e

#an%ţiunea !rau,ei la le/e

Dova,a !rau,ei la le/e

Co)paraţie !rau,a la le/e  or,inea pu$li%* ,e ,rept internaţional privat

Co)paraţie !rau,a la le/e  si)ulaţia

@9 ;NLTURRE EXCEP6I&NL  LE(II PLICBILE

C&N'LICTUL DE LE(I ;N TIMP ȘI #PȚIU

Co)parație %on!li%t ,e le/i -n ti)p și spațiu  %on!li%t ,e le/i -n spațiu

Do)enii -n %are poate ap*rea

Te)eiul uri,i% al re%unoașterii ,repturilor ,o$>n,ite -n str*in*tate

Conse%ințe %are ,e%ur/ ,in pri)a %on,iție:

C&N'LICTUL M&BIL DE LE(I

Co)parație %on!li%t )o$il ,e le/i%on!li%t ,e le/i -n ti)p și spațiu

schimbarea legii aplicabile

#oluționarea %on!li%tului )o$il ,e le/i

Deter)inarea lo%uinţei prin%ipale

Invo%area le/ii strine -n !ața autoritții !orului

Cile ,e ata% -n %aul /reșitei interpretri sau apli%ri a le/ii strine

Conse%ințele i)posi$ilitții ,e pro$are a le/ii strine

r/u)ente 8apli%area le/ii ro)>ne -n %aul i)posi$ilitții ,e pro$are a le/ii strine9"

Caurile -nlturrii ,e la apli%are a le/ii str*ine

Te)eiul uri,i% al re%unoașterii ,repturilor ,o$>n,ite -n strintate

Re/i)ul uri,i% al in%apa%itții ,e !olosinț:

. #ituația spe%ial* a -nlturrii ,e la apli%are a le/ii personale și -nlo%uirea ei %u le/ea lo%ului

Le/ea apli%a$il* -n %aul s%i)$rii naţionalitţii persoanei uri,i%e

Do)eniul le/ii apli%a$ile %on,iţiilor ,e !or)* ale%storiei

9 Le/ea apli%a$il* e!e%telor /enerale ale %storiei

Do)eniul le/ii apli%a$ile !iliației %opilului ,in %storie

Do)eniul le/ii apli%a$ile !iliației %opilului ,in a!ara %storiei