1. Prezentaţi cel puţin 7 caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual.

1.-numirea auditorului statutar se face de catre adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor;
2.-orice auditor statutar e mandatat, de regula pentru o durata de 5-7 ani;
3.-auditorul statutar emite in toate cazurile un raport de audit care are un conţinut strict normat;
4.-auditorului statutar îi este specifică o anumita conduită deontologică precis stabilită prin codul etic;
5.-misiunea de audit statutar are un caracter permanent;
6.-auditul statutar se efectuează numai prin sondaj;
7.-auditorul statutar nu poate avea imixtiuni în gestiunea societăţii-client.

Auditul statutar este activitatea realizata de cenzori potrivit dispozitiilor legale, pe baza mandatului acceptat si
confirmat de AGA, are la baza Legea Societatilor Comerciale nr. 31/1990 si are ca scop:
- sa supravegheze gestiunea societatilor comerciale;
- sa realizeze verificari si interventii cand situatia o impune;
- sa verifice casa;
- sa contribuie la desfasurarea inventarierii;
- sa verifice bilantul contabil.

2. Explicaţi semnificaţia datării raportului de audit.

Raportul auditorului trebuie să poarte data de la sfărşitul lucrărilor de audit. Cititorul este astfel informat că
auditorul a apreciat efectele evenimentelor şi tranzacţiilor intervenite, de care el a avut cunoştinţă până la această
dată. Întrucât responsabilitatea auditorului constă în emiterea unui raport asupra situaţiilor financiare pregătite şi
prezentate de conducerea societăţii, raportul său nu trebuie să poarte o dată anterioară celei la care situaţiile
financiare au fost închise şi aprobate.

3. Elementele de bază ale raportului de audit într-o misiune de audit de baza

Raportul unei misiuni de audit de bază trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente de bază:
- titlul,
- destinatarul,
- paragraful introductiv,
- paragraful cuprinzând natura şi întinderea lucrărilor de audit,
- paragraful opiniei,
- semnătura,
- adresa
- data raportului.

4. Structura dosarului exerciţiului.

Dosarul exerciţiului cuprinde 10 secţiuni (părţi) simbolizate de la A la J, astfel:

- EA (dosarul exerciţiului, secţiunea A) intitulată „Acceptarea misiunii”;
- EB (dosarul exerciţiului, secţiunea B) intitulată „Sinteza misiunii şi rapoarte”;
- EC (dosarul exerciţiului, secţiunea C) intitulată „Orientare şi planificare”;
- ED (dosarul exerciţiului, secţiunea D) intitulată „Evaluarea riscului legat de control”;
- EE (dosarul exerciţiului, secţiunea E) intitulată „Controalele substantive”;
- EF (dosarul exerciţiului, secţiunea F) intitulată „Utilizarea lucrărilor altor profesionişti”;
- EG (dosarul exerciţiului, secţiunea G) intitulată „Verificări şi informaţii specifice”;
- EH (dosarul exerciţiului, secţiunea H) intitulată „Lucrările de sfârşit de misiune”;
- EI (dosarul exerciţiului, secţiunea I) intitulată „Intervenţii cerute prin reglementări diverse”
- EJ (dosarul exerciţiului, secţiunea J) intitulată „Controlul conturilor consolidate”.

5. Rolul şi importanţa dosarului exerciţiului.

Dosarul exerciţiului cuprinde toate elementele unei misiuni a căror utilitate nu depăşeşte exerciţiul controlat; el
permite asamblarea tuturor lucrărilor, de la organizarea misiunii la formularea raportului.
Dosarul exerciţiului este indispensabil pentru:
- mai buna organizare a misiunii şi controlul ei;
- documentarea lucrărilor efectuate, deciziilor luate şi asigurarea că programul s-a derulat fără omisiuni;
- înlesnirea muncii în echipă şi supervizarea lucrărilor delegate colaboratorilor;
- justificarea opiniei emise şi redactarea raportului.

1
 6. Imposibilitatea exprimării unei opinii: motive, mod de prezentare.
O astfel de opinie poate fi rezultatul limitării întinderii lucrărilor şi se poate prezenta astfel:
„Noi nu am fost în măsură să asistăm la inventarul fizic, nici să procedăm la confirmarea directă a conturilor de
clienţi, din cauza limitării întinderii lucrărilor noastre, impusă de către direcţiune.
Având în vedere importanţa faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimăm opinia asupra conturilor anuale.”

7. Opinia defavorabilă: motive, mod de prezentare.

„Cum este explicat în nota X, nu s-au constatat amortismente în situaţiile financiare. Această practică nu este,
în opinia noastră, în acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat în active corporale. Cheltuielile
aferente, pe baza unui amortisment liniar şi a unei cote de......pentru clădiri şi ......pentru utilaje, trebuiau să se ridice
la suma de ......pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie......În consecinţă, amortismentele cumulate trebuiau să se
ridice la ......, iar pierderea exerciţiului şi pierderile cumulate la........
După părerea noastră, din cauza incidenţei faptelor menţionate în paragraful precedent, situaţiile financiare nu dau
o imagine fidelă a situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie ...., a contului de profit şi pierdere, pentru exerciţiul
încheiat la această dată, şi nu sunt conforme cu prevederile legale şi statutare.”

8. Structura dosarului permanent.

Dosarul permanent se subdivide în 7 secţiuni pentru a facilita lectura şi controlul din partea organismului
profesional, după cum urmează:
- PA (dosarul permanent, secţiunea A) intitulată „Generalităţi”;
- PB (dosarul permanent, secţiunea B) intitulată „Documente privind controlul intern”;
- PC (dosarul permanent, secţiunea C) intitulată „Situaţii financiare şi rapoarte privind exerciţiile precedente”;
- PD (dosarul permanent, secţiunea D) intitulată „Analize permanente”;
- PE (dosarul permanent, secţiunea E) intitulată „Fiscal şi social”
- PF (dosarul permanent, secţiunea F) intitulată „Juridice”;
- PG (dosarul permanent, secţiunea G) intitulată „Intervenienţi externi”.

9. Rolul şi importanţa dosarului permanent.

Unele informaţii şi documente primite sau analizate în cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toată
durata mandatului. Clasarea lor într-un dosar separat – dosarul permanent – permite utilizarea lor ulterioară, după
aducerea lui la zi. Dosarul permanent permite evitarea repetării în fiecare an a unor lucrări şi transmiterea de la un
exerciţiu la altul a elementelor de cunoaştere a întreprinderii.

10. Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.

Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 220 stabileşte procedurile şi principiile fundamentale precum şi
modalităţile lor de aplicare cu privire la controlul de calitate şi în mod deosebit, la politicile şi procedurile folosite de un
cabinet în lucrările de audit şi la procedurile referitoare la lucrările încredinţate unor colaboratori ai auditorului.
Natura, calendarul şi întinderea politicilor şi procedurilor de control de calitate ale unui cabinet sau societate
depind de numeroşi factori ca: felul şi importanţa activităţii sale, dispersia geografica, nivelul de organizare, costuri
etc.
Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de către un cabinet sau o societate sunt urmatoarele:
- exigenţele profesionale: personalul cabinetului sau al societăţii trebuie să se conformeze principiilor de
independenţă, integritate, obiectivitate, confidenţialitate şi profesionalism, înscrise în Codul etic;
- aptitudini şi competenţe: nivelul de instruire şi formare al personalului cabinetului sau societăţii permite acestuia
să se achite în mod corect şi complet de sarcinile pe care le primeşte în cadrul unei misiuni de audit;
- repartizarea lucrărilor: lucrările de audit vor fi încredinţate personalului care dispune de pregătirea şi experienţa
necesară;
- delegarea , conducerea, supervizarea şi revederea lucrărilor realizate la toate eşantioanele permit obţinerea
unei asigurări rezonabile că lucrările efectuate răspund normelor de calitate stabilite.

11. Explicaţi scopul şi obiectivele controlului de calitate al serviciilor de audit.

Scopul controlului calitatii este de a stabili standarde si de a furniza instructiuni privind:
-politicile si procedurile unei firme de audit referitoare la activitatea de audit in general

2
-proceduri referitoare la munca delegata asistentilor pentru un audit individual
Obiectivele politicilor de control al calitatii vor incorpora urmatoarele:
-cerintele profesioanle
-aptitudini si competente
-repartizare – activitatea de audit este repartizata personalului cu grad de instruire tehnica si experienta profesionala
ceruta in circumstantele date
-delegare – indrumare, supraveghere si revizuire la toate nivelurile astfel incat sa se asigure rezonabilitatea
activitatii desfasurate
-consultare – consultanta ori de cate ori e necesar, in cadrul sau in afara firemei cu persoane competente
-acceptarea si pastrarea clientilor – evaluarea potentialilor clienti si verificarea celor existenti
-monitorizare – se monitorizeaza gradul de adecvare continuu si eficacitatea operationala a politicilor si procedurilor
de control al calitatii

12. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?

Misiunile de audit speciale se pot referi la:

- situaţii financiare, stabilite după un referenţial contabil diferit de standardele internaţionale de raportare financiară
şi de normele naţionale;
- conturi sau elemente de bilanţ sau rubrici din situaţiile financiare;
- respectarea clauzelor contractuale;
- situaţii financiare condensate (rezumate).
- revizuirile
- misiunile de compilare
- angajamentele privind procedurile agreate

13. Prin ce se deosebeşte o misiune de audit bazată pe proceduri convenite de o misiune de audit
statutar?

Intr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprimă nici o asigurare. El întocmeşte în mod simplu un
raport asupra faptelor constatate iar utilizatorii raportului sunt cei care trag propriile concluzii din lucrările
auditorului.
Intr-o astfel de misiune, auditorul aplică proceduri de audit definite de comun acord cu clientul şi cu toţi
beneficiarii rezultatelor acestor lucrări.
Acest raport se adresează exclusiv părţilor care au convenit procedurile de pus în lucru.

14. Care sunt condiţiile pentru a deveni auditor de calitate în cadrul C.E.C.C.A.R.?

Conditiile pentru a deveni auditor de calitate in cadrul CECCAR sunt:

- sa fie in primul rand persoane fizice membre ale Corpului

- sa-si depuna candidatura pentru obtinerea calitatii de auditor
- sa nu fi facut obiectul vreunei sanctiuni disciplinare
- sa urmeze un stagiu de formare organizat de Corp

15. Raportarea unei misiuni de compilare.

Intr-o misiune de compilare nu se exprimă nici o asigurare în raport, cu toate că utilizatorii informaţiilor
beneficiază de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizează cunoştinţele sale contabile, şi nu pe cele de
auditor, în scopul strângerii, clasării şi sintetizării situaţiilor financiare. Procedurile aplicate în astfel de misiuni nu au
drept scop să permită furnizarea unei asigurări asupra situaţiilor financiare respective; utilizatorii acestor informaţii
sunt încrezători totuşi că beneficiază de intervenţia unui profesionist care aduce cunoştinţele şi competenţele sale
la elaborarea acestor situaţii financiare.

16. Care sunt principiile fundamentale ale eticii în audit înscrise în Codul etic?
- INTEGRITATE – drept, sincer, cinstit;
- OBIECTIVITATE – corect, fără idei preconcepute;
- COMPETENŢĂ PROFESIONALĂ – lucrări efectuate cu grijă şi sârguinţă, păstrarea la zi a nivelului de
cunoştinţe profesionale;

3
 - CONFIDENŢIALITATE – păstrarea secretului profesional;
- PROFESIONALISM – comportament corespunzător exigenţelor profesiei contabile;
- RESPECTAREA NORMELOR TEHNICE ŞI PROFESIONALE – executarea lucrărilor conform normelor
tehnice şi profesionale aplicabile, urmând concomitent satisfacerea cerinţelor clientului sau angajatorului şi
dacă sunt compatibile cu exigenţele integrităţii, obiectivităţii şi independenţei.

17. Explicaţi principiul competenţei în audit.

Profesionistul contabil trebuie să furnizeze servicii profesionale cu competenţă şi prudenţă, fiind obligat să-şi
menţină un nivel ridicat de cunoştinţe şi competenţă profesională, care să justifice aşteptările unui client.

18. Conceptul de independenţă în audit.

Componentele independenţei sunt:

-Independenţa de spirit (a raţionamentului profesional) caracterizată prin starea de spirit care înlesneşte obţinerea
unei opinii neafectate de influenţe care pot compromite raţionamentul profesional, permiţând profesionistului
contabil să acţioneze cu integritate, obiectivitate şi prudenţă profesională;
-Independenţa în aparenţă (comportamentală) caracterizată prin evitarea faptelor şi circumstanţelor care pot
fi atât de semnificative încât o terţă persoană, logică şi informată (deţinând toate informaţiile relevante şi aplicând
toate măsurile de prevedere necesare), ar putea ajunge la concluzia că integritatea, obiectivitatea şi prudenţa
profesională ale cabinetului/societăţii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise.

Prin independenţă nu trebuie să se înţeleagă că o persoană care exercită un raţionament profesional trebuie să
fie izolată de relaţiile sale economice, financiare sau de altă natură, ci doar că importanta acestor relaţii trebuie
evaluată şi din punctul unei terţe persoane, rezonabilă şi informată, care, având toate informaţiile relevante, ar
putea trage concluzia în mod firesc că sunt inacceptabile.

19. Explicaţi termenii de previziuni şi proiecţii în audit.

Previziunile-sunt informaţii financiare previzionale elaborate pe bază de ipoteze referitoare la evenimente

viitoare (ipotezele sau estimările cele mai plauzibile).
Proiecţiile – sunt informaţii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare şi la acţiuni
ale conducerii care pot sau nu să se producă, precum şi pe combinarea estimărilor celor mai plauzibile cu ipotezele
teoretice.

20. Raportul asupra unor rubrici din situaţiile financiare.

Auditorului i se poate cere să exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situaţiile financiare ca,
de exemplu, creanţe, stocuri, calculul participării la beneficii sau efectuarea unui provizion. Această cerere poate face
obiectul unei misiuni distincte sau să fie realizată în cadrul misiunii de audit de bază. O astfel de misiune nu conduce
la un raport de audit asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor şi, în consecinţă, opinia auditorului se va referi
numai la rubrica (rubricile) auditată (auditate).
Pentru a defini întinderea misiunii, auditorul trebuie să ţină seama de rubricile din situaţiile financiare care sunt
interdependente, susceptibile de a avea o influenţă semnificativă asupra informaţiilor în legătură cu care i s-a cerut
opinia; aceasta pentru că numeroase rubrici din situaţiile financiare sunt legate între ele, de exemplu: creanţele
(clienţii) de vânzări, stocurile de furnizori etc.
Auditorul trebuie să fixeze prag de semnificaţie pentru rubricile din situaţiile financiare asupra cărora îşi va
exprima opinia; de regulă aceste rubrici sunt mult mai reduse faţă de cele care s-ar fi stabilit în cazul auditării
situaţiilor financiare în ansamblu.
Raportul auditorului trebuie să menţioneze referenţialul contabil pe baza căruia a fost auditată rubrica
respectivă din situaţiile financiare.
Atunci când auditorul a formulat o opinie defavorabilă sau o imposibilitate de exprimare a opiniei asupra
situaţiilor financiare în ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie în raportul asupra unei rubrici numai dacă
această rubrică nu constituie o parte semnificativă a acestor situaţii financiare.

21. Care este procedura de urmat când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru
a rezolva un conflict de ordin personal?

Când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional,
dacă politicile stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul poate recurge la procedura
următoare:
4
 •examinarea conflictului cu superiorul direct; dacă intervenţia superiorului direct nu este suficientă şi
profesionistul decide să se adreseze eşalonului superior următor, superiorul direct trebuie notificat în acest sens. Dacă
superiorul direct este presupus implicat în conflict, profesionistul trebuie să se supună eşalonului ierarhic cel mai ridicat;
•solicitarea avizului confidenţial al unui consilier independent sau al organismului profesional;
•dacă toate recursurile interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil, poate pentru chestiuni grave, să
demisioneze şi să trimită o scrisoare, în acest sens, conducerii entităţii care l-a angajat.
Orice profesionist contabil care ocupă un post de conducere trebuie să se asigure că, în cadrul entităţii
respective, sunt stabilite reguli în materie de rezolvare a conflictelor profesionale.

22. Enumeraţi cel puţin 5 cauze care ar putea conduce la situaţia în care stocul faptic al unei unităţi
depăşeşte stocul maxim posibil al acesteia.

Cauzele care genereaza o astfel de situatie pot fi:

- introducerea de marfuri in gestiune fara documente legale;

- crearea de plusuri in gestiune prin mijloace frauduloase;
- livrarea altor bunuri decat cele inscrise in documente;
- diluarea unor produse, vanzarea lor in amestec sau denaturarea proportiilor de amestec;
- schimburile sau imprumuturile de marfuri intre gestiunile de acelasi fel
- folosirea frauduloasa a aparatelor de masura si control.

23. Explicaţi principiul confidenţialităţii în audit.

Acest principiu presupune ca profesionistul contabil să respecte confidenţialitatea informaţiilor obţinute în timpul
misiunilor sale şi nu trebuie să le utilizeze ( în beneficiul său sau al unui terţ) sau să le divulge fără autorizare scrisă,
în afară de cazurile când obligaţia divulgării este prevăzută prin lege sau norme. Obligaţia se menţine şi după
terminarea relaţiilor între profesionist şi clientul sau angajatorul său. Profesioniştii contabili trebuie să se asigure că
acest principiu este respectat şi de către subalterni sau colaboratori.
Obligaţiile de confidenţialitate depind şi de legislaţia fiecărei ţări.
Profesionistul contabil nu mai este ţinut de secretul profesional:
- când divulgarea este autorizată de client sau de angajator; aici trebuie avute interesele terţilor, care ar putea fi
lezate;
- când divulgarea este cerută de lege sau când există obligaţia profesională de divulgare (furnizarea de probe în
cadrul unor proceduri judiciare, informarea autorităţilor competente despre încălcarea legii, apărarea intereselor
profesionale în cazul unei proceduri judiciare, auditul de calitate).
Înaintea divulgării unor informaţii, profesionistul contabil trebuie să decidă:
- care este tipul de informaţii care pot fi divulgate (dacă pot fi justificate);
- dacă persoanele care urmează să primească informaţiile sunt destinatarii corecţi ai acestora;
- dacă divulgarea informaţiilor atrage responsabilitatea sa.

24. Explicaţi principiul integrităţii şi obiectivităţii în audit.

Integritatea presupune ca profesionistul contabil să fie drept şi onest în toate relaţiile profesionale şi de afaceri.
Obiectivitate presupune ca profesionistul contabil să fie imparţial, fără prejudecăţi, să nu se afle în situaţii de
incompatibilitate, de conflict de interese sau în alte situaţii de natură a determina un terţ să pună la îndoială
obiectivitatea lui. Profesioniştii contabili trebuie să garanteze integritatea lucrărilor lor şi să rămână obiectivi în
judecata şi raţionamentul lor, oricare ar fi natura activităţilor lor. Pentru aceasta, profesioniştii contabili trebuie să
evite situaţiile care îi expun la riscuri susceptibile de a le pune în discuţie obiectivitatea sau cele care implică
prejudecăţi. În plus, ei trebuie să se asigure că personalul care efectuează lucrări în numele lor respectă principiile
de obiectivitate. De asemenea, profesioniştii contabili nu trebuie să accepte cadouri sau alte avantaje care le pot
influenţa semnificativ şi negativ raţionamentul, judecata lor profesională sau a colaboratorilor lor.

25. Cum explicaţi necesitatea unui Cod etic în audit?

- necesitatea garantării unei calităţi optime a serviciilor;

- menţinerea (conservarea) încrederii publicului în profesie;
- asigurarea protecţiei, atât a profesionistului contabil cât şi a terţilor beneficiari sau utilizatorilor ai serviciilor
acestuia;
- confirmarea autorităţii lucrărilor efectuate de profesioniştii contabili;
- necesitatea asigurării apărării onoarei şi independenţei profesionistului contabil şi a organismului din care face
parte.

5
 26. Normele de raportare în cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Raportul de examen limitat trebuie să conţină o concluzie scrisă, clar exprimată, sub forma unei asigurări
negative.
Raportul trebuie să indice dacă situaţiile financiare nu dau o imagine fidelă, conform unui referenţial contabil
identificat. El trebuie să precizeze de asemenea că nici o opinie de audit nu este exprimată.

27. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire).

1. cunoaşterea activităţiilor întreprinderii şi ale sectorului din care face parte;

2. analiza principiilor şi practicilor contabile urmate de întreprinderi;
3. analiza procedurilor practicate de întreprindere pentru contabilizarea, clasificarea şi întocmirea
documentelor de sinteză;
4. primirea în lucru a procedurilor analitice destinate identificării variaţiilor, tendinţelor şi
elementelor neobişnuite.
În cazul în care se consideră că informaţiile supuse examenului limitat pot conţine anomalii
semnificative, auditorul trebuie să pună în lucru proceduri complementare sau mai extinse.

28. Interesul propriu – ameninţare la adresa independenţei.

Interes financiar direct sau indirect, dependenta de onorarii, dorinta de a incasa onorarii restante, teama de a
pierde clientul, etc.
Exemple de circumstante care pot genera amenintari de interes propriu pentru un contabil profesionist
independent includ, dar nu sunt limitate la:
• un interes financiar in firma client sau detinerea unui interes impreuna cu un client;
• dependenta neadecvata fata de onorariile totale primite de la un client al certificarii;
• intretinerea unei relatii de afaceri stransa cu un client;
• preocuparea cu privire la posibilitatea pierderii unui client;
• potentiala angajare la un client;
• onorarii neprevazute legate de angajamente de certificare
• un imprumut catre sau de la un client al certificarii sau de la oricare din directorii sau functionarii acestuia.

29. Obiectivul şi principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Obiectivul unei misiuni de examen limitat este să permită auditorului să concluzioneze că nici un fapt
semnificativ nu a fost descoperit care să-l facă să creadă că situaţiile financiare nu au fost stabilite în toate
aspectele lor semnificative conform unui referenţial contabil identificat( asigurare negativă).
Auditorul trebuie să respecte regulile de etică: independenţa, integritatea, obiectivitatea, competenţa
profesională, confidenţialitate, profesionalismul şi respectful faţă de normele tehnice şi profesionale.
Principii generale ale misiunii de examen limitat (revizuire):
1. Auditorul trebuie sa satisfaca “Codul privind conduita etica si profesionala in domeniul auditului financiar”
2. Auditorul trebuie sa efectueze o revizuire in conformitate cu acest standard
3. Auditorul trebuie sa planifice si sa efectueze revizuirea cu o atitudine de scepticism profesional, recunoscand
ca pot exista circumstante care sa aiba drept rezultat situatii financiare in mod semnificativ eronate
4. In scopul exprimarii unei certificari negative in raportul de revizuire, auditorul trebuie sa obtina probe
adecvate suficiente, in primul rand, prin investigatii si proceduri analitice pentru a putea sa traga concluzii.
30. Misiunea de examinare a informaţiilor financiare previzionale: caracteristici.

Elementele probante ale unei astfel de misiuni trebuie să permită auditorului să aprecieze dacă:
- ipotezele cele mai plauzibile reţinute ca bază a informaţiilor financiare previzionale sunt rezonabile.
- informaţiile financiare previzionale sunt suficiente;
- informaţiile financiare previzionale sunt corect prezentate;
- informaţiile financiare previzionale sunt pregătite într-o manieră coerentă cu situaţiile financiare istorice.

31. Care sunt elementele de bază ale unui raport asupra situaţiilor financiare condensate?

1. - titlul;
2. - destinatarul;
3. - identificarea situaţiilor financiare auditate din care s-au născut situaţiile financiare condensate;
4. - o opinie care să indice dacă informaţiile cuprinse în situaţiile financiare condensate sunt în
concordanţă cu situaţiile financiare auditate, din care acestea s-au născut;

6
 5. - o menţiune, sau o trimitere la o notă anexă la situaţiile financiare condensate, în care se menţionează ca
situaţiile financiare condensate trebuiesc citite împreună cu situaţiile financiare în ansamblul lor şi cu raportul de
audit asupra acestora;
6. - data raportului;
7. - adresa auditorului;
8. - semnătura auditorului

32. Prin ce se caracterizează raportul auditorului asupra respectării clauzelor contractuale?

Misiunea se referă exclusiv la examinarea respectării clauzelor care vizează aspecte contabile şi financiare.
Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclusă în raportul de audit, de bază.

33. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?

Obiectivul unei misiuni de compilare constă în utilizarea competenţelor contabile (şi nu cele de audit) în vederea
strângerii, clasării şi efectuării sintezei informaţiilor financiare.
Această misiune constă, în general, în efectuarea unei sinteze a informaţiilor detaliate în scopul prezentării sub o
formă rezumată, inteligibilă. Procedurile puse în lucru nu permit şi nici nu-şi propun, furnizarea vreunei asigurări
asupra informaţiilor financiare; utilizatorii informaţiilor financiare astfel compilate beneficiază însă de încrederea că
lucrările respective au fost efectuate de un profesionist contabil posesor al competenţelor necesare.
O misiune de compilare cuprinde în general pregătirea situaţiilor financiare (complete sau nu) dar şi colectarea,
clasarea şi sinteza altor informaţii financiare ntr-o misiune de compilare auditorul trebuie să respecte regulile
generale de etică şi anume: integritatea, obiectivitatea, cormpetenţa profesională, confidenţialitatea,
profesionalismul şi respctul faţă de normele tehnice şi profesionale. Independenţa nu este o cerinţă dar dacă
auditorul nu este independent trebuie să facă menţiune în raport.
Contabilul trebuie să se asigure că nu există nici o neînţelegere cu clientul în ce priveşte termenii misiunii şi de
faptul c;i clientul este de acord în ce priveşte:
- natura misiunii, inclusiv faptul că nu constituie nici un audit, nici un examen limitat şi, în consecinţă, nici o
asigurare nu va fi furnizată;
- faptul că nu poate aştepta ca misiunea să descopere erori sau ilegalităţi;
- natura informaţiilor ce vor fi furnizate;
- faptul că conducerea întreprinderii este responsabilă de exactitatea şi exhaustivitatea informaţiilor financiare
compilate;
- referenţialul contabil pe baza căruia vor fi compilate informaţiile financiare şi că orice abatere de la acesta va fi
menţionată;
- obiectivul şi difuzarea informaţiilor compilate;
- forma raportului.
Auditorul şi clientul său vor conveni asupra conţinutului scrisorii de misiune sau contractului de prestări de servicii.
Intr-o misiune de compilare nu se exprimă nici o asigurare în raport, cu toate că utilizatorii informaţiilor beneficiază
de servicii contabile.
Procedurile aplicate în astfel de misiuni nu au drept scop să permită furnizarea unei asigurări asupra situaţiilor
financiare.

34. Prin ce se caracterizează raportul auditorului asupra situaţiilor financiare condensate?

Auditorul nu trebuie să emită vreun raport asupra situaţiilor financiare condensate decăt în cazul unde acesta a
emis un raport de audit asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor.
Auditorului i se poate cere să exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situaţiile financiare (creanţe,
stocuri, provizioane), în cadrul misiunii de audit de bază sau într-o misiune distinctă.
Opinia auditorului se va referi numai la rubrica auditată.
Intr-o astfel de misiune trebuie ţinut seama de rubricile din situaţiile financiare care sunt
interdependente, susceptibile de a avea o influenţa semnificativă asupra informaţiilor în legătură cu care i s-a cerut
opinia.
Auditorul trebuie să fixeze prag de semnificaţie pentru rubricile din situaţiile financiare asupra cărora işi va exprima
opinia.
Raportul auditorului trebuie să menţioneze referenţialul contabil pe baza căruia a fost auditată rubrica respectivă din
situaţiile financiare.
Dacă auditorul a formulat o opinie defavorabilă sau imposibilitate de exprimare a opiniei asupra
situaţiilor financiare în ansamblul lor, el poate emite o astfel de opinie în raportul asupra unei rubrici
numai dacă această rubrică nu constituie o parte semnificativă a acestor situaţii financiare.