CAPITOLUL 4 STRUCTURA POVESTHI iN CURRICULUM INTRODUCERE Ps area plauzibil faptul ca structura povestii poate fi util _ + in organizarea continutului, care este aledtuit in principal din enimente, oameni si infeles afectiv, Acestea sunt, la urma urme- componentele cruciale ale povestilor fictive. Astfel de domenii istoria si studiile sociale se preteaz destul de usor la orga- ea sub forma povestii. Dar am afirmat c& principiile dezvoltate Primele dou capitole sunt, de asemenea, relevante si pentru alte mone curriculare, chiar si pentru matematica. in acest capitol voi cerca s sustin acea afirmatie. __ Principiile din primele doua capitole se preocup’ de ceea ce eapiii gisesc a avea infeles si a fi captivant, Concluzia generala este 8 dac& ne concentrain pe activitatea imaginativa a copiilor, vedea la lucru 0 gama de instrumente conceptuale sofisticate ‘i puternice. Acele instrumente nu trebuie restrictionate la cea ce 2 mod normal considerim a fi activititi imaginative, ca in artele tice, in fantezie si asa mai departe. Sarcina pedagogica este eea de a descoperi cum putem organiza continutul despre lumea a in asa fel incat s& incurajam copii obisnuifi si-si foloseasca 75——_——__—_ ee PREDAREA CA 0 POVESTE —————= abilititile lor intelectuale considerabile la invatat. Am exemplificat ‘modelu! structurii povesti pan acum cu ajutorul studiilor sociale gi al confinutului istoriei. Dar acum sarcina nu este de a potrivi mode- ul la matematica, la arta limbajului si stiinfe. ca 0 reconcepere @ acestor domenii in termenii principiilor cuprinse in model. Astfel, ceea ce predim nu poate fi considerat doar o problemd tehnicd de izolare fata de intrebiarile legate de ceea ce predim. (Prin "recon- ceperea” avilor curriculare, nu am in vedere trecerea lor in forme subordonate modalitatii in care invatm despre ele, ci mai degrabi c& le putem organiza astfe! incdt si fie att coerente pentru natura epistemologica a disciplinei, eat si mai accesible copiilor. Tipul de reconcepere despre care vorbesc va deveni evident in exemplele ‘urmatoare.) ‘Avem tendinta de a crede c& matematica este un set de strate de calcul organizate in scopul predarii unor scopuri intr-o ierarhie a dificultafi, intt-o secventialitate logicd destul de larga. Dac& re- concepem matematica in termenii principiilor edueationale ale capi- folelor anterioare, ajungem sé o vedern destul de diferit. Sarcinile de calcul rman centrale, insé in loc s& vedem matematica pur Si simplu ca pe 0 seoventialitate sarcinilor de calcul, incepem si Ie vedem intr-un alt context, Perceperea matematicii cape o sarcin& de caleul este rezultatul scoaterii sale din mediul uman in care ea este jnventaté pentru scopuri umane. Ceea ce reapare atunei cdnd vedem matematica din perspectiva principiilor dezvoltate mai devreme este chiar acel context uman suprimat, ‘in acest capitol deci voi explora ceea ce ar putea jinsemna preda- rea pentru matematiog, pentru artele limPbajului si pentru stiinie, Pen- tne le reconcepe in contextele umane care le pot face mai pline de {nfeles si mai captivante. Apoi voi arita cum cineva poate planifica 6 unitate sau o lecfie in fiecare dintre aceste domenii folosind mode- Jul structurii povestii, Deoarece principiile au att implicayii pentru curriculum, cét si pentru planificarea predarii, voi discuta pe scurt modalitatle prin care suntem condusi si reconcepem acele materit dn scopuri pedagogice. Aceste discufii vor precede exemplele in 16STRUCTURA POVESTII IN CURRICULUM === sectiune. ins& implicatiile vizavi de curricula merg mai de- de cea ce pot eu indica intr-o discutie scurta despre anumite ‘ipline. intr-adevar, nu trebuie s& se injeleaga c, din cauzi ci incerca si exemplific modelul intr-un set de domenii curriculare ditionale precum fizica, matematica, artele limbajului si studiile ale, aceste principii ne conduc la un curriculum impariit in acest, el. Pentru a muri aceasta problema voi avea un capitol concluziv implicatiile pe care le are pentru curriculum. Cum aceasta vrea a fi o carte despre planificarea predarii, imi voi restrnge itariile in capitolul urmator doar la a schita tipul de structurd iculard elementara care mie mi se pare c& rezultd din principiile " simodelul dezvoltate anterior. STUDIILE SOCIALE joate ci cel mai putin trebuie s& fie spus despre studiile so- ciale, cel pufin in termenii exemplific&rii modelului structu- povestii. Cele doua exemple din capitolul anterior sugereazi -modalititi in care studiile sociale si materialul istoric pot fi mode- te de citre model. Nu este necesar a falsifica nimic in acea mode- este mai degraba un mijloc de a ardta un nivel important al ielesului cdtre care copiii pot avea un acces rapid. — Continutul studiilor sociale implicd evenimente, valori, Jocuri, “intenfii, oameni si grupuri individuale — tot materialul din care sunt c povestile fictionale. Astfel, pare mai usor sau mai evident ‘Si putem folosi acest model pentru a organiza un astfel de material. " Continutul studiilor sociale, se poate simfi, vine deja modelat partial "sub forma de poveste. Desigur, exist un sens in care acest lucru este _adevarat. fnsa, in mod egal, cred c& cineva ar putea fi indus in eroare de _ aceastii aparenti usurin{d cu care se poate folosi acest model in studiile “sociale. Pericolul consti in faptul c& oricine poate fi tentat de aceasta rin relativa s8 impart contextul in diverse categorii ale modelului, ‘irl a se giindi la ceea ce este, intr-adevér, important intr-un subiect si ~ expundnd acest lueru in termenii opozitiilor binare. 1=== PREDAREA CA O POVESTE Presupun cd teama mea este dati de faptul c& domeniul fat& de care ‘modelul ar putea avea ceva rezonanfi este, de asemenea, domeniul in care poate fi abuzat cel mai usor, devenind, la randul su, un nou instru ‘ment de planificare mecanic. i: Principle dezvoltate mai devreme mi conduc la a sugera ci mo- dalitatea conventional de prezentare a studiilor sociale in clasele elementare este in aceeasi masuri rezonat& cu modelul pe cat este modalitatea conventionalé de prezentare a matematicii. Faptul cd acest confinut al studiilor sociale elementare include oameni — intr- adevar, chiar pe copii si familiile lor, medii mai mult sau mai putin familiare, evenimente si aga mai departe, nu face in mod direct ca materia si fie gata accesibila si plind de injeles pentru copii. intr-adevar, un astfel de confinut poate apiirea foarte usor nu mai putin “abstract” — decat numerele. Ideea pedagogica totusi este aceea legata de inteles si de implicarea imaginativa. Acestea sunt lucrurile care fac curri- Culum-ul studiilor sociale elementare si devind problematice in ter- ‘menii acestui model. Cine suntem noi, ce este o comunitate gi asa mai departe, sunt lucruri pe care le invajim acumulind experienta Putin céte putin; este extrem de dificil si expui copiilor importana acestora in termeni conceptuali. Ei trdiesc importanta lor. O ironie a acestui argument, la care m& voi intoarce in concluzia acestui capi- tol, este aceea c& zona curriculara care pare a fi cea mai familiarizati acestui model este una ale cérei principii pe care se bazeazi modelul _ trebuie abolite. Chiar si asa, haideti s& aplicdm modelul mai degraba la un alt confinut al studiilor sociale decét a fost considerat mai devreme. in acest exemplu voi incerca sA art cum pot ajuta principiile ascunse in spatele acestui model pentru a face mai accesibil $i mai plin de infeles confinutul, care, de obicei, este considerat prea dificil pentra copii. Haideti si vedem ce poate produce modelul in sensul unei unit&fi despre comunism si capitalism pentru copii de noua sau zece ani. 8STRUCTURA POVESTI IN CURRICULUM == Geeste cel mal important in Tegaturl cu acest subiect? "De ce ar trebui si conteze pentru coy ‘Care sunt lucrurile afective pe care le contine $i care ii implica ‘copii? - Conflictul dintre capitalism si comunism. este una dintre estile" majore ale lumii moderne. O gamé uriasa de evenimente ltice si economice sunt interpretate in termenii ei. Este semnifi- tiv, de asemenea, deoarece aceste doua sisteme majore contin valori diferite, iar o infelegere a diferitelor lor scopuri, sperante si credinje este importanta pentru infelegerea unei mari parti din cea 2 se petrece astizi in lume, De asemenea, este important deoarece jctul acestor sisteme ne poate ucide. Orice tentativa de preve- a unui astfel de rezultat al suspiciunii si al ostilitayii lor armate buie si inceapa intr-o injelegere cumva reciproca. Acest conflict plicd din punct de vedere afectiv deoarece el reprezinté o poveste desfisurare a bataliei dintre valorile proeminente — valori care Sn mod constant joac& un rol in problemele noastre de zi cu zi din diul nostru social si din familiile noastre. binare puternice inglobeazi cel mai importanta subiectului? Atunci cand Iueram cu niveluri de varsti mai mari in scoala “mara am putea inlocui "opozitiile" binare cu "perechile" bina- Cele mai simple opozitii dramatice pot incepe si product o wrare mai sofisticata a confinutului. Am putea, desigur, pre- ita comunismul si capitalismul ca find opuse in céteva aspecte nnificative, Aceasta este, la urma urmelor, modalitatea in care iticienii de ambele parti tind s8 reprezinte aceste sisteme politice economice. Auzim despre "imperiile diavolului", "agresori ialisti" si asa mai departe, aparent fara sa se mai termine acest 9— PREDAREA CA O POVESTE ———— Jucru. Ceea ce inseamna ci forma uzualé in care aceste dous sisteme complexe sunt exprimate, si aparent conceptualizate, de citre presi si politicieni este o forma la fel de simpla ca acelea ale celor mai de baz opozitii binare, bine/riu. Acest lueru pare comun ambelor parti, doar specificatia legat4 de parte cAreia ii apartine binele si partea clreia fi apartine raul, se schimba. Dacé scopul nostra este educatia, aceastii pereche nu se va schimba. Ce concepte pot pricepe copiii repede si cu care si poat ex pune ceva profund despre sistemele comunist si capitalist si pot de asemenea furniza structura binar& intre care se poate organiza subiectul? Sa lum drept perechea noastra binard egalitate/libertate. Printr-o astfel de alegere vom arta conflictul dintre sistemele capi- talist si comunist ca fiind bazat pe un set difert, de valori care le structureazd. Sau poate nu att un set diferit edt o ordine diferita @ prioritiiiprinte valorile pe care ambele le imp&rtigese. In acest caz he vom centra pe libertate si egalitate. Ambele sisteme le considera pe acestea ca fiind importante, insé capitalismul pune o mai mare Valoare pe libertate decat pe egalitate, in timp ce comunismul pune o mai mare valoare pe egalitate fat de libertate {in organizarea conjinutului, vom arata c& acest conflict legat de evaluarea priorititilor influenteazi toate aspectele celor dous sisteme, modul in care sunt organizate si motivele pentru care intra jn conflict, Asa cum se intdmpla:intotdeauna cu acest model, in- cepem cu concepte pe care copii le infeleg intotdeauna in profunz~ ime. S-ar putea sé nu poati, desigur, da definitia termenilor "egali- tate" si "ibertate", insf i cunosc din experienta lor din famili, din rupuri si esti si asa mai departe. Deci nu vom preda acele con cepte. Totusi,s-ar putea si fie nevoie si le exemplificdm in scenait tgor de recunoscut, scenarii din viafa de zi cu zi, o functie a acestel unit, Deci, este accea de a face aceste concepte mai putin sofist- cate prezentnd confimutul unitatii in termenii lor. Dupa cum am notat mai devreme, alegerea opozitilor binare sau a perechilor binare in acest model este actul crucial. Aici gindires trebuie s&-si spun’ cuvéntul, Nu mai este nevoie s& spun c& nu 80STRUCTURA POVESTII IN CURRICULUM == ‘opozitia libertate/egalitate la intamplare, ci pentru c& eu ered aceasta pereche ajunge la ceva important si profund adevarat si, 1, oricine poate expune copiilor cu ajutorul lor acea important Ce continut inglobeazs cel mai dramatic perechile inare a da acces Ia subiect? 3. In lectia noastra de deschidere trebuie sd aratim in mod dra- tic diferenfele care rezultd din pastrarea “libertatii" ca fiind o social mai important decat “egalitatea” si viceversa. Am ‘uta un incident in care tarile comuniste si capitaliste nu se az intr-un fel care expune precis diferitele priorititi de care urmeazii si formeze suporturile noastre organizatorice. am putea incepe cu o descriere a unei tri in care transportul gratuit, dar in care ai nevoie de permisiune oficiala de a merge inde si, prin contrast, o fara in care esti liber si mergi oriunde i, dar transportul costo mulyime de bani. Ins trebuie si ne migcm repede spre o modalitate de a arata ci itele priorititi de valoare conduc la aranjamente sociale diferi- O simpla introducere la acest lucru ar putea fi s& ludm in discutie e in modul de organizare a unei scoli sau a unei clase dacd ssfinem c& libertatea este mai importanta decat egalitatea si invers. clasele cu libertate, oamenii nu trebuie s& munceascd daci nu do- acest lucru; se pot juca, pot discuta, pot face orice altceva. Vom _-vedea o mai mare diversitate intr-un astfel de sistem si, daca exist ri la sfarsitul anului, o mai mare "inegalitate" in rezultate. ‘Vom descoperi, de asemenea, c& libertatea de alegere a unora ‘va avea efect asupra alegerii altora. in acest punct vom observa “necesitatea ca unele principii de egalitate si pund o constrangere libertatea nelimitata. in clasele "egale” vom descoperi mai mult ormitate, mai multe reguli si mai multe sanctiuni pentru a ¢ regulile, Dac urmeazi si pastrim egalitatea cat mai mult 81PREDAREA CA O POVESTE posibil fai de cea ce putem, atunei trebuie si lisim pe fiecare 8 faci ce doreste. Ins& vom vedea, de asemenea, c& 0 accentuare ‘exclusiva pe egalitate conduce la conformitate absoluta si la supri- marea diferentelor individuale. Un anumit grad de libertate ar putea fi vizut ca o constrangere necesard asupra egalit3tii nelimitate. Problema potential cu aceasti deschidere totusi este aceea c’ scoala in societiile capitaliste se vrea afi un agent important al con- stringerii egalitatii asupra libertatii. in general, in societatile capi- taliste egalitatea este doar "de sans", nu de realizare sau savurare a beneficiilor disponibile in societate. "Libera initiativa" este liber- tatea de a utiliza propria inifiativa pentru a te face cat mai inegal posibil, ffir a afecta prea mult libertatea celorlalfi in mod alternativ, cadrul didactic ar putea construi ~ sau utiliza 0 versiune a unei edituri — un joc de simulare bazat pe tema "naufra- giat pe o insula", Clasa va fi divizatd in dou’. Fiecirui grup i se va da o harta identic& a insulei gi o listé a resurselor sale impreun’ cu explicatia c& salvarea este imposibila pentru cel putin trei ani. Vor fi rezerve adecvate de méncare si materiale pentru adpost, suficienta imbricdminte ete. dacd grupul este adecvat organizat pentru a sta ‘mpreund, pentru pescuit, cultivat pamantul si asa mai departe.Totufi, instructiunile fiecrui grup confin reguli pe care ei trebuie s& le ur- meze in a se organiza. Fiecare grup trebuie si fac din supravietuire ideea de c&patdi, ins un grup trebuie s& recurga la cét mai mult libertate individual’, in timp ce celAlalt la cat mai mult egalitate. Instructiunile vor incuraja grupurile s4 dezvolte diferentele in aran- jjamentele lor sociale in asa fel incdt s& aiba ecoul acelora din farile capitaliste si comuniste. Gradul instrucfiunilor conducdtoare va fi determinat de varsta si abilitatea clasei. alt altemativa, folosind un joc-de-rol ghidat, adaptat din modelul lui Kehoe (Kehoe, 1984) ar fi acela de a imparti clasa in trei grupe. Aranjati clasa astfel inet grupul A sta intr-o parte, gru- pul B in partea cealalta si grupul C in mijloc (urmariti exemplul din diagrama 1). Grupul C are cartonase pe care se afl un set de intrebari, iar grupurile A si B rispund la acele intrebari, intrebarile 82.STRUCTURA POVESTII iN CURRICULUM = ai rspunsurile sunt numerotate. intrebarea 1, de exemplu, va avea raspuns 1 in grupul A si un rispuns J in grupul B. Raspunsurile iui A si B vor fi diferite, Ar putea fi o intrebare si rdspunsuri precum urmeazi: A B x x x x MX Kae x x be 38 x x x x x x Xx x x x x x x x, c "Diagrama 1. Aranjarea clasei de elevi pentru organizarea jocului de rol." .7 Care ar trebui si fie atitudinea mea fafa de bani? .7 "Trebuie si incerci si obtii cét mai mulfi bani posibil. Cu ai mai multi bani, cu atat pofi cump&ra mai multe bunuri si poti mai multi distractie. De asemenea, objii bani ffcdnd lucruri sunt bune pentru ceilalti. Deci, cu cat obfii mai mulfi bani, cu mai mult ii ajuti pe ceilalt si pe tine." .7 "Banii nu sunt foarte importanti. Ar trebui s& vrei doar ia bani cAt sunt necesari pentru mancare, imbricdminte, locuint& alte lucruri de bazi ca acestea. Fiecare ar trebui s& primeascd ‘imativ aceeasi suma de bani indiferent de slujba pe care 0 astfel incat fiecare si objin& aproximativ aceeasi cantitate de i. incercarea de a obtine mai multi bani decat altcineva este un 83== PREDAREA CA O POVESTE lueru rau." Elevilor din grupul C li se dau aproximativ douazeci de cartonase: cu intrebari pentru a le distribui intre ei, iar elevii din grupurile A $i B distribuie printre ei un numar egal de cartonase cu rispunsuri. Elevii sunt incurajafi s& intrebe si s& rispunda la intrebari astfel incat s& stea cat mai aproape de semnificatia de pe cartonas, ins& si sexprime prin cuvintele lor aceast& semnificatie si s& incerce si fie cat mai persuasivi posibil. in unele cazuri, raspunsurile A vor parea mai atractive, iar in unele cazuri cele din B vor fi mai interesant pentru copii de varst’ medie. in unele cazuri, rezultatele soci ale accentuarii ideii de egalitate sunt mai atractive, iar in alte rezultatele accentuarii pe libertate vor prea mai dorite. (C.Q." se va permite sa gandese gi sé spun orice vreau eu?). Dup zece intrebari si réspunsuri, copiii din grupul C pot fi ‘ntrebati dacd ar prefera s4 locuiasca in fara grupului A sau in cea grupului B. Cadrul didactic i-ar putea intreba de ce au ales una cealalté, sau de ce ar putea fi ambivalenti, Dupa ce sunt compl cele doudzeci de intrebari si rispunsuri, copiii din grupul C ar put fi rugati s& voteze tara c&reia i se vor altura si apoi intreaga cl B poate fi intrebatd care crede ci sunt punctele bune gi cele rele legatura cu cele doua tri. Apoi, in functie de gradul de complexi- tate al clasei, cadrul didactic ar putea intreba ce féri cred elevii c& reprezint’ A si B. Poate c& Uniunea Sovietica si America vor identificate dupa ceva discutii care si aib& mai mult sau mai putis nevoie de ghidare. Cadrul didactic ar putea apoi intreba cine ‘Acestea sunt céteva modalitaji de a incerca sé stabitim int-un dramatic céteva dintre diferentele sociale care reies din egalitijii sau a libertaqii ca ideal mai inalt. Fard indoiald c& cadrele didactice experimentate ar putea veni cu alternative 84STRUCTURA POVESTI iN CURRICULUM === . Punctul de deschidere totusi este acela de a stabili in mod clar nja conceptclor binare de structurare, astfel incdt sa le putem pentru a atasa restul confinutului unitajii noastre de predare Ce continut pune cel mai bine subiectul in forma esti? Coneeptele binare ne furnizeaza criterii de selectare a conjinutului i unititii noastre. Ne vom uita, s4 zicem, la Statele Unite ale Americii prin prisma conceptului de libertate. Cea ce inseamna c& vom centra pe acele aspecte ale viefii sociale si istoriei care arati modul cel mai clar inalta valorizare asociati ideii de libertate. ‘Aceasta ar putea incepe cu Declaratia de independenta si am putea ‘in discutie Razboiul de Independent. Desigur, au fost mult mai te lucruri implicate in aceste evenimente in afara dorinjei de a ova libertatea, ins concentrarea noastra este pe modul in care ta valoare pusa pe libertate a jucat un rol extrem de important aceste evenimente. Din nou, acest lucru implica simplificare, nu Isificare. in mod similar, am putea lua in discutie faptul c& ziarele atacd politicienii si sunt liberi s& publice aproape orice do- resc — dacii nu aduc atingere libertatii celorlalti. O diversitate urias de credinfe si stiluri de viata sunt protejate de legi. Viata de afaceri curajeazi "libera inifiativa", regularizénd cresterea si operatiunile facerii numai atat cét este necesar pentru a proteja libertatea oame- or impotriva puterii afacerilor foarte dezvoltate. Cea ce inseamna ‘am putea selecta elemente ale vietii din farile capitaliste care s& fice inalta valoare pusé pe libertate. Am putea vedea, in mod ect corespunzBtor, cea mai generala structurd a acestor societiti emic influentat de angajamentul lor fat de libertate. Aceste lectii ar putea fi predate impreund cu un set despre viata ial din Uniunea Sovietica si modalitatea in care este puternic fiuentat’ de angajamentul fat& de egalitate. Am putea lua in discutie olul femeilor, accesul liber la serviciile sociale care nu sunt gratuite ‘America si asa mai departe. Sau oricine ar putea combina aceste 85== PREDAREA CA 0 POVESTE doua perspective in jurul temelor particulare; de exemplu, Iudind in discutie presa si considerdnd roful stu intr-o societate angajati cel ‘mai intens fat de libertate $i intr-o societate in mod similar angajata fata de egalitate. Scopul principal al confinutului unit&fii este acela de a aria gradul in care idealul influenjeazA societatea. Vom dori si artim toate acele aspecte ale S.U.A care prezinti extrem de puter- nic credinja sa in valoarea libert8{ii ca bun social simbolizat de Statuia Libertaqii. in imaginea noastra referitoare la Uniunea Sovieticd, din nou, ne vom centra pe idealul acesteia si vom pr- ezenta acele zone in care statul ia de la fiecare potrivit abilitati sale si furnizeaza fiecdruia in functie de necesitsti. Prima editie a lu a fost publicata in anul 1986. 4 __Concluzie Care este cea mai bund modalitate de rezolvare a conflictul dramatic continut in opozitiile binare? Ce grad al medierii acelor opozitii ar trebui s4 cdutim? ‘Am putea concluziona unitatea noastra intr-un numar de Scopul nostra educajional este acela de a furniza o forma a dierii intre cele doud idealuri prezentate mai devreme; o sarci complicata de nevoia de a furniza o mediere in retorica simpli care este comun mass-media si politicienilor. Exist& un numa&r modalititi pe care le-am putea aborda in legatura cu o astfel de diere. ‘Am putea, de ,exemplu, petrece un timp discutind des dificultafile -intampinate in atingerea fiecirui ideal si dificultifile care decurg din cele doua sisteme aflate in competi Aceasta din urmé are tendin{a de a face fiecare sistem s& fie insistent pe valoarea mai inaltd a idealului su si astfel pe am mai pufin capabile si vada valoarea celeilalte si, de asemenea, probabil si dea mai putin greutate valorii alternative. Libertatea absolut conduce la o mare libertate pentru putini 86= STRUCTURA POVESTII iN CURRICULUM === © incapacitate a majoritifii de a-si exercita libertatile legale si ice. De exmplu, am putea exemplifica acest lucru ludnd in ie distributia banilor in societatile capitaliste si cea ce se mtimpla atunci cAnd atét de multe libertiti sunt disponibile nu- i dacd cineva plateste pentru ele. Produsul unei raportiri exce- ive la libertate este un privilegiu pentru putini privilegiayi gi las mulfi siraci, needucafi si mai putin sindtosi. Aceasta idee ar ea fi clarificat’ prin continuarea jocului cu insula pustie, prin ssigurarea unei distributii inegale a banilor pe insula "libertafii". Am media mai mult centrandu-ne pe agentiile din farile capitaliste ‘incearca si promoveze egalitatea impotriva excesului libertatii pentru cine pentru a face ce?” ar putea fi o fraza-cheie. ci am putea analiza rolul social al scolii cao constrangere aplicata Bbertitii necontrolate — ins ce s-ar putea spune despre scolile par- Seulare? Sau o constrangere aplicati legii si guvemelor centrale si erale, ins se intrepatrund acestea prea mult? fn mod similar, trebuie si luim in discufie egalitatea estricfionat. Aceasta conduce usor la conformitate si repre- ni nemiloase, deoarece doar prin represiunea tuturor semnelor enjelor individuale poate fi instalat& cea mai extrema nofiune ‘egalitate. Putem exemplifica acest lucru ludnd in discutie contro- fal asupra miscArii, asupra viefii de familie, asupra muncii, libertitii exprimare si gandirii in tArile comuniste. Putem media mai de- fe considerind acele agentii din societitile comuniste care se impotriva egalitiii excesive — legea, centrndu-se in special acele elemente care protejeazi drepturile individului, scoala si emul central, " Aceasta inseamnd cA una dintre subtilele ironii care pot fi un pro- al medierii noastre este aceea ci aceleasi instituyii au tendinta a servi in diferitele sisteme ca 0 ap&rare impotriva excesivei im- eri a unui ideal si pentru suprimarea influentelor celuilalt. (Ar fi instructiv si ludm in discutie sistemul de educatie sovietic ea fiind unul dintre cele mai elitiste din lume si sistemul progresist ican ca fiind unul dintre cele mai socialiste.) 87=== PREDAREA CA O POVESTE Am putea, de asemenea, concluziona medierea noastr& luand in. discutie esecurile ambelor sisteme de a-si atinge propriile ideal $i abuzurile la care conduce ignorarea idealului celuilalt. Astfel ne-am concentra pe dachas-urile' si pe vilele de vacant’ opulent ale elitei de partid din Uniunea Sovietica, pe magazinele speciale, inaccesibile cetéifenilor obignuiti, pe refuzul de a permite emigrati evreiasca spre Israel si aga mai departe. Ne vom concentra pe varie~ tatea abuzurilor care rezulté din refuzul de a recunoaste valoa concentra pe rasism ca expresie a refuzului de a recunoaste val and a egalititii. Sistemul claselor, in care clasei celei mai de j ipseste accesul adecvat la un sistem de sinitate de calitate, educatie, la o slujbi permanenta si la necesititile unei vieti dem este produsul inevitabil al evaluarii libertatii si incetinirii egalitati. Dacd "libertate pentru cine s& facd ce?" este una dintre frazele-chei atunei fraza opust ei ar fi" toti oamenii sunt egali, ins& unii sunt 4___Lvaluarea: Cum stim dacd subiectul a fost infeles, daci importanta sa fost priceputé si daci a fost invatat continutul? ‘modului in care pricep anumite valori care sustin sistemele soci si politice, ci si a felului in care cele doua sisteme majore din | sunt in conflict datorité si evaluariidiferit ficute asupra celor d idealuri umane. Acest conflict este exacerbat de politicienii ‘nu par in stare s& infeleaga c& "cealalta” parte nu este alcatuita di ticdlosi care esueaz’ in a infelege evaluarea corecti a idealului ™ Dachas — stajuni de vacant din Uniunea Sovietic, opulente gin contrast cu stafunile e vacanté ignite, accesibile oredr cetiean (n.red.) 88STRUCTURA POVESTH iN CURRICULUM === tate sau egalitate, ci din oameni supusi si ei greselilor, oameni incearc& si construiasca sisteme bazate pe prioritai valorice erite. Aceasti infelegere nu poate fi evaluat decat imprecis din iile si din modul elevilor de a trata astfel de chestiuni referi- are la subiect. Daca elevii persista in a vorbi si a scrie precum © fac si politicienii, atunci putem fi siguri ca am esuat. Retorica icdtipicd in ambele sisteme este la un nivel pe care societatea gajaté in educafie nu ar tolera la copiii de noua ani. Ca un apendice la acest exemplu ar trebui si notez cA sunt astient de faptul c& o astfel de unitate ar putea cauza conflicte cu inti si cu unele grupuri din comunititile din Est si Vest. Realizez ‘este periculos s& lucrezi cu un astfel de subiect pentru a exempli- fica o tehnnic’ de predare; periculos pentru c& s-ar putea si fie uni “care vor gisi caracterizarea mea ficut unuia sau celuilalt sistem ca neclard sau inadecvatd. Totusi, ideea mea aici nu este aceea de apararea unui astfel de unititi de predare pentru copiii de nous Intr-adevar, cred ca acest continut este mai folositor daca este pre- ‘mai tarziu, pentru motive pe care le-am dat in alt& parte (Egan, 979). Ideea mea aici este s& arét cum modelul formei povestii poate tala a face accesibil si plin de infeles un tip de confinut al studii- sociale care in mod normal este considerat dincolo de puterea infelegere a preadolescenfilor. Chiar daca cititorii cred c& prezint comunismul si/sau capitalismul in mod inadecvat, sper c& ei se vor ncentra pe modalitatea in care funcfioneazi modelul in organiza- acestui complex si important continut, intr-o forma care il face bil copiilor fara a-1 banaliza. Cheia este aceea de a structura de predare pe concepte binare puternice si apoi de a ilustra mod consistent si de a elabora aceste concepte cu acel continut al iti. Scopul educational al acestei unititi este acela de a ardta c& istrarea prioritafilor de valoare diferiti conduce la diverse structuri ale — ffrd a mai spune c& una este mai bund decat cealalté. (0 produsd in mod comercial care ar putea fi folosité in Uniunea ‘Sovietica si in tarile vestice capitaliste ar contribui cu siguranta la 89ee PREDAREA CA O POVESTE —————= injelegerea reciproca si la educaia copiilor. Dificultitile pe care 0 astfel de unitate le-ar avea in practicd este un index care aratd cat de adanc fisurate sunt incercdrile ambelor sisteme de a-si realiza propriile idealuri. : MATEMATICA olosirea modelului formei povestii in scoala elementard va influena curriculum-ul spre o mai mare coerents. Voi incer~ a sa ilustrez acest lucru in capitolul urmitor, ins& motivul c tral pentru care acest lucru este astfel va deveni evident in aceasta scurt privire aruncatf utilizarii modelului in matematic’. Tendinta cdtre ‘© mai mare coeren}& sau interconectare intre elementele curricu- jum-ului este in parte un rezultat al unei concentrari constante sial ‘unei utilizari a unui set de concepte puternice pe care copii le au Ja indemand pentru a invata. Prin legarea oricdrui continut cAruia ‘urmeazi si i se dea infeles de un set de concepte, cineva genereazi jn mod necesar, sau reflect8, legiturile dintre gama de experiente si cunostinfe umane care formeaz4 curriculum-ul. Prin concentrares pe confinutul de suprafaji, care este atat de comun, reflectim doar diferenfele si reprezentim matematica, studiile sociale, fizica artele limbajului ca pe niste tardmuri fird nicio legaturd intre ele. Recomandarile privind studiile interdisciplinare sau int sau proiectele care se bazeaz pe multe domenii ale cunoasterii, sum inceredri de a stabili legaturi intre discipline. Aceste scheme $ de obicei bazate pe stabilirea legaturilor la nivelul confinutului ~ ¢ exemplu, folosirea problemelor de matematica intr-o unitate a stu diilor sociale. Natura legaturilor stabilite prin aplicarea modelului_ forme povestii este diferitd, ins ea conduce, cred eu, la un sens ms profuund al coerentei. “Matematica in curriculum-ul scolii elementare este de obicei a ca un set de abilitifi de calculare ce trebuie administrate. Una {nfluenfele progresivismului a fost aceea de a incerca si se redued abstrae tizarea matematicii prin legarea sarcinilor de calcul cu experienta cop 90STRUCTURA POVESTII IN CURRICULUM === i. Acest lucru a fost dus chiar mai departe in migearea eficienfei so- Ideea progresivistd a fost aceea de a face calculele sé fie pe infelesul i prin legarea lor de problemele si activititile reale din mediul juritor al copilului. Curriculum-ul matematicii a devenit din ce in Tmai modeat de consderafil legate de abiltiile matematce de care nevoie copiii in viata lor de zi cu zi pentru a deveni efectiv cetijeni. ‘am vizut in partea de inceput a acestui secof* acele reforme care sunt luate a priori fi valide in curiculum-ul matematicii. Amumite téti matematice sunt justificate pe larg in termenii utilititii lor sociale, ‘metodele pregitiri inclind din greu spre problemele "adevaratei viet”. " Astfel se pune un accent considerabill pe calculele care implica ii si pe mérime, cantitate, volum, proportie si fractii legate ‘cumpirarea bunurilor sau de gatit sau de orice are legatura rolurile prezente sau viitoare ale copiilor. Contributia neo- sivismului, in mod particular prin opera lui Piaget, aceea de a adfuga activititi concrete ca un element pre- sinar la administrarea acestor abilititi matematice de baz. ‘Aceasti miscare a reprezentat o incercare important de a "uma- "" curriculum-ul legat de matematicd care fusese vazut ca find ea abstract - abstractizat de orice parea s& aiba inteles in experienta copilului. Impulsul cétre "umanizare" mi se pare valoros, ins in azul migc&rilor progresiviste a fost un impuls legat la principiile hoc criticate in capitolul unu. Dup& cum Dewey insusi a obser- multe reforme progresiviste pareau s& propuna o viziune mai asupra a ceea ce era gresit in utilizarea practici traditionale i degraba decat st arate clar ceea ce ar fi putut s& le inlocuiasc& a mod adecvat. _Famizeazi modetul foimei povesti_un mijloc altemativ de izare" a curriculum-ului matematicii? Dup& cum au observat visti, problema legati de matematica din perspectiva atat multor copii este abstractizarea sa fat de intentiile si emotiile ine. Totusi, aceastl abstractizare nu este ceva, fie cd ne place sau Autor se refer a secoll XX, cantea “Teaching as Story Telling” find pubicatt de The sity of Chicago Press in anul 1986 (n. red). olPREDAREA CA O POVESTE nu, doar adevarat despre natura matematicii. Matematica nu este activitate inumand, Oamenii au inventat-o in scopuri umane. Cheii spre umanizarea sa, sau, si mai bine, spre reumanizarea sa pent copii, este aceea de a lega din nou sarcinile de calcul de intentiil umane, speranfele, temerile ete. pe care le-a generat initial. Da copii pot vedea un anumit calcul matematic nu doar ca pe o abil tate dezumanizata ce trebuie manipulata, ci mai degrabi ca pe anumiti solutie la o anumit speranfa, intenjie, team’ uman& orice altceva, atunci putem ingloba abilitatea intr-un context are infeles. Aceasta poate parea o modalitate ocolita de a oferi un punct de dere in legtura cu acest curriculum al matematicii din invatama primar. $i poate c& ar trebui si adaug c& mandria ce a fost impli in abstractizarea matematicii din contextele sale umane este in sit de infeles prin prisma unor scopuri umane. Scopul curriculum-ul matematicii derivat din principiile inglobate in modelul for povestii nu este acela de a umaniza matematica in sensul fia ‘mental trivial care este comun progresivismului. Nu este vorba de: incercare de a reduce caracterul abstract al calculelor. Ideea este ane asigura ci elevii pot, intr-adevar, s4 foloseasca si si inteleaga ‘mai mult succes calculele abstracte, Nu abstractizarea, si 0 spu din nou, este problema; dezumanizarea este problema. Toate bune, ins cum putem preda numérarea cu ajutorul mi lului formei povestii? Haideti sa vedem ce obtinem dacd apli modelul la cele mai de baza abilitiji matematice. Lectia noastra presupune c’ elevii au invatat despre numerele intregi si dorim prezentam zecile si sutele, dénd o intelegere a sistemului zecimal. Ce este cel inai important in legatura cu un subiect? De ce ar trebui sa conteze pentru copii? Care sunt lucrurile afective pe care le contine si care ii imp! pe co) 92= STRUCTURA POVESTII iN CURRICULUM == exemplu, numerele erau pline de magie. A cdlatorit in Egipt pen- a invafa de la cAlugari, Pentru ca numdrarea si sistemul zecimal fie captivante, unele elemente ale acestei magit, aceasté uimire in fata ingeniozitatii inventiilor matematice de baza, trebuie utilizate, i uimirea fat& de sistemul zecimal, am putea alege opozitiile ale ingeniozitatii si lipsei de idei. ‘ZA. Ce continut inglobeazd cel mai “dramatic opoztile binare ‘pentru a da acces la subiect? Pp Scopul nostru este acela de a expune uimirea si ingeniozitatea Srii, Prima noastra sarcind este, atunci, aceea de a arta c& rea ce Inim de bun, ceea ce este 0 rutin obisnuiti zilele acestea, ‘este de fapt produsul unei realizari uimitoare. Trebuie s& clarificam _copiilor si si ne reamintim gi noua c exist& o distinctie important profunda intre simul nostru legat de numere si operatiunea de _infelegem numerele intuitiv, dar operafiunea de numarare ‘invati. Un numér de alte specii impart cu noi simrul numere- ; ins& doar fiinfele umane au inventat activitati elaborate de ‘Am putea sa le explicim acest lucru copiilor spundndu-le po- ciorii eare ménca graunfele fermierului. Fermierul a decis 88 cioara, Aceasta isi ficuse cuibul in hambaru! lui. insa ori de ori fermierul se apropia de hambar, cioara igi lua zborul. Cand el parisea hambarul, cioara se intorcea. Gandindu-se la m s& picileasc& cioara, fermierul a luat un prieten cu el la ham- Fermierul a rimas in hambar dupa ce prietenul siu a plecat. cioara nu s-alisat pacdlitf sia rimas in copacul séu pana cind a iesit si el din hambar. in ziua urmétoare fermierul a luat 93ee=== PREDAREA CA O POVESTE doi prieteni cu el la hambar i a rimas in urma lor atunci cdnd cei doi au plecat, ins& cioara la fel a asteptat pnd cand si el a iesit din hambar fnainte ca ea s& se intoarca. In a treia zi fermierul a luat cu el trei prieteni, insi rezultatul a fost acelasi. Apoi a luat patru si apoi cinci prieteni. Cand cei cinci au plecat, fermierul a rémas in urma lor, cioara s-a intors la cuibul sdu si fermierul a impuscat-o. intelegerea numerelor de c&tre cioara este aproape la fel de bund ca i si la fiinfele umane. Ea nu poate distinge cu precizie numerele cinci_ si sase. Unele specii se descurcd chiar mai bine. Exist o specie de viespi, Genus Eumenus, in care femela este mult mai mare decat masculul. Mama poate simfi care larva va produce o femelai i care tun mascul. Mama di cinci insecte pentru fiecare larva masculind i zece pentru fiecare larva feminina. (Dantzig, 1967) Existé unele limbi care au cuvinte pentru fiecare culoare din curcubeu, dar nici un cuvént pentru culoare. Unele au multe cuvinte | pentru numere, dar nici un cuvant pentru numar. fn limba Thimshian exist’ cuvinte numere pentru obiectele plate gi pentru animale si diferite cuvinte numere pentru obiectele rotunde si timp, iar altele pentru numararea oamenilor, altele pentru numérarea barcilor si asa. mai departe, De asemenea, nu este evident c& ceea ce au in comun dou’ mere, doi napi si dou’ barci este numarul doi. Acea abstrac- tizare particular nu este una cditre care se indreapta atentia noastrs daca interesul nostru se adreseazA functiei merelor, a napilor sau a arcilor. Centrarea la acest nivel al numiratorii abstracte este de interes relativ recent, Caracterul siu recent este in parte indicat de cét de multe cuvinte diferite avem pentru a ne referi la doua dintre_ lucrurile diferite: pereche, pereche de acelasi fel, cuplu, gemeni $i tendinfei noastre de a folosi fird reflectie anumite concepte cBrora le-au luat milenii s& se dezvolte, in special cand au devenit i cluse in conventiile limbii noastre. Ele nu sunt deloc atit de evi- dente pe cat incercdm s& presupunem $i trebuie si fim sensibili faptul cd ele mu, sunt la fel de evidente copiilor pe cét ne par noi 94