UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA”IASI

CENTRUL DE STUDII EUROPENE

INTEGRARE ECONOMICĂ EUROPEANĂ

TEMA: BUGETUL UNIUNII EUROPENE

SALI STEFAN- SORIN

1
 1. Evolutia resurselor financiare şi a priorităţilor bugetului Uniunii Europene

-prin tratatele de instituire a Comunităţilor Europene, C.E.C.A- 1952, C.E. şi Euroatom

– 1957, se prevedea că, pentru realizarea scopului propus, Comunităţile vor avea la dispoziţie
un buget propriu realizat în totalitate prin contributii nationale, stabilite ca procent din PIB-ul
fiecarei tari;
- contributia statelor fondatoare era, conform tratatului C.E, următoarea: Belgia- 7,9%,
Germania- 28%, Franta- 28%, Italia- 28%, Luxembourg- 0,2%,, Olanda- 7,9%1;
- unificarea instituţiilor europene, dechiderea procesului de aderarea a noilor state şi
necesitatea asigurarii unor cheltuieli tot mai mari, au impus realizarea unui buget propriu al
comunitatilor care să le asigure o independentă financiară;
- în urma Conferintei de la Haga(dec.1969) s-a instituit procedura resurselor proprii şi
întărirea rolului Parlamentului European in elaborarea bugetului;
- Consiliul din aprilie 19702 a decis următoarele resurse proprii:
a) taxele vamale, venituri realizate prin taxarea importurilor
produselor din tarile terte;
b) un procent din taxa pe valoarea adaugată, percepută în ţările member;
c) resurse proprii din agricultură, realizate din prelevări variabile şi
anumite cotizaţii;
d) alte contributii financiare, sub forma unor încasari diverse3;
- în scurt timp, creşterea cheltuielilor în domeniul agriculturii corelate cu o scădere a
preturilor la nivel mondial si reducerea unor taxe vamale în virtutea unor noi acorduri ale
OMC va declanşa o criză bugetară fără precedent;
- criza va determina reevaluarea sistemului de resurse bugetare şi luarea unor reguli
stricte de disciplină bugetară;

- se va avea în vedere pentru redresarea situaţiei, în primul rand, cresterea procentului

din taxa pe valoarea adăugată până la 1% din TVA perceput in statele membre, apoi prin
1
Tratatul asupra instituirii Comunitatii Economice- 1957- art. 201 - www.europa.eu/tratate
2
Notă referitoare la data intrării în vigoare a Deciziei din 21 aprilie 1970 privind înlocuirea contribuţiilor
financiare ale statelor membre cu resursele proprii ale Comunităţilor, adoptată de Consiliu la Luxemburg, la 21
aprilie 1970: „Întrucât la 30 decembrie 1970 sunt îndeplinite condiţiile cerute de intrarea în vigoare a „Deciziei
din 21 aprilie 1970 privind înlocuirea contribuţiilor financiare ale statelor membre cu resursele proprii ale
Comunităţilor, adoptată de Consiliu la Luxemburg, la 21 aprilie 1970, decizia intră în vigoare la 1 ianuarie 1971,
în temeiul articolului 7 din aceasta” JO L 94/ , 28.4.1970, p. 19 ;
3
prof. Pascariu Gabriela Carmen- Integrare Economică Europeană- suport de curs, pag. 86;

2
acordul de la Fontainebleu, din anul 1985, Consiliul a decis ridicarea plafonului cotei TVA
până la 1,4 %, din anul 1986.
- chiar si in aceste conditii, încasările au fost mult sub aşteptări, mai ales din cauza
scaderii contributiei provenite din taxele vamale şi a prelevărilor agicole, ceea ce a condus la
stabilirea unui plafon al cheltuielilor comune, până la 1,15% din PNB;
-a fost instituită o a patra resursă de venit, care să suplimenteze veniturile, calculată ca
o cotă procentuală şi stabilită anual în cadrul procedurii bugetare, la suma PNB a ţărilor
membre;
- principalele directii de alocare a fondurilor bugetare au fost:
- politicile agricole commune;
- politica structurala;
- politici interne;
- prin programul “Delors” s-a dorit o redresare a sistemului de resurse proprii, prin
luarea în considerare a posibilitătilor statelor membre4;
- s-a stabilit o perspectiva financiară pentru 5 ani (1988-1992),(numită Delors I),
pentru fiecare categorie principala de cheltuieli. Un acord ulterior stabilit în 1993 conţine
previziuni pentru o perioadă de 7 ani, 1993- 1999 (numită Delors II).
- în perioada 24- 25 martie 1999 aprobarea sefilor de stat reuniţi la Berlin a reformelor
inscrise într- un program pentru perioada 1999- 2006, intutitulat „Agenda 2000”, al carui
obiectiv era să modernizeze politicile europene şi pregatirea uniunii în vederea perspectivelor
extinderii;
- ca prioritare pentru perioada urmatoare se disting urmatoarele trei directii:
- modernizarea modelului agricol european;
- reducerea diferentelor din punct de vederea al dezvoltarii economice
între regiuni;
- respectarea prioritatilor fixate în limita plafoanelor stabilite;
- aceste programe au fost puse în practică prin acorduri interinstitutionale între
Consiliu, Comisie şi Parlamentul european. Un prim acord a fost cel din 1988 (AII) care a
avut scopul de a ameliora functionarea procedurii bugetare, fixand reguli şi proceduri ce au
permis asigurarea gestiunii cadrului financiar de la un an la altul.
- in anul 2006, s-a realizat cel de- al doilea acord interinstitutional5, al cărui obiectiv
era de a pune în practică disciplina bugetară şi de a îmbunătăţii derularea procedurii bugetare
4
idem, pag.90;
5
ACCORD INTERINSTITUTIONNEL entre le Parlement européen, le Conseil et la Commission sur la
discipline budgétaire et la bonne gestion financiere (2006/C 139/01) JO C/139/I

3
anuale şi cooperarea interinstituţională în domeniul bugetar pentru a asigura o bună gestiune
financiară.
- potrivit art.2 al Deciziei Consiliului nr. 597 din 29 septembrie 2000 resursele proprii
provin din: taxe vamale, taxe agricole, TVA, PNB. Taxele vamale şi taxele agricole sunt
considerate resursele proprii tradiţionale, fiind mai degrabă venituri strânse ca urmare a
politicilor comunitare decât venituri obţinute de la statele membre, prin contribuţii naţionale.
- cadrul financiar 2007- 2013, defineşte următoarele teme prioritare pentru o Uniune
Europeana largită:
1. piaţa internă trebuie să fie închegată pentru a avea un rol mai insemnat în
realizarea obiectivului mai general al dezvoltării economice durabile, mobilizând în acest
scop politicile economice, sociale şi de mediu, alături de competitivitate şi coeziune, precum
şi de gestionarea durabilă şi protecţia resurselor naturale;
2. conceptual politic al cetăţeniei europene este tributar amenajării unui
spaţiu de libertate, de justiţie, de securitate şi acces la bunurile publice elementare;
3.Uniunea Europeană trebuie să îşi asigure un rol mai însemnat de
partener mondial sustinut de valori fundamentale6;
- prin Tratatul U.E., se stipulează că bugetul este finanţat integral din resurse proprii,
fără a aduce atingere altor venituri. Hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei şi după
consultarea Parlamentului European, Consiliul adoptă dispoziţiile privind sistemul de resurse
proprii al Comunităţii, a căror adoptare o recomandă statelor membre în conformitate cu
normele lor constituţionale7.
- la ora actuală resursele proprii ale bugetului UE sunt:
1. taxele vamale - provin din aplicarea tarifului vamal comun la
valoarea mărfurilor importate din ţările terţe (comerţul între ţările UE fiind scutit de taxe
vamale);
2. taxele agricole – sunt taxe asupra importurilor de produse, introduse
ca urmare a politicii agricole comune în 1962 şi cele asupra zahărului şi izoglucozei,
prevăzute de organizarea comună a pieţei zahărului;
3. resursele proprii din TVA – rezultă din cota unică de TVA pe
bunuri şi servicii prelevată asupra încasărilor din TVA făcute de fiecare stat membru;

6
COMMUNICATION DE LA COMMISSION AU CONSEIL ET AU PARLEMENT EUROPÉEN- Construire
notre avenir commun -Défis politiques et moyens budgétaires de l’Union élargie – 2007-2013; Bruxelles, le
10.2.2004;COM(2004) 101 final
7
www.curia.europa.eu/ro/tratate/Tratatul U.E., art. 201

4
 4. Resurse bazate pe PNB. Decizia Consiliului nr 88/376/CEE,
Euratom din 24 iunie 1988 privind sistemul de resurse proprii al Comunităţilor a stabilit
plafonul resurselor proprii ca fiind un procent din PIB, calculat prin aplicarea unui procent
fixat în fiecare an în cadrul procedurii bugetare asupra unei baze de calcul reprezentând suma
PIB raportat la preţurile pieţei. Această resursă se calculează în funcţie de diferenţa dintre
cheltuieli şi estimarea celorlalte resurse proprii.
Cea mai mare pondere în categoria veniturilor o reprezintă resursele bazate pe PNB naţional
(aproape jumătate din totalul veniturilor), urmate de resursele provenite din TVA. Cea mai
mică pondere o au resursele provenite din taxele agricole (2%)8.

2.Prevederile bugetare din Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind

Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene9

- conform Tratatului toate veniturile şi cheltuielile trebuie să facă obiectul

unor prevederi pentru fiecare exercitiu financiar si trebuie să fie încrise în buget care va
trebui să fie echilibrat între venituri şi cheltuieli;
- în vederea asigurării disciplinei bugetare, Uniunea nu adoptă acte care ar putea avea
implicaţii importante asupra bugetului fără a oferi garanţia că cheltuielile care decurg din
aceste acte pot fi finanţate în limita resurselor proprii ale Uniunii şi cu respectarea cadrului
financiar multianual.
-bugetul este finanţat integral din resurse proprii, fără a aduce atingere altor venituri.
Consiliul, hotărând în conformitate cu o procedură legislativă specială şi după consultarea
Parlamentului European, adoptă o decizie care prevede dispoziţiile aplicabile sistemului de
resurse proprii ale Uniunii. În acest cadru, se pot stabili categorii de resurse noi sau se poate
abroga o categorie existentă.
Această decizie intră în vigoare numai după aprobarea de către statele membre, în
conformitate cu normele lor constituţionale. Consiliul, hotărând prin regulamente, în
conformitate cu o procedură legislativă specială, stabileşte măsurile de punere în aplicare a
sistemului de resurse proprii ale Uniunii, în măsura în care decizia adoptată în temeiul celui

8
prof. Pascariu Gabriela Carmen- Integrare Economică Europeană- suport de curs, pag. 90;

9
semnat la Lisabona, 13 decembrie 2007 publicat Jurnalul Oficial C 306 din 17 decembrie 2007, denumit în
continuare „Tratat”

5
de-al treilea paragraf prevede acest lucru. Consiliul hotărăşte după aprobarea Parlamentului
European.
- se continuă planificarea prin cadrul financiar multianual care vizează asigurarea
evoluţiei ordonate a cheltuielilor Uniunii în limita resurselor proprii. Acesta se adoptă pentru
o perioadă de cel puţin cinci ani, iar bugetul anual al Uniunii respectă cadrul financiar
multianual
- cadrul financiar stabileşte valorile plafoanelor anuale ale alocărilor pentru
angajamente pe categorii de cheltuieli şi ale plafonului anual de credite pentru plăţi.
Categoriile de cheltuieli, al căror număr este limitat, corespund marilor sectoare de activitate
ale Uniunii. Cadrul financiar prevede orice alte dispoziţii utile bunei desfăşurări a procedurii
bugetare anuale. Propunerea care cuprinde proiectul de buget se prezintă de către Comisie
Parlamentului European şi Consiliului până la data de 1 septembrie a anului care precede anul
execuţiei bugetului.
- în cazul în care, în termen de patruzeci şi două de zile de la transmitere, Parlamentul
European:
(a) aprobă poziţia Consiliului, bugetul este adoptat;
(b) nu a luat o hotărâre, bugetul este considerat aprobat;
(c) adoptă amendamente cu majoritatea membrilor care îl compun,
proiectul astfel modificat se transmite Consiliului şi Comisiei. Preşedintele Parlamentului
European, în consens cu preşedintele Consiliului convoacă comitetul de consiliere.
- în cazul în care Parlamentul European şi Consiliul aprobă fiecare proiectul comun
sau nu iau o hotărâre, ori în cazul în care una dintre aceste instituţii aprobă proiectul comun
iar cealaltă nu ia o hotărâre, bugetul este considerat adoptat definitiv în conformitate cu
proiectul comun, sau Parlamentul European, hotărând cu majoritatea membrilor care îl
compun, şi Consiliul resping proiectul comun, ori în cazul în care una dintre aceste instituţii
respinge proiectul comun iar cealaltă nu ia o hotărâre, Comisia prezintă un nou proiect de
buget, sau Parlamentul European, hotărând cu majoritatea membrilor care îl compun, respinge
proiectul comun, iar Consiliul îl aprobă,

- comisia prezintă un nou proiect de buget, sau Parlamentul European aprobă

proiectul comun dar Consiliul îl respinge, Parlamentul European poate decide, într-un termen
de paisprezece zile de la data respingerii de către Consiliu şi hotărând cu majoritatea
membrilor care îl compun şi a trei cincimi din totalul voturilor exprimate, confirmarea tuturor
sau doar a anumitor amendamente. În cazul în care unul dintre amendamentele Parlamentului

6
European nu este confirmat, se reţine poziţia aprobată în cadrul comitetului de conciliere
referitoare la linia bugetară care face obiectul acestui amendament. Pe această bază, bugetul
este considerat adoptat definitiv.
-Comisia, în cooperare cu statele membre, execută bugetul, pe propria răspundere şi
în limita creditelor alocate, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare. Statele
membre cooperează cu Comisia astfel încât creditele să fie folosite în conformitate cu
principiile bunei gestiuni financiare. Regulamentul prevede obligaţiile de control şi de audit
ale statelor membre în execuţia bugetului, precum şi răspunderile care decurg din acestea.
Acesta stabileşte, de asemenea, răspunderile şi normele potrivit cărora fiecare instituţie
participă la execuţia propriilor cheltuieli. În cadrul bugetului, Comisia poate proceda, în
limitele şi condiţiile prevăzute de regulament la transferarea de credite dintr-un capitol în altul
sau dintr-o subdiviziune în alta10.
-comisia prezintă anual Parlamentului European şi Consiliului conturile exerciţiului
încheiat, aferente operaţiunilor bugetare. De asemenea, aceasta le comunică un bilanţ
financiar care descrie activul şi pasivul Uniunii şi prezintă Parlamentului European şi
Consiliului un raport de evaluare a finanţelor Uniunii bazat pe rezultatele obţinute.
- Parlamentul European adoptă, la recomandarea Consiliului, descărcarea Comisiei de
execuţia bugetară. În acest scop, Parlamentul European analizează, ulterior Consiliului,
conturile, bilanţul financiar şi raportul de evaluare, raportul anual al Curţii de Conturi însoţit
de răspunsurile instituţiilor controlate la observaţiile Curţii de Conturi, declaraţia de
certificare precum şi rapoartele speciale corespunzătoare ale Curţii de Conturi.
- înainte de a da descărcare Comisiei sau în orice alt scop care se încadrează în
exercitarea atribuţiilor acesteia în materie de execuţie bugetară, Parlamentul European poate
cere să audieze Comisia cu privire la efectuarea cheltuielilor sau la funcţionarea sistemelor de
control financiar. Comisia prezintă Parlamentului European, la cererea acestuia, orice
informaţie necesară.şi depune toate eforturile pentru a da curs observaţiilor care însoţesc
deciziile de descărcare şi celelalte observaţii ale Parlamentului European cu privire la
executarea cheltuielilor, precum şi a comentariilor care însoţesc recomandările de descărcare
adoptate de Consiliu.
La cererea Parlamentului European sau a Consiliului, Comisia face un raport referitor
la măsurile luate pe baza acestor observaţii şi comentarii şi, în special, cu privire la
instrucţiunile date serviciilor însărcinate cu execuţia bugetară. Aceste rapoarte se transmit şi
Curţii de Conturi.
10
idem, art. 317, ( ex.274 TCE)

7
 - Parlamentul European şi Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă
ordinară şi după consultarea Curţii de Conturi, adoptă prin regulamente:
(a) normele financiare care definesc în special procedura care trebuie
adoptată pentru stabilirea şi execuţia bugetului şi pentru predarea şi verificarea conturilor;
(b) normele de organizare a controlului răspunderii participanţilor la
execuţia bugetului, în special a ordonatorilor şi contabililor. Consiliul, hotărând la propunerea
Comisiei şi după consultarea Parlamentului European şi a Curţii de Conturi, stabileşte
metodele şi procedura prin care veniturile bugetare prevăzute de regimul resurselor proprii ale
Uniunii se pun la dispoziţia Comisiei şi defineşte măsurile care trebuie aplicate pentru a
răspunde, dacă este cazul, necesităţilor trezoreriei.
-Parlamentul European, Consiliul şi Comisia asigură disponibilitatea mijloacelor
financiare care permit Uniunii să îşi îndeplinească obligaţiile juridice faţă de terţi.
- La iniţiativa Comisiei se convoacă întâlniri periodice între preşedinţii Parlamentului
European, Consiliului şi Comisiei, în cadrul procedurilor bugetare prevăzute de prezentul
titlu. Preşedinţii iau toate măsurile necesare pentru a promova concertarea şi apropierea
poziţiilor instituţiilor pe care le conduc, în vederea facilitării punerii în aplicare a dispoziţiilor
prezentului titlu11.
- Uniunea şi statele membre combat frauda şi orice altă activitate ilegală care aduce
atingere intereselor financiare ale Uniunii prin măsuri luate în conformitate cu prezentul
articol, măsuri care descurajează fraudele şi oferă o protecţie efectivă în statele membre,
precum şi în instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii.

3. Prevederile financiare ale bugetului Uniunii Europene pentru anul 2010

- Parlamentul European a adoptat, la data de 17 decembrie 2009, bugetul UE pentru

2010 care va fi de 141.453 miliarde euro in angajamente si 122.937 miliarde euro in plati,
reprezentand 1,20 % din PNB. Principala provocare a bugetului de anul acesta a fost gasirea

11
idem, art.324

8
finantarilor pentru planul de redresare economica, care va costa Uniunea Europeana 2.4
miliarde euro anul viitor.
- pentru anul 2010, Uniunea Europeană dispune de resurse proprii pentru a- şi finanţa
cheltuielile sale. Statele membre le percep în numele U.E. şi le varsă la bugetul comunitar.
Resursele proprii sunt de trei tipuri( cifrele prezentate privind previziunile pentru 2010), aşa
cum am arătat anterior:
a) resursele proprii traduiţionale (RPT), care provin din taxele de vamă
asupra importurilor produselor provenite din tarile terte, ele ajungând la aproximativ 14,1
miliarde euro, cca. 12% din încasarile totale;
b) resursele provenite din taxa pe valoarea adaugată (TVA), care este o
taxa procentuală aplicată TVA armonizat de fiecare stat parte, reprezentand 11% din
incasari, sau, in termeni reali, 14 miliarde euro;
c) resursa provenită din venitul national brut (VNB) este o taxa
uniformă procentuală aplicată VNB al fiecărui stat membru, constituie cea mai importantă
sursă de venit reprezentând 76% din încasarile totale, aproape 92,7 miliarde euro;
d) dar bugetul este alimentat si din alte încasări, aşa cum ar fi taxele
vărstate de către personalul U.E. remuneratiilor primite, contributiilor tarilor membre la
anumite programe comunitare şi amenzile îndreptate împotriva întreprinderilor pentru
încălcare regulilor concurentei sau altor legi, în jur de 1,4 miliarde euro sau 1% buget.
- contributiile pe care statele membre le varsa la bugetul uniunii sunt proportionale cu
„bogatia” lor. Statele membre mai putin prospere primesc proportional mai mult decat tarile
bogate şi, în consecinta, cea mai mare parte a tarilor primesc mai mult decat varsa ele la
buget.
- modul de distribuire a bugetului Uniunii Europene tine cont de cadrul financiar
multianual şi de prioritatile stabilite pentru perioada 2007- 2013;
- repartizarea financiară pentru anul 2010 este ilustrată conform tabelului următor,
raportată la anul financiar 2009:

Credite Mld. % din buget variatia in

de angajament euro total raport cu
2009

1. Crestere durabilă 64,3 45,4 +3,3

1.a. Competitivitate 14,9 10,5 +7,9
1.b.Coheziune 49,4 34,9 +2,0

9
 2. Protejarea si gestiunea resurselor naturale 59,5 42,0 +5,4
2.a.Plati directe@plati de piata 43,8 31,0 +6,4
2.b.Dezvoltare rurala, mediu, pescuit 15,7 11,0 +2,6

3. Cetatenie,libertate securitate si justitie 1,7 1,2 +10,5

3.1 Libertate si securitate si justitie 1,0 0,7 +16,2
3.2 Cetatenie 0,7 0,5 + 2,8

4. U.E. partener mondial 8,1 5,7 +0,5

5 Cheltuieli administrative( pentru toate 7,9 5,6 +3,8

institutiile europene) +2,6
din care pentru Consiliu 3,5 2,5

TOTAL ANGAJAMENTE 141,5 100 +3,6

% din PNB al U.E.-27 1,20

- responsabilitatea finală pentru implementarea bugetului revine Comisiei Europene. În

practică, cea mai mare parte a fondurilor EU (aproximativ 76%) este cheltuită pe ceea ce se
numeşte „gestionarea în comun”. În cadrul acestor aranjamente, autorităţile din statele
membre sunt cele care gestionează cheltuielile şi nu Comisia. O întreagă serie de verificări şi
echilibrări este implementată pentru a garanta că fondurile respective sunt gestionate corect
şi în conformitate cu regulile în vigoare.
- gestionarea fondurilor din cadrul bugetului este repartizată în modul următor:
Comisia- 22%, Comisia şi Statele membre( gestionarea în comun)- 76%, statele terţe- 1%,
Comisia, împreună cu partenerii internationali şi alţii- 1%;
- componenta economică se găseşte în centrul preocupărilor fiindu- i repartizată cea
mai mare parte a resurselor( aproape 45% din total), fondurile destinate principalelor
programe consacrate cercetarii şi energiei vor creste, în anul 2010, cu mai mult de 9,1 %, iar
cele pentru politici de coeziune vor creste de asemenea, principalii beneficiari fiind statele
nou membre cu aproximativ 52% din totalul resurselor repartizate coeziunii şi fondurilor
structurale;

CUPRINS:

1. Capitolul 1
Evolutia resurselor financiare şi a priorităţilor bugetului Uniunii Europene ………………….2

10
2. Capitolul 2
Prevederile bugetare din Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea
Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene.................................................5
3. Capitolul 3
Prevederile financiare ale bugetului Uniunii Europene pentru anul 2010................................8

11