Universitatea …….

Facultatea de Drept şi Administraţie Publică

Specializarea: Drept, IFR, An III, Sem. 1.
Disciplină: Drept Civil

Referat

Revocarea contractului de donatie

Student: ………….....

An: III, sem. I, IFR.

Grupa: 303

Data predare referat:

Page 1 of 6
 1. Introducere

Donaţia este reglementată în Noul Cod Civil – Legea 287/2009 la Capitolul II, Art.
1011-1033 şi se încheie printr-un înscris autentic încheiat la notar, aceasta condiţie fiind
esenţială pentru validitatea donaţiei.

Revocarea donaţiei este reglementată în Codul Civil la Cap. II, Secţiunea a 3-a,
motivele revocării prevăzute de legislaţie fiind, conform Art. 1020: cel de ingratitudine sau cel
de neexecutare fără justificare a sarcinilor care decurg din contractul de donaţie.

Ca o noutate, noul Cod Civil nu mai prevede si cel de-al treilea motiv pentru revocarea
donaţiei prevăzut de vechea reglmentare, şi anume cel pentru survenienţă de copil.

De asemenea, conform Art. 1021, spre deosebire de vechiul Cod civil, revocarea
donaţiei nu operează de drept.

Potrivit Art. 1022, “promisiunea de donaţie se revocă de drept dacă anterior executării
sale se iveşte unul dintre cazurile de revocare pentru ingratitudine prevăzute la art. 1023 1” sau
când “anterior executării sale, situaţia materială a promitentului s-a deteriorat într-o asemenea
măsură încât executarea promisiunii a devenit excesiv de oneroasă pentru acesta ori
promitentul a devenit insolvabil”2.

2. Revocarea donaţiei pentru ingratitudine

Ingratitudinea este un motiv pentru a revoca donaţia făcută anterior deoarece prin asta
se încalcă obligaţia de recunoştinţă.

Sunt revocabile următoarele donaţii: ostensibile, cele indirecte şi darurile naturale.

2.1. Cauzele revocării donaţiei pentru ingratitudine

Revocarea donaţiei pentru ingratitudine este reglementată de Codul Civil la art. 1023,
cazurile pentru care se poate face revocarea fiind cele trei de mai jos:

a) În cazul în care donatarul a atentat la viaţa donatorului sau a familiei/apropiaţilor

acestuia sau în cazul în care donatarul avea cunoştinţă despre intenţia unor terţi de a
atenta la viaţa donatorului sau a familiei/apropiaţilor acestuia dar nu i-a spus
acestuia acest lucru;

1
Codul Civil - Legea 287/2009, Art. 1022.
2
Ibidem.
Page 2 of 6
 b) În cazul în care se demonstrează că donatarul a aplicat fapte penale, cruzime sau
injurii grave donatorului;
c) În cazul în care “donatarul refuză în mod nejustificat să asigure alimente
donatorului ajuns în nevoie, în limita valorii actuale a bunului donat, ţinându-se însă
seama de starea în care se afla bunul la momentul donaţiei”3.

Faţă de vechiul Cod Civil, noul Cod Civil face referire şi la apropiaţii donatorului,
lăgindu-se sfera persoanelor asupra cărora ar putea atenta donatarul şi implicit a motivelor de
revocare a donaţiei.

2.2. Caracterul juridic al revocării donaţiei pentru ingratitudine

Este important de menţionat că dreptul de a solicita revocarea donaţiei pentru

ingratitudine se prescrie în termne de 1 an de la data la care donatarul a comis fapta de
ingratitudine, drept prevăyut de art. 1024 din noul Cod Civil.

Solicitarea revocării se poate face numai împotriva donatarului, acţiunea putând fi

continuată şi în cazul în care donatarul decedează dupa introducerea acţiunii în instant
împotriva moştenitorilor acestuia.

Cererea de revocare se poate face în termen maxim de 1 an de la data săvârşirii faptei de

ingratitudine sau de la data la care donatorul a luat cunoştinţă despre asta. Depăşirea acestui
termen se consideră a fi o iertare tacită a donatorului faţă de donatar.

Daca donatorul decedează, acţiunea de revocare poate fi intentată şi de moştenitorii

donatorului în cazul în care nu a trecut mai mult de 1 an de la decesul donatorului fără a-l fi
iertat pe donatar şi de asemenea în cazul decesului donatorului în termen de maxim 1 an de la
deces daca acesta nu a avut cunoştinţă în timpul veiţii de cauza de revocare.

În cazul în care acţiunea este începută de donator dar acesta decedează, acţiunea poate fi
continuată de către moştenitorii acestuia.

Daca acţiunea de revocare a donaţiei este soluţionată favorabil donatorului, donatarul

este obligat să restituie bunul în natura, iar în cazul în care acest lucru nu este posibil, este
obligat sa restituie contravaloarea bunului la data soluţionării cazului.

3
Codul Civil - Legea 287/2009, Art. 1023.
Page 3 of 6
 Acţiune de revocare a donaţiei nu se poae intenta impotriva moştenitorilor donatarului,
aceştia neputând pracic sa fie acuzaţi de ingratitudine faţă de donator, neavând calitatea de
donatar la data tranzacţiei.

2.3. Efectele revocării donaţiei pentru ingratitudine

Dispoziţiile Art 1025 din noul Cod Civil reglementează restituirea bunului donat în
natura. În cazul în care acest lucru nu este posibil, bunul respectiv fiind înstrăinat cu titlu ineros
sau pierdut până la acea data, donatarul este obligat să restituie donatorului valoarea în bani a
bunului respective la data soluţionării cazului.

Hotărarea judecătoreasca pentru revocarea donaţiei pentru ingratitudine este transmisă

registrului national notarial de evidenţă a liberalităţilor.

De asemenea, trebuie restituite şi fructele bunului donat, dacă există. Există însă o
excepţie, pentru terţii care, de bună-credinţă, au intrat în posesia bunului cu tilu oneros sau au
dobândit drepturi reale de garanţie , caz în care drepturile acestora nu vor fi afectate de
revocare cu condiţia ca posesia să se fi făcut de bun-credinţă şi deptul de dobândire să fi fost
înregistrat înaintea înregistrării cererii de revocare de către donator. Prin urmare, în cayul
dobândirii cu rea-credinţă sau dobândirii bunului cu titlu gratuit, revcarea donaţiei va atrage şi
desfiinţarea drepturilor acestora la bunul dobândit.

3. Revocarea donaţiei pentru ingratitudine

2.5 Conservarea gajului

Se poate spune ca gajul este valabil atata timp cat creditorul detine bunukl sau titlurile
gajate sau atata timp cat acestea sunt adosate.

Potrivit Art. 2485din Codul Civil, Gajul nu poate fi stins in urmatoarele situatii:

“a) creditorul nu mai deţine bunul, fără voia sa, prin fapta altei persoane;

b) creditorul a remis temporar bunul debitorului sau unui terţ pentru a-l evalua, repara,
transforma sau ameliora;

c) creditorul a remis bunul unui alt creditor al debitorului său în cadrul unei proceduri
de urmărire silită.”

Page 4 of 6
 Creditorul nu mai detine bunul, fara voia sa, prin fatle

2.6. Efectele gajului

Prin contractual semnat de ambele parti, gajulproduce efecte juridice – drepturi si
obligatii pentru creditorul gajist, si anume:

Dreptul de urmarire – reglementat de art. 2486 din Noul Cod Civil – “Sub rezerva
regulilor privitoare la dobândirea proprietăţii bunurilor mobile prin posesia de bună-credinţă,
creditorul gajist poate să ceară restituirea bunului de la cel care îl deţine, cu excepţia cazului în
care bunul a fost preluat de un creditor ipotecar cu rang superior sau preluarea a intervenit în
cadrul procedurii de executare silită.”4

Dreptul de preferinta – se refera la dreptul creditorului de a pretinde sa fie platit cu

prioritate in fata altor creditori din pretul bunului

Dreptul de retentie - stipulat de Art. 2492 din Noul Cod Civil – “Debitorul nu poate
cere restituirea bunului decât după ce a executat obligaţia, cu excepţia cazului în care creditorul
foloseşte ori conservă bunul în mod abuziv.” -

2.7 Stingerea gajului

“Gajul este un drept accesoriu, în consecinţă se stinge o dată cu creanţa, în raportul în

care este accesoriu, dar se poate stinge şi prin moduri independente, cum sar fi renunţarea
creditorului la garanţie sau pieirea fortuită a bunului gajat”5.

1. Concluzii

In concluzie, gajul este considerat o garantie reala mobila, reglementat prin Codul Civil
si se refera la garantarea unei datorii prin remiterea unui bun/ titlu creditorului. Acest tip de
contract este reglementat in amanaunt in Art. 2480-2494 din Codul Civil cu indicarea
prncipalelor conditii care trebuie indepllinite pentru constituirea, derularea si stingerea acestui
contract in conditiile legii.

4
Noul Cod Civil – Legea 287/2009, Art. 2486.
5
Mariana Rudareanu, Note de curs – Spiru Haret, Facultatea de Drept, Anul 2, Semestrul 2 – Lectia 14 Garantiile
reale (II).
Page 5 of 6
 Bibliografie:

1. Mariana Rudareanu, Note de curs – Spiru Haret, Facultatea de Drept, Anul 2, Semestrul 2
2015-2016 – Lectia 14 - Garantiile reale (II).
2. Mariana Rudareanu, Sinteze de curs Drept Civil, p. 54 – resursa preluata de pe site-ul
roadiro.com.
3. Tatiana Tabuncic, Gajul ca mijloc de garantre a executarii obligatiilor, Editura Concordia Arad,
2006

Legislatie:
4. Legea 287/2009 privind Noul Cod Civil, republicat în Monitorul Oficial nr. 505/2011,
aplicabil din 1 octombrie 2011

Page 6 of 6