Subiecte istorie bune

1. Analizați varianta în care s-a unificat Germania și etapele acestui eveniment.

Germania a fost unificată „prin foc și sânge” după cum spunea cancelarul Otto von Bismarck;

La început, Germania era un conglomerat de 360 de mini-state conduse de principi dintre care era
ales împăratul Germaniei. După campaniile lui Napoleon al Franței, au devenit 39 de state care
gravitau în jurul Prusiei protestante sau în jurul Austriei catolice. Prusia a reușit să unifice aceste
state, mai puțin Austria, formând un stat numit ”GERMANIA MICĂ”. Această unire se datorează în
special cancelarului de fier Otto von Bismarck, care a condus războaie cu Danemarca, pentru
provinciile Schleswig și Holstein (1859), cu Austria (1866) pe care a reușit să o scoată din uniunea
vamală, Prusia dorindu-și să fie ea cea care va uni Germania, și apoi cu Franța (1870-1871) în urma
căruia Prusia anexează provinciile Alsacia și Lorena, iar cu această ocazie s-a înfăptuit ”GERMANIA
MICĂ”.

2. Analizați politica Germaniei imediat după unificare.

Imediat după unificare, Germania dorea să-și păstreze ceea ce a obținut în urma războaielor, nu
râvnea la o expansiune a ei la nivel mondial, astfel a promovat „politica statu-quo” .

3. Analizați politica Germaniei după unificare.

După demisia lui Otto von Bismarck, noul împarat Willhelm al II-lea a orientat
Germania spre o altă politică numită „Weltpolitik”=„Politică mondială”. Acest lucru indica
faptul că Germania nu se va mai mulțumi cu ce avea până în acel moment, ci va dori să
obțină și ea colonii, la fel ca și celelalte Mari Puteri (Anglia și Franța). Germania putea să
obțină mai multă putere prin 3 modalități: ocuparea de noi teritorii nerevendicate; prin
cumpărarea unor colonii; smulgerea unor colonii de la țările care deja aveau imperii
coloniale, dar acest lucru va conduce la perturbarea relațiilor internaționale, iar mai apoi la
declanșarea PRM.
4. Faceți un studiu comparativ între PRM și alte războaie cunoscute în istorie(dupa
anumite criterii).
PRM se deosebește de alte războaie din istorie prin următoarele criterii:
• Strategii: Primul Război Mondial a fost purtat prin tranșee, s-a bazat pe atacuri surpriză,
ascunzători tactice, cucerirea anumitor puncte-cheie și învăluirea inamicului și scoaterea din
război a acestuia.
• Armamentul: În Primul Război Mondial s-au folosit arme complet noi, inedite: mitraliere,
grenade, tancuri, avioane, gaze chimice, submarine, navele de suprafață sau aruncătorul de
flăcări (din cauza acestor arme, numărul de morți va fi dezastruos de ridicat – 10 mil. morți).
• Forțele participante: au fost implicate mai multe state care făceau parte din cele 2 tabere
care se confruntă – Antanta și Puterile Centrale
• Spațiul geografic: a fost mai extins cuprinzând ca teatru de operațiuni militare întreaga
suprafață a Europei
• Amploarea: a avut o amploare mai mare decât alte războaie din istorie, deoarece a implicat
toată lumea.
• Consecințe: au fost mai catastrofice decât în orice alt război cunoscut în istorie din cauza
forțelor participante, numărului mare de soldați și armamentul folosit.

5. Analizați criteriile trăsăturile războiului.

Caracterul PRM
• caracterul total se referă la faptul că resursele umane și materiale ale statelor
participante au fost subordonate efortului de război pentru obținerea victoriei.
• caracterul industrial presupunea faptul că toate industriile statelor au fost puse la
dispoziția efortului de război(chimica, siderurgică, metalurgică, constructoare de mașini)
• caracterul static (de poziție de tranșee) se referă la faptul că fronturile se mișcau puțin,
se câștigau câteva sute de metri cu mari sacrificii umane și materiale ca apoi să fie repede
pierdute cu aceleași sacrificii din partea adversarilor.
• caracterul european consta în faptul că teatrul de operațiuni militare se desfășura pe
întregul spațiu european.
• caracterul mondial consta în faptul că, direct sau indirect, toate țările lumii au fost
afectate de acest război.

6 Aratați dacă Germania este singura vinovată pentru declanșarea acestui război.
Germania nu este singurul vinovat de cauzarea PRM, deoarece fiecare Mare Putere este vinovată
de declanșarea lui. Fiecare amenințare atrage după sine alte amenințări.

7 Arătați care sunt blocurile militare în PRM (enumerați blocurile și interesele lor).
Blocurile militare
• Antanta (Tripla Înțelegere)
-țări cu interese generale la nivel Mondial, adică Marile Puteri (Anglia, Franța, Rusia), Italia
(din anul 1915) Japonia, SUA (din anul 1917)
- țări cu interese speciale, adică Serbia, România, Grecia
• Puterile Centrale (Tripla Alianță)
-țări cu interese generale, respectiv Germania, Austro-Ungaria, Italia (până în 1915)
-țări cu interese speciale, respectiv Bulgaria și Turcia.

8 Explicați de ce Rusia a părăsit alianța celor 3 împărați( fondată în anul 1872)

Rusia considera că dacă va ieși din alianța cu Austro-Ungaria și Germania, interesele ei vor fi
mai bine satisfăcute și reprezentate, devenind ostilă Austro-Ungariei, fiind într-un concurs cu
aceasta pentru teritoriile de la gurile Dunării și M. Neagră.

9. Analizați strategia și resursele celor două blocuri militare (avantaje si dezavantaje)

Strategia:

• atacurile rapide prin surprindere împotriva adversarului

• învăluirea adversarului,
 • scoaterea rapidă din luptă a dușmanului

Resurse:
▪ Antanta -avantaje: resurse de două ori mai multe față de Puterile Centrale.
-dezavantaje: nu avea un comandament unic de unde să pornească un plan
de luptă corect pe toate fronturile.
▪ Puterile Centrale -avantaje: armata bine dotată cu armament de ultimă generație,
disciplină, o bună instruire a soldaților, comandament unic (conducerea mai bună a
operațiunilor militare)
-dezavantaje: resurse de 2 ori mai puține față de adversari

10. Arătați și explicați de ce Rusia țaristă a părăsit blocul militar al Antantei și când.
În 1917, Lenin și aliații lui au dat o lovitură de stat, bolșevicii anulându-i autoritatea țarului,
acesta fiind nevoit să abdice, iar bolșevicii au declanșat un razboi civil care a durat până în 1922, când
au castigat. Astfel, în 1917, bolșevicii, aflați la noua conducere, nu au mai acordat importanță alianței
cu Antanta, ci la războiul civil declanșat în țara lor, astfel ceilalți aliați au fost nevoiți să scoată Rusia
din razboi. Locul Rusiei este luat de SUA.

11 Analizați pretextul PRM.

Pretextul războiului a fost în legătură cu atentatul de la Sarajevo 28 iunie 1914. Aici prințul
moștenitor al Austro-Ungariei, Franz Ferdinand și soția sa, aflați în vizită în Serbia, au fost asasinați de
către studentul sârb-bosniac Gavrilo Prinkip, membru al organizației sârbe numită Mâna Neagră. De
mult timp, Austro-Ungaria promova o politică de sprijin pentru Bulgaria, în defavoarea Serbiei – de
aici și ura Serbiei împotriva austro-ungarilor. Imediat autoritățile austro-ungare au pus o serie de
condiții Serbiei pe care aceștia erau gata să le îndeplineasă cu excepția uneia: dreptul unei comisii de
anchetă austro-ungare de a cerceta în ce condiții s-a produs atentatul. Ca urmare, Austro-Ungaria îi
va declara război. Astfel vor intra în acțiune alianțele militare încheiate intre cele 2 blocuri militare ce
se vor confrunta in razboi.

12 Arătați care sunt fronturile în Primul Război Mondial.

Fronturile de luptă sunt:

▪ frontul de Vest: Anglia, Franta, Italia (din 1915) ÎMPOTRIVA Germaniei și

Austro-Ungariei
▪ frontul de Est: Rusia și Romania ÎMPOTRIVA Germaniei, Austro-Ungariei și Bulgariei
▪ frontul secundar: Grecia și Serbia ÎMPOTRIVA Turciei și Bulgariei

13 Arătați care sunt combatanții în Primul Război Mondial și care sunt consecințele
acestuia.
• Antanta (Tripla Înțelegere)
-țări cu interese generale la nivel Mondial, adică Marile Puteri (Anglia, Franta, Rusia), Italia
(din anul 1915) Japonia, SUA (din anul 1917)
- țări cu interese speciale, adică Serbia, România, Grecia
• Puterile Centrale (Tripla Alianță)
-țări cu interese generale, respectiv Germania, Austro-Ungaria, Italia (până în 1915)
-țări cu interese speciale, respectiv Bulgaria și Turcia.
 Consecințele PRM au fost: 10 milioane de morți, localități și centre industriale
distruse, dezorganizarea economiei și transporturilor statelor, exodul de populație: lipsa
hranei, boli, lipsa forței de muncă, foame frig, subalimentație, suferințele populației civile,
pierderi economice (400 miliarde dolari), prăbușirea imperiilor multinaționale.

14 Arătați de ce România trebuie să intre în prima fază, în război, alături de Puterile

Centrale.
România avea obligații față de unul din blocurile militare (Puterile Centrale) deoarece a
încheiat cu Germania un tratat secret în 1883. România s-a aliat cu Germania și Austro-Ungaria
pentru că relațiile între România și Rusia țaristă se răcesc din cauza atitudinii anormale a Rusiei
din timpul Războiului de Independență (1877).

15 Enumerați 3 consecințe ale războiului cu rezonanță/valoare mondială.

Cele patru consecințe cu valoare mondială sunt:

• prăbușirea imperiilor multinaționale (Imperiul Rus cade și ia naștere Imperiul Roșu Comunist,
Imperiul German, Imperiul Otoman și cel Austro-Ungar),
• formarea statelor naționale, cu granițe proprii și recunoscute la nivel internațional, conform
Conferinței de Pace de la Paris,
• apariția comunismului pentru prima dată în Europa și în toată lumea,
• pierderea locului întâi a Europei în favoarea SUA (loc deținut și astăzi de SUA)

16 Explicați poziția conservatorilor români față de intrarea României în război.

Poziția conservatorilor români față de intrarea României în Primul Război Mondial a fost
facută cunoscută la Consiliul de Coroană din 21 iulie 1914. Aceștia considerau că Romania trebuia să
intre în război de partea Puterilor Centrale datorită: fricii față de Rusia țaristă, (rusofobia), obligația
României de a respecta Tratatul încheiat cu Germania din 1883 și simpatia conservatorilor față de
spațiul, cultura și civilizația Germaniei și faptul că regale Carol I (1866-1914) era de origine germane,
iar din această cauză era greu să plaseze țara într-un război împotriva țării natale.

17 Explicați naționalismul Marilor Puteri în legătură cu războiului.

Naționalismul Marilor Puteri în legătură cu războiului consta în încercarea fiecărei Mari Puteri
din ambele blocuri militare de a convinge cetățeanul că trebuie să dea totul pentru apărarea patriei
deoarece războiul era perceput de fiecare Mare Putere din ambele blocuri militare drept un război de
apărare, nu de expansiune. Doar așa, cetățeanul putea fi convins să meargă să lupte. Există și un
naționalism al popoarelor din imperiile absolutiste care viza eliberarea acestor popoare care doreau
să devină independente. Acest lucru a făcut ca în război să se vadă o îmbunătățire a situației lor sau
chiar eliberarea, ori într-un final, independența.

18. Analizați poziția de neutralitate a României în Primul Război Mondial.

Cauzele neutralității României au fost: poziția opusă a conservatorilor, împreună cu regele și
cea a liberalilor, apoi, din punct de vedere economic, România era un stat slab dezvoltat și nu putea
să se susțină prin forțe proprii în război. De asemenea, României nu ii era indiferent momentul
intrării în război: trebuia ales momentul când aliații erau în ofensivă pentru ca șocul să nu fie prea
mare și pierderile să fie minime, astfel încât, la finalul războiului, România să fie de partea
câștigătoare și să reușească să-și îndeplinească obiectivul național pentru care a aderat la Antanta,
respectiv alipirea Transilvaniei și Bucovinei, două provincii românești și să se unească cu acestea.
 19 Enumerați și analizați documentele semnate de România cu unul dintre blocurile
militare.
Documente semnate de România cu Antanta:

1. Convenția politică: România trebuia sa declare război Austro-Ungariei căci numai cu ea avea
probleme. În decurs de 2 săptămâni de la semnarea documentului, în compensație, Antanta
se obliga să sprijine România, să-și alipească teritoriile românești aflate sub dominația
Austro-Ungariei: Bucovina și Transilvania.

2. Convenția militară: Antanta își asumă obligația să sprijine cu o ofensivă armată pe frontul
de VEST, intrarea României în război, lucru care nu s-a întâmplat. În plus, Antanta se mai
obliga să alimenteze ritmic cu materiale de război fronturile pe care lupta România (frontul
carpatic și dunărean).

20. Arătați că (propaganda de război) este o cauză a acestuia.

Propaganda de război constă în încercarea statului de a inocula în mintea cetățeanului că
războiul este drept, necesar si inevitabil în interesul patriei. Acest lucru are legătură cu
naționalismul și patriotismului. (In această situație cetățeanul are obligația de a servi interesele
țării sale, chiar cu prețul vieții.)

21. Analizați poziția liberarilor români față de întoarcerea României în Război?

Liberalii considerau că România trebuia sa intre in război de Antanta. Argumentele lor fiind:

1. Simpatia față de Franța “sora noastră mai mare” care a ajutat mult România să-și
îndeplinească unele obiective (De exemplu Franța a ajutat România când s-a realizat Mica Unire
pe vremea lui Al. I. Cuza (1859-1866)

2. Obiectivul național al României: Unirea Bucovinei și Transilvaniei cu Țara Românească. Se

putea realiza numai dacă Puterile Centrale erau înfrânte, în speță Austro-Ungaria care deținea
cele două provincii romanești.

22. Arătați de ce Bulgaria era ostilă României în Primul Război Mondial?

Bulgaria este ostilă României din cauza frontului dunărean. În Al Doilea Război Balcanic (1913),
România a dat ordinul armatei să treacă Dunărea, să lupte împotriva Bulgariei, deși n-a luptat.
Bulgaria a fost repede înfrântă de alte popoare, România trece Dunărea și se alege cu un câștig:
anexarea Cadrilaterului (2 județe din sudul Dobrogei). Prin Pacea de la București, anexarea este
legalizată. Dar acest lucru a supărat Bulgaria care va trece la blocul militar al Puterilor Centrale.

23 Arătați/explicați că lupta pentru sfera de înfluență este o cauză a Primului Război

Mondial.
Lupta se dă între Marile Puteri care aveau deja imperii coloniale și două Mari Puteri care s-au
unificat (Germania și Italia). Lumea era împărțită și atunci, aceste 2 țări, politic sunt mari puteri, dar
d.p.d.v al coloniilor nu, iar atunci au încercat să lupte pentru sfere de influență, să acapareze piețe de
desfacere pentru a avea colonii ceea ce a fost contrar Angliei și Franței, fiind o cauză și astăzi, adică o
bătaie pe piețele de desfacere (între Rusia și SUA/ SUA-RUSIA-CHINA), toate vrând să domine lumea.
(Interese aveau si SUA, Japonia si Rusia Țaristă)
 24. Arătați că există o legătură între cursa înarmărilor și declanșarea Primului Război
Mondial.
Cursa înarmărilor constă în acumularea unui arsenal militar tot mai sotisficat după ultimele
descoperiri în acest domeniu; fiecare Mare Putere nu se considera destul de înarmată pentru a face
față adversarului. În acest caz, Marile Puteri au pus în slujba razboiului resursele lor materiale și
umane (se considera că cine are o armată numeroasă, bine dotată cu armament de ultimă generație
aveau garantate pacea și securitatea). Armata a primit sprijinul unor mari coloși industriali sau
bancari care au investit în acest domeniu

25 Analizați tratatul din anul 1883 în contextul Războiului

Germania a încheiat un tratat cu România in 1883, după răcirea relațiilor cu Rusia Țaristă ca
urmare a Războiului de Independență din anii 1877/78 când România a câștigat și s-a făcut acest
schimb incorect: Dobrogea contra 3 județe care a dus la răcirea relațiilor româno-ruse și atunci
România s-a apropiat de Germania și implicit de Austro-Ungaria .

26 Arătați care era obiectivul României în PRM (de ce a intrat in război)

În anul 1916, fronturile războiului erau în echilibru, din această cauză ambele blocuri militare
căutau aliați pentru a obține victoria finală. România este presată de ambele blocuri militare sa se
decidă, altfel nu mai aveau nevoie de serviciile ei. Romania va opta pentru alianța cu Antanta care îi
promitea în caz de victorie alipirea provinciilor românești aflate sub dominația Imperiului Austro-
Ungar, românii nu se puteau bucura de drepturile politice.

27 Analizați blocurile militare că s-au confruntat în Primul Război Mondial

(componență-tările participante, intersele lor generale si speciale)
Blocurile militare
• Antanta (Tripla Înțelegere)
-țări cu interese generale la nivel Mondial, adică Marile Puteri (Anglia, Franța, Rusia), Italia
(din anul 1915) Japonia, SUA (din anul 1917)
- țări cu interese speciale, adică Serbia, România, Grecia
• Puterile Centrale (Tripla Alianță)
-țări cu interese generale, respectiv Germania, Austro-Ungaria, Italia (până în 1915)
-țări cu interese speciale, respectiv Bulgaria și Turcia.

28 Analizați armamentul folosit în Primul Război Mondial.

În Primul Război Mondial s-au folosit arme complet noi, inedite: mitraliere, grenade, tancuri,
avioane, gaze chimice, submarine, navele de suprafață sau aruncătorul de flăcări (din cauza acestor
arme, numărul de morți va fi dezastruos de ridicat – 10 mil. morți).

29 Analizați caracterul static al războiului (de tranșee sau de poziții)

Caracterul static (de tranșee sau de poziții) se referea la faptul că fronturile se mișcau putin, se
câștigau câteva sute de metri cu mari sacrificii umane și materiale ca apoi să fie repede pierdute cu
aceleași sacrificii din partea adversarilor. Câteodată, atacurile erau sporadice, alteori durau foarte
mult, ceea ce îi demoraliza foarte mult pe soldați care stăteau tot timpul fără să știe când va ataca
inamicul.
 30 Analizați dilema României în anul 1914.
Chiar de la declanșarea acestui conflict, de avengură mondială era clar pentru factorii politici
români și liderii partidelor politice că România nu va putea să nu participe la acest război din 2
motive:

a) România avea obligații față de unul din blocurile militare (Puterile Centrale) - Tratatul din
1883 semnat cu Germania după răcirea relațiilor cu Rusia Țaristă (sfârșitul Războiului de
Independență din 1877)

b) România avea obiective naționale care trăgeau în balanța intereselor sale mai mult decât
orice avantaj material oferit de puterile aflate în conflict: dorea să alipească cele 2 provincii
românești aflate sub dominația Austro-Ungariei.

România se afla în dilema de a alege între 2 posibilități la fel de importante, una singură. Pentru
România se punea problema: Cu cine ne aliem?

În ce bloc militar vom intra în război?

• Cu Antanta? (În acest caz realizăm obiective naționale)

• Cu Puterile Centrale? (cu care a încheiat Tratatul din 1883)

31 Analizați resursele celor 2 blocuri militare în Primul Război Mondial.

Resurse:
▪ Antanta -avantaje: resurse de două ori mai multe față de Puterile Centrale.
-dezavantaje: nu avea un comandament unic de unde să pornească un plan
de luptă corect pe toate fronturile.
▪ Puterile Centrale -avantaje: armata bine dotată cu armament de ultimă generație,
disciplină, o bună instruire a soldaților, comandament unic (conducerea mai bună a
operațiunilor militare)
-dezavantaje: resurse de 2 ori mai puține față de adversari
32 Analizați caracterul indrustrial al Primului Război Mondial.
Caracterul industrial presupunea faptul că toate industriile statelor au fost puse la
dispoziția efortului de război(chimica, siderurgică, metalurgică, constructoare de mașini)
33 Arătati care sunt documentele semnate de Romania cu Antanta și analizați
prevederile lor.
Documente semnate de România cu Antanta:

3. Convenția politică: România trebuia sa declare război Austro-Ungariei căci numai cu ea avea
probleme. În decurs de 2 săptămâni de la semnarea documentului, în compensație, Antanta
se obliga să sprijine România, să-și alipească teritoriile românești aflate sub dominația
Austro-Ungariei: Bucovina și Transilvania.

4. Convenția militară: Antanta își asumă obligația să sprijine cu o ofensivă armată pe frontul
de VEST, intrarea României în război, lucru care nu s-a întâmplat. În plus, Antanta se mai
obliga să alimenteze ritmic cu materiale de război fronturile pe care lupta România (frontul
carpatic și dunărean).
 34 Arătați care sunt cauzele neutralității României în primii ani de război.
Cauzele neutralității României au fost: poziția opusă a conservatorilor, împreună cu regele și cea
a liberalilor, apoi, din punct de vedere economic, România era un stat slab dezvoltat și nu putea să se
susțină prin forțe proprii în război. De asemenea, României nu îi era indiferent momentul intrării în
război: trebuia ales momentul când aliații erau în ofensivă pentru ca șocul să nu fie prea mare și
pierderile să fie minime, astfel încât, la finalul războiului, România să fie de partea câștigătoare și să
reușească să-și îndeplinească obiectivul național pentru care a aderat la Antanta, respectiv alipirea
Transilvaniei și Bucovinei, două provincii românești și să se unească cu acestea.

35. Explicați caracterele european și mondial ale războiului.

• caracterul european consta în faptul că teatrul de operațiuni militare se desfășura pe
întregul spațiu european.
• caracterul mondial consta în faptul că, direct sau indirect, toate țările lumii au fost
afectate de acest război.