Sunteți pe pagina 1din 47

1. Explicaţi interesul public, potrivit prevederilor Codului etic national al profesioniştilor contabili.

Public înseamnă:
•Clienţi
•Guvern
•Investitori
•Angajatori
•Oameni de afaceri
•Comunităţi financiare
Donatori de fonduri
•Orice persoană
Acest public dă încredere în obiectivitatea şi integritatea profesioniştilor contabili, pentru buna funcţionare
a economiei. Această încredere acordată de public impune profesiei contabile o responsabilitate în materie de
interes general. Interesul general semnifică deci satisfacţia colectivă a persoanelor şi instituţiilor pentru care
lucrează profesioniştii contabili. Păstrarea acestui statut privilegiat al profesioniştilor contabili presupune
oferirea de servicii potrivit unor criterii care să justifice încrederea publicului.
Interesul public este bunăstarea colectivă a comunităţii şi a instituţiilor deservite de contabilul profesionist.
Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public:
•auditorii independenţi ajută la menţinerea integrităţii şi eficienţei situaţiilor financiare ca suport parţial pentru
împrumuturi şi acţionarilor pentru a obţine capital;
•responsabilii financiari (directorii economici) cu atribuţii în diverse domenii de management financiar
contribuie la utilizarea eficientă şi efectivă a resurselor organizaţiei;
•auditorii interni furnizează asigurarea în legătură cu un sistem de control intern corect, care sporeşte încrederea
în informaţiile financiare externe ale patronului;
•experţii în impozite ajută la stabilirea încrederii şi eficienţei, precum şi la aplicarea corectă a sistemului de
impozitare;
•consilierii de gestiune şi consultanţii manageriali au o responsabilitate faţă de interesul public în susţinerea
luării deciziilor manageriale corecte.
Profesioniştii contabili au un rol important în societate. Comunitatea, Publicul contează pe profesioniştii
contabili pentru o contabilitate financiară şi o raportare corectă, pentru un management financiar eficient şi
sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri şi impozite.

2. Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii, în sprijinul Codului etic naţional.

Relaţiile membrilor Corpului cu clienţii se stabilesc prin contract scris de prestări de servicii, semnat de
ambele părţi. În afara onorariilor pentru lucrările executate, orice altă relaţie financiară cu un client ca:
participaţii la capital, dare/luare de împrumut de bunuri, servicii sau bani, etc este susceptibilă de a afecta
obiectivitatea şi de a determina terţii să considere că obiectivitatea este compromisă.
În cadrul îndeplinirii lucrărilor lor, membri Corpului trebuie să se rezume numai la acordarea de avize de
consultanţă profesională şi să nu împieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului.
O atenţie aparte se acordă relaţiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clienţii,
asigurându-se că aceste relaţii nu aduc atingere independenţei lor. Stabilirea sau întreţinerea relaţiilor
profesionale cu clienţii pot antrena răspunderea pentru un prejudiciu financiar sau moral, pentru membri
Corpului. Se impune o selectare a clienţilor şi aprecierea situaţiei membrilor Corpului în raport cu respectarea
principiilor independenţei şi competenţei.
Orice nou client şi orice nouă lucrare solicitată de vechii clienţi trebuie să facă obiectul acceptării şi
încheierii contractului după:
•evaluarea riscurilor;
•evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independenţei profesiei;
•apreciere a eficienţei executării lucrărilor în raport cu competenţa şi cu mijloacele societăţii.
Decizia finală aparţine expertului sau contabilului autorizat.
Periodic se evaluează, apreciază eventualele schimbări apărute în situaţia clienţilor sau
cabinetului/societăţilor lor şi dacă acestea generează noi riscuri. Evidenţierea sau modificarea lucrărilor nu se
poate face decât în baza unui act adiţional la contract. Profesioniştii pot exprima în scris clienţilor recomandări
sau rezerve. În cazul contestării lor, scrise, vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a

1
profesioniştilor contabili. În situaţia imposibilităţii executării lucrărilor solicitate, din cauza clientului,
contractul se reziliează.

3. Ce obligaţii are CECCAR faţă de profesioniştii contabili angajaţi în industrie, comerţ, educaţie,
sectorul public etc.?

CECCAR are obligatia fata de profesionistii contabili angajati in industrie, comert, educatie, sector public
de a acorda asistenta adecvata in cazul in care executa lucrari care depasesc nivelul pregatirii si experientei lor.
De aceea cand profesionistul contabil crede ca prin decizia lui ar putea sa induca in eroare pe angajator va apela
la parerea unui expert din cadrul CECCAR.

4. Prezentaţi structura şi părţile componente ale Codului etic naţional al profesioniştilor contabili.

Cap. I. DEFINIŢII
CAP. II. INTRODUCERE
CAP. III. INTERESUL PUBLIC
CAP. IV. OBIECTIVELE
CAP. V. PRINCIPIILE FUNDAMENTALE
CAP. VI. CODUL

PARTEA A - APLICABILĂ TUTUROR PROFESIONIŞTILOR CONTABILI


PARTEA B - APLICABILĂ LIBER PROFESIONIŞTILOR CONTABILI
PARTEA C - APLICABILĂ PROFESIONIŞTILOR CONTABILI ANGAJAŢI

5. Ce condiţii trebuie să îndeplinească o societate comercială pentru a deveni membră a Corpului?

Societăţile comerciale de expertiză contabilă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:


a) să aibă ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil;
b) majoritatea acţionarilor sau asociaţilor să fie experţi contabili şi să deţină majoritatea acţiunilor sau a
părţilor sociale;
c) consiliul de administraţie al societăţii comerciale să fie ales în majoritate dintre acţionarii sau asociaţii
experţi contabili;
d) acţiunile să fie nominative şi orice nou asociat sau acţionar să fie admis de adunarea generală.
Coduri CAEN acceptate: vezi fisierul Tabel coduri CAEN 2008
Aceleaşi condiţii trebuie îndeplinite şi de către societăţile de contabilitate.

6. În ce constă pregătirea stagiarilor în sistem colectiv?

Pregătirea în sistem colectiv a stagiarilor se face pe baza unui calendar semestrial întocmit de directorul
executiv al filialei si vizat de presedintele filialei până la data de 15 a primei luni din semestru si se transmite
Directiei gestionare stagiu din cadrul Corpului.
Calendarul semestrial de pregătire va contine, după caz:
a) numărul total al stagiarilor înscrisi pentru sistemul colectiv de pregătire, pe ani;
b) lectorii ce pot fi utilizati pentru verificarea lucrărilor profesionale si predarea cursurilor de pregătire tehnică si
deontologică;
c) lista stagiarilor (pe ani) repartizati pentru un lector, dar nu mai mult de 100 de stagiari pentru un lector;
d) graficul de efectuare a lucrărilor profesionale (200 de ore / semestru) si zilele de pregătire tehnică si
deontologică, pentru fiecare lector.

7. Care sunt obligaţiile de raportare ale membrilor?

Indiferent de misiunea pe care o are de îndeplinit, EC sau CA trebuie să elaboreze un raport în legătură cu
misiunea respectivă. Elaborarea acestui raport se realizează conform normelor profesionale.

2
8. Care sunt principalele prevederi ale Normelor CECCAR privind nivelul de organizare şi desfăşurare
a cursurilor pentru înţelegerea şi aplicarea IFRS/IAS?

Principalele prevederi ale Normelor CECCAR privind modul de organIzare şi desfăşurare a cursurilor pentru
înţelegerea şi aplicarea IFRS/IAS (“acţiunea”) au în vedere:
Obiectul acţiunii
Temeiul legal al acţiunii
Sursele bibliografice-suporturi de curs
Structura cursului-durata
Tehnici de predare
Despre lectori
Onorarii-cheltuieli
Cursanţi
Obligaţiile organizatorilor de cursuri.
Normele CECCAR privind nivelul de organizare si desfasurare a cursurilor pentru intelegerea si aplicarea
IFRS/IAS prevad in prima faza organizarea unui curs de instruirea lectorilor CECCAR pentru o perioada de 3-5 zile
iar in a doua faza are loc organizarea de cursuri la nivelul filialelor unde cursurile se predau pe baza “Suportului de
curs” stabilit de Corp ca limita minima a cunostintelor ce trebuie insusite de cursanti. Durata minima a unui curs
fiind de 60 ore (6 ore/zi).

9. Ce înţelegeţi prin control de calitate asupra serviciilor profesionale efectuate de membrii Corpului?

Auditul de calitate desemnează un ansamblu de măsuri luate de Corpul Experţilor Contabili şi Contabilor
Autorizaţi din România vizînd analiza modalităţilor de organizare şi funcţionare a unui cabinet şi aprecierea
modului de aplicare în cadrul acestuia a normelor profesionale emise de Corp.
Auditul de calitate se exercită asupra cabinetului şi asupra fiecărui profesionist contabil înscris în Tabloul
Corpului. El se exercită atît la sediul principal al cabinetului, cît şi la sediile secundare.
Expresia cabinet desemnează fie un cabinet individual condus de un expert contabil sau de un contabil
autorizat membru al Corpului, fie o societate de expertiză contabilă sau de contabilitate, recunoscută de Corp.
Auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile răspunde următoarelor obiective:
- oferirea către public a unei bune percepţii despre calitatea serviciilor prestate, armonizarea componentelor
profesionale ale membrilor;
- contribuirea la buna organizare a cabinetelor şi la perfecţionarea metodelor de lucru;
- aprecierea modului de aplicare a regulilor şi normelor profesionale;
- dezvoltarea solidarităţii în rîndul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi, apropierea şi respectul
profesioniştilor faţă de organismele Corpului.
Auditul de calitate se întemeiază pe cinci principii fundamentale:
- universalitate – auditul se aplică tuturor cabinetelor şi tuturor serviciilor profesionale realizate de acestea;
- confidenţialitate – nici o informaţie privind un cabinet sau un membru al acestuia nu poate fi adusă la
cunoştinţa terţilor;
- adaptarea auditului – este corespunzător naturii misiunilor exercitate şi mărimii cabinetului;
- colegialitate – auditul este efectuat de către experţii contabili membri ai Corpului, care au calitatea de angajati
ai Corpului.
- armonizarea – pe cit posibil, cabinetele care execută activităţi reglementate de mai multe organisme
profesionale pot face obiectul unui audit cu obiective stabilite de comun acord cu aceste organisme.
Auditul de calitate cuprinde:
a. cunoaşterea modului de organizare a cabinetului, a sistemelor, a procedurilor în vigoare în cadrul acestuia
(auditul structural)
b. aprecierea modului în care sunt aplicate normele profesionale, examinîndu-se prin sondaj dosarele de lucru
corespunzătoare misiunilor selecţionate pentru audit (audit tehnic)
c. respectarea normelor cu privire la formarea şi dezvoltarea profesională continuă şi îndeplinirea obligaţiilor de
membru (audit de conformitate).

3
10. Ce înţelegeţi prin obiectivitate?

Un profesionist contabil trebuie să fie imparţial şi nu trebuie să permită prejudecăţilor, confuziilor,


conflictelor de interese sau influenţelor nedorite să intervină în raţionamentele profesionale sau de afaceri.
Principiul obiectivitătii impune o obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a nu îşi compromite profesia
din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenţei nedorite a unor alte persoane. Un profesionist
contabil poate fi pus în situaţii în care obiectivitatea îi este afectată. Este imposibil ca toate aceste situaţii să fie
definite şi descrise. Relaţiile care aduc un plus de confuzii sau influenţează în mod negativ raţionamentele
profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate.
Profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea în multe domenii diferite şi trebuie să-şi demonstreze
obiectivitatea în împrejurări diferite. Indiferent de poziţie sau serviciul prestat, profesioniştii contabili trebuie să
protejeze integritatea serviciilor profesionale şi să menţină obiectivitatea în raţionamentul profesional. In
selecţionarea situaţiilor şi practicilor de care se vor ocupa în mod specific potrivit cerinţelor etice legate de
obiectivitate trebuie acordată atenţia corespunzătoare următorilor factori:
a. Profesioniştii contabili sunt expuşi unor situaţii în care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua
obiectivitatea.
b. Este practic imposibil să se definească şi să se descrie toate situaţiile în care ar exista aceste posibile presiuni.
In stabilirea standardelor pentru identificarea relaţiilor care pot ori par să afecteze obiectivitatea profesionistului
contabil trebuie să domine un caracter rezonabil.
c. Trebuie evitate relaţiile care permit ca idei preconcepute, părtinirea ori influenţele altora să încalce
obiectivitatea.
d. Profesioniştii contabili au obligaţia de a se asigura că personalul angajat pentru serviciile profesionale
contabile şi-a însuşit principiul obiectivitătii.

11. Ce înţelegeţi prin independenţă?

Independenţa este o situaţie a unei persoane care judecă lucrurile şi acţionează neinfluenţat de alţii.
Independenţa presupune că profesia contabilă satisface concomitent cele două componente fundamentale
ale conceptului de independenţă, şi anume:
•independenţa de spirit sau în gândire constituie independenţa de drept şi constă în acea stare a
profesionistului contabil potrivit căreia, în gândirea lui, acesta consideră că poate îndeplini o misiune în condiţii
de integritate şi cu obiectivitatea necesară.
•independenţa în aparenţă (comportamentală) sau independenţa de fapt presupune că o terţă persoană bine
informată şi intenţionată nu găseşte nici un motiv de natură comportamentală, care să o determine să pună la
îndoială integritatea şi obiectivitatea profesionistului contabil.
Din practică, rezultă că, majoritatea circumstanţelor care afectează independenţa se datorează relaţiilor de
afaceri şi financiare, cu angajaţii clientului aflaţi în poziţia de a exercita influenţă directă asupra
profesionistului contabil.
Regula de bază în cazul în care circumstanţele la adresa independenţei sunt semnificative înainte de
acceptarea misiunii, se procedează astfel:
•Se întreprind diligenţele necesare pentru eliminarea acelor circumstanţe sau, dacă nu este posibil,
•Se refuză acceptarea sau continuarea misiunii.
Circumstanţele care afectează independenţa:
•Interes propriu.
•Autoexaminare (autocontrol).
•Favorizare.
•Familiaritate.
•Intimidare.
Interes propriu:
•Interes financiar în firma clientului sau deţinerea unui interes împreună cu un client
•Deţinerea de acţiuni într-o proporţie semnificativă la firma clientului;
•A primit un titlu de moştenire de părţi sociale ale unei firme care a fuzionat cu clientul în cauză.
•Dependenţă faţă de onorariile primite de la un client.
•90 % din cifra de afaceri a cabinetului provien de la un singur client.
•Întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client.
•Profesionistul contabil este intr-o asociaţie în participaţie cu clientul.
4
•Interesul de a nu pierde un client.
•Pierderea clientului respectiv ar însemna intrarea în faliment a cebinetului.
•Onorarii neprevăzute.
•Acceptarea pe parcursul executării lucrarilor a unor onorarii neprevăzute în contract.
•Împrumut către, sau de la un client, sau de la directorii sau angajaţii acestuia.
•Dacă cientul este o bancă, împrumutul nu generează o ameninţare la adresa independenţei, în condiţiile ca
împrumutul să fie acordat conform normelor procedurale valabile pentru ceilalţi clienţi.
Autoexaminare:
•Descoperirea unei erori semnificative în cursul unei lucrări de reevaluare.
•Reportarea asupra situţiei financiare a unei firme de către acceaşi persoană implicată în elaborarea situaţiei
financiare respective.
•Pregătirea documentelor primare pentru înregistrarea în contabilitate, care fac obiectul unei misiuni de
certificare.
•Un membru al echipei de certificare care ocupă sau a ocupat funcţia de director sau a fost angajat al clientului.
•Prestarea unor servicii pentru un client care afectează direct subiectul în cauză.
Favorizare:
•Promovarea acţiunilor într-o unitate cotată atunci când aceasta este un client de audit al situaţiilor financiare.
•Apărarerea uni client în cazul unor litigii sau în rezolvarea disputelor cu terţii.
•Un membru al echipei de audit are o rudă de gradul I sau un afin care ocupă funcţia de director sau angajat al
clientului.
•Acceptarea unor cadouri din partea clientului.
•Asocierea de lungă durată a unui membru important al echipei cu clientul.
Intimidare :
•Ameninţarea înlocuirii sau concedierii făcută de client.
•Ameninţarea în litigiu.
•Exercitarea unei presiuni în vederea reducerii volumului de muncă pretins aferent execuţiei unei misiuni şi
respectiv a onorariilor.

12. Ce înţelegeţi prin respectul faţă de normele tehnice şi profesionale?

Respectul faţă de normele tehnice şi profesionale presupune că profesionistul contabil trebuie să realizeze
serviciile profesionale conform normelor tehnice şi profesionale aplicabile şi este obligat să urmărească cu grijă şi
competenţă instrucţiunile clientului său sau angajatorului său, în măsura în care acestea sunt compatibile cu
exigenţele de integritate, obiectivitate, iar în cazul liber profesioniştilor, de independenţă.
Între altele, profesionistul contabil trebuie să respecte normele tehnice şi profesionale publicate de: IFAC
(Normele internaţionale de audit), IASC (Normele contabile internaţionale), organismul profesional, membru al
IFAC şi legislaţia în vigoare.

13. În ce constă secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil ?

Principiul confidenţialităţii impune ca obligaţie profesioniştilor contabili de a se abţine de la:


a). Dezvăluirea de informaţii confidenţiale în afara firmei sau organizaţiei angajatoare ca urmare a unei relaţii
profesionale sau de afaceri, cu excepţia cazului în care a fost autorizat în mod special să facă publică o
anumită informaţie sau dacă există o obligaţie legală sau profesională de a face publice acele informaţii.
b). Folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în avantajul
personal sau în avantajul unei terţe părţi.
•Un profesionist contabil trebuie să respecte întotdeauna confidenţialitatea, chiar şi într-un mediu social.
Profesionistul contabil trebuie să fie conştient de posibilitatea unor scurgeri de informaţii, în special în situaţii
ce implică o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu un afin.
•Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să menţină confidenţialitatea în prezentarea de informaţii către
un posibil client sau angajator.
•Un profesionist contabil trebuie să ia în considerare menţinerea confidenţialităţii în cadrul firmei sau al
organizaţiei angajatoare.
•Un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că personalul aflat sub controlul său şi
persoanele care îi furnizează consultanţă sau asistenţă respectă principiul confidenţialităţii.

5
•Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încheierea relaţiei dintre profesionistul contabil şi client sau
angajator.
Situaţii in care profesioniştii contabili sunt sau pot fi obligaţi să divulge informaţii confidenţiale:
a. Atunci când divulgarea este autorizată de către client sau angajator;
b. Atunci cânţi divulgarea este autorizată prin lege:
• pentru a furniza documente sau alte probe în cursul unor proceduri judiciare şi
• pentru a aduce la cunoştinţa autorităţilor publice în măsură eventuale încălcări ale legii.
c. Atunci când există o obligaţie profesională sau un drept de a le divulga atunci când nu este interzis prin lege:
• pentru a se conforma controlului calităţii unui corp membru sau al organismului profesional;
• pentru a răspunde unei anchete sau unei investigaţii din partea organizaţiei membre sau a unui organism
normalizator;
• pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul procedurilor judiciare; şi
• pentru a respecta standardele tehnice şi cerinţele etice.

14. În ce constă diferenţa dintre expertul contabil şi economistul salariat ; dintre contabilul autorizat şi
contabilul salariat ?

Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile Ordonanţei 65/1994 cu
modificările şi completarile ulterioare, şi are competenţa profesională de a organiza şi conduce contabilitatea,
de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale, de a întocmi situaţiile financiare şi de a efectua expertize
contabile. Expertul contabil este specialistul care a dobândit cea mai înaltă calificare în domeniul contabilităţii
şi care are acces neîngrădit la efectuarea tuturor lucrărilor profesionale, inclusiv verificarea şi certificarea
situaţiilor financiare.
Prin urmare, ne găsim în faţa unei arii de competenţe mult mai largi faţă de cea a unui economist salariat;
economistul este subordonat unui şef ierarhic şi execută atribuţiile specifice fişei postului său. De asemeni,
economistul este specializat în multe domenii: turism, servicii, marketing, management, planificare, salarizare,
financiar-contabil.
Expertul contabil liber profesionist este un economist, independent faţă de societatea comercială. El nu
primeşte, pentru lucrările executate, un salariu, ci un ONORARIU prevăzut prin contractul încheiat cu referire
la misiunea sa.

Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile Ordonanţei 65/1994 cu
modificările şi completarile ulterioare şi are competenţa de a ţine contabilitatea şi de a pregăti lucrările în vederea
întocmirii situaţiilor financiare.
Contabilul autorizat (liber profesionistul) , ca şi expertul contabil (liber profesionistul), este un profesionist
independent, nesalarizat de o entitate economică.
Contabilul salarizat este subordonat şefului ierarhic şi execută sarcinile ce îi revin din fişa individuală. In
anumite situaţii, execută toate lucrările contabile. De regulă, este specializat pe un sector al contabilităţii. Ca şi
economistul salariat, contabilul salariat răspunde faţă de calitatea lucrărilor executate, putând fi stimulat ori
penalizat de şeful ierarhic sau la propunerea acestuia.
Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dacă sunt independenţi, răspund civil şi penal faţă de
întreprindere. De asemeni, ei pot pierde întreprinderea de client şi, prin aceasta, sursa de venit.
In schimb, economistul sau contabilul salariat pierde cu greu postul sau, în urma unor proceduri anevoioase.

15. Cine este contabilul autorizat?

Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile Ordonanţei 65/1994 cu
modificările şi completarile ulterioare şi are competenţa de a ţine contabilitatea şi de a pregăti lucrările în vederea
întocmirii situaţiilor financiare.

16. Controlul de calitate la nivelul organismului profesional.

Trecand de la metoda controlului colegial la controlul efectuat de organismul profesional prin personal angajat,
imbinat cu prezentarea de "Rapoarte anuale" privind auditul de calitate, s-a reusit, pe de o parte, o mai buna
percepere din partea CECCAR asupra modului in care sunt organizate si desfasurate activitatile
cabinetelor/societatilor membre, iar pe de alta parte, au crescut responsabilitatile profesionistilor contabili fata de
6
cunoasterea, insusirea, aplicarea si respectarea normelor si ghidurilor profesionale emise de CECCAR, astfel incat
serviciile prestate sa fie la nivelul exigentelor privind calitatea ceruta de terti.
Monitorizarea de catre CECCAR a activitatilor desfasurate de membri a condus la cresterea interesului fata de
etica si deontologie in profesie, astfel incat Codul Etic National al Profesionistilor Contabili a devenit indispensabil
de pe masa contabililor din Romania.

17. Prezentaţi pe scurt conţinutul secţiunii a 8-a din Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din
România.

Sectiunea a 8-a din acest Cod stabileste cadrul general conceptual pentru conditiile privind independenta
profesionistului contabil in cazul misiunii de audit si servicii conexe (Assurance engagemente), potrivit
standardului international; in consecinta, nici unui organism membru sau cabinet, societate, nu ii este permisa
aplicarea unor standarde mai putin riguroase decat cele prevazute in aceasta sectiune.
Introducere
8.1. Este in interesul publicului si totodata este cerut de acest Cod etic, ca membrii echipelor de audit si servicii
conexe, ai cabinetelor sau societatilor de profil si daca este cazul, ai societatilor din cadrul grupului, sa fie
independenti de clientii misiunilor de audit si servicii conexe.
8.2. Nivelul asigurarii (certitudinii) auditului si serviciilor conexe este destinat a creste credibilitatea informatiei
privind un obiectiv oarecare, prin evaluarea faptelor care atesta ca obiectivul examinat este conform criteriilor
adecvate, sub toate aspectele sale importante. Pentru a obtine o intelegere completa a obiectivelor si elementelor
unei misiuni privind exprimarea unei opinii este necesara consultarea tuturor Standardelor internationale de audit.
8.3. Misiunea de exprimare a unei opinii este o activitate speciala; ea depinde de urmatoarele elemente:
a. - o relatie intre trei parti implicand:
i. un profesionist contabil
ii. o parte responsabila; si
iii. un utilizator anume precizat.
b. - un obiectiv
c. - criterii adecvate
d. modalitatea de realizare; si
e. - o concluzie.
Partea responsabila si utilizatorul anume precizat pot fi sau nu din aceeasi entitate clienta. De pilda, o
intreprindere mama poate cere auditarea informatiilor furnizate de catre una din filialele sale. Relatia dintre partea
responsabila si utilizatorul anume precizat este necesar a fi privita in contextul unui contract specific.
8.4. Exista o gama larga de misiuni (contracte) care furnizeaza un nivel inalt sau mediu de certitudine
(asigurare).
Acestea pot fi misiuni (contracte) care cuprind obiective privind:
- auditarea sau revizia unei game largi de informatii financiare (situatii financiare anuale) si informatii nefinanciare
(note explicative ale situatiilor financiare)
- atestari si raportari directe
- raportari interne si externe
- sectorul privat sau public.
8.5. Obiectivul unei misiuni (contract) de exprimare a unei opinii poate fi constituit din:
- Date (de pilda, informatii financiare istorice sau prospective, informatii statistice, indicatori de performanta);
- Sisteme si proceduri (de pilda, controale interne) sau
- Diagnostic de comportament (de pilda: conducerea corporativa, respectarea unor reglementari, practicile privind
resursele umane).
8.6. Nu toate misiunile (contractele) profesionistilor contabili au ca finalitate exprimarea unei opinii (asigurare)
a clientului privind asertiunile conducerii entitatii.
Misiunile executate frecvent de profesionistii contabili, care nu sunt misiuni (contracte) de audit (deci de non-audit)
cuprind:
- proceduri convenite;
- compilarea situatiilor financiare sau a altor informatii financiare;
- pregatirea lucrarilor de rambursare a taxelor si impozitelor, cand nu este exprimata nici o concluzie si
- consultanta fiscala;
- consultanta privind managementul;
- alte servicii de consultanta.
7
8.7. Aceasta sectiune a Codului etic prevede un cadru, constituit din principii, pentru identificarea, evaluarea si
masurile de preintampinare a amenintarilor la adresa independentei. Cadrul stabileste principiile pe care membrii
echipei de profesionisti contabili in audit si servicii conexe, cabinetele, societatile de profil si grupurile, trebuie sa le
utilizeze pentru a identifica amenintarile la adresa independentei si a evalua importanta acestor amenintari si
masurile necesare eliminarii sau reducerii lor la un nivel acceptabil. Este necesara aplicarea rationamentului
profesional pentru a determina care sunt masurile necesare cele mai indicate.
Exemplele prezentate sunt destinate a ilustra aplicarea principiilor din aceasta sectiune, neexistand o lista
exhaustiva a tuturor circumstantelor care pot crea amenintari la adresa independentei.
In consecinta nu este suficient ca un membru al echipei de profesionisti contabili in audit si servicii conexe, sau
membrii cabinetelor, societatilor de profil sau grupului sa identifice situatii similare cu cele exemplificate, ci sa
caute continuu sa aplice principiile acestei sectiuni la circumstantele particulare pe care le intampina.
Mai mult, Codul se bazeaza pe aceea ca, daca nu se prevede in mod special o limitare, obiectivele si principiile
fundamentale sunt valabile in mod egal pentru toti profesionistii contabili, indiferent daca ei practica in calitate de
liber-profesionisti sau ca angajati in industrie, comert, sectorul public sau invatamant.
Exemplele arata cum trebuie sa fie aplicate masurile de protejare de catre societate pentru a satisface cerintele
de independenta fata de clientii de audit sau de non audit. Societatea nu trebuie sa aiba nici o participare financiara
directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului. Furnizeaza ghidul conceptual pentru protejarea independentei.

18. Obligaţiile etice ale expertului contabil în cursul unei misiuni de consultanţă fiscală.

Un profesionist contabil nu trebuie sa dea unui client sau unui angajator asigurarea ca declaraţia fiscala şi
consultanta în materie fiscala sunt dincolo de orice îndoiala. Profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca
angajatorul sau clientul sunt conştienţi de limitele legate de serviciile şi consultanta fiscala şi ca nu interpretează
greşit exprimarea opiniei drept o afirmare a existentei unui fapt real.
Un profesionist contabil care întreprinde sau asista la pregătirea unei declaraţii fiscale trebuie sa informeze
clientul sau angajatorul ca responsabilitatea pentru conţinutul declaraţiei revine în primul rând clientului sau
angajatorului. Profesionistul contabil trebuie sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca declaraţia fiscala este
corect întocmita pe baza informaţiei primite. Consultanta fiscala sau opiniile referitoare la consecinţa materiala date
clientului ori unui angajator trebuie sa fie exprimate sub forma unei scrisori sau intr-o nota în dosarul de lucru.
Un profesionist contabil nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaraţie sau comunicare în care exista motiv sa se
creadă ca:
a) ar conţine o declaraţie falsa sau înşelătoare;
b) ar conţine declaraţii sau informaţii furnizate neglijent sau fără nici o cunoaştere reala a faptului ca ele sunt
adevărate sau false, sau
c) ar omite sau ascunde informaţia ceruta a fi prezentata şi o asemenea omitere sau ascundere poate induce în eroare
autorităţile fiscale.

19. Care este structura Codului etic naţional al profesioniştilor contabili din România?

Codul etic naţional are 3 părţi:


A) - destinată tuturor profesioniştilor contabili angajaţi sau liberi profesionişti
B) - destinată exclusiv profesioniştilor contabili liber profesionişti
C) - destinată exclusiv celor angajaţi

20. Protejarea independenţei prin măsuri interne cabinetului.

Astfel de măsuri constau în:


- importanţa independenţei acordată de conducerea cabinetului/societăţii şi modalitatea de implicare a membrilor
echipelor de profesionişti contabili în audit;
- politici şi proceduri de implementare şi monitorizare a controlului calităţii nivelului de asigurare al angajamentului
cu clientul;
- politici de independenţă privind identificarea ameninţărilor la adresa independenţei, evaluarea importanţei acestor
ameninţări şi identificarea măsurilor de protejare;
- politici interne şi proceduri de supraveghere a respectării aplicării politicilor şi procedurilor privind independenţa;

8
- politici şi proceduri care să permită identificarea intereselor sau relaţiilor dintre cabinete/societăţi şi membrii
acestora cu clienţii;
- politici şi proceduri privind monitorizarea evitării obţinerii veniturilor cabinetului/societăţii de la un singur client;
- modalitatea de folosire a diferiţilor parteneri şi echipe pentru prestarea unor servicii profesionale care reprezintă
părţi dintr-un contract încheiat cu un client;
- politici şi proceduri care să interzică membrilor cabinetului/societăţii şi altor persoane, care nu fac parte din echipa
de audit şi servicii conexe, să influenţeze rezultatul nivelului de asigurare angajat;
- comunicarea sincronizată a politicilor şi procedurilor cabinetului/societăţii, inclusiv orice schimbări ale acestora,
tuturor colaboratorilor şi angajaţilor, incluzând instruirea corespunzatoare şi formarea lor continuă;
- desemnarea unui membru cu experienţă al managementului cabinetului/societăţii drept delegat responsabil pentru
supravegherea functionării adecvate a sistemului de protejare a independenţei;
- mijloace de a informa partenerii şi personalul de conducere al clienţilor şi al entităţilor lor raportoare că trebuie să
rămână independenţi faţă de cabinetul/societatea prestatoare de servicii profesionale;
- un mecanism disciplinar, pentru a asigura conformarea cu politicile şi procedurile stabilite;
- politici şi proceduri pentru a însărcina colaboratorii şi angajaţii cabinetului/societăţii să comunice nivelurilor
superioare orice chestiune privind independenţa şi obiectivitatea care îi preocupă; acestea includ şi informarea
membrilor cabinetului/societăţii asupra procedurilor deschise împotriva lor;
- includerea suplimentară în echipă a unui profesionist contabil care să supravegheze lucrările efectuate sau pentru a
da recomandările necesare cerute. Această persoană ar putea fi angajată din afara cabinetului/societăţii/grupului sau
să fie cineva din interiorul lor, care nu a fost membru al echipei de audit şi servicii conexe;
- consultarea unei terţe persoane, cum ar fi un comitet de administratori independenţi, un organism profesional de
reglementare sau un alt profesionist contabil;
- rotirea personalului cu funcţii de conducere;
- comentarea problemelor privind independenţa cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea
clientului;
- elucidarea, cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului, a naturii serviciilor prestate şi a
mărimilor onorariilor percepute;
- politici şi proceduri care să protejeze membrii echipelor de audit şi servicii conexe să nu ia decizii manageriale sau
să-şi asume responsabilităţi care, de drept, revin clientului;
- implicarea altui cabinet/societate pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din nivelul de asigurare al
angajamentului;
- implicarea altui cabinet/societate pentru realizarea din nou a serviciilor care nu necesită un nivel de asigurare
acordat clientului, în măsura în care acesta îşi asumă responsabilitatea serviciilor prestate;
- eliminarea unei persoane din echipa de audit şi servicii conexe, când are participări financiare personale care pot
crea o ameninţare la adresa independenţei.
Când măsurile de protejare a independenţei, arătate mai înainte, sunt insuficiente pentru a elimina sau reduce la
un nivel acceptabil ameninţările la adresa independenţei sau când cabinetul/societatea consideră necesar să nu
elimine activităţile, situaţiile sau interesele care creează ameninţarea, atunci singura măsură utilă va fi aceea de a
refuza contractul privind acordarea nivelului de asigurare angajat sau de a se retrage din acest contract.

21. Protejarea independenţei prin normele legale şi profesionale.

Natura măsurilor de protejare care urmează a fi aplicate va varia în funcţie de împrejurări. Aceste măsuri se
impart în trei categorii:
- măsuri de protejare create de profesie, legislaţie sau reglementări;
- măsuri de protejare stabilite în cadrul contractului încheiat cu clientul beneficiar al serviciilor profesionale;
- măsuri de protejare stabilite în cadrul propriilor sisteme şi proceduri ale cabinetelor/societăţiilor.

22. Manifestări de familiarism – ameninţare la adresa independenţei.

Relaţiile personale şi familiale pot prejudicia independenţa. Trebuie deci să ne asigurăm că nici o relaţie
personală sau familială nu pune în pericol independenţa profesionistului în îndeplinirea misiunii sale. Este imposibil
de codificat în mod precis regulile conform cărora o relaţie personală sau familială între un profesionist liberal şi un
client este acceptabilă (prin client îneţlegându-se proprietarul întreprinderii, acţionari principali, directori generali,
directori financiari, adminsitrator sau posturi echivalente).

9
Institutele membre ale IFAC trebuie să-şi informeze membrii de tipul de situaţii susceptibile de a-i expune
la presiuni.
De exemplu, astfel de presiuni pot apărea atunci când liber profesionistul are interese financiare comune
cu un cadru sau angajat al clientului, sau când deţin împreună interese semnificative într-o societate în
participaţiune cu un client.

23. Obligaţiile etice ale experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, salariaţi.

Un profesionist contabil angajat are obligaţia profesională de a se conforma principiilor fundamentale


referitoare la: conflicte potenţiale, întocmirea şi raportarea informaţiilor, luarea de măsuri în cunoştinţă de cauză,
interese financiare, stimulente.
1. De obicei, un profesionist contabil angajat trebuie să susţină obiectivele legitime şi etice enunţate de către
angajator şi regulile şi procedurile stabilite în sprijinul acestor obiective.
2. Un profesionist contabil angajat trebuie să întocmească sau să prezinte astfel de informaţii în mod corect,
just şi în conformitate cu standardele profesionale relevante astfel încât informaţiile să fie înţelese în contextul lor.
Un profesionist contabil angajat care are responsabilitatea de a întocmi sau aproba situaţii financiare de uz general
pentru o organizaţie angajatoare trebuie să se asigure că acele situaţii financiare sunt prezentate în conformitate cu
standardele aplicabile de raportare financiară. Dacă profesionistul contabil angajat este conştient de faptul că
emiterea unor informaţii eronate este fie semnificativă fie persistentă, acesta trebuie să aibă în vedere informarea
autorităţilor competente. Profesionistul contabil angajat poate, de asemenea, să facă apel la consultanţă juridică sau
să demisioneze.
3. Principiul fundamental al competenţei profesionale şi al prudenţei solicită ca un profesionist contabil angajat
să se implice doar în misiuni semnificative pentru care deţine, sau poate obţine, suficientă formare de specialitate
sau suficientă experienţă. Un profesionist contabil angajat trebuie să nu ducă în eroare, în mod voluntar, un
angajator cu privire la nivelul de pregătire şi experienţă, nici nu trebuie să omită să facă apel la consilierea de
specialitate adecvată şi asistenţă atunci când este cazul.
4. Un profesionist contabil angajat poate avea interese financiare, sau poate fi la curent cu interesele financiare
ale rudelor apropiate sau ale afinilor, care ar putea, în unele situaţii, să conducă la ameninţări generate de
conformitatea cu principiile fundamentale. De exemplu, ameninţările generate de interesul propriu la adresa
obiectivităţii sau confidenţialităţii pot fi cauzate de existenţa unui motiv sau a unei ocazii de a manipula informaţii
sensibile referitoare la preţ pentru a câştiga beneficii financiare.
5. Unui profesionist contabil angajat, unui afin sau unei rude apropiate i se poate oferi un stimulent.
Stimulentele pot lua forme diferite, incluzând cadouri, ospitalitate, tratamente preferenţiale şi solicitarea
necorespunzătoare de relaţii de prietenie şi loialitate. Ofertele de stimulente pot reprezenta ameninţări la adresa
conformităţii cu principiile fundamentale. Când unui profesionist contabil angajat sau unui afin sau unei rude
afiliate i se oferă un stimulent, situaţia trebuie atent evaluată.

24. Investigaţii şi sancţiuni pentru nerespectarea normelor de comportament.

Profesioniştii contabili trebuie deci să fie pregătiţi să justifice orice abatere, de la cerinţele etice. Nerespectarea
cerinţelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri profesionale care pot da
naştere unor acţiuni disciplinare.Puterea sancţiunii disciplinare este stabilită prin reglementările C.E.C.C.A.R.
Măsurile disciplinare pot apărea, de obicei, în urma unor probleme ca:
- nerespectarea normelor generale de bază şi specifice aplicabile tuturor misiunilor profesioniştilor contabili;
- nerespectarea regulilor de etică;
- conduită discreditabilă sau dezonorată.
Investigaţiile disciplinare vor începe, de obicei, ca rezultat al unor plângeri; structurile centrale şi locale ale
Corpului trebuie să ia în consideraţie toate plângerile. Investigaţiile pot, totuşi, să fie introduse din oficiu de
C.E.C.C.A.R. sau de către o entitate administrativă, fără să fie făcută o plângere. Investigaţiile pot fi făcute verbal
sau prin corespondenţă. Trebuie întotdeauna înştiinţat membrul împotriva căruia se face plângere, precum şi cel
care a făcut plângerea. Acolo unde există o dispută, se poate încerca o conciliere, fie prin comisiile de disciplină ale
filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora. Poate fi oportun să se facă publicitate procedurilor disciplinare şi
de apel. Astfel, sunt informaţi atât membrii, cât şi publicul larg. Totuşi, aspectele de confidenţialitate şi tipul
încălcărilor trebuie să fie luate în consideraţie atunci când se decide metoda de publicitate.

10
25. Protejarea independenţei prin clauze contractuale cu clientul.

Experţii trebuie să întocmească şi să menţină un sistem de precauţii care să facă parte integrantă din controlul
intern din întreaga sa firmă, din structura de conducere a firmei sale (chestionar referitor la independenţă).
Sistemul de precauţii trebuie să includă:
- proceduri interne scrise care tratează cerinţele, ameninţările şi riscurile la adresa independenţei;
- comunicarea activă şi în scris a cestor proceduri fiecărui profesionist şi personalului; instruirea şi controlul
sistematic;
- desemnarea profesioniştilor de nivel superior ca responsabili pentru actualizarea acestor proceduri,
comunicarea acestor actualizări şi supravegherea funcţionării sistemului respectiv;
- o cerinţă de documentare a fiecărui client, dacă au existat circumstanţe sau fapte care au ameninţat
independenţa expertului şi dacă au fost observate astfel de riscuri, ce precauţii au fost luate pentru a evita,
elimina sau reduce riscul ameninţărilor la adresa independenţei;
- sanţiuni pentru încălcarea politicii în domeniul independenţei de către angajaţii firmei de expertiză contabilă.

26. Acţini de intimidare – ameninţare la adresa independenţei.

1. amenintari legate de interesul propriu: Financiar: direct (dependenta de onorarii, onorarii restante, teama de a
pierde cleintul) si indirect;
2. amenintari legate de autocontrol (implicarea auditorului in alte lucrari in cadrul aceleasi firme);
3. familiarism sau incredere prea mare in client (testarea insuficienta a informatiei furnizate de client);
4. cunoasterea de multa vreme a clientului;
5. personalitatea si calitatea clientului;
6. intimidarea de catre un client prea dominant, ceea ce impune EC sa actioneze in maniera subiectiva.
Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt:
1. Interesului propriu,
2. Slabirea autocontrolului,
3. Renuntarea la propriile convingeri,
4. Manifestarile de familiarisrn,
5. Actiuni de intimidare

27. Ameninţări legate de intimidare – descriere.

Acţiunile de intimidare au loc atunci când un membru al cabinetului/societăţii este implicat să acţioneze
obiectiv şi să exercite prudenţă profesională, prin ameninţări reale sau percepute, de la persoanele care gestionează
patrimoniul sau de la angajaţii clientului. Posibilitatea ca expertul să fie intimidat de o ameninţare sau de un client
dominant şi să se teamă de consecinţele ce decurg din acţionarea de o manieră obiectivă.

28. Onorariile şi independenţa – descriere.

Când onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care aparţine acest client, reprezintă o parte
importantă din onorariile brute totale ale proprietarului contabil liberal sau ale cabinetului în ansamblu, dependenţa
faţă de acest client sau grup trebuie examinată cu atenţie, căci independenţa poate fi pusă în cauză.
Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli şi furnizează instrucţiuni membrilor lor referitoare la acest
subiect; acestea trebuie să fie în concordanţă cu nivelul de dezvoltare a profesiei contabile, cu situaţia economică a
fiecărei ţări. Serviciile profesionale nu trebuie să fie propuse sau efectuate unui client pe bază de acorduri sau
contracte conform cărora facturarea onorariilor este condiţionate de importanţa problemelor descoperite sau de
rezultatele acestor servciii.
În țările în care facturarea onorariilor condiţionată de rezultat este autorizată de legislaţia sau de normele
organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenţa nu este obligatorie. Onorariile fixate
de tribula sau de altă autoritate publică nu sunt considerate ca intrând în această categorie. Dimpotrivă, onorariile
facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrând în această categorie.
Independenta inseamna un ansamblu de reguli si mijloace prin care profesionistul demonstreaza publicului ca-si
poate indeplini misiunile intr-o maniera corecta si obiectiva.

11
COMPONENTELE INDEPENDENTEI
1.Independenta de spirit ( in gandire):
- stare de gandire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional fara sa fie afectata judecata
profesionala;
- ea presupune integritate si obiectivitate.
2.Independenta in aparenta:
- reprezinta capacitatea de a demonstra ca riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau
eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil;
- este componenta fundamentala a independentei.
Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este incompatibila cu orice
alta activitate curenta. Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionistilor contabili cu practica liberala, cu
deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masura de a influenta lucrarile profesionistului
contabil.

29. Ce se înţelege prin publicitate în profesia contabilă?

Prin « publicitate » se intelege a face cunoscut publicului informatii asupra serviciilor oferite sau asupra
calificarilor pe care le poseda un profesionist contabil, in scopul obtinerii de lucrari.
„Publicitatea în legătură cu exercitarea profesiei de EC şi de CA se efectuează sau se autorizează de CECCAR
în interesul profesiei membrilor săi”.
Publicitatea poate fi:
a. Personală (utilizarea numai a titlurilor sau a diplomelor eliberate de stat sau de şcoli sau de instituţii de
învăţământ atestate de M.E.; Placă de dimensiuni 10x5 cm cu numele, prenumele, calificarea profesională de care
aparţine. Se pune pe uşa de domiciliu; Orice publicitate personală este interzisă. La fel şi oferta este interzisă. Se
exceptează publicitatea la licitaţiile organizate, potrivit normelor în vigoare).
b. a Societăţii Cabinetului (remiterea către beneficiari a listei lucrărilor şi serviciilor pe care este în măsură să
le ofere; Broşuri de prezentare a cabinetului sau a societăţii de expertiză ce se distribuie elevilor, studenţilor sau
candidaţilor la un post oferit de acestea şi care să cuprindă numai informaţii despre: istoricul; principiile de
comportament; lucrările executate; numele şi prenumele clienţilor; modalitatea de recomandare; formarea şi
evoluţia în carieră a membrilor cabinetului).

30. Care sunt condiţiile cerute unei acţiuni de promovare atunci când publicitatea nu este autorizată?

- sa aiba ca obiect aducerea la cunostinta publicului sau a acelor sectoare ale publicului care sunt interesate, a
faptelor, intr-un mod care sa nu fie fals, sa nu induca in eroare si sa nu produca deceptii;
- sa fie de bun simt;
- sa fie demna din punct de vedere profesional;
- sa evite repetarea frecventa, ostentativa a numelui contabilului profesionist independent;
- sa evite promovarea personala excesiva.

31. Calităţile membrilor, condiţii pentru menţinerea acestora.

Activitatea membrilor Corpului se caracterizeaza prin:


- Stiinta, competenta si constiinta;
- independenta de spirit si de interes material;
- moralitate, probitate si demnitate.
Pentru mentinerea acestor calitati, fiecare membru trebuie sa:
- isi dezvolte necontenit cultura;
- acorde toata atentia pentru orice problema examinata;
- isi exprime opinia fara nici o ezitare; sa se exprime clar, categoric si ferm;
- nu dea niciodata ocazia de a se afla in situatia sa nu poata sa isi exercite liber profesia, sa nu-si exercite
libertatea de gandire;
- considere ca independenta sa trebuie circumscrisa, in orice imprejurare, regulilor stabilite de Corp.

12
32. Ce este şi ce conţine Programul naţional de formare şi dezvoltare profesională continuă?

Dezvoltarea profesională continuă constituie o necesitate obiectivă pentru toţi profesioniştii contabili –
liber profesionişti sau angajaţi în economie, în condiţiile creşterii responsabilităţilor profesionale şi a ridicării
calităţii lucrărilor efectuate, în concordanţă cu cerinţele economiei de piaţă şi respectarea principiilor care stau
la baza Standardului Internaţional de Educaţie nr. 7 emis de către IFAC.
Ţinînd seama de specificul pregătirii profesionale, CECCAR a elaborat Programul Naţional de Dezvoltare
Profesională Continuă, avînd drept obiectiv sprijinirea profesioniştilor contabili în dezvoltarea şi menţinerea
competenţei profesionale, pentru a oferi servicii de înaltă calitate clienţilor, angajatorilor şi altor deţinători de
interese.
Programul cadru are la bază standardele elaborate de Comitetul de educaţie al IFAC.
Programul cadru conţine:
-dezvoltarea profesională continuă, adresată experţilor contabili şi contabililor autorizaţi profesionişti membri
ai CECCAR şi tuturor profesioniştilor contabili din economie
-pregătirea profesională iniţială pentru toate persoanele absolvente ale examenului de acces la profesie în curs de
efectuare a stagiului.
A. Programul de pregătire iniţială
Pregătirea profesională a stagiarilor (absolvenţilor examenului de acces la profesia contabilă) este parte
componentă a PNDPC şi se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului privind efectuarea stagiului şi
examenului de aptitudini în vederea accesului la calitatea de expert contabil şi de contabil autorizat, aprobat prin
hotarâre a Consiliului Superior.
B. Dezvoltarea profesională continuă
Programul – cadru este adresat tuturor membrilor CECCAR şi este deschis tuturor profesioniştilor contabili
din economie.
Programul este structurat pe 10 domenii (discipline) obligatorii ale activităţilor ce constituie preocupări ale
profesioniştilor contabili şi anume:
•Înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară;
•Audit şi certificare;
•Contabilitatea financiară;
•Contabilitatea şi control de gestiune;
•Fiscalitate;
•Evaluare economică şi financiară a întreprinderilor;
•Managementul pieţelor de capital;
•Drept – Legislaţie europeană;
•Doctrină şi deontologie profesională;
•Expertiză contabilă
Pentru fiecare disciplină Programul naţional de dezvoltare profesională este structurat pe 3 nivele: bază, mediu
şi avansat. Pentru nivelele mediu şi avansat, perfecţionarea şi aprofundarea cunoştinţelor în domeniile (disciplinele)
de mai sus, Programul naţional se structurează pe un număr de 18 cursuri. Organizarea şi desfăşurarea acţiunilor în
cadrul Programului naţional de dezvoltare profesională continuă se realizează la nivel central (naţional) pe centre
universitare, zonale şi la nivel de filiale. Programul naţional de formare profesională se completează cu acţiunile
realizate cu asistenţă străină în baza acordurilor de cooperare dintre CECCAR şi organisme profesionale din alte
ţări.
Durata de pregătire pentru cursurile obligatorii este de cel puţin 120 de ore sau unităţi echivalente de dezvoltare
profesională continuă (CDP) într-o perioadă de 3 ani, din care minimum 20 de ore verificabile / an.
Direcţia pentru dezvoltarea profesională continuă prezintă periodic Consiliului Superior al Corpului propuneri
pentru diversificarea metodelor de dezvoltare profesională continuă a membrilor, cum ar fi învăţământul la distanţă
şi dezvoltarea individuală a membrilor pe baza unor materiale (suporturi de curs şi bibliografie) puse la dispoziţie
de Corp, cu testarea asupra cunoştinţelor profesionale dobândite. În cadrul programului naţional de dezvoltare
profesională continuă se recomandă acordarea unei atenţii deosebite tematicilor de cursuri pentru Înţelegerea şi
aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară, precum şi pentru Doctrina şi deontologia
profesională.
Absolvirea fiecărei teme se va face pe baza unui test de verificare a cunoştinţelor, în urma căruia se vor acorda
certificate de absolvire, în care se precizează tema, durata şi forma de pregătire urmată. Certificatele de absolvire a
cursurilor de dezvoltare profesională vor sta la baza verificării îndeplinirii condiţiilor prevăzute pentru acordarea
vizei anuale necesare exercitării profesiei.
13
33. Ce înţelegeţi prin integritate?

Principiul integrităţii impune ca obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a fi drepţi şi oneşti în relaţiile
profesionale şi de afaceri. Integritatea implică, de asemenea, tranzacţii corecte şi juste.
Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze cu rapoartele, evidenţele, comunicatele sau alte informaţii
când apreciază că acestea:
- conţin o declaraţie în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare;
- conţin declaraţii sau informaţii eronate;
- omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuniinduc în eroare.
Nu se va considera că un profesionist contabil încalcă prevederile mentionate dacă el furnizează un raport
modificat pentru a respecta cerinţele de mai sus.

34. Ce înţelegeţi prin competenţă profesională şi prudenţă?

Competenţa unei persoane este capacitatea de a se pronunţa asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoaşteri
adânci a problemei în discuţie. Competenţa profesională se obţine prin studiu – practică. „Să acţionezi fără să
studiezi este fatal. Să studiezi fără să actionezi este inutil” (Mary Beard).
Principiul competenţei profesionale şi al prudenţei impune următoarele obligaţii profesioniştilor
contabili:
a). menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel încât clienţii sau angajatorii săi
să fie siguri că primesc servicii profesionale competente; şi
b). să acţioneze cu prudenţă în conformitate cu standardele tehnice şi profesioniale, atunci când oferă servicii
profesionale.
Serviciile profesionale competente necesită un raţionament solid în aplicarea cunoştinţelor şi
aptitudinilor profesionale în furnizarea unor astfel de servicii.
Competenţa profesională poate fi împărţită în două faze separate:
(a) obţinerea unui nivel de competenţă profesională;
(b) menţinerea unui nivel de competenţă profesională.
Menţinerea unui nivel de competenţă profesională necesită o permanentă conştientizare şi înţelegere a
evoluţiilor relevante pe plan profesional tehnic şi în mediul de afaceri. Dezvoltarea profesională continuă
elaborează şi menţine capacităţile care îi permit unui profesionist contabil să desfăşoare o activitate competentă
într-un mediu profesional.
•Standardul Internaţional de Educaţie (IES) nr.7 emis de Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC) prevede
ca obiectiv al profesiei contabile: oferirea de servicii de înaltă calitate pentru a veni în întâmpinarea nevoilor
publicului;
•Standardul profesional nr. 38 privind dezvoltarea profesională continuă a profesioniştilor contabili;
•Programul de dezvoltare profesională continuă a profesioniştilor contabili.
Un profesionist contabil ar trebui să se asigure treptat că cei care îşi desfăşoară activitatea sub tutela unui
profesionist contabil beneficiază de instruire şi supervizare adecvată. Dacă este cazul, un profesionist contabil
ar trebui să îi atenţioneze pe clienţi, angajatori şi alţi utilizatori de servicii profesionale, de limitele inerente
serviciilor pentru a evita înţelegerea eronată a unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt.

35. Ce înţelegeţi prin comportament profesional?

Obligaţiile profesionistului contabil:


•Conformarea cu legile şi reglementările relevante şi evitarea oricărei acţiuni care pot discredita profesia;
•Nefurnizarea de informaţii eronate despre profesie;
•Sa fie cinstit şi loial:
–Să nu facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le oferă, calificările pe care le posedă şi
experienţa pe care o deţine;
–Să nu ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lipsite de fundament privind munca desfăşurată de
alţii.

14
36. Cine poate exercita profesia de expert contabil şi de contabil – autorizat?

Profesia de expert contabil si de contabil autorizat se exercita de catre persoanele care au aceasta calitate, in
conditiile prevazute de Ordonanta nr. 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor
autorizati, cu respectarea principiului independentei profesiei.
Accesul la profesia de expert contabil si de contabil autorizat se face pe baza de examen de admitere, efectuarea
unui stagiu de 3 ani si sustinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului.
Se poate prezenta la examenul de admitere pentru profesia de expert contabil persoana care indeplineste
urmatoarele conditii:
a) are capacitate de exercitiu deplina;
b) are studii economice superioare cu diploma recunoscuta de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului;
c) nu a suferit nicio condamnare care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de gestiune si de
administrare a societatilor comerciale.
Expertul contabil este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile prezentei ordonante si are
competenta profesionala de a organiza si conduce contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societatilor comerciale,
de a intocmi situatiile financiare si de a efectua expertize contabile.
Se poate prezenta la examenul de admitere pentru profesia de contabil autorizat persoana care indeplineste
urmatoarele conditii:
a) are capacitate de exercitiu deplina;
b) are studii medii cu diploma recunoscuta de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului;
c) nu a suferit nicio condamnare, care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de gestiune si de
administrare a societatilor comerciale.
Contabilul autorizat este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile prezentei ordonante si are
competenta de a tine contabilitatea si de a pregati lucrarile in vederea intocmirii situatiilor financiare.

37. Cine este expertul contabil?

Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile Ordonanţei 65/1994 cu modificările
şi completarile ulterioare, şi are competenţa profesională de a organiza şi conduce contabilitatea, de a supraveghea
gestiunea societăţilor comerciale, de a întocmi situaţiile financiare şi de a efectua expertize contabile.
Expertul contabil este specialistul care a dobândit cea mai înaltă calificare în domeniul contabilităţii şi care are
acces neîngrădit la efectuarea tuturor lucrărilor profesionale, inclusiv verificarea şi certificarea situaţiilor financiare.

38. Cum se obţine calitatea de expert contabil?

Condiţiile pentru a deveni expert contabil:


- examen de acces la profesia de expert contabil, la care să se obţină cel puţin media 7 şi minimum nota 6 la fiecare
disciplină;
Se poate prezenta la examenul de admitere pentru profesia de expert contabil persoana care îndeplineşte
următoarele condiţii:
•a) are capacitate de exerciţiu deplină;
•b) are studii economice superioare cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
•c) nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de
administrare a societăţilor comerciale
La cerere, persoanele care au titlul de academician, profesorii şi conferenţiarii universitari, doctorii în
economie şi doctorii docenţi, cu specialitatea finanţe sau contabilitate, au acces la profesia de expert contabil pe
baza titlului de doctor, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute în ordonanţă (capacitate de exerciţiu deplină; nu a
suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a
societăţilor comerciale) şi susţinerea unui interviu privind normele de organizare şi funcţionare a Corpului
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi.
- efectuarea unui stagiu de 3 ani (minim 200 ore / semestru + pregătire tehnică şi pregătire deontologică);
- susţinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului (probe scrise şi orale)
Proba scrisa consta in :
a. studii de caz, exercitii si probleme din domeniul expertizei contabile, monografiei contabile, evaluarii
intreprinderilor si auditului financiar ;

15
b. intrebari de judecata profesionala din doctrina si deontologia profesiei contabile, organizarea si functionarea
Corpului.
Proba orala consta in :
a. cate o intrebare din materie juridica si fiscala ;
b. cate o intrebare din domeniile contabilitate, audit financiar si evaluarea intreprinderilor.
La proba scrisă fiecare lucrare primeşte o notă de la 1 la 10. Pentru promovarea probei scrise şi continuarea
examenului cu proba orală este necesară obţinerea mediei de cel puţin 7.

39. Care sunt lucrările ce pot fi executate de contabilii autorizaţi?

În aplicarea prevederilor din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată, lucrările ce se pot executa de către
contabilii autorizaţi în cadrul contractelor de prestări de servicii, individual sau prin societăţi comerciale de
contabilitate, sunt:
- ţinerea contabilităţii financiare şi de gestiune;
- pregătirea lucrărilor pentru întocmirea situaţiilor financiare;
- lucrări, declaraţii şi operaţiuni fiscale lunare şi trimestriale (altele decât situaţiile financiare anuale ale
societăţilor comerciale), lucrări în partidă simplă pentru persoane fizice independente şi asociaţii familiale etc.;
- atribuţii de cenzor la asociaţii de proprietari/locatari, CAR-uri şi diferite asociaţii, fundaţii etc. fără scop
patrimonial.

40. Care sunt relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii?

Relaţiile membrilor Corpului cu clienţii se stabilesc prin contract scris de prestări de servicii, semnat de ambele
părţi. În afara onorariilor pentru lucrările executate, orice altă relaţie financiară cu un client ca: participaţii la capital,
dare/luare de împrumut de bunuri, servicii sau bani, etc este susceptibilă de a afecta obiectivitatea şi de a determina
terţii să considere că obiectivitatea este compromisă.
În cadrul îndeplinirii lucrărilor lor, membri Corpului trebuie să se rezume numai la acordarea de avize de
consultanţă profesională şi să nu împieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului.
O atenţie aparte se acordă relaţiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clienţii,
asigurându-se că aceste relaţii nu aduc atingere independenţei lor. Stabilirea sau întreţinerea relaţiilor profesionale
cu clienţii pot antrena răspunderea pentru un prejudiciu financiar sau moral, pentru membrii Corpului.
Se impune o selectare a clienţilor şi aprecierea situaţiei membrilor Corpului în raport cu respectarea principiilor
independenţei şi competenţei.
Orice nou client şi orice nouă lucrare solicitată de vechii clienţi trebuie să facă obiectul acceptării şi încheierii
contractului după:
•evaluarea riscurilor;
•evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independenţei profesiei;
•apreciere a eficienţei executării lucrărilor în raport cu competenţa şi cu mijloacele societăţii.
Decizia finală aparţine expertului sau contabilului autorizat.
Periodic se evaluează, apreciază eventualele schimbări apărute în situaţia clienţilor sau
cabinetului/societăţilor lor şi dacă acestea generează noi riscuri. Evidenţierea sau modificarea lucrărilor nu se poate
face decât în baza unui act adiţional la contract. Profesioniştii pot exprima în scris clienţilor recomandări sau
rezerve. În cazul contestării lor, scrise, vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesioniştilor
contabili. În situaţia imposibilităţii executării lucrărilor solicitate, din cauza clientului, contractul se reziliează.

41. Ce este C.E.C.C.A.R.?

Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi (CECCAR) este persoană juridică de utilitate publică şi
autonomă, din care fac parte experţii contabili şi contabilii autorizaţi, în condiţiile prevăzute de O.G. nr. 65/1994,
modificată, având sediul în municipiul Bucuresti.

42. Care este comportamentul profesionalismului contabil într-o activitate de consilier fiscal?

Contabilul profesionist care presteaza servicii profesionale in domeniul fiscalitatii este indreptatit sa se situeze
in cea mai buna pozitie in favoarea unui client sau a unui patron, cu conditia ca prestatia sa fie efectuata cu
competenta.
16
Integritatea si obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie sa fie conform
legii. Dubiile pot fi rezolvate in favoarea clientului daca exista suport rezonabil pentru pozitia respectiva.
CE FACE SAU CE NU FACE CONTABILUL PROFESIONIST?
• nu trebuie sa dea asigurare ca declaratia fiscala si sfatul in materie fiscala sunt dicolo de orice indoiala;
• sa se asigure ca cei pe care ii consilieaza sunt constienti de limitele legate de sfaturile si consultanta fiscala si nu
interpreteaza gresit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt;
• in declaratia fiscala intocmita de contabilul profesionist responsabilitatea pentru continut revine in primul rand
clientului. Consultanta, opiniile trebuie inregistrate sub forma unei scrisori, unui memorandum.
• Nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau contrariu din care sa se creada ca:
a. ar contine un fals sau o inducere in eroare;
b. ar contine informatii furnizate cu nepasare sau necunoasterea reala a faptului;
c. ar omite sau ar ascunde informatia ceruta, putand induce in eroare fiscul.
• poate folosi estimarile in pregatirea declaratiilor fiscale.

43. Care sunt atribuţiile Consiliului Superior al C.E.C.C.A.R.?

Consiliul Superior exercită drepturile Corpului aferente statutului său de persoană juridică de utilitate publică;
in mod esenţial, are ca atribuţie reprezentarea profesiunii în faţa autorităţilor publice prin preşedintele său şi
coordonarea acţiunilor consiliilor filialelor judeţene.
Consiliul superior cuprinde maximum 24 de membri, inclusiv preşedintele, şi 8 supleanţi. Reprezentarea
experţilor contabili şi contabililor autorizaţi se stabileşte în funcţie de procentajul experţilor contabili în raport cu
totalul membrilor Corpului la nivelul ţării.
Consiliul superior se convoacă cel puţin o dată pe semestru de către preşedintele său şi ori de câte ori este
necesar; de asemenea, poate fi convocat la cererea Biroului permanent, a majorităţii membrilor Consiliului superior,
precum şi la cererea Comisiei superioare de disciplină.
Deliberările Consiliului superior au caracter strict secret; hotărârile sunt date publicităţii în revista editată de
Corp şi/sau pe site-ul Corpului. Hotărârile de interes general se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Consiliul superior are următoarele atribuţii:
a) alege dintre membrii săi 5 vicepreşedinţi ai Consiliului superior: 4 dintre aceştia sunt aleşi dintre experţii
contabili, iar unul, dintre contabilii autorizaţi;
b) asigură elaborarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului, solicitând avizele
Ministerului Economiei şi Finanţelor şi Ministerului Justiţiei; regulamentul de organizare şi funcţionare nu va fi
înaintat pentru aprobare fără avizele favorabile ale celor două ministere;
c) asigură elaborarea şi completarea Codului etic naţional al profesioniştilor contabili pe baza Codului etic IFAC;
d) asigură administrarea şi gestionarea patrimoniului Corpului;
e) deliberează asupra tuturor problemelor privind profesia de expert contabil şi de contabil autorizat;
f) veghează ca reglementările privind dobândirea calităţii de expert contabil şi contabil autorizat să fie aplicate
strict;
g) asigură coordonarea activităţii consiliilor filialelor; aprobă metodologia de elaborare a bugetului de venituri şi
cheltuieli al Corpului;
h) aprobă statele de funcţii ale Corpului la nivel central şi teritorial;
i) asigură participarea membrilor săi în cadrul unor comisii de studii şi cercetări destinate a face să progreseze
profesia şi ştiinţa contabilă sau în diverse grupe de lucru din cadrul instituţiilor guvernamentale şi
neguvernamentale, la solicitarea acestora;
j) decide în termen de 30 de zile asupra contestaţiilor făcute împotriva hotărârilor luate de Comisia superioară de
disciplină;
k)aprobă normele privind desfăşurarea activităţii curente a compartimentelor şi verigilor organizatorice ale
Corpului;
l) ia toate măsurile necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de acordare a vizei anuale pentru
exercitarea profesiei şi a celei de asigurare a riscului profesional de către toţi membrii Corpului;
m) analizează activitatea membrilor şi preşedinţilor comisiilor de disciplină, experţi contabili, şi ia măsuri
administrative, organizatorice, inclusiv de natură disciplinară; pentru preşedintele şi membrii Comisiei superioare
de disciplină, experţi contabili, rezultatele analizei sunt prezentate Conferinţei naţionale care hotărăşte;
n) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament şi de hotărârile Conferinţei naţionale a
experţilor contabili şi contabililor autorizaţi.

17
44. Ce obigaţii au filialele Corpului pe linia comunicării cu membrii?

Conducerile filialelor Corpului iau măsuri pentru asigurarea păstrării unor legături permanente cu membrii în
scopul cunoaşterii problemelor cu care sunt confruntaţi şi sprijinirii în rezolvarea acestora.
Este obligatorie comunicarea prin scrisoare recomandată cu aviz de primire în următoarele cazuri:
a) Aducerea la cunoştinţă în termen de 10 zile a promovării examenului de acces la profesie şi invitarea la
întocmirea formalităţilor pentru înscrierea la stagiu,
b) Toate comunicările pe perioada efectuării stagiului, conform Regulamentului privind efectuarea stagiului şi
examenul de aptitudini, în vederea accesului la calitatea de expert contabil sau contabil autorizat,
c) Aducerea la cunoştinţă în termen de 10 zile a promovării examenului de aptitudini şi invitarea la întocmirea
dosarului pentru înscrierea în Tabloul Corpului. Cu această ocazie se va transmite şi “fişa personală” ce urmează
să o completeze viitorul membru;
d) Transmiterea “Declaraţiei anuale” ce urmează a fi completată de membrul Corpului şi retransmisă la filială
pentru înregistrare. În acelaşi plic este obligatorie aducerea la cunoştinţa membrului a modului de îndeplinire de
către filială a acţiunilor prevăzute în Programul de activitate aprobat de Conferinţa Naţională pentru anul expirat
făcându-se în mod strict şi exclusiv referire asupra fiecăreia din poziţiile şi capitolele prevăzute în Program.
Convocarea la Adunarea Generală a filialei se face de regulă prin fax sau poştă dar este obligatorie şi
transmiterea prin cel puţin două mijloace de informare în masă (radio, TV, ziare locale).
Anunţurile privind organizarea de cursuri de formare şi dezvoltare profesională, oferirea către membrii a
materialelor documentare existente, orarul consultaţiilor şi orice alte comunicări de interes pentru membrii se aduc
la cunoştinţa acestora şi a persoanelor interesate prin cele mai potrivite mijloace (telefon, fax, e-mail, scrisoare
transmisă prin poştă cu aviz de confirmare a primirii).

45. Conflicte de interese – Circumstanţe de care trebuie ţinut seama. Descriere.

Un profesionist contabil independent trebuie să ia măsuri corespunzătoare pentru a identifica


circumstanţele în care ar putea apărea un conflict de interese. Acest tip de circumstanţe ar putea genera ameninţări
la adresa respectării principiilor fundamentale. De exemplu, o ameninţare la adresa obiectivităţii poate apărea atunci
când un profesionist contabil independent concurează direct cu un client sau are o asociere în participaţie sau un
acord similar cu un competitor important al clientului. O ameninţare la adresa obiectivităţii sau confidenţialităţii
poate fi generată şi atunci când un profesionist contabil independent prestează servicii pentru clienţi ale căror
interese sunt în conflict sau pentru clienţi care au o dispută cu privire la aspectul sau tranzacţia în cauză.
Un profesionist contabil independent trebuie să evalueze importanţa oricăror ameninţări. Evaluarea include
aprecierea, înainte de acceptarea sau continuarea relaţiei sau misiunii specifice cu un client, dacă profesionistul
contabil independent are interese de afaceri sau relaţii cu acel client sau cu o terţă parte care ar putea genera
ameninţări. Dacă există şi alte ameninţări, cu excepţia celor nesemnificative, trebuie luate în considerare şi aplicate
măsurile de protecţie necesare pentru a elimina ameninţările sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil.

46. Cum se rezolvă conflictele de etică potrivit Codului etic naţional al profesioniştilor contabili?

Nu este posibil sa se incerce intocmirea unei liste detaliate cu potentialele cazuri in care ar putea aparea
conflicte de interese. Trebuie notat faptul cä, o diferenta onesta de opinie intre un profesionist contabil si o alta parte
nu constituie o problema de etica in sine. Oricum, faptele si imprejurarile fiecarui caz necesita o investigare din
partea celor interesati.
Totusi, pot exista factori specifici care intervin când responsabilitatile unui profesionist contabil pot intra in
conflict de interese cu cerintele inteme sau exteme de un tip sau altul. Prin urmare:
- Poate exista pericolul presiunii din partea unei autoritati superioare, director sau partener; sau atunci când
existä relatii personale sau de familie care pot da nastere posibilitatii exercitärii unei presiuni asupra lor. Intr-adevär,
trebuie descurajate relatiile sau interesele care ar putea influenta sau ameninta integritatea profesionistului contabil.
- Unui profesionist contabil i se poate cere sa actioneze contrar normelor profesionale si/sau tehnice.
- Poate aparea o problema legata de loialitate care trebuie sa se imparta intre superiorul profesionistului contabil
si normele profesionale de comportament care îi sunt impuse.
- Poate aparea un conflict cînd este publicatä o informaţie inselätoare, care poate fi in avantajul angajatorului
sau al clientului si de care poate beneficia sau nu profesionistul contabil, ca rezultat al acelei publicari.
La aplicarea normelor generale de comportament etic, profesionistii contabili angajati pot intâlni situatii legate
de identificarea unui comportarnent care nu este etic sau de rezolvarea unui conflict etic. Când se confruntä cu
18
probleme etice importante, pentru a rezolva acest conflict, profesionistii contabili trebuie sa respecte politicile
stabilite de catre organizatia (Intreprinderea) la care este angajat. Dacä asemenea politici nu rezolvä conflictul etic,
trebuie sa se tina cont de urmatoarele:
- Sa se analizeze problema conflictuala cu superiorul ierarhic imediat. Daca problema nu este rezolvata cu
superiorul ierarhic imediat si profesionistul contabil se decide sa meargä la nivelul superior urmator de conducere,
superiorul ierarhic imediat trebuie sa fie instiintat despre aceasta decizie. Daca se descopera ca seful ierarhic
superior este implicat in problema conflictuala, profesionistul contabil trebuie sa prezinte problema la nivelul
imediat superior din conducere. Când seful ierarhic superior este seful Biroului Executiv (sau ceva asemanator)
urmatorul nivel superior care poate controla activitatea poate sa fie Comitetul Executiv, Consiliul Director,
Consiliul de Administraţie, Comitetul Actionarilor sau al Partenerilor la Conducere (dupa caz).
- Sa se solicite consultanţă sau consiliere, pe baza confidentiala, de la un consilier independent sau de la
organismul profesional contabil, pentru a obtine o intelegere a posibilelor evolutii ale situatiei.
- Daca conflictul de etica mai exista inca dupa epuizarea completä a tuturor posibilitatilor de control intern, in
ultima instanta profesionistul contabil nu poate avea altä solutie la unele probleme semnificative (de ex. frauda)
decât sa-si dea demisia si sa prezinte un memorandum informativ unui reprezentant corespunzator al acelei
organizatii (Intreprinderi).
Orice profesionist contabil intr-un post superior de conducere trebuie sa incerce sa se asigure ca, in cadrul
organizatiei (Intreprinderii) pentru care lucreaza, sunt stabitite anumite politici in vederea rezolvarii conflictelor.
Organismelor membre ale IFAC li se recomanda cu insistenta sa se asigure ca membrii lor care se confrunta cu
conflicte de etica au acces la activitati confidentiale de consiliere. In acest sens, in cadrul C.E.C.C.A.R.
functioneaza Comisia de etica profesionala, Comisiile de apel, Tribunalul arbitral si Comisiile de disciplina.

47. Ce sunt serviciile profesionale? Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile?

Profesia contabilă cuprinde totalitatea activităţilor cu caracter economic care presupun cunoştinţe în
domeniul contabilităţii.
Profesia contabilă este un întreg format din mai multe activităţi.
Principalele activităţi sunt:
1. Ţinerea contabilităţii.
2. Elaborarea, examinarea şi prezentarea situaţiilor financiare.
3. Auditul statutar.
4. Alte lucrări de audit financiar – contabil sau control intern.
5. Management financiar – contabil (planificare contabilă, contabilitatea analitică, contabilitatea de gestiune
etc.)
6. Servicii fiscale (consultanţă, consiliere şi asistenţă fiscală)
7. Servicii de studiu şi consultanţă pentru crearea întreprinderilor
8. Evaluări de întreprinderi şi titluri
9. Alte servicii contabile şi paracontabile.
•Profesionistul contabil care are acces la toate activităţile componente ale profesiei contabile potrivit practicilor
europene îl constituie expertul contabil, considerat a fi specialistul cu cea mai înaltă pregătire în domeniul său de
activitate în ţara sa de origine.
•Activitatea urmărită în mod special este activitatea de audit statutar, auditorul statutar fiind considerat ultimul
apărător în drumul informaţiilor conţinute în situaţiile financiare spre consumatorii finali.
•Activităţile care formează profesia contabilă se pot organiza fie prin compartimente proprii ale întreprinderii,
cu excepţia auditului statutar, fie prin externalizare la specialisti ce funcţionează independent în furnizarea acestor
servicii pe piaţă.
Serviciile furnizate pe piaţă pot fi servicii furnizate exclusiv de profesioniştii contabili:
•contabilitate
•audit intern
•audit statutar
•activitate de control intern
•activitate de management financiar contabil, etc.
Sau servicii partajate cu alte profesii, cum ar fi:
• evaluarea activelor întreprinderii partajată cu jurişti, ingineri
•serviciile fiscale şi mai ales consultanţa fiscală partajată cu avocaţii
•servicii juridice partajate cu juriştii şi avocaţii.
19
Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt:
- detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant.
- respectarea de catre membri a unui ansamblu de valori si de reguli stabilite de organismul profesional, cu
deosebire cele care se refera la obiectivitate.
- recunoasterea unei datorii vizavi de public, in ansamblu.
Uneori, datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor si de public, poate fi in contradictie cu interesul lor
personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate, vizavi de angajator. Tinand seama de remarcile
precedente, este de datoria organismelor profesionale nationale sa defineasca reguli de etica pentru membrii lor,
incat sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa pastreze increderea publicului in profesie.
Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta in profesie, pe
competenta.
Necesitatea reglementării profesiei contabile
Reglementarea unei profesii este impusă de nevoia de standarde profesionale, etice, de educaţie care să fie
îndeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea şi natura reglementarii depind de următorii factori:
1. Capacitatea profesiei respective de a răspunde necesităţilor economiei si societăţii,
2. Condiţiile de piaţă în care activează profesia.
3. Existenţa unui dezechilibru în ce priveşte cunoştinţele între clientul care primeşte serviciile respective şi
furnizorul acestor servicii, adică profesionistul contabil care deţine experienţa necesară pentru a fi stabilite
relaţiile între cele două domenii.
Criteriile de apreciere a modului în care reglementarea profesiei satisface interesul public sunt
următoarele:
1. Transparenţa
2. Proporţionalitatea
3. să nu fie împotriva competenţei şi concurenţei
4. să nu fie discriminatorie
5. să fie precisă
6. segmentată în funcţie de obiectivele urmărite
7. implementată consecvent şi just
8. să fie supusă unei examinări periodice
Aria de acoperire a reglementării profesiei
•Cerinţele de acces şi de certificare
•Cerinţe la dezvoltarea profesională continuă
•Standardele profesionale şi etice pe care profesioniştii trebuie să le respecte şi să le aplice
•Monitorizarea comportamentului profesionist al membrilor
•Sistemele şi procedurile de investigare şi sancţionare în legătură cu membrii care nu îndeplinesc cerinţele de
mai sus.
Modalităţi de implementare
Autoreglementarea este specifică economiştilor liberali şi constă, în aceea că organismul profesional este
recunoscut de autoritatea publică, căruia îi deleagă responsabilitatea de a reglementa profesia.
•Reglementarea externă constă în aceea că profesia este reglementată direct sau în fapt de către guvern.
•Coreglementarea este o combinare între primele două adică o reglementare partajată între o instituţie
guvernamentală şi una profesională.
Oricare ar fi modul de implementare a reglementării, organismul profesional trebuie să joace un rol
fundamental fiind cel mai bine poziţionat pentru apărarea interesului public.
Reglementarea profesiei contabile la nivel European
•Profesia contabilă este reglementată prin Directiva generală 89/48 CEE care se referă şi la profesia contabilă.
Potrivit reglementărilor europene, profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a obţinut cel mai
înalt nivel de pregătire prin studii universitare, un stagiu de minim 3 ani şi un examen de aptitudini şi care are
acces fără restricţii la toate serviciile si activităţile ce formează profesia contabilă.
•Directiva speciala 2006/43 CEE care se refera strict la condiţiile de autorizare si de retragere a autorizării unui
profesionist contabil de a efectua audit statutar.
Probleme şi obiective ale profesiei contabile din Romania
•Strategia aprobată prin Conferinţa Naţională a CECCAR a stabilit marile probleme şi obiective ale profesiei
contabile din Romania. Ele includ în primul rând organizarea şi gestiunea profesiei contabile în întregul ei, şi nu
într-o fragmentare arbitrară pe activităţi. Cooperarea dintre factorul public şi cel al profesiei contabile liberale
este esenţială pentru realizarea unui parteneriat care să servească în mod performant atât profesia, cât şi
20
utilizatorul informaţiei contabile. Diletantismul şi arbitrariul, adversităţile clădite pe interese de grup sau
conjunctură, de cele mai multe ori vremelnice, nu trebuie să îşi găsească loc în relaţia dintre stat şi profesia
contabilă.

48. Care sunt organele cu atribuţii de control în cadrul C.E.C.C.A.R., la nivel central şi teritorial

Conferinta natională este organul superior de conducere si de control al Corpului.


Cenzorii
ORGANELE DE CONDUCERE sunt: Adunarea gen (ordinară şi extraord); Consiliul filialei; Biroul Perm al
filialei; Preşedintele filialei
Atributii Ad.Gen a filialei: ia cunoştinţă, dezbate şi aprobă, prin vot d., raportul Consiliului filialei pt. ex.
fin. expirat şi raportul cenzorilor as. gestiunii fin. a Consiliului filialei. Aprobă , prin vot d., BVC al filialei pt.
ex.fin. viitor şi execuţia BVC pt. ex. fin. Expirat . Ia cunoştinţă de raportul Consil. filialei priv. rezultatele analizei
activităţii profesionale a experţilor individuali şi a SC controlate, în vederea asig. bunei exercitări a profesiei de EC
şi CA pe teritoriul filialei. Aprobă lista EC individuali şi SC ce vor fi analizate în anul urm. Noul ROF: alege şi
revocă preşedintele şi 2 membri ai Comisiei de Disciplină a filialei. Alege şi revocă pe membrii CFC, preşed. şi
membrii comisiei de cenzori. Propune, dintre membrii săi, candidaţii pt.CS. Adoptă lista membrilor de onoare ai
filialei.Stabileşte măs. necesare pt. îndepl altor atrib.din acte normative sau hot. ale CS.
Atribuţiile Consiliului filialei: Supravegherea modului de exercit a profesiei în raza filialei.Asigurarea
apărării interese filialei şi admin. bunurilor ei. Prevenirea şi concilierea tuturor contestaţiilor sau conflictelor
profesionale. Hotărăşte priv.la înscrierea în Tabloul Corpului sau asupra modificărilor lui,cf. precizărilor Consiliului
Super.Urmăreşte încas cotizaţiilor profesionale datorate de membrii filialei, în condiţiile Regulament.
Sesizează CS cu propuneri şi sugestii priv. exercitarea profesiei. Sesizarea Comisiei de Disciplină a filialei sau a
altor filiale despre abaterile profesionale ale memebrilor Corp.Efect. sau autorizarea pe întreg teritoriul filialei a
tuturor formelor de publicitate colectivă, considerate utile interesului profesiei cf. HCS.Pronunţă radierea din
Tablou, în cazurile din Regulament,şi încetarea provizorie de a mai face parte din Corp, la cerere.Analizează şi
adoptă proiectul de buget al filialei,cf.normelor CS.Îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, Regulament, de hot.
şi deciziile organelor de conducere ale Corpului.
Atribuţiile Preşedintelui filialei: Convoacă Consiliul filialei şi conduce dezbaterile lui. Reprezintă
Consiliul fili., pe lângă CS şi la membrii Corpului. Reprezintă Corpul în faţa reprezentanţilor autorităţilor publice
şi ai colectivităţilor diverse din cuprinsul teritoriului filialei sale, pe baza împuternicirilor stabilite de CS. Angajează
cheltuielile în cadrul bugetului aprobat. Face propuneri de angajare a salariaţilor din structurile executive ale fil. şi
de stabilire a salariilor lor, în limitele statului de funcţii aprobat. Propunerile se înaintează preşedintelui CS pt.
aprobare. Poate accepta sponsorizări şi donaţii acordate filialei, în lim. stabilite de CS şi în cond. legii. Organizează
alegerile în consiliile Corpului. Supune spre aprobare, Ad.Gen. execuţia BVC pe anul expirat. După aprobare,
transmite CS un exemplar al balanţei de verif. şi al ct. de execuţie a BVC. Arbitrează litigii dintre membrii fil. şi
clienţii ei,când cei din urmă acceptă acest arbitraj. Supune Ad.Gen. anuale propunerile pt. acord.de distincţii
onorifice, cf. procedurii. Răspunde solidar cu Consiliul filialei de încas. cotiz. profesionale datorate de membrii.
Îndeplineşte alte atribuţii cf. legii, Regulament, hotărâri, decizii ale organizaţiilor de conduc. ale fil. şi Corpului.
Secretarul General al Corpului Execută hot. şi deciziile priv. activ. compartim. administrativ.
Pregăteşte , analiz şi ctrl proiectele de buget ale filialelor, elabor. proiectul de buget al Corpului, care, după însuşire
de către BP, prin preşedintele BP, le prezintă CS pt. adoptare, cu cel puţin 1 lună înainte de încep. ex. fin. Asigură
execuţia BVC, prezentând info. periodice BP,asigură şi răsp. de org. şi ţinerea ctb. la nivel central şi teritorial,cf.
legii.Asigură execut. tuturor lucrărilor admin. şi de secretariat pt. Conf Nat., CS, secţiunile şi comisiile
Corpului.Organiz. şi asigură evid. centralizată a EC şi CA înscrişi în Tabloul Corpului de către filiale.Asigură
publicarea anuală în MOf al Rom. A Tabloului Corpului (TC).Organiz. şi urm. publicitatea priv. exercit. profesiei
de EC şi CA, în interesul profesiei membrilor Corpului; propune Comisiei de disciplină pe cei care se fac vinovaţi
de încălcarea regulilor priv. publicit.Asigură publicarea în revista Corpului a bil. Ctb. şi a ct. de gestiune anual, după
aprobarea lor de Conf.Nat.Asigură cond. materiale pt. desfăş. Activit. CS, a membrilor şi organelor
subordonate.Propune preşedintelui BP, anual, o dată cu proiectul de buget, schema de funcţiuni şi salarizare a
sectoarelor admin. şi a salariaţilor din subordine.Participă fără drept de vot, la şedinţele BP luând cunoştinţă de
deciziile adoptate.
Atribuţiile Secretarului filialei (directorului executiv) Execută hot. Consil. filialei.Elabor. proiectul de
buget al filialei.Asig. execuţia BVC aprobat.Asig. exec. tuturor lucrărilor admin.+secretariat ale filialei. Organiz. şi
asig. evidenţa EC şi CA în Tabloul existent la filială.Asig.ţinerea ctb.filialei, cf. legii. Propune anual Consiliului fil.
schema de funcţiuni şi salariz. a personal necesar,apoi e supusă aprobării CS. Participă, fără dr.de vot, la şedinţele
21
BP al filialei, luând la cunoştinţă deciziile adoptate. Îndeplin. şi alte atribuţii din acte normative şi hot., deciziile
organelor de conducere ale filialei şi Corpului.

49. Ce conţine Declaraţia Consiliului Superior al Corpului privind punerea în aplicare şi însuşirea
cerinţelor etice?

Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România doreşte să atragă
atenţia tuturor profesioniştilor contabili asupra necesităţii de a da urmare prezentei Declaraţii.
1. C.E.C.C.A.R., ca membru al IFAC, are responsabilitatea de a promova norme de înaltă conduită profesională
şi să se asigure că cerinţele etice sunt respectate, iar nerespectarea lor va fi investigată, luându-se măsurile care se
cuvin.
2. Misiunea de a pregăti cerinţe etice detaliate aparţine Consiliului Superior al C.E.C.C.A.R.
3. Adoptarea cerinţelor etice internaţionale ale IFAC de către C.E.C.C.A.R. nu va asigura în mod obligatoriu
aplicarea acestor norme de conduită stabilite. De aceea, C.E.C.C.A.R. elaborează prevederi normative adecvate
cerinţelor etice aplicabile tuturor misiunilor profesioniştilor contabili.
4. C.E.C.C.A.R. asigură consultanţă şi îndrumări care să ajute la rezolvarea conflictelor de etică ale
profesioniştilor contabili.
Stabilirea unui compartiment de interpretare/îndrumare/consultanţă trebuie să aibă următoarele
caracteristici:
- obiectivele lui şi procedurile de funcţionare trebuie să fie transparente şi promovate larg în rândul membrilor;
procedurile de funcţionare trebuie să ofere siguranţa că se va ţine seama numai de întrebări rezonabile din partea
membrilor şi că cel care întreabă răspunde pentru formularea clară a faptelor şi circumstanţelor;
- cei însărcinaţi să ofere consultanţă trebuie să aibă un nivel corespunzător de autoritate şi o experienţă tehnică
suficientă pentru a acorda asemenea îndrumări;
- cererile vor fi făcute de obicei pe bază de confidenţialitate iar rezultatele oricăror
interpretări/consultanţă/îndrumări pot face obiectul publicării (fără a da nume), ca modalitate de formare etică
pentru toţi profesioniştii contabili.
Pentru a răspunde cerinţelor din prezentul paragraf, în cadrul Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi funcţionează Departamentul de etică, comisiile de apel şi comisiile de disciplină, atribuţiile acestora
fiind stabilite prin hotărâri ale Consiliului Superior.
5. Punerea în aplicare a cerinţelor etice va fi susţinută de introducerea unui program menit să asigure Corpul
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România că membrii individuali cunosc toate cerinţele etice şi
consecinţele nerespectării acestor cerinţe. Asemenea informaţii pot fi comunicate membrilor, individual, prin
manuale, publicaţii tehnice, reviste profesionale, rapoarte în legătură cu audieri şi activităţi disciplinare, programe
referitoare la pregătirea profesională continuă, publicaţii, presă financiară şi de afaceri şi răspunsuri privind
cerinţele de consultanţă de la comitetul specific.
6. Profesioniştii contabili vor respecta cerinţele etice care îi privesc, fără să fie nevoie de constrângeri sau
sancţiuni. În ciuda acestui fapt, se pot produce cazuri în care astfel de cerinţe sunt ignorate în mod flagrant sau pe
care aceştia nu le respectă din eroare, omisiune sau din lipsa de înţelegere a lor. Este în interesul profesiei şi al
tuturor membrilor ca publicul larg să aibă încredere că nerespectarea cerinţelor etice ale profesiei va fi investigată
şi, acolo unde este cazul, vor fi luate măsuri disciplinare.
7. Profesioniştii contabili trebuie deci să fie pregătiţi să justifice orice abatere, de la cerinţele etice.
Nerespectarea cerinţelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri
profesionale care pot da naştere unor acţiuni disciplinare.
8. Puterea acţiunii disciplinare este stabilită prin reglementările C.E.C.C.A.R.
9. Măsurile disciplinare pot apărea, de obicei, în urma unor probleme ca:
- nerespectarea normelor generale de bază şi specifice aplicabile tuturor misiunilor profesioniştilor contabili;
- nerespectarea regulilor de etică;
- conduită discreditabilă sau dezonorată.
10. Investigaţiile disciplinare vor începe, de obicei, ca rezultat al unor plângeri; structurile centrale şi locale ale
Corpului trebuie să ia în consideraţie toate plângerile. Investigaţiile pot, totuşi, să fie introduse din oficiu de
C.E.C.C.A.R. sau de către o entitate administrativă, fără să fie făcută o plângere. Investigaţiile pot fi făcute verbal
sau prin corespondenţă. Trebuie întotdeauna înştiinţat membrul împotriva căruia se face plângere, precum şi cel
care a făcut plângerea. Acolo unde există o dispută, se poate încerca o conciliere, fie prin comisiile de disciplină ale
filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora.

22
11. Poate fi oportun să se facă publicitate procedurilor disciplinare şi de apel. Astfel, sunt informaţi atât
membrii, cât şi publicul larg. Totuşi, aspectele de confidenţialitate şi tipul încălcărilor trebuie să fie luate în
consideraţie atunci când se decide metoda de publicitate.

50. Enumeraţi 8 atribuţii ale adunării generale ale filialei C.E.C.C.A.R.

Adunarea generală este organul de conducere şi control al filialei şi este compusă din toţi membrii acesteia
înscrişi în Tabloul Corpului şi care sunt la zi cu plata cotizaţiilor profesionale. Un membru al Corpului nu poate
participa decât la adunarea generală a filialei de care aparţine.
Adunarea generală are următoarele atribuţii:
a) ia cunoştinţă, dezbate şi aprobă prin vot deschis raportul de activitate prezentat de consiliului filialei pentru
perioada expirată;
b) aprobă, prin vot deschis, bugetul de venituri şi cheltuieli al filialei pentru exerciţiul financiar viitor şi execuţia
bugetului pentru exerciţiul financiar expirat insoţit de raportul cenzorilor asupra gestiunii filialei ;
c) ia cunoştinţă de raportul consiliului filialei privind rezultatul analizei activităţii profesionale a experţilor
individuali şi a societăţilor comerciale controlate, în vederea asigurării bunei exercitări a profesiei de expert contabil
şi de contabil autorizat pe teritoriul filialei. Adunarea generală aprobă lista experţilor individuali şi societăţilor
comerciale ce vor fi auditate calitativ în anul următor;
d) alege şi revocă preşedintele şi patru membri ai comisiei de disciplină a filialei;
e) alege şi revocă preşedintele şi membrii consiliului filialei precum şi cenzorii;
f) propune, dintre membrii săi, candidaţi pentru funcţia de preşedinte şi de membru al Consiliului superior;
g) adoptă lista cuprinzând membrii de onoare ai filialei;
h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulament, de Codul etic naţional al profesioniştilor contabili
sau hotărâte de Consiliul superior.

51. Care sunt competenţele Comisiei de Disciplină a Filialei?

Comisia de disciplină a filialei are următoarele competenţe:


•Sancţionează abaterile disciplinare săvârşite de EC, CA, membri ai filialei,cu domiciliul în raza teritorială a
acesteia, chiar dacă abaterile au fost săvârşite în raza teritorială a altei filiale.
•Înştiinţează preşedintele CF şi pe reprezentantul MF despre reclamaţiile primite (excepţie reclamaţiile
îndreptate împotriva membrilor BP ale filialelor sau ale profesioniştilor şi societăţilor străine care se adresează
Comisiei superioare de Disciplină.
CONSTITUIRE
•5 membri titulari
•5 supleanţi
•1 preşedinte plus 2 membri aleşi dintre membrii filialei EC care se bucură de autoritate
•2 membrii supleanţi desemnaţi de MF
•Mandatul 4 ani
Abaterea (învinuirea) Sancţiunea
a. Neplata cotizaţiei şi a celorlalte • suspendarea dreptului de
obligaţii la termenele prevăzute de exercitare până la data plăţii dar nu mai
Regulament în cursul unui an calendaristic. puţin de 3 luni şi nu mai mult de un an).
b. Condamnarea definitivă pentru
săvârşirea unei fapte penale care, potrivit
legii, interzice dreptul de gestiune şi de
administrare a societăţii.
c. Încălcarea cu intenţie, prin acţiune •Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei.
omisiune, a normelor de lucru privind
exercitarea profesiei, elaborate de Corp, dacă
fapta a avut ca urmare producerea unui
prejudiciu moral sau material.
d. Practicarea profesiei fără viză anuală,
pentru exercitarea profesiei legal acordată .•Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei.

23
52. Care sunt abaterile disciplinare ale membrilor care se sancţionează cu suspendare?

Neplata cotizaţiei profesionale sau/şi a celorlalte obligaţii băneşti, la termenele stabilite , în cursul unui an
calendaristic, se sancţionează cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei până la plata efectivă, dar nu mai
puţin de 3 luni şi nici mai mult de un an.

53. Care este organizarea C.E.C.C.A.R.?

Sediul central al Corpului este în Municipiul Bucureşti.


CECCAR are 42 de filiale fără personalitate juridică în fiecare reşedinţă de judeţ şi în Municipiul Bucureşti.
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România este astfel organizat încât să-şi poată
îndeplini atribuţiile de organism de autoreglementare.
Pentru îmbunătăţirea managementului la nivel central şi local s-au luat o serie de măsuri, cum ar fi:
a). Modificarea organigramei Corpului, în sensul punerii centrului de greutate al gestiunii profesiei pe
structuri executive (departamente, sectoare).
b). Clasificarea filialelor Corpului în funcţie de volumul de activitate şi numărul de membri in 5 categorii
(grade), care să constituie baza determinării indicatorilor de alocare a resurselor în cadrul Corpului:
•Categoria 0 – peste 3.000 membri
•Categoria I – peste 600 membri
•Categoria II – 301 – 600 membri
•Categoria III – 101 – 300 membri
•Categoria IV – pînă la 100 membri.
Organizare la nivel central:
1. Organe de decizie
•Conferinţa Naţională
•Consiliul Superior
•Biroul Permanent
•Preşedintele Corpului
Pentru urmărirea punerii în aplicare a măsurilor hotărâte de Biroul permanent, Consiliul superior şi
Conferinţa naţională şi asigurarea legăturii între organele alese şi organele executive ale Corpului s-a înfiinţat
„Secretariatul organelor de conducere ale Corpului”. Modul de organizare şi funcţionare precum şi
atribuţiile secretariatului organelor de conducere ale Corpului se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior.
Verificarea gestiunii financiare a Corpului este asigurată de către cenzori, care sunt aleşi pentru o perioadă
de patru ani, de Conferinţa naţională ordinară, prin vot deschis, dintre membrii Corpului care nu fac parte din
Consiliul superior .
Comisii care funcţionează pe lîngă Consiliul Superior:
-Comisia Superioară de Disciplină
-Comisia Centrală de Arbitraj
-Comisia de Apel
2. Organe de execuţie
•Director general executiv
•Departamente, direcţii, sectoare, birouri
Secţiunile Corpului se organizează pe categorii profesionale, şi anume:
- secţiunea experţi contabili
- secţiunea contabili autorizaţi

Organizare la nivel de filială


1. Organe de decizie
•Adunarea Generală
•Consiliul filialei
•Biroul Permanent
•Preşedintele filialei
Comisii care funcţionează pe lîngă Consiliul filialei:
-Comisia de Disciplină
-Comisia de Arbitraj
-Comisia de Apel
24
2. Organe de execuţie
•Directorul executiv al filialei
•Sectoare
- Sector evidenţă Tablou
- Sector stagiu şi dezvoltare profesională continuă
- Sector etică şi control respectare norme
- Birou expertize contabile
- Birou administrativ

54. Care sunt obligaţiile de comunicare în cazul aplicării de sancţiuni disciplinare membrilor?

Aplicarea unei sancţiuni disciplinare trebuie să fie adusă la cunoştinţa publicului prin:
a) afişarea a câte unui extras al hotărârii de sancţionare: la sediul filialei Corpului, la Direcţia Generală a Finanţelor
Publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi la tribunal, însoţită de publicarea acesteia întrun ziar local
de largă circulaţie;
b) comunicarea măsurii, în scris, Direcţiei Generale a Finanţelor Publice judeţene, respectiv a municipiului
Bucureşti, şi tribunalului, în cazul aplicării sancţiunilor prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 cu
modificările şi completările ulterioare, referitoare la:
- suspendarea dreptului de a exercita profesia pe o perioada de timp de la 3 luni la 1 an
– interzicerea dreptului de a exercita profesia.
În cazul aplicării sancţiunii de suspendare a dreptului de exercitare a profesiei, cel în cauză este obligat să
depună, sub luare de semnătură, la consiliul filialei de care aparţine, carnetul de expert contabil sau de contabil
autorizat şi parafa; acestea îi vor fi restituite la expirarea termenului de suspendare. Aceeaşi obligaţie există şi în
cazul aplicării măsurii de interzicere a dreptului de exercitare a profesiei. Membrul care refuză să se conformeze va
fi radiat din Tabloul Corpului.

55. Explicaţi în ce constă stagiul pentru a participa la examenul de aptitudini în vederea obţinerii calităţii
de expert contabil şi de contabil autorizat.

În perioada de stagiu, stagiarul este obligat să efectueze minimum 200 de ore pe semestru, în timpul orelor
normale de muncă ale tutorelui de stagiu sau potrivit programului de stagiu în sistem colectiv.
În ultimele 6 luni de stagiu, tutorele de stagiu trebuie să acorde stagiarului, la cerere, un concediu neplătit de
cel putin 30 de zile pentru pregătirea examenului de aptitudini la profesiile de expert contabil si de contabil
autorizat.

56. Cum se face alegerea în Consiliul Superior al Corpului?

Prin vot secret, pentru o perioada de 4 ani, cu reinnoirea bienala a jumatate din membrii alesi.
* Presedintele CS este ales de CN, iar al filialei de AG.
* Realegerea, dupa o perioada egala cu cea in care a detinut functia respectiva (presedinte care a detinut functia 4
ani sau 8 ani, poate depune candidatura dupa 4, respectiv 8 ani de la incetarea functiei).
Declaratiile de candidatura cuprind:
1. Numele, prenumele, adresa candidatului.
2. Categoria profesionala EC/CA
3. Modul de exercitare a profesiei.
4. Functiile detinute anterior in cadrul Corpului si perioada respectiva.
5. Functia pentru care candideaza: membru al unui Consiliu al Corpului, BP al CS sau al CF.
6. Obiectivele si strategia pe care si le propune candidatul daca va fi ales.
7. Declaratie pe proprie raspundere, in sensul ca indeplineste cerintele de eligibilitate din regulament.

57. Care sunt potrivit legii atribuţiile C.E.C.C.A.R.?

Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi are următoarele atribuţii:


a) organizează examenul de admitere, efectuarea stagiului şi susţinerea examenului de aptitudini pentru accesul
la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. Programele de examen, în vederea accesului la profesia de
expert contabil şi de contabil autorizat, reglementările privind stagiul şi examenul de aptitudini se elaborează de
25
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi se avizează de Ministerul Finanţelor Publice,
urmărindu-se armonizarea cu prevederile directivelor europene în domeniu.
b) organizează evidenţa experţilor contabili, a contabililor autorizaţi şi a societăţilor comerciale de profil, prin
înscrierea acestora în Tabloul Corpului;
c) asigură buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi;
d) elaborează şi publică normele privind activitatea profesională şi conduita etică a experţilor contabili şi a
contabililor autorizaţi, ghidurile profesionale în domeniul financiar-contabil;
e) asigură pentru experţii contabili buna desfăşurare a activităţii de evaluare pe baza Standardelor Internaţionale
de Evaluare;
f) sprijină formarea şi dezvoltarea profesională continuă a membrilor prin programe de formare şi dezvoltare
profesională adecvate;
g) apără prestigiul şi independenţa profesională a membrilor săi în raporturile cu autorităţile publice, organisme
specializate, precum şi cu alte persoane juridice şi fizice din ţară şi din străinătate;
h) colaborează cu asociaţiile profesionale de profil din ţară şi din străinătate;
i) editează publicaţii de specialitate;
j) alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.

58. Ce se înţelege prin calitatea de persoană juridică a Corpului?

Corpul este infiintat cu statut de persoana juridica si, prin urmare, indeplineste sau are atributele unei
persoane juridice.
"Persoana juridica e o colectivitate de oameni, constituita in conditiile legii, care capata anumite drepturi şi
anumite obligatii necesare atingerii scopului lor ".
Elementele constitutive ale persoanelor juridice sunt :
- organizarea de sine - statatoare
- patrimoniul propriu;
- scopul determinat.
Aceste elemente le are si C.E.C.C.A.R., are, de asemeni, capacitatea de folosinta care se refera la
drepturile si obligatiile care corespund scopului pentru care a fost infiintata (persoana juridica) si capacitatea
de exercitiu.
Are capacitatea de exercitiu din momentul constituirii organelor sale de conducere.
Corpul reprezinta profesia, in raport cu alte institutii din Romania si din afara tarii.
- Relatiile cu bugetul directe;
- Are cont in banca;
- Intocmeste b.v.c.;
- Organizeaza contabilitate proprie, intocmeste bilant propriu, potrivit legii;
- Gestioneaza intregul patrimoniu al Corpului, inclusiv pe cel dat in administrare operativa filialelor;
- Continutul capacitatii de folosinta si de exercitiu este dat de atributiile ce le are Corpul (interne si externe).

59. Care sunt elementele principale pe care le conţine “Declaraţia anuală” depusă de membrii CECCAR
în vederea obţinerii vizei de exercitare a profesiei?

1. DATE DE IDENTIFICARE
1.1. CABINETUL (PERSOANĂ JURIDICĂ):
1.2. Autorizaţia CECCAR (nr. şi data):
1.3. SEDIUL SOCIAL: Telefon: .............. fax: ................ E-mail: .................
1.4. REGISTRUL COMERŢULUI: CUI: Nr. înregistrare:
1.5. CAPITAL SOCIAL la 31 decembrie: ....................... lei
1.6. ASOCIAŢI (ACŢIONARI) *
Numele şi prenumele
Calitatea
Cota de participare
1.7. ADMINISTRATORI:
)
1.8. ACŢIUNI (SAU PĂRŢI SOCIALE):
Număr Valoare nominală
26
1.9. BIROURI, FILIALE, SUCURSALE, AGENŢII, PUNCTE DE LUCRU: *

2. ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ ÎN ANUL ÎNCHEIAT


2.1. CIFRA DE AFACERI REALIZATĂ (mii. Lei): *)
Total: …........................
Din care:
-servicii contabile: ….................................................................................
-audit şi servicii conexe: ….......................................................................
-evaluări şi studii: …................................................................................
-consultanţă financiar – fiscală: …..........................................................
-alte servicii profesionale: ….....................................................................
2.2. RESURSE UMANE (număr mediu):
- Număr salariaţi permanenţi: …....................................................................
din care personal administrative: …..........................................................
- Număr colaboratori externi: …....................................................................
2.3. ASIGURAREA PROFESIONALĂ:
Asigurator: …................................................................................................
Poliţa nr. : …..................................................................................................
2.4. CONTROL DE CALITATE:
CABINETUL A FĂCUT OBIECTUL CONTROLULUI DE CALITATE ?
2.5. CABINETUL MAI ESTE MEMBRU AL UNEI ASOCIAŢII PROFESIONALE ?

60. Care sunt sursele de finanţare ale CECCAR?

Corpul, având statut de persoană juridică de utilitate publică autonomă, îşi constituie veniturile din activităţile
stabilite potrivit prevederilor legale, acoperindu-şi cheltuielile în întregime din aceste venituri.
Sursele de finantare ale CECCAR:
a) taxe de inscriere la examenul de expert contabil si, respectiv, de contabil autorizat;
b) taxa de inscriere in Tabloul Corpului;
c) cotizatii anuale asupra veniturilor realizate de catre membrii Corpului care isi exercita profesia individual
sau de catre societati comerciale recunoscute de Corp;
d) donatii, incasari din vanzarea publicatiilor proprii si alte venituri.
e) Alte venituri.

61. Riscuri legate de interesul propriu – descriere.

Interes financiar direct sau indirect, dependenţă de onorarii, dorinţa de a încasa onorariile restante, teama de a
pierde clientul etc.

62. Care sunt răspunderile profesioniştilor contabili?

Răspunderea poate fi:


•Disciplinară. Condiţii:
- Raport de muncă concretizat printr-un contract de muncă;
- Existenţa unui regulament;
- Abaterea disciplinară.
•Administrativă (contravenţională). Condiţii:
- Fapta săvârşită cu vinovăţie;
- Sancţiune prin avertisment;
- Fapta prevăzută de lege sau alt act normativ, ca fiind contravenţie, se sancţionează, chiar dacă e
săvârşită fără intenţie.
•Civilă. Condiţii:
- Contractul;
- Fapta;
- Prejudiciul;
- Cauzalitatea;
27
- Vinovăţia;
•Penală. Condiţii:
- Forma răspunderii juridice;
- Faptele (infracţiunile) pericol social, cu vinovăţie, prevăzute de legea penală.

63. Prezentaţi şi explicaţi cele 6 principii fundamentale prevăzute în Codul etic naţional al
profesioniştilor contabili.

Principiile fundamentale sunt:


- Integritatea
Un profesionist contabil trebuie să fie drept şi onest în toate relaţiile profesionale şi de afaceri.
- Obiectivitatea
Un profesionist contabil trebuie să fie imparţial şi nu trebuie să permită prejudecăţilor, confuziilor, conflictelor de
interese sau influenţelor nedorite să intervină în raţionamentele profesionale sau de afaceri.
- Competenta profesionala si prudenta
Un profesionist contabil are o datorie permanentă de a-şi menţine cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la nivelul
necesar pentru a se asigura că un client sau un angajator primeşte servicii profesionale competente, bazate pe
ultimele evoluţii din practică, legislaţie şi tehnică. Un profesionist contabil ar trebui să acţioneze cu prudenţă şi în
conformitate cu standardele tehnice şi profesionale aplicabile în furnizarea de servicii profesionale.
- Confidentialitatea
Un profesionist contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite ca urmare a unei relaţii
profesionale sau de afaceri şi nu trebuie să divulge astfel de informaţii unei terţe părţi fără o autorizaţie specifică, cu
excepţia cazului în care există un drept sau o obligaţie legală sau profesională de a dezvălui aceste informaţii.
Informaţiile confidenţiale obţinute în cadrul unei relaţii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în
avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terţe părţi.
- Comportamentul profesional
Un profesionist contabil ar trebui să se conformeze legilor şi normelor relevante şi ar trebui să evite orice acţiune ce
poate discredita această profesie.
- Respectarea normelor tehnice si profesionale
Un profesionist contabil trebuie sä-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele tehnice si
profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate instructiunile clientului
sau patronului in mäsura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, în cazul liber
profesionitilor contabili, cu independenta. In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice
emise de:
- IFAC
- Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate
- Ministerul Finantelor Publice
- C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari
- Legislatia relevantă

64. Cum se exercită profesia de expert contabil şi de contabil autorizat?

Profesia de expert-contabil şi de contabil-autorizat se exercită de către persoanele care au dobândit legal


această calitate. Exercitarea se realizează numai de către persoanele fizice sau juridice, membre ale Corpului,
înscrise în tablou. Tabloul se publică anual în Monitorul Oficial al României.
Modalităţi de exercitare a profesiei:
- individual (activitate independentă conform Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, actualizată)
- în societăţi comerciale de expertiză contabilă sau de contabilitate (art. 8 din O.G. nr. 65/1994 actualizată,
Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale actualizată).
Atât experţii contabili cât şi contabilii autorizaţi nu pot efectua lucrări pentru agenţii economici sau pentru
instituţii unde sunt salariaţi şi pentru cei cu care angajaţii lor sunt în raporturi contractuale ori se află în concurenţă.
De asemenea, le este interzis să efectueze lucrări pentru agenţii economici, în cazul în care sunt rude sau afini până
la gradul al patrulea, inclusiv soţi-soţii ale administratorului, ori în situaţia în care există elemente care atestă starea
de conflict de interese sau de incompatibilitate.

28
65. Care sunt drepturile membrilor C.E.C.C.A.R.?

a. Dreptul de a exercita profesia;


b. Dreptul de a fi ales;
c. Dreptul de a participa la Adunarea generală a filialei
d. Dreptul de a se asocia în societăţi profesionale
Înscrierea în Tabloul Corpului conferă dreptul la exercitarea profesiunii pe întreg teritoriul ţării. Atunci
când un membru al Corpului transfera activitatea sa într-o alta filiala, el trebuie sa ceara transferarea dosarului
sau şi înscrierea în Tabloul Corpului la filiala pe teritoriul căreia s-a transferat; la fel se va proceda şi în cazul
societăţilor comerciale de expertiza contabilă.
Societăţile comerciale de expertiza contabilă, membre ale Corpului, au obligaţia sa comunice filialelor de
care aparţin toate modificările intervenite în componenta asociaţilor sau acţionarilor lor şi/sau în obiectul de
activitate al acestora.

66. Ce reprezintă Codul etic naţional al profesioniştilor contabili?

Noţiunea de Etică, potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, este ştiinţa care se ocupă cu studiul
teoretic al valorilor şi condiţiei umane din perspectiva principiilor morale şi cu rolul lor în viaţa socială;
totalitatea normelor de conduită morală corespunzătoare.
Etica este o teorie raţională asupra binelui şi răului, o reflecţie “în amonte” asupra valorilor inteligent şi
moral orânduite. Se poate spune că etica stabileşte principii despre bine şi rău prin standarde de comportament,
atitudine menită să faciliteze aplicarea valorilor prin existenţa unui Cod etic pentru aproape orice activitate.
Noţiunea de etică, dacă se rezervă ansamblului unei profesiuni, este ansamblul de reguli interne care au ca
obiectiv central codul de comportament al profesioniştilor faţă de persoanele terţe, prin garantarea respectării
valorilor convenite ale secretului profesional.
În ţara noastră la elaborarea codului etic naţional al profesioniştior contabili din România s-au avut în vedere
recomandările I.F.A.C. în legătură cu faptul că C.E.C.C.A.R. are responsabilitatea pregătirii unor cerinţe etice
detaliate a introducerii şi îmbunătăţirea acestor cerinţe.
I.F.A.C. crede că datorită diferenţelor de cultură lingvistice, legislative şi sociale sarcina pregătirii unor
cerinţe etice detaliate revine în principal organismelor membre din fiecare ţară care au responsabilitatea
introducerii şi îmbunătăţirii acestor cerinţe.
De aceea I.F.A.C. crede că identitatea profesiunii contabile este caracterizată la nivel mondial de strădania
ei de a realiza un număr de obiective comune şi respectarea anumitor principii fundamentale în acest scop. Prin
urmare I.F.A.C. recunoscând responsabilităţile profesiunii contabile şi considerând că rolul său este de a oferi
principiile călăuzitoare, încurajând continuitatea eforturilor şi promovând armonizarea, a considerat necesar să
stabilească un cod internaţional al eticii pentru profesioniştii contabili, care să constituie baza pe care să fie
fundamentate cerinţele etice din fiecare ţară, pentru profesioniştii contabili din fiecare ţară. Acest cod
internaţional este menit a servi ca model pe care să se bazeze principiile etice din fiecare ţară.
Codul stabileşte standarde de conduită pentru contabili profesionişti şi formulează principiile
fundamentale care trebuie respectate de contabili profesionişti în vederea realizării obiectivelor comune.
Profesioniştii contabili din întreaga lume acţionează în medii diferite, culturi şi reglementări diferite, scopul
de bază al codului trebuie însă întotdeauna respectat. În cazul în care o prevedere naţională este în conflict cu o
prevedere din codul etic al I.F.A.C. cerinţa naţională trebuie să prevaleze. Pentru acele ţări care doresc să
adopte codul etic al I.F.A.C. drept cod naţional, I.F.A.C. a dezvoltat un limbaj care poate fi utilizat pentru a
indica autoritatea şi aplicabilitatea în acea ţară. Limbajul este conţinut în declaraţia de politică a consiliului
I.F.A.C. prefaţă la cerinţele etice ale organizaţiei membre. Codul se bazează pe aceea că dacă nu se prevede în
mod special altceva, obiectivele şi principiile fundamentale sunt egale pentru toţi contabilii profesionişti
indiferent dacă practică în domenii diferite ( industrie, comerţ, sectorul public, învăţământ).
În anul 1995, la Conferinţa Naţională a CECCAR a fost adoptat Codul privind conduita etică şi
profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din Romania.
Codul etic naţional din România stabileşte normele de conduită pentru profesionişti contabili şi formulează
principiile fundamentale care trebuie respectate de aceştia în vederea realizări obiectivelor comune.
Profesioniştii contabili din România acţionează în diferite entităţi şi ramuri ale economiei naţionale ca liberi
profesionişti sau angajaţi, scopul de bază al codului trebuie însă respectat.Potrivit acestui cod, conduita
profesioniştilor contabili şi relaţiile profesionale cu ceilalţi trebuie caracterizate prin: integritate, obiectivitate,
independenţă, secret profesional, promovarea profesionalismului şi a competenţei profesionale.
29
Apărarea onoarei şi independenţei Corpului trebuie dovedită prin:
- ştiinţă, competenţă şi conştiinţă;
- independenţă de spirit şi dezinteres material;
- moralitate, probitate şi demnitate.
Comportamentul cu clientela, calitatea lucrărilor, punctualitatea în execuţie, autocontrolul calităţii şi
remunerarea serviciilor prestate sunt precizate în cadrul Codului de conduită etică şi profesională.
Codul etic naţional (CEN) are rolul de a da autoritate serviciilor prestate de profesioniştii contabili şi de a
proteja împotriva implicării acestora în elemente negative.
Codul etic naţional are 3 părţi:
A) - destinată tuturor profesioniştilor contabili angajaţi sau liberi profesionişti
B) - destinată exclusiv profesioniştilor contabili liber profesionişti
C) - destinată exclusiv celor angajaţi.

67. Care sunt condiţiile pentru acordarea vizei de exercitare a profesiei de către membrii CECCAR?

Viza pentru exercitarea profesiei într-un an se acordă până la data de 31 ianuarie a anului respectiv în
condiţiile prevăzute de prezentele norme.
A. Cu privire la experţii contabili şi contabilii autorizaţi
Pentru acordarea vizei anuale experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, directorii executivi ai filialelor
au următoarele obligaţii şi sarcini:
1) difuzează sub semnătură sau prin poştă către toţi experţii contabili şi contabilii autorizaţi aflaţi în evidenţă,
formularul „Declaraţia anuală”, până la data de 15 decembrie a anului precedent celui pentru care se acordă
viza;
2) în scopul evidenţei şi urmăririi depunerii formularului “Declaraţia anuală”, filiala va întocmi tabele
nominale, separat pentru experţii contabili şi pentru contabilii autorizaţi;
3) termenul de depunere la filiala Corpului a formularului „Declaraţia anuală”, de către experţii contabili şi
contabilii autorizaţi, este 31 ianuarie a anului pentru care se acordă viza;
4) viza anuală pentru exercitarea profesiei de către experţii contabili şi contabilii autorizaţi se acordă dacă au
fost îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) achitarea în întregime a obligaţiilor faţă de Corp aferente anului trecut;
b) plata la bugetul de stat, în cuantumul şi la termenul prevăzut de lege, a impozitelor cuvenite statului
asupra onorariilor încasate de la beneficiari;
c) dovada asigurării pentru riscul profesional;
d) dovada că nu au suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de
gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale (prezentarea certificatului de cazier judiciar sau declaraţie
pe proprie răspundere);
e) nu au săvârşit fapte care să încalce obligaţiile prevăzute de lege, precum şi regulile privind conduita etica
şi profesională, potrivit pct. 124 şi 125 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului, pentru care
să fi fost sancţionaţi de comisia de disciplină cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei, pe toată durata
suspendării, precum şi cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei;
f) depunerea declaraţiei anuale completată la toate rubricile;
g) depunerea de dovezi privind dezvoltarea profesională continuă conform Normei 38 a Corpului;
h) prezentarea unei adeverinţe medicale din care să rezulte că îndeplineşte condiţia prevăzută de Ordonanţa
Guvernului nr. 65/1994 (capacitate de exerciţiu deplină) şi este apt din punct de vedere fizic şi psihic pentru
exercitarea profesiei de expert contabil şi, respectiv, de contabil autorizat. În situaţia în care se impune, se va
prezenta şi un certificat medical privind starea de sănătate eliberat de către o comisie de specialitate stabilită de
Corp.
5) Directorul executiv al filialei verifică exactitatea datelor şi a informaţiilor prezentate, ia măsuri pentru
încasarea taxelor şi a cotizaţiilor datorate şi va proceda la acordarea vizei anuale. Acordarea vizei anuale se
concretizează prin semnătură şi prin ştampila filialei pusă în căsuţa special rezervată în carnetul de membru al
Corpului, precum şi prin eliberarea autorizaţiei de exercitare a profesiei pe anul respectiv .
B. Cu privire la societăţile comerciale autorizate
1) Pentru societăţile comerciale de profil, directorii executivi ai filialelor transmit reprezentantului legal al
societăţii comerciale, declaraţia anuală, până la data de 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se
acordă viza;
2) în scopul evidenţei şi urmăririi depunerii declaraţiei anuale, filiala Corpului va întocmi un tabel;
30
3) prevederile lit. A pct. 3 şi 4 se aplică în mod corespunzător şi societăţilor comerciale de profil care sunt în
evidenţa filialelor Corpului.
În mod asemănător, societatea comercială trebuie să facă dovada depunerii declaraţiei anuale ;
4) În baza datelor declarate de către societatea comercială pe propria răspundere, directorul executiv al filialei
va verifica exactitatea datelor prezentate în declaraţia anuală şi va proceda la acordarea vizei anuale pentru
exercitarea profesiei.
Acordarea vizei anuale pentru exercitarea profesiei se comunică de către filială, prin adresă.
C. Dispoziţii comune
1. Acţiunea de acordare a vizei anuale pentru exercitarea profesiei se desfăşoară până la data de 31 ianuarie,
dată după care directorii executivi ai filialelor au obligaţia:
a) să afişeze la sediul filialei, la instanţele de judecată, la Camera de Comerţ şi Industrie etc. Lista cuprinzând
experţii contabili şi contabilii autorizaţi care au obţinut viza anuală şi care au dreptul să exercite profesia;
b) să înainteze, până la data de 25 februarie, Secretariatului general al Corpului o informare cuprinzând
principalele aspecte, greutăţi şi propuneri în legătură cu activitatea de avizare la care se anexează următoarele
documente:
- lista experţilor contabili aflaţi în evidenţa Corpului, din care, cei cărora li s-a acordat viza anuală;
- lista contabililor autorizaţi în evidenţa Corpului, din care, cei cărora li s-a acordat viza anuală;
- lista societăţilor comerciale aflate în evidenţa Corpului din care, cele cărora li s-a acordat viza anuală;
2. Secretariatul general al Corpului împreună cu secţiunile şi departamentele Corpului vor iniţia măsuri pentru
îndrumarea, sprijinul şi controlul modului de acordare a vizei anuale pentru exercitarea profesiei.;
3. Pe baza informărilor primite de la filiale, Secretariatul general al Corpului împreună cu secţiunile Corpului
vor prezenta Biroului Permanent al Consiliului Superior al Corpului rapoarte anuale cuprinzând rezultatele şi
măsurile luate, precum şi direcţiile de acţiune în legătură cu acordarea vizei anuale pentru exercitarea profesiei;
4. Pentru perioada în care nu s-a acordat viză, ca urmare a nesolicitării sau neîndeplinirii condiţiilor, membrii
Corpului nu sunt exoneraţi de plata obligaţiilor faţă de acesta.
5. Contestaţiile la măsura luată de filiala Corpului, de neacordare a vizei anuale pentru exercitarea profesiei, se
soluţionează în baza prevederilor din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, modificată şi din Regulamentul de
organizare şi funcţionare a Corpului;
6. Constituie abatere disciplinară următoarele fapte:
a) netransmiterea formularelor de declaraţie anuală la termenele stabilite în prezentele norme;
b) netransmiterea la toţi membrii existenţi în evidenţă a formularelor de declaraţie anuală;
c) transmiterea declaraţiilor anuale în altă formă sau însoţite de alte condiţii puse membrilor;
d) primirea declaraţiilor anuale fără ca acestea să aibă completate toate rubricile prevăzute în formular;
e) nedepunerea de către membrii, cu termenele stabilite a declaraţiilor anuale sau necompletarea tuturor
rubricilor prevăzute de formular;
f) acordarea vizei anuale fără verificarea modului de îndeplinire a condiţiilor de la cap. A pct. 4 din prezentele
norme;
g) netransmiterea la termen a documentelor prevăzute la cap. C lit. 1 din prezentele norme;
7. Abaterile disciplinare prevăzute la pct. 6 se sancţionează după cum urmează:
-cu sancţiunile prevăzute de Regulamentul intern, abaterile prevăzute la pct. 6 lit. a, b, c, d, f şi g;
-cu sancţiunile prevăzute de Regulamentul de organizare şi funcţionare, abaterile prevăzute la pct. 6 lit. e.

68. Ce conţine jurământul pe care un membru îl depune la înscrierea în Tabloul Corpului?

La înscrierea în Corp, orice membru este obligat să depună jurământ prin care se obligă să aplice în mod corect
şi fără părtinire legile ţării şi regulile din regulamentele emise de Corp.
"Jur să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării, să respect prevederile Regulamentului Corpului
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi ale Codului privind conduita etică şi profesională a experţilor
contabili şi contabililor autorizaţi, să păstrez secretul profesional şi să aduc la îndeplinire cu conştiinciozitate
îndatoririle ce îmi revin în calitate de expert contabil (contabil autorizat)".

69. Care sunt principalele orientări strategice ale CECCAR pentru perioada 2005 – 2010?

> Organizarea profesiei;


> Exercitarea profesiei;
31
> Interesul public;
> Educaie;
> Parteneniatul sector public-sector pnivat;
> Dezvoltarea serviciilor pentru membri;
> Activitatea intemationalà.
Organizarea profesiei.
CECCAR trebuie să se transforme treptat dintr-un organism închis (în serviciul exclusiv al membrilor), într-
un institut profesional în serviciul economiei; numai aşa îşi va putea îndeplini calitatea de „persoană juridică de
interes public” prevăzută prin legea de organizare şi funcţionare. Identificarea şi valorificarea tuturor posibilităţilor
de colaborare cu celelalte organisme care au fost create în zona profesiei contabile, în scopul asigurării unităţii de
concepţie şi de metodă în profesia contabilă, pe baza directivelor şi normelor europene, a standardelor internaţionale
de contabilitate şi audit, va constitui una din priorităţile viitoare ale CECCAR.
CECCAR va trebui să aibă în continuare iniţiativa în colaborare, inclusiv prin crearea unor forme asociative
cu diferitele organisme înfiinţate în cadrul profesiei contabile; o atenţie deosebită se va acorda colaborării cu
Camera Auditorilor Financiari pe baza propunerilor făcute de CECCAR în acordul de colaborare încheiat.
Atragerea tuturor profesioniştilor contabili din economie în sfera de preocupări ale CECCAR sub aspectul formării
şi al deontologiei profesionale pe baza Codului etic naţional al profesioniştilor contabili, face necesară
perfecţionarea, în continuare, a organizării interne a CECCAR, în ceea ce priveşte structurile executive de la nivel
central şi teritorial, cât şi cele de decizie de la nivelul comisiilor, secţiunilor şi departamentelor.
Exercitarea profesiei.
CECCAR trebuie să-şi intensifice, în continuare, preocupările pe linia gestionării profesiei de expert
contabil şi de contabil autorizat, indiferent de lucrările pe care aceştia le efectuează şi de organismul profesional
care gestionează lucrarea, în înţelesul termenilor şi definiţiilor date de organismele Uniunii Europene în Cartea
verde europeană, luând atitudine faţă de orice încercare de a restricţiona accesul experţilor contabili la activităţi şi
lucrări prevăzute expres prin reglementările europene ca formând apanajul acestora.
Fidel principiilor înscrise în statutele organismelor europene şi internaţionale din care face parte, CECCAR
va acţiona, în continuare, pentru evitarea oricărei incompatibilităţi în exercitarea profesiei, luând măsuri de
îmbunătăţire a procedurilor de control al calităţii şi de monitorizare a activităţii membrilor, de creştere a calităţii
investigaţiilor şi de aplicare de sancţiuni; CECCAR va trebui să găsească cele mai potrivite forme şi metode pentru
atragerea tuturor membrilor CECCAR şi a tuturor contabililor din economie la acţiunile de formare şi dezvoltare
profesională continuă şi la respectarea deontologiei profesionale corespunzător activităţii profesionale pe care
aceştia o realizează, în practică liberă sau ca angajaţi. CECCAR va lua măsuri, în continuare, pentru dezvoltarea
unor cabinete profesionale naţionale puternice încurajând procesul de concentrare prin diverse forme.
Interesul public.
Acceptarea satisfacerii interesului public în condiţii de competenţă şi deplină responsabilitate este cea mai
înaltă misiune pe care membrii CECCAR o au de îndeplinit în continuare; în consecinţă, toate acţiunile CECCAR
trebuie să vizeze stabilirea unui rol clar şi a unui loc stabil al profesionistului contabil în mediul de afaceri, în relaţia
contribuabil-fisc, în relaţia entităţilor economice şi sociale ca furnizări de informaţii contabile cu utilizatorii
acestora. În acelaşi timp, se vor lua măsuri de creştere a responsabilităţii şi responsabilizării membrilor faţă de
public; perfecţionarea în continuare a sistemului de asigurare a membrilor va contribui la creşterea autorităţii şi
prestigiului membrilor CECCAR.În vederea satisfacerii interesului public, CECCAR va colabora, în continuare, cu
organismele administrative şi cu diferitele organisme şi structuri ale societăţii civile.
Educaţie.
Îndeplinirea misiunii de satisfacere a interesului public este condiţionată de formare şi instruire –
principalele căi pentru menţinerea competenţei membrilor CECCAR; acest proces de menţinere a competenţei va
trebui să fie în continuare perfecţionat şi modernizat pe baza Normei 38 a CECCAR, atât sub aspectul cuprinderii,
cât şi al întinderii. Una din marile provocări ale CECCAR în ceea ce priveşte instruirea şi formarea profesioniştilor
contabili o constituie , şi în perioadele viitoare, cunoaşterea şi aplicarea standardelor internaţionale de raportare
financiară şi a standardelor de audit.
Parteneriatul sector public – sector privat.
Una din preocupările fundamentale ale CECCAR o constituie şi în perioada viitoare, construirea unor relaţii
de parteneriat cu sectorul public şi în mod deosebit cu Parlamentul, Guvernul şi cu celelalte organisme
guvernamentale. CECCAR trebuie să se implice în sesizarea fenomenelor negative din economie, a calităţii
necorespunzătoare a unor reglementări din domeniul financiar-contabil; activitatea de lobby trebuie promovată în
mod corespunzător.

32
CECCAR trebuie să valorifice, în interesul general al ţării, poziţia sa de membru în organismele
internaţionale şi să sprijine introducerea standardelor internaţionale de raportare financiară pentru sectoarele public
şi privat. Dezvoltarea serviciilor pentru membri trebuie să constituie, în continuare, o preocupare majoră pentru
CECCAR: identificarea de noi servicii, elaborarea de norme profesionale şi ghiduri de aplicare, în serviciul
membrilor, îmbunătăţirea sistemului de comunicare cu membrii şi de participare a acestora la luarea deciziilor,
sprijin pentru rezolvarea unor probleme financiare şi sociale ale acestora, etc.
Activitatea internaţională.
CECCAR va trebui să-şi sporească, în continuare, aportul la lucrările organismelor europene şi
internaţionale din care face parte şi să-şi consolideze poziţia de lider în cadrul organismelor profesionale din Europa
centrală şi de est. Va trebui să sprijine tinerele organisme profesionale din ţările regiunii sud-est europene şi în mod
deosebit profesia contabilă din Republica Moldova.
Obţinerea dreptului de a vota în organismul de specialitate al Uniunii Europene (FEE), organizarea în ţara
noastră a unor regiuni de lucru ale IFAC şi FEE şi depunerea unor candidaturi pentru obţinerea unor locuri în
organele de conducere ale acestor organisme, creşterea, în continuare, a rolului în activitatea unor organisme
internaţionale la care CECCAR este membru fondator şi/sau membru în Consiliile de conducere ale acestora,
consolidarea iniţiativei Sud-Est Europene pentru dezvoltarea contabilităţii (SEEPAD) – iniţiativă românească, sunt
numai unele din obiectivele pe care CECCAR le va aborda în perioada următoare.

70. Care sunt atribuţiile Comisiei Superioare de Disciplină?

Comisia superioară de disciplină are următoarele competenţe:


a) analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică şi profesională ale preşedinţilor şi membrilor
consiliilor filialelor şi aplică sancţiuni; analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică şi
profesională ale membrilor Consiliului superior făcând propuneri de sancţionare a acestora Conferinţei
naţionale, care hotărăşte;
b) soluţionează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică şi profesională a preşedinţilor şi
membrilor comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor, precum şi a persoanelor fizice străine cărora
le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat în România şi aplică,
după caz, sancţiunile prevăzute în art. 17 (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată;
c) rezolvă contestaţiile formulate împotriva hotărârilor disciplinare pronunţate de comisiile de disciplină ale
filialelor;
d) aplică sancţiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat
membrilor Corpului care au săvârşit abateri grave, prevăzute de regulament.
Comisia superioară de disciplină este formată din 7 membri titulari şi 7 membri supleanţi, astfel:
a) preşedintele şi doi membri, experţi contabili, aleşi de Conferinţa naţională dintre membrii Corpului, care
se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită;
b) doi membri desemnaţi de ministrul economiei şi finanţelor;
c) doi membri desemnaţi de ministrul justiţiei.
În aceleaşi condiţii sunt desemnaţi supleanţii. Mandatul membrilor Comisiei superioare de disciplină este de 4
ani. Pot face contestaţii la Comisia superioară de disciplină împotriva hotărârilor comisiilor de disciplină ale
filialelor toţi cei interesaţi, precum şi consiliile filialelor. Termenul de contestare este de 30 de zile de la data
comunicării hotărârii comisiilor de disciplină ale filialelor. În perioada de judecare a contestaţiei se suspendă
aplicarea prevederilor hotărârii de sancţionare, pentru lucrările începute. Membrii Comisiei superioare de
disciplină sunt răspunzători de păstrarea secretului profesional în exercitarea mandatului lor.
Hotărârile Comisiei superioare de disciplină pot fi contestate la Consiliul Superior al Corpului, în termen
de cel mult 15 zile calendaristice de la luarea la cunoştinţă. Contestaţia nu suspendă aplicarea hotărârii.Pentru
constituirea jurisprudenţei disciplinare, Comisia superioară de disciplină întocmeşte o culegere cu toate soluţiile
proprii pronunţate, cât şi cu cele pronunţate de comisiile de disciplină ale filialelor, publicându-le anual în
revista Corpului.

71. Ce este şi cum funcţionează Comisia de disciplină a unei filiale CECCAR?

Comisia de disciplină a filialei este formată din:


-1 preşedinte şi 4 membri titulari şi
- 5 membri supleanţi

33
aleşi de adunarea generală dintre membrii filialei, experţi contabili, care se bucură de autoritate profesională şi
morală deosebită. Membrii supleanţi sunt desemnaţi în aceleaşi condiţii, odată cu titularii. Mandatul membrilor
comisiei este de 4 ani. Comisia de disciplină de pe lângă consiliul filialei este competentă să sancţioneze abaterile
disciplinare săvârşite de experţii contabili şi contabilii autorizaţi, membri ai filialei, cu domiciliul în raza teritorială
a acesteia, chiar dacă abaterile au fost săvârşite în raza teritorială a altei filiale.
Fac excepţie plângerile privitoare la fapte săvârşite de membrii Consiliului superior şi ai consiliilor
filialelor, de membrii şi preşedinţii comisiilor de disciplină ale filialelor, de preşedinţii Consiliului superior şi ai
consiliilor filialelor, precum şi de persoanele fizice străine cărora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia
de expert contabil sau contabil autorizat în România, care se depun la Comisia superioară de disciplină.
Plângerile privitoare la fapte săvârşite de membrii şi preşedintele Comisiei superioare de disciplină se
depun la Consiliul superior care le analizează şi le prezintă Conferinţei naţionale.
Procedura de judecată disciplinară
Toate reclamaţiile privind fapte susceptibile de a antrena răspunderea disciplinară îndreptate contra unui
membru al Corpului sau a unei societăţi recunoscute de Corp se adresează comisiei de disciplină a filialei de care
aparţine cel reclamat. Aceasta înştiinţează preşedintele consiliului filialei. Fac excepţie reclamaţiile îndreptate
împotriva membrilor Consiliului superior, membrilor consiliilor filialelor, a membrilor şi preşedinţilor comisiilor de
disciplină ale filialelor sau profesioniştilor şi ai societăţilor străine care se adresează Comisiei superioare de
disciplină.
Plângerea îndreptată împotriva unui membru al Corpului se adresează filialei din care face parte acesta, cu
excepţia situaţiilor în care competenţa aparţine Comisiei superioare de disciplină, pentru care plângerile se depun la
Consiliul superior. Plângerea astfel primită se transmite în termen de 48 de ore, preşedintelui comisiei de disciplină,
care va desemna ca raportor pe unul dintre membrii titulari ai comisiei. Procedura de judecată disciplinară este
reglementată prin Regulamentul comisiilor de disciplină, aprobat de Consiliul superior al Corpului şi publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
Fapta săvârşită de un membru al Corpului, indiferent de funcţia deţinută în structurile alese şi funcţionale,
prin care se încalcă dispoziţiile legii, ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, ale Codului etic naţional al profesioniştilor contabili, hotărârile
organelor de conducere ale Corpului, constituie abatere disciplinară.

72. Care sunt atribuţiile Conferinţei Naţionale a CECCAR?

Conferinta Nationala este constituita din :


- membrii Consiliului Superior ;
- membrii consiliilor filialelor Corpului ;
- membrii comisiilor de disciplina ;
- reprezentantii Ministerului Economiei şi Finantelor de pe langa Consiliul Superior si consiliile
filialelor ;
 reprezentanti ai membrilor din fiecare filiala a Corpului, desemnati de adunarile generale,
conform normei de reprezentare de 1 la 100 membri înscrişi în Tabloul Corpului, în vigoare la 31 decembrie a
anului expirat.
Conferinţa Naţională este ordinară şi extraordinară.
Conferinţa naţională ordinară se întruneşte anual prin grija Consiliului superior, care alege locul şi stabileşte
data; convocarea Conferinţei naţionale ordinare se face cu cel puţin 20 de zile înaintea datei de desfăşurare a
acesteia. Conferinţa naţională ordinară are atribuţiile prevăzute de art.31 din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994,
republicată.
În exercitarea atribuţiilor sale legale, Conferinţa naţională ia şi următoarele măsuri:
a) aprobă prin vot deschis situaţiile financiare anuale, raportul cenzorilor sau auditorilor, execuţia bugetului de
venituri şi cheltuieli pentru exerciţiul financiar încheiat, precum şi bugetul de venituri şi cheltuieli al exerciţiului
financiar viitor, prezentate de Consiliul superior;
b) aprobă prin vot deschis organigrama Corpului la nivel central şi teritorial, sistemul de salarizare pentru anul
următor, precum şi principiile şi criteriile de organizare şi de salarizare a personalului angajat al Corpului;
c) aprobă prin vot deschis sistemul de acordare şi cuantumul cheltuielilor de deplasare şi reprezentare;
d) alege şi revocă preşedintele şi membrii Consiliului superior şi ai comisiei de cenzori; alege şi revocă
preşedintele şi doi membri ai Comisiei superioare de disciplină;
e) aprobă raportul Consiliului superior referitor la rezultatul alegerilor privind reînnoirea mandatelor
membrilor consiliilor filialelor Corpului, inclusiv revocarea celor aleşi;
34
f) aprobă prin vot deschis nivelul indemnizaţiilor pentru organele alese ale Corpului;
g) aprobă normele privind controlul modului de respectare a normelor profesionale, constatarea abaterilor şi
aplicarea sancţiunilor administrative şi/sau disciplinare membrilor sau personalului angajat.
h) stabileşte anual cotizaţiile datorate de membrii Corpului şi taxele de inscriere în evidenţele Corpului;
i) confirmă lista cuprinzând membrii de onoare ai Corpului;
j) stabileşte măsurile necesare şi urmăreşte îndeplinirea altor atribuţii prevăzute de actele normative, precum şi
a propriilor hotărâri.
Conferinţa Naţională extraordinară are loc numai în cazuri deosebite şi se convoacă cu cel puţin 15 zile
înaintea datei fixate pentru desfăşurarea ei, de către Consiliul Superior, pe baza ordinii de zi stabilite de acesta
din proprie iniţiativă sau la propunerea filialelor reprezentând peste o cincime din totalul membrilor Corpului.

73. Listaţi 6 situaţii de incompatibilităţi şi conflicte de interese în exercitarea profesiei de expert contabil
şi contabil autorizat conform normelor etice ale Corpului.

Expertul contabil se afla in incompatibilitate in urmatoarele situatii:


- daca este implicat financiar, direct sau indirect in activitatile clientilor sai, cum ar fi: acceptarea unei forme de
salarizare; obtinerea de participatii la capitalul social ; darea sau luarea de bunuri, servicii sau bani; acordarea sau
primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai.
- Este implicat in activitatile clientilor sai in calitate de membru al consiliului de administratie al executivului
acestuia sau calitate de angajat .
- Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitant cu exercitarea profesiei contabile liberale, care se poate
finalize intr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu pozitia de
independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil;
- Este implicat prin relatiile familiale si sau personale cu clientii sai;
- Accepta si primeste de la un singur client onorarii care constituie procentaje inacceptabil de ridicate pentru
veniturile profesionistului contabil, ceea ce presupune ca profesionistul contabil isi aloca majoritatea timpului
afectat activitatii sale in interesul clientului respectiv.
- Accepta si primeste onorarii neprecizate anticipat in suma absoluta prin contracte sau conventii .
- Expertilor contabili le este interzis sa efectueze lucrari, deci inclusiv expertize contabile judiciare si extrajudiciare
pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv sau sunt soti ai
administratorilor.
- Daca este martor expert sau arbitru in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate.
- Daca a fost martor sau reprezentant(expert recomandat de parte) ori aparator al vreuneia din parti.
- Daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat, sub orice forma, expertul, sotul sau vreo ruda apropiata in
solutionarea cauzei intr-un anumit mod, care sunt de natura sa-l faca pe expert subiectiv.
- Daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, in calitate de organ de control,
conducere, tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la intocmirea actelor primare, a evidentelor contabile
tehnico operative;
- Daca a mai intocmit o expertiza contabila in acelasi dosar, ocazie cu care si-a exprimat opiniile.

74. Principalele prevederi ale Codului etic referitoare la confidenţialitate.

Acest principiu presupune ca profesionistul contabil să respecte confidenţialitatea informaţiilor obţinute în


timpul misiunilor sale şi nu trebuie să le utilizeze (în beneficiul său sau al unui terţ) sau să le divulge fără
autorizare scrisă, în afară de cazurile când obligaţia divulgării este prevăzută prin lege sau norme. Obligaţia se
menţine şi după terminarea relaţiilor între profesionist şi clientul sau angajatorul său. Profesioniştii contabili
trebuie să se asigure că acest principiu este respectat şi de către subalterni sau colaboratori.
Obligaţiile de confidenţialitate depind şi de legislaţia fiecărei ţări.
Profesionistul contabil nu mai este ţinut de secretul profesional:
- când divulgarea este autorizată de client sau de angajator; aici trebuie avute interesele terţilor, care ar putea fi
lezate;
- când divulgarea este cerută de lege sau când există obligaţia profesională de divulgare (furnizarea de probe în
cadrul unor proceduri judiciare, informarea autorităţilor competente despre încălcarea legii, apărarea intereselor
profesionale în cazul unei proceduri judiciare, auditul de calitate).

35
Înaintea divulgării unor informaţii, profesionistul contabil trebuie să decidă:
- care este tipul de informaţii care pot fi divulgate (dacă pot fi justificate);
- dacă persoanele care urmează să primească informaţiile sunt destinatarii corecţi ai acestora;
- dacă divulgarea informaţiilor atrage responsabilitatea sa.

75. Ce înţelegeţi prin Supravegherea Publică?

Activitatea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România se desfăşoară sub
supravegherea autorităţii de stat, reprezentată de Ministerul Economiei şi Finanţelor.
Persoanele desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor să efectueze supravegherea publică a activităţii
Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România au următoarele îndatoriri:
a) participă la Conferinţa naţională şi la şedinţele Consiliului superior, fără drept de vot;
b) sesizează ministrul economiei şi finanţelor ori de câte ori hotărârile Corpului Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi din România contravin reglementărilor legale. Ministerul Economiei şi Finanţelor poate
ataca hotărârile Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România la instanţa de contencios
administrativ, în condiţiile legii. Prin derogare de la prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004,
cu modificările şi completările ulterioare, procedura prealabilă nu este obligatorie.
Pentru a-şi putea exercita atribuţia prevăzută prin lege, Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi
din România va pune la dispoziţia persoanelor desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor o copie de pe
hotărârile şi deciziile luate, precum şi toate materialele care au fost supuse aprobării în Consiliul superior, Biroul
permanent şi Conferinţa naţională, precum şi, la cererea acestora, toate documentele care au stat la baza adoptării
deciziilor şi hotărârilor, în termen de 7 zile de la adoptarea acestora.
Persoanele desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor să supravegheze activitatea publică a consiliului
filialei au următoarele atribuţii:
a) participă la lucrările adunării generale, ale consiliului filialei, ale Biroului permanent şi ale comisiei de
disciplină, fără drept de vot;
b) sesizează Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România cu privire la aprobarea sau
refuzul de înscriere în evidenţa acestuia de către consiliile filialelor, pe care le consideră nelegale;
c) sesizează Comisia superioară de disciplină cu privire la hotărârile comisiei de disciplină a filialei pe care le
consideră nelegale;
d) sesizează persoanele desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor să efectueze supravegherea publică a
activităţii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România asupra hotărârilor consiliului filialei,
care contravin reglementărilor legale, precum şi cu privire la cazurile prevăzute la lit. b) şi c).
Pentru exercitarea îndatoririlor şi atribuţiilor prevăzute de lege, materialele supuse dezbaterii organelor
respective se transmit persoanelor desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor cu cel puţin 7 zile înainte.
În cazul netransmiterii materialelor supuse dezbaterii organelor respective către persoanele desemnate de
Ministerul Economiei şi Finanţelor, acestea pot solicita fie amânarea dezbaterilor, fie eliminarea de pe ordinea de zi
a punctelor pentru care nu s-au transmis materialele ori Ministerul Economiei şi Finanţelor poate exercita căile de
atac, în condiţiile legii.

76. Care sunt lucrările ce pot fi executate de experţii contabili?

În aplicarea prevederilor din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată, lucrările ce se pot executa, fără a fi
limitative, de către experţii contabili în cadrul contractelor de prestări de servicii sunt:
a) ţinerea sau supravegherea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare;
- acordarea asistenţei privind organizarea şi ţinerea contabilităţii, inclusiv în cazul sistemelor informatice;
- elaborarea şi punerea în aplicare de: procedee contabile, planul de conturi adaptat unităţii, contabilitatea de
gestiune, tabloul de bord, control de gestiune şi control prin buget, în baza şi cu respectarea normelor generale;
b) efectuarea de analize economico-financiare, ca:
- analiza structurilor financiare;
- analiza gestiunii financiare şi a rentabilităţii capitalului investit;
- tehnici de analiză şi de gestiune a fondului de rulment;
- sistem de credit-leasing, factoring etc.;
- elaborarea de tablouri de finanţare şi planuri de trezorerie;
- elaborarea de tablouri de utilizări şi resurse;
- asistenţa în prevenirea şi înlăturarea dificultăţilor unităţii;
36
c) efectuarea de audit financiar-contabil, ca:
- diagnostic financiar - creşterea, rentabilitatea, echilibrul şi riscurile financiare;
- audit intern - organizarea sau controlul regularităţii şi sincerităţii sistemului;
- studii, asistenţă pentru realizarea de investiţii financiare;
-audit statutar şi certificarea bilanţului contabil cu respectarea reglementărilor specifice;
d) efectuarea de evaluări potrivit standardelor internaţionale de evaluare, ca:
- evaluări de bunuri şi active patrimoniale;
- evaluări de întreprinderi şi de valori mobiliare, pentru vânzări, succesiuni, partaje, donaţii sau la cererea celor
interesaţi;
- evaluări de elemente intangibile;
e) efectuarea de expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice
în condiţiile prevăzute de lege, ca:
- expertize amiabile (la cerere);
- expertize contabil-judiciare;
- arbitraje în cauze civile;
- expertize de gestiune;
f) executarea de lucrări cu caracter financiar-contabil, ca:
- întocmirea de situaţii periodice;
- consolidarea conturilor şi bilanţului;
- întocmirea de planuri de finanţare pe termen mediu şi lung;
g) executarea de lucrări cu caracter fiscal, ca:
- studii şi consultaţii pe probleme de ordin fiscal;
- participarea la întocmirea şi depunerea declaraţiilor fiscale;
- asistenţă în probleme de T.V.A. şi impozite;
- fiscalitate imobiliară;
- asistenţă în aplicarea tarifului vamal;
- asistarea contribuabilului cu ocazia verificărilor;
- vizarea declaraţiilor fiscale anuale ale agenţilor economici;
h) efectuarea de lucrări de organizare administrativă şi informatică, cum ar fi:
- organigrame, structuri, definiri de funcţii;
- legături între servicii, circulaţia documentelor şi informaţiilor;
- mecanizarea şi automatizarea prelucrării informaţiilor, alegerea echipamentelor;
- analiza şi organizarea fluxului informaţional;
- alegerea soft-urilor necesare;
- formarea profesională continuă;
- contribuţii la protecţia patrimoniului unităţii;
i) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în mandatul de cenzor la societăţile comerciale, conform
prevederilor legale;
j) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege în procedurile de reorganizare judiciară şi faliment cum ar
fi:
- efectuează lucrări cu privire la reflectarea în contabilitate a principalelor operaţiuni de fuziune, divizare,
dizolvare şi lichidarea societăţilor comerciale, precum şi retragerea sau excluderea unor asociaţi din cadrul
societăţilor comerciale;
k) acordarea de asistenţă de specialitate necesară pentru înfiinţarea şi reorganizarea societăţilor
comerciale cum ar fi:
- activităţi de studiere a pieţei şi de sondare a opiniei publice;
- studii de fezabilitate la înfiinţarea îndreprinderilor;
- activităţi ale holdingurilor;
l) efectuarea pentru persoane fizice şi juridice a oricărui serviciu profesional care presupune cunoştinţe de
contabilitate;
m) alte activităţi şi servicii pentru întreprinderi cuprinse în clasele CAEN: 6209, 6420, 6619, 6920, 7022,
7320, 8299, 7490, 6831, 6621 precum şi altele stabilite de Biroul permanent al Consiliului superior.

37
77. Care sunt atribuţiile reprezentantului Ministerului Economiei şi Finanţelor pe lângă consiliile
filialor?

Activitatea Corpului Experţilor Contabili şi a Contabililor Autorizaţi din Romania se desfăşoară sub
supravegherea autorităţii de stat, reprezentată de Ministerul Economiei şi Finanţelor.
Persoanele desemnate să supravegheze activitatea publică a consiliului filialei au următoarele atribuţii:
a. participa la lucrarile adunarii generale, ale consiliului filialei, ale Biroului permanent şi ale comisiei de disciplină,
fără drept de vot;
b. sesizeaza Corpul Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din Romania cu privire la aprobarea sau refuzul
de înscriere în evidenta acestuia de catre consiliile filialelor, pe care le considera nelegale;
c. sesizeaza Comisia superioara de disciplina cu privire la hotararile comisiei de disciplina a filialei pe care le
considera nelegale;
d. sesizeaza persoanele desemnate de Ministerul Economiei si Finantelor sa efectueze supravegherea publica a
activitatii Corpului asupra hotararilor Consiliului filialei care contravin reglementarilor legale.
Pentru exercitarea acestor indatoriri si atributii, materialele supuse dezbaterii se transmit persoanelor
desemnate cu cel putin 7 zile inainte.
In cazul netransmiterii materialelor supuse dezbaterii organelor respective catre persoanele desemnate de
Ministerul Economiei si Finantelor, acestea pot solicita fie amanarea dezbaterilor, fie eliminarea de pe ordinea de zi
a punctelor pentru care nu s-au transmis materialele, ori Ministerul Economiei si Finantelor poate exercita caile de
atac, in conditiile legii.

78. Care sunt răspunderile membrilor CECCAR? Dar sancţiunile disciplinare care se aplică acestora?

Experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund, în exercitarea profesiei:


- disciplinar,
- administrativ,
- civil
- penal, după caz, potrivit legii.
Răspunderea disciplinară (condiţionări):
- Raport de munca concretizat printr-un contract de munca
- Existenta unui regulament
- Abaterea disciplinara
Răspunderea administrativă (contravenţională):
- fapta savarsita cu vinovatie;
- sanctiune prin advertisment
- fapta prevazuta de lege sau alt act normativ ca fiind contraventie se sanctioneaza chiar daca este savarsita fara
intentie
Răspunderea civilă:
- contractul
- fapta
- prejudiciul
- cauzalitatea
- vinovatia
Limitele răspunderii civile a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi se stabilesc prin contractele de prestări
de servicii în funcţie de uzanţele interne şi internaţionale ale profesiei contabile.
Răspunderea penală:
- forma a raspunderii juridice;
- faptele (infractiunile) pericol social, cu vinovatie, prevazute de legea penala
Sancţiunile disciplinare ce se aplică experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, în raport de gravitatea
abaterilor săvârşite, sunt următoarele:
a) mustrare;
b) avertisment scris;
c)suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o
perioadă de timp de la 3 luni la 1 an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.

38
Abaterile în funcţie de care se aplică sancţiunile disciplinare se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi
funcţionare al Corpului.

79. Care sunt abaterile disciplinare ale membrilor care se sancţionează cu interdicţie?

Abateri disciplinare sancţionate cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei:


•absenţa nemotivată de la trei reuniuni consecutive ale A.G. ale Filialei sau ale C.N.;
•publicitatea fără respectarea Codului privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi a contabililor
autorizaţi din România;
•neplata cotizaţiei anuale şi/sau a celorlalte obligaţii băneşti, la termenele stabilite de Regulament, pe durata unui an
calendristic;
•executarea unei pedepse private de libertate pentru săvârşirea unei fapte care nu interzice dreptul de gestiune şi de
administrare a societăţilor comenciale de profil;
•neplata la buget, în termenul şi cuantumul prevăzut de lege a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor
încasate de către persoanele fizice;
•încălcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei;
•refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului, documentele privind activitatea profesională;
•practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fără viza anuală pentru exercitarea profesiei.

80. Care sunt competenţele Comisiei Superioare de disciplină?

Comisia superioară de disciplină are următoarele competenţe:


a) analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică şi profesională ale preşedinţilor şi membrilor
consiliilor filialelor şi aplică sancţiuni; analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică şi
profesională ale membrilor Consiliului superior făcând propuneri de sancţionare a acestora Conferinţei
naţionale, care hotărăşte;
b) soluţionează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică şi profesională a preşedinţilor şi membrilor
comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor, precum şi a persoanelor fizice străine cărora le-a fost
recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat în România şi aplică,
după caz, sancţiunile prevăzute în art. 17 (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată;
c) rezolvă contestaţiile formulate împotriva hotărârilor disciplinare pronunţate de comisiile de disciplină ale
filialelor;
d) aplică sancţiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat
membrilor Corpului care au săvârşit abateri grave, prevăzute de regulament.
Comisia superioară de disciplină este formată din 7 membri titulari şi 7 membri supleanţi, astfel:
a) preşedintele şi doi membri, experţi contabili, aleşi de Conferinţa naţională dintre membrii Corpului, care se
bucură de autoritate profesională şi morală deosebită;
b) doi membri desemnaţi de ministrul economiei şi finanţelor;
c) doi membri desemnaţi de ministrul justiţiei.
În aceleaşi condiţii sunt desemnaţi supleanţii.
Mandatul membrilor Comisiei superioare de disciplină este de 4 ani.
Pot face contestaţii la Comisia superioară de disciplină împotriva hotărârilor comisiilor de disciplină ale
filialelor toţi cei interesaţi, precum şi consiliile filialelor. Termenul de contestare este de 30 de zile de la data
comunicării hotărârii comisiilor de disciplină ale filialelor.
În perioada de judecare a contestaţiei se suspendă aplicarea prevederilor hotărârii de sancţionare, pentru
lucrările începute. Membrii Comisiei superioare de disciplină sunt răspunzători de păstrarea secretului
profesional în exercitarea mandatului lor.
Hotărârile Comisiei superioare de disciplină pot fi contestate la Consiliul Superior al Corpului, în termen de
cel mult 15 zile calendaristice de la luarea la cunoştinţă. Contestaţia nu suspendă aplicarea hotărârii. Pentru
constituirea jurisprudenţei disciplinare, Comisia superioară de disciplină întocmeşte o culegere cu toate soluţiile
proprii pronunţate, cât şi cu cele pronunţate de comisiile de disciplină ale filialelor, publicându-le anual în
revista Corpului.

39
81. Care este logo-ul CECCAR şi ce conţine sigla CECCAR?

Emblema este compusă dintr-o carte simbolizând însemnele profesiei, toiagul de crainic al zeului Hermes cu
doi şerpi încolăciţi, ceea ce semnifică în Grecia antică diplomaţia; emblema Corpului simbolizează rolul de crainic
al profesionistului contabil, pe care îl are atunci când redă imaginea fidelă, corectă şi completă a patrimoniului
contabilizat sau expertizat; precum şi deviza: ŞTIINŢĂ, INDEPENDENŢĂ, MORALITATE, atribute esenţiale
ale acestei profesii.

82. In ce constă procedura de acordare a vizei anuale de exercitare a profesiei?

a) achitarea în întregime a obligaţiilor faţă de Corp pe anul curent;


b) plata la bugetul de stat, în cuantumul şi la termenul prevăzut de lege, a impozitelor cuvenite statului asupra
onorariilor încasate de la beneficiari;
c) dovada asigurării pentru riscul profesional;
d) dovada că nu au suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi
de administrare a societăţilor comerciale (prezentarea certificatului de cazier judiciar sau declaraţie pe propria
răspundere);
e) nu au săvârşit fapte care să încalce obligaţiile prevăzute de lege, precum şi regulile privind conduita etică şi
profesională, potrivit pct.124 şi 125 din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Corpului, pentru care să fi
fost sancţionaţi de comisia de disciplină cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei, pe toată durata
suspendării, precum şi cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei;
f) depunerea declaraţiei anuale privind activitatea desfăşurată în anul expirat completată la toate rubricile;
g) depunerea de dovezi privind dezvoltarea profesională continuă potrivit Normei 38, respectiv 40 de ore de
pregătire profesională/an calendaristic;
h) prezentarea unei adeverinţe medicale din care să rezulte că îndeplineşte condiţia prevăzută de art.4(1) lit.a şi
art.5 din O.G.nr.65/1994 şi este apt din punct de vedere fizic şi psihic pentru exercitarea profesiei de expert
contabil şi, respectiv, de contabil autorizat. În situaţia în care se impune, se va prezenta şi un certificat medical
privind starea de sănătate eliberat de către o Comisie de specialitate stabilită de Corp.
Acordarea vizei se concretizează prin semnătură şi prin ştampila filialei pusă în căsuţa special rezervată în
carnetul de membru al Corpului, precum şi prin eliberarea autorizaţiei de exercitare a profesiei pe anul
respectiv. Acţiunea de acordare a vizei anuale pentru exercitarea profesiei se desfăşoară până la data de 15
februarie, după care filialele au obligaţia:
a. să afişeze la sediul filialei, la instanţele de judecată, Camera de Comerţ şi Industrie, Oficiul Registrului
Comerţului etc. lista membrilor Corpului, care au obţinut viza anuală şi au dreptul să exercite profesia;
b. să înainteze la Aparatul Central o informare asupra modului de realizare a acestei acţiuni, menţionând
numărul membrilor care au obţinut viza anuală, din numărul total de membri ai Corpului.

83. Care sunt condiţiile pentru a deveni expert contabil; precizaţi nivelul de pregătire teoretică şi
practică necesare.

Prin examen. Examenul se desfasoara in baza normelor Corpului si a Regulamentului pentru efectuarea
stagiului si prin examenul de aptitudini, in vederea accesului la calitatea de expert contabil si contabil autorizat.
Pentru a fi inscrisi la concursul de admitere, candiadtii trebuie sa indeplineasca anumite conditii:
EXPERT CONTABIL
- au capacitatea deplina de exercitiu.
- au studii economice superioare in specialitatea contabilitate-finante, cu diploma recunoscuta de MEN si practica in
specialitate de cel putin trei ani, sau studii economice superioare si practica in specialitate de cel putin cinci ani.
- nu au suferit nici o condamnare, care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de gestiune si de administrare
asocietatilor comerciale.
- au promovat probele privind accesul la profesia de expert contabil

40
84. Care sunt regulile de etică aplicabile contabililor salariati în industrie, comerţ, transport, sector
public?

•profesioniştii contabili salariaţi trebuie să fie loiali atât vizavi de angajator, cât şi faţă de profesie, aceste două
exigenţe fiind uneori în contradicţie.
Prima condiţie a unui angajat este de a susţine obiectivele etice şi legitime ale organizaţiilor profesionale.
Totodată nu poate fi obligat un angajat:
i. să violeze legislaţia;
ii. să încalce regulile şi normele profesiei,
iii. să mintă auditorii angajatorului său;
iv. să semneze o declaraţie care conţine distorsiuni ale realităţii.
Dacă profesionistul contabil salariat nu reuşeşete să rezolve o problemă importantă care constituie un conflict
între angajaţi şi exigenţele profesionale, după ce au fost epuizate toate eşaloanele (până la administratori), el nu
are altă alegere decât să demisioneze; motivele unei astfel de decizii sunt notificate angajatorului, dar obligaţiile
de confidenţialitate îi interzic să informeze terţe persoane (în afară de cazul că o prevedere legală sau o normă
profesională prevăd această obligaţie).
•sprijin profesional acordat altor colegi: îndeosebi cel care are autoritate recunoscută de către ceilalţi (în analiza,
în judecarea în mod profesional a diferendelor de opinie);
•competenţa profesională prin care un profesionist contabil nu trebuie să inducă în eroare patronul despre gradul
de pregătire sau experienţă pe care îl deţine;
•prezentarea informaţiilor financiar-contabile în întregime, cu onestitate, în mod profesional şi astfel încât să fie
înţelese în contextul lor. Informaţiile să descrie clar natura adevărată a tranzacţiilor comerciale, activelor,
pasivelor, să ordoneze intrările cronologic şi adecvat.

85. Ce se înţelege prin autonomia Corpului?

Autonomia, în general, este situaţia celui care nu depinde de nimeni, care are deplină libertate în acţiunile
sale (Dex). Autonomia Corpului face din acesta un organism de autoreglementare în profesie; aceasta presupune
nesubordonarea vreunei autorităţi.
Corpul prin Regulamentul său, prin statutul său, nu este subordonat vreunui organism statal. Dimpotrivă,
prin delegaţia primită din partea autorităţii publice, acordă şi retrage dreptul de exercitare a profesiei de expert
contabil şi de contabil autorizat şi are dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil şi contabil autorizat şi
are dreptul să controleze competenţa şi moralitatea membrilor săi. Prin organele alese, corpul este reprezentat în
faţa autorităţii publice, precum şi în raporturile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi străinătate. Corpul
colaborează cu organele de specialitate ale statului în elaborarea de norme legate de profesia contabilă, dar
normele de lucru, specifice profesiei, care sunt rezultatul activităţii Corpului.

86. Care sunt principalele 4 obligaţii ale unui membru CECCAR?

1. să fie cu cotizaţia la zi;


2. să urmeze un curs de formare profesională
3. să nu fi săvârşit fapte penale
4. să nu aibă datorii la stat

87. Care sunt faptele care constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?

- Comportament necuviincios fata de membrii Corpului, de reprezentantul MF sau de alti participanti la


reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului.
- Absenta nemotivata de la intrunirea AG a filialei sau de la CN.
- Nerespectarea dispozitiilor Codului privind conduita etica si profesionala a EC si CA din romania referitoare
la publicitate.
- Absenta nejustificata de la cursurile de pregatire si perfectionare profesionala, reglementate prin normele
emise de Corp.
- Prestarea de servicii de contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui contract in care nu
a fost inscrisa calitatea profesionala a celui care il incheie: EC , CA.
- Nerespectarea obligatiilor de pastrare a secretului profesional.
41
- Nedeclararea sau declararea partiala a veniturilor in scopul sustragerii de la plata cotizatiei stabilite de
Regulament.
- Fapta membrului Corpului de a nu depune, in termenul stabilit, la filiala de care apartine, fisa pentru persoane
fizice sau juridice; pentru persoanele juridice raspunderea incuba presedintelui consiliul de administratie, sau
administratorului dupa caz.
- Incalcarea dispozitiilor privind exercitarea profesiei si raspunderea disciplinara, administrativa, civila sau
penala, potrivit legii si Regulamentului (art.98). este interzisa efectuarea de lucrari pentru entitatile unde sunt
salariati, sau sunt rude, sau afini pana la gradul IV cu administratorii, sau salariati in afara Corpului, sau
activitate comerciala.
- Refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului a documentelor privind activitatea
profesionala.
- Declaratiile neconforme realitatii, in relatiile cu Corpul sau cu tertii, cu producerea de consecinte juridice,
precum si orice alte incalcari ale conduitei etice si profesionale.
Abateri disciplinare sancţionate cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei:
•absenţa nemotivată de la trei reuniuni consecutive ale A.G. ale Filialei sau ale C.N.;
•publicitatea fără respectarea Codului privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi a
contabililor autorizaţi din România;
•neplata cotizaţiei anuale şi/sau a celorlalte obligaţii băneşti, la termenele stabilite de Regulament, pe durata
unui an calendaristic;
•executarea unei pedepse private de libertate pentru săvârşirea unei fapte care nu interzice dreptul de gestiune şi
de administrare a societăţilor comenrciale de profil;
•neplata la buget, în termenul şi cuantumul prevăzut de lege a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor
încasate de către persoanele fizice;
•încălcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei;
•refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului, documentele priind activitatea
profesională;
•practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fără viza anuală pentru exercitarea profesiei.

88. Care sunt organele şi structurile Corpului cu atribuţii de investigare, judecare şi tragere la
răspundere?

Organele si structurile Corpului cu atributii de investigare, judecare si tragere la raspundere sunt:


La nivel central: Comisia Superioara de Disciplina
La nivel teritorial: Comisia de Disciplina a Filialei

89. Enumeraţi situaţiile care nu răspund criteriilor de obiectivitate, încredere, cinste, decenţă şi bun gust
pentru o acţiune de promovare?

-cele care creează speranţe false, induc în eroare sau creează speranţe nejustificate de posibile rezolvări favorabile
-implică posibilitatea de a influenţa orice instanţă, tribunal, agenţie de reglementare,
-declaraţii bombastice;
-fac comparaţii cu alţii;
-conţin mărturii sau aprobări scrise,
-care conţin orice alte precizări ce ar putea să producă unei persoane rezonabile o neînţelegere sau o decepţie,
-care pretind, nejustificat, că persoana respectivă este expert sau specialist într-un anume doemniu al contabilităţii.

90. Care sunt atribuţiile preşedintelui CECCAR?

Preşedintele Consiliului superior este ales de Conferinţa naţională dintre membrii Corpului Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România pentru un mandat de 4 ani şi poate fi reales pentru cel mult încă
un mandat.
Persoana respectivă poate să cumuleze această funcţie numai dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul
cercetării sau în învăţământul universitar de profil şi se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită.
Pentru asigurarea continuităţii, alegerea viitorului preşedinte se face cu un an înaintea expirării mandatului
preşedintelui în funcţie, fără ca perioada respectivă să influenţeze durata mandatului noului preşedinte.

42
Preşedintele Consiliului Superior asigură executarea hotărârilor Consiliului Superior şi a deciziilor Biroului
permanent şi coordonează activitatea curentă a Corpului.
Preşedintele Consiliului superior are următoarele atribuţii:
a) convoacă şi conduce şedinţele Consiliului superior şi ale Biroului permanent;
b) conduce şi coordonează dezbaterile sedintelor organelor de conducere;
c) prezintă anual Consiliului superior, spre adoptare, proiectul de buget pentru exerciţiul viitor;
d) urmăreşte ca angajarea şi efectuarea cheltuielilor să se facă cu încadrarea în bugetul aprobat de Conferinţa
naţională;
e) prezintă situaţiile financiare anuale spre adoptare Consiliului superior şi spre aprobare Conferinţei naţionale;
f) reprezintă Corpul în faţa autorităţilor publice, a terţilor sau organizaţiilor naţionale şi internaţionale,
apărând prestigiul şi independenţa profesională a membrilor săi;
g) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Conferinţa naţională, de Consiliul superior şi de Biroul permanent.
Preşedintele Consiliului Superior, cu acordul Biroului permanent, are acces la lucrările consiliilor filialelor,
secţiunilor şi departamentelor Corpului, participând la dezbateri fără drept de vot. Preşedintele Consiliului
Superior poate să delege un membru al acestuia pentru o acţiune sau activitate determinată.
Preşedintele Consiliului superior are competenţa să reunească preşedinţii consiliilor filialelor sau
reprezentanţii lor, în vederea examinării unor probleme deosebit de importante ale apărării unor interese
generale ale profesiei, de studiere a oricăror măsuri de ordin colectiv.

91. Activităţi incompatibile cu exercitarea profesiei libere.

a. nu trebuie să exercite în paralel activităţi care afectează sau sunt susceptibile de a afecta integritatea,
obiectivitatea, indpendenţa, buna reputaţie a profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei liberale.
b. Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu orice activitate salariată în afara Corpului sau orice activitate
comercială (v. L127 referitoare la activitatea de cenzorat).
c. În unele situaţii, liber profesionistul contabil poate primi spre conservare şi utilizare, potrivit legii, fonduri ale
clienţilor, el trebuind:
-să păstreze aceste fonduri separat de fondurile proprii;
-să le utilizeze conform destinaţiilor stabilite;
-să aibă posibilitateas să justifice existenţa şi utilizarea fondurilor respective.

92. Relaţiile personale, familiale şi independenţa – descriere.

Relaţiile personale şi familiale pot prejudicia independneţa. Trebuie deci să ne asigurăm că nici o relaţie
personală sau familială nu pune în pericol independenţa profesionistului în îndeplinirea misiunii sale. Este
imposibil de codificat în mod precis regulile conform cărora o relaţie personală sau familială între un
profesionist liberal şi un client este acceptabilă (prin client înţelegându-se proprietarul întreprinderii, acţionari
principali, directori generali, directori financiari, adminsitrator sau posturi echivalente).
Institutele membre ale IFAC trebuie să-şi informeze membrii de tipul de situaţii susceptibile de a-i expune
la presiuni. De exemplu, astfel de presiuni pot apărea atunci când liber profesionistul are interese financiare
comune cu un cadru sau angajat al clientului, sau când deţin împreună interese semnificative într-o societate în
participaţiune cu un client.

93. Care este locul şi rolul reprezentantului MEF?

Este persoana desemnată de autoritatea publică, pe lângă CS al Corpului şi al filialei. Nu este un supervizor,
este un partener în profesie, cu toate că sesizează MFP ori de câte ori hotărârile şi măsurile adoptate de Corp
contravin reglementărilor legale şi trimite, spre ştiinţă, B.P. o copie a sesizării.

94. Ameninţări legate de familiarism sau încredere – descriere.

Riscul ca expertul contabil să fie influenţat de personalitatea şi calităţile clientului, să fie prea atent la
interesele clientului, afectarea atenţiei expertului de cunoaşterea de mult timp a tuturor problemelor cleintului,
ceea ce poate conduce la o încredere excesivă în client şi la testarea insuficientă a informaţiilor prezentate de
acesta.

43
95. Care este procedura de urmat când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a
rezolva un conflict de ordin personal?

Când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional,
dacă politicile stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul poate recurge la procedura
următoare:
•examinarea conflictului cu superiorul direct; dacă intervenţia superiorului direct nu este suficientă şi profesionistul
decide să se adreseze eşalonului superior următor, superiorul direct trebuie notificat în acest sens. Dacă superiorul
direct este presupus implicat în conflict, profesionistul trebuie să se supună eşalonului ierarhic cel mai ridicat;
•solicitarea avizului confidenţial al unui consilier independent sau al organismului profesional;
•dacă toate recursurile interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil, poate pentru chestiuni grave, să
demisioneze şi să trimită o scrisoare, în acest sens, conducerii entităţii care l-a angajat.
Orice profesionist contabil care ocupă un post de conducere trebuie să se asigure că, în cadrul entităţii
respective, sunt stabilite reguli în materie de rezolvare a conflictelor profesionale.

96. Activitatea de consultanţă fiscală, conform prevederilor Codului etic.

Contabilul profesionist care prestează servicii profesionale în domeniul fiscalităţii este îndreptăţit să se situeze
în cea mai bună poziţie în favoarea unui client sau a unui patron, cu condiţia ca prestaţia să fie efectuată cu
competenţă.
Integritatea şi obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie să fie conform
legii. Dubiile pot fi rezolvate în favoarea clientului dacă există suport rezonabil pentru poziţia respectivă.
CE FACE SAU CE NU FACE CONTABILUL PROFESIONIST?
•nu trebuie să dea asigurarea că declaraţia fiscală şi sfatul în materie fiscală sunt dincolo de orice îndoială;
•să se asigure că cei pe care îi consiliează sunt conştienţi de limitele legate de sfaturile şi consultanţa fiscală şi
nu interpretează greşit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt;
•în declaraţia fiscală întocmită de contabilul profesionist responsabilitatea pentru conţinut revine în primul rând
clientului. Consultanţa, opiniile trebuie înregistrate sub forma unei scrisori, unui memorandum.
•Nu trebuie să fie asociat cu nici o declaraţie sau contrariu din care să se creadă:
1. ar conţine un fals sau o inducere în eroare;
2. ar conţine informaţii furnizate cu nepăsare sau necunoaşterea reală a faptului;
3. ar omite sau ar ascunde informaţia cerută, putând induce în eroare fiscul.
•poate folosi estimările în pregătirea declaraţiilor fiscale.

97. Slăbirea autocontrolului – ameninţare la adresa independenţei. Renunţarea la convingeri –


ameninţare la adresa independenţei.

De regulă, pentru contractele (misiunile) de audit sau de non-audit este necesar să fie reevaluată modalitatea de
asigurare a independenţei cabinetului/societăţii sau a membrilor acesteia, pentru a fundamenta concluzia finală a
nivelului de asigurare a angajamentului.
Ameninţarea la adresa independenţei, legate de slăbirea autocontrolului, apare atunci când unul din
membrii cabinetului/societăţii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului şi din
această poziţie poate exercita o influenţă semnificativă directă asupra nivelului de asigurare al angajamentului faţă
de client.
Exemple în acest sens, neexhaustive, care pot crea acest gen de ameninţări la adresa independenţei, pot fi:
- un membru al cabinetului/societăţii care este sau a fost recent una din persoanele care a gestionat patrimoniul
clientului;
- un membru al cabinetului/societăţii care este sau a fost recent un angajat al clientului într-o poziţie din care
poate exercita o influenţă semnificativă directă asupra nivelului de certitudine - asigurare - a contractului faţă de
client;
- prestarea de servicii pentru un client al unui contract de audit sau de non-audit care poate afecta direct nivelul
certitudinii asigurării profesionistului contabil faţă de client;
- pregătirea datelor originale utilizate la generarea situaţiilor financiare sau pregătirea unor înregistrări care
fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil faţă de client.

44
Cauze datorate renunţării la propriile convingeri
Apar atunci când cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promovează, sau poate fi perceput a promova
situaţia sau opinia unui client până la punctul în care obiectivitatea sa este sau poate fi înţeleasă ca fiind
compromisă. Aceasta ar putea fi cazul în care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia şi-au subordonat
raţionamentul lor profesional aceluia al clientului.
Exemple în acest sens, fără a fi exhaustive, care pot crea ameninţări la adresa independenţei de acest fel pot fi:
- a se ocupa cu, a fi promotor al acţiunilor sau a altor titluri de valoare ale clientului;
- a acţiona ca un avocat sau consilier al clientului, în litigiile sau în rezolvarea neînţelegerilor cu terţe părţi.

98. Cum se obţine calitatea de contabil autorizat?

Condiţiile pentru a deveni contabil autorizat:


•examen de acces la profesia de expert contabil, la care să se obţină cel puţin media 7 şi minimum nota 6 la
fiecare disciplină;
Se poate prezenta la examenul de admitere pentru profesia de contabil autorizat persoana care îndeplineşte
următoarele condiţii:
a) are capacitate de exerciţiu deplină;
b) are studii medii cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
c ) nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de
administrare a societăţilor comerciale.
•efectuarea unui stagiu de 3 ani ( minim 200 ore / semestru + pregătire tehnică şi pregătire deontologică)
•susţinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului (probe scrise şi orale).

99. Enumeraţi ameninţări şi riscuri care afectează independenţa.

1. amenintari legate de interesul propriu: Financiar: direct (dependenta de onorarii, onorarii restante, teama de a
pierde cleintul) si indirect;
2. amenintari legate de autocontrol (implicarea auditorului in alte lucrari in cadrul aceleasi firme);
3. familiarism sau incredere prea mare in client (testarea insuficienta a informatiei furnizate de client);
4. cunoasterea de multa vreme a clientului;
5. personalitatea si calitatea clientului;
6. intimidarea de catre un client prea dominant, ceea ce impune EC sa actioneze in maniera subiectiva.

100. Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile?

Pentru a fi realizat obiectului profesiei contabile, adica satisfacerea exigentelor publicului, se impun patru
imperative fundamentale:
- Credibilitatea. În întreaga societate exista nevoia de credibilitate în informaţie şi în sistemele de
informaţii.
- Profesionalism. Exista o necesitate pentru clienţi, patroni şi alte părţi interesate de a putea fi clar
identificate persoanele profesioniste în domeniul contabil.
- Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea ca toate serviciile obţinute din partea profesionistului
contabil, sunt executate la standardul cel mai ridicat de performanta.
- Încredere. Utilizatorii serviciilor profesioniştilor contabili trebuie sa se poată simţi încredinţaţi ca exista
un cadru al eticii profesionale care guvernează prestarea acestor servicii.

101. Ce se înţelege prin competenţa expertului contabil?

Competenţa unei persoane este capacitatea de a se pronunţa asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoaşteri
adânci a problemei în discuţie (Dicţionarul Explicativ, Editura Academiei, 1975).
Competenţa profesională se obţine prin studiu – practică. „Să acţionezi fără să studiezi este fatal. Să studiezi
fără să actionezi este inutil” (Mary Beard).
Principiul competenţei profesionale şi al prudenţei impune următoarele obligaţii profesioniştilor
contabili:
a). menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel încât clienţii sau angajatorii
săi
45
să fie siguri că primesc servicii profesionale competente; şi
b). să acţioneze cu prudenţă în conformitate cu standardele tehnice şi profesioniale, atunci când oferă
servicii profesionale.
Serviciile profesionale competente necesită un raţionament solid în aplicarea cunoştinţelor şi aptitudinilor
profesionale în furnizarea unor astfel de servicii.
Competenţa profesională poate fi împărţită în două faze separate:
(a) obţinerea unui nivel de competenţă profesională;
(b) menţinerea unui nivel de competenţă profesională.
Menţinerea unui nivel de competenţă profesională necesită o permanentă conştientizare şi înţelegere a
evoluţiilor relevante pe plan profesional tehnic şi în mediul de afaceri. Dezvoltarea profesională continuă elaborează
şi menţine capacităţile care îi permit unui profesionist contabil să desfăşoare o activitate competentă într-un mediu
profesional.
•Standardul Internaţional de Educaţie (IES) nr.7 emis de Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC) prevede ca
obiectiv al profesiei contabile: oferirea de servicii de înaltă calitate pentru a veni în întâmpinarea nevoilor
publicului;
•Standardul profesional nr. 38 privind dezvoltarea profesională continuă a profesioniştilor contabili;
•Programul de dezvoltare profesională continuă a profesioniştilor contabili.
Un profesionist contabil ar trebui să se asigure treptat că cei care îşi desfăşoară activitatea sub tutela unui
profesionist contabil beneficiază de instruire şi supervizare adecvată. Dacă este cazul, un profesionist contabil ar
trebui să îi atenţioneze pe clienţi, angajatori şi alţi utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente serviciilor
pentru a evita înţelegerea eronată a unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt.

102. Cum se menţine calitatea de expert contabil şi calitatea de contabil autorizat?

Inscrierea in Tablou confera dreptul la exercitare a profesiei pe intreg teritoriul tarii. Anual se obtine licenta
de exercitare a profesiei (viza anuala) impreuna cu autorizatia de lucru. Acordarea vizei anuale este conditionata
de:
a) achitarea in intregime a obligatiilor fata de Corp pe anul trecut
b) plata la bugetul de stat in cuantumul si la termenul prevazut de lege, a impozitelor cuvenite statului
asupra onorariilor incasate de la beneficiari;
c) dovada asigurarii pentru riscul profesional;
d) dovada ca nu au suferit nici o condamnare care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de
gestiune si de administrare a societatilor comerciale (cazier judiciar sau declaratie pe proprie raspundere);
e) sa nu fi savarsit fapte prin care sa incalce obligatiile prevazute de lege, precum si regulile privind
conduita etica si profesionala potrivit pct.124 si 125 din ROF , pentru care sa fi fost sanctionati de Comisia de
disciplina cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe toata durata suspendarii, precum si cu
interzicerea dreptului de exercitare a profesiei;
f) depunerea declaratiei anuale completata la toate rubricile prevazute de formular;
g) dovada privind pregatirea profesionala continua;
h) prezentarea unei adeverinte medicale din care sa rezulte ca in ultimii 5 ani (pana la varsta de 65 de ani)
sau in ultimii 3 ani (peste varsta de 65 de ani) a fost testata cu privire la indeplinirea conditiei privind
capacitatea deplina de exercitiu pentru exercitarea profesiei prevazuta de OG 65/1994 c.c.m.u.
Lipsa vizei atrage trecerea profesionistului in categoria inactivilor. Prin pronuntarea unei sanctiuni
disciplinare, se suspenda sau se poate interzice dreptul de exercitare a profesiei in acest ultim caz procedandu-
se la radierea membrului respectiv din Tabloul Corpului

103. Ce este Etica?

•Noţiunea de ETICA, potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, este ştiinţa care se ocupă cu studiul
teoretic al valorilor şi condiţiei umane din perspectiva principiilor morale şi cu rolul lor în viaţa socială; totalitatea
normelor de conduită morală corespunzătoare unui domeniu, unei activităţi sau unei colectivităţi.
•ETICA este o teorie raţională asupra binelui şi răului, o reflecţie “în amonte” asupra valorilor inteligent şi moral
orânduite.
•Se poate spune că etica stabileşte principii despre bine şi rău prin standarde de comportament, atitudine menită să
faciliteze aplicarea valorilor prin existenţa unui Cod etic pentru aproape orice activitate.

46
•Noţiunea de etică, dacă se rezervă ansamblului unei profesiuni, este ansamblul de reguli interne care au ca obiectiv
central codul de comportament al profesioniştilor faţă de persoanele terţe, prin garantarea respectării valorilor
convenite ale secretului profesional.

104. Enumeraţi faptele care se sancţionează cu interdicţia/suspendarea dreptului de exercitare a


profesiei de expert contabil.

Urmatoarele fapte se sanctioneaza cu interdictia/suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de expert


contabil:
- Neplata cotizaţiei profesionale sau/şi a celorlalte obligaţii băneşti, la termenele stabilite, în cursul unui an
calendaristic
- Nerespectarea standardelor profesionale şi a normelor emise de Corp cu privire la efectuarea expertizelor
contabile.

105. Radierea unui membru al Corpului experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din Tablou.

Consiliul filialei pronunţă radierea unui membru din Tabloul Corpului în următoarele situaţii:
a) când membrul Corpului a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni care, potrivit
legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de administrare şi gestiune a societăţilor comerciale;
b) nedepunerea la bugetul statului a impozitului asupra onorariilor încasate de la persoanele fizice;
c) neplata cotizaţiei profesionale pe o perioadă de un an;
d) nerespectarea normelor referitoare la incompatibilităţi şi conflicte de interese;
e) membrul Corpului a fost sancţionat cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei;
f) membrul Corpului a fost declarat inapt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei.

106. Prezentaţi 5 situaţii de ameninţare la adresa independenţei.

Independenţa este ameninţată de cauze determinate de interesul propriu, de autocontrol, de renunţări


la propriile convingeri, manifestării de familiarism şi acţiuni de intimidare.
- Amenintari legate de interesul propriu : Financiar: direct (dependenta de onorarii, onorarii restante, teama
de a pierde clientul) şi indirect.
- Amenintari legate de autocontrol (implicarea auditorului in alte lucrari in cadrul aceleeasi firme)
- Familiarism sau incredere prea mare in client (testarea insuficienta a informatiei furnizate de client)
- Cunoasterea de prea multa vreme a clientului;
- Personalitatea si calitatea clientului
- Intimidarea de catre un client prea dominant, ceea ce impune expertului contabil sa actioneze in maniera
subiectiva.

107. Interesul propriu – ameninţare la adresa independenţei.

Interes financiar direct sau indirect, dependenta de onorarii, dorinta de a incasa onorarii restante, teama de a
pierde clientul, etc.
Exemple de circumstante care pot genera amenintari de interes propriu pentru un contabil profesionist
independent includ, dar nu sunt limitate la:
• un interes financiar in firma client sau detinerea unui interes impreuna cu un client;
• dependenta neadecvata fata de onorariile totale primite de la un client al certificarii;
• intretinerea unei relatii de afaceri stransa cu un client;
• preocuparea cu privire la posibilitatea pierderii unui client;
• potentiala angajare la un client;
• onorarii neprevazute legate de angajamente de certificare
• un imprumut catre sau de la un client al certificarii sau de la oricare din directorii sau functionarii acestuia.

47