Climă[modificare 

| modificare sursă]
Clima orașului este determinată de Vânturile de Vest, fiind, așadar, o climă temperat continentală, cu o
temperatură medie anuală de 10,3 °C, pentru luna iulie media nedepășind 21 °C, în timp ce în ianuarie se
înregistrează o medie de -1,7 °C. Precipitațiile înregistrează o medie anuală de 585,4 mm, destul de ridicată
pentru o zonă de câmpie similară.[34]
Temperatura medie anuală

Temperatura medie a aerului (media lunară și anuală)*

Perioada Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anuală
1961-2003 -1,7° 0,5° 5,2° 10,8° 16,2° 19,1° 20,8° 20,4° 15,9° 10,7° 5,3° 0,2° 10,3°

Temperaturi extreme
Temperatura minimă absolută înregistrată este -29,2 °C, pe 24 ianuarie 1942, valoare mai ridicată cu 10,3 °C
față de minima absolută la nivelul României.[34] Temperatura maximă absolută înregistrată este 41,9 °C, în 20
iulie 2007, valoare mai coborâtă cu 2,6 °C față de maxima absolută la nivelul României.[34]

Demografie[modificare | modificare sursă]

Componența etnică a municipiului Oradea

      Români (67,58%)

      Maghiari (23,07%)

      Romi (1,08%)

      Necunoscută (7,48%)

      Altă etnie (0,76%)

Componența confesională a municipiului Oradea

      Ortodocși (55,79%)

      Romano-catolici (9,16%)

      Reformați (13,62%)

      Penticostali (4,76%)

      Greco-catolici (2,99%)

      Baptiști (3,48%)

      Necunoscută (8,19%)

      Altă religie (1,98%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Oradea se ridică la 196.367 de locuitori, în

scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 206.614 locuitori.[1] Majoritatea
locuitorilor sunt români (67,59 %). Principalele minorități sunt cele de maghiari (23,07 %) și romi (1,09 %). Pentru
7,49 % din populație apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea
locuitorilor sunt ortodocși (55,8 %), dar există și minorități de reformați (13,62 %), romano-
catolici (9,16 %), penticostali (4,77 %), baptiști (3,48 %) și greco-catolici (2,99 %). Pentru 8,19 % din populație, nu
este cunoscută apartenența confesională.[35]
Conform datelor furnizate de Institutului Național de Statistică (INS), la 1 ianuarie 2015 populația stabilă a
municipiului Oradea era de 223.237 de locuitori,[36] menținându-se creșterea numărului de locuitori față de
data recensământului efectuat în 2011, o creștere de aproximativ 12 %.

Populație istorică[modificare | modificare sursă]

Articol principal:  Populația istorică a Oradiei.
Date oficiale cu privire la populația orașului există doar începând cu secolul XVIII. Înainte de această perioadă
există doar estimări vagi. Din punct de vedere demografic, Oradea s-a dezvoltat cel mai mult în secolul XX,
populația orașului crescând de peste patru ori, în decursul a cca. 100 ani.[3]
Conform recensământului maghiar din anul 1910, Oradea a avut 64.169 de locuitori, din care 58.421 aveau ca
limbă maternă limba maghiară (91%), 3604 româna (5,6%), 1416 germana (2,2%), 279 slovaca (0,4%) și 159
poloneza (0,2%). Față de recensământul anterior, populația ce a declarat maghiara ca limbă maternă crescuse cu
30%, pe când populația vorbitoare de română crescuse cu 8%; celelalte limbi nu au cunoscut evoluții
semnificative.[37]
Oradea - evoluția demografică
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Structura pe etnii[modificare | modificare sursă]

Conform ultimului recensământ, în 2011 Oradea a avut 196.367 locuitori, în scădere cu 4,95 %. Etnic, orădenii se
împart în:
 Români : 132718  Evrei: 140  Ruși: 19  Turci: 35
(67,59 %) (0,07 %)  Sârbi: 20  Alte etnii: 547
 Maghiari: 45305  Italieni: 104  Polonezi: 10 (0,27 %)
(23,07 %) (0,05 %)  Chinezi: 6  Etnie nedeclarată:
 Țigani: 2132  Ucrainieni: 39  Cehi: 4 14705 (7.48 %)
(1,08 %) (0,01 %)
 Germani: 336  Greci: 40 (0,01 %)
(0,17 %)  Bulgari: 23
 Slovaci : 425 (0,01 %)
(0,21 %)

Structura confesională[modificare | modificare sursă]

După religia declarată la recensământul din 2011, orădenii sunt[38]:
 Ortodocși: 109566
(55,79 %)
 Reformați: 26755 (13,62 %)
 Romano-catolici: 17991
(9,16 %)
 Penticostali: 9359 (4,76 %)
 Baptiști: 6839 (3,48 %)
 Greco catolici: 5872
(2,99 %)
 Adventiști de ziua a Șaptea:
549 (0,27 %)
 Evanghelici lutherani
sinodo-presbiterieni: 248
(0,12 %)
 Atei: 412 (0,20 %)
 Unitarieni: 200 (0,10 %)
 Creștini după Evangelie:
246 (0,12 %)
 Israeliți: 110 (0,05 %)
 Musulmani: 162 (0,08 %)
 Evanghelici: 97 (0,04 %)
 Evanghelici de confesiune
augustană: 30 (0,01 %)
 Creștini de rit vechi: 64
(0,03 %)
 Altă religie: 813 (0,41 %)
 Fără religie/Religie
nedeclarată: 16438 (8,37 %)

Comunități minoritare[modificare | modificare sursă]

Comunitatea germană[modificare | modificare sursă]

Biserica Evanghelică

Comunitatea germană din Oradea datează din secolul XVIII, fiind compusă în mare parte din șvabi și sași, dar
și austrieci. La sfârșitul secolului XIX aici trăiau circa 1400 de germani, însă numărul acestora s-a diminuat după
încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, când în teritoriile aflate sub influență sovietică etnicii germani au
fost deportați în regiunea Uralilor, din Uniunea Sovietică.[39]
La Colegiul Național Mihai Eminescu și Gimnaziul Dacia există secții cu predare în limba germană,[40] iar la nivel
politic germanii de aici sunt reprezentați prin filiala locală a Forumului Democrat German.[41] Deasemenea, Oradea
are si un liceu german „Friedrich Schiller”, unde toate materiile sunt predate in limba germana. Lângă Oradea, în
satul Palota, se află Biserica Sfântul Anton de Padova, ridicată de Contele Johann Maria Frimont, generalul
austriac de renume european. Contele practic a construit această localitate de șvabi, investindu-și întreaga avere
aici. Acesta a fost înmormântat în lăcașul de cult, într-o criptă în formă de cruce.[42]

Comunitatea evreiască[modificare | modificare sursă]

Sinagoga Israelită Ortodoxă

Chevra Kadisha (Societatea Sfântă de servicii funebre) a fost fondată în 1735, prima sinagogă în 1803, iar o
școală în 1839. De-abia la începutul secolului al XIX-lea evreilor li s-au permis să-și deschidă afaceri în orice
parte a orașului, și chiar și atunci erau obligați să se retragă la lăsarea întunericului în propriul cartier. Din 1835 li
s-au permis să trăiască oriunde în oraș.[39] În anul 1870 comunitatea evreiască din Oradea s-a divizat
în Congregația Ortodoxă și cea Neologă (o formă de reformă foarte moderată a iudaismului). Deși membrii
Congregației Neologe și-au păstrat locul în Chevra Kadisha, începând cu 1899 au început să folosească propriul
cimitir.[43]
La începutul secolului al XX-lea evreii au urcat în ierarhia socială; existau industriași evrei, negustori, medici,
agricultori; șeful Poliției din 1902 era evreu. Astfel și în Consiliul Local evreii erau reprezentați proporțional.
Comunitățile evreiești au ajuns să mai dețină un spital, o Asociație a Femeilor Evreice, două licee, o școală
industrială, yeshiva, o cantină socială, etc.[39] Comunitatea evreiască orădeană a fost una din cele mai active atât
din punct de vedere comercial cât și cultural din întreg Imperiul Austro-Ungar.
În 1944 la cererea Germaniei hitleriste, care a invadat Ungaria aliată în martie, autoritățile colaboraționiste pro-
naziste din Ungaria și din oraș au organizat în Oradea două ghetouri: unul în care au fost înghesuiți 27 000 de
evrei orădeni, iar al doilea, sub cerul liber, destinat adunării a 8000 de evrei din alte localități ardelene. 25,000 din
toți aceștia au fost deportați între 23 mai - 27 iunie 1944 în lagăre de concentrare și exterminare, unde au fost
nimiciți în marea lor majoritate. Dintre evreii din Oradea au supraviețuit și s-au întors circa 2000. În cursul anilor
majoritatea supraviețuitorilor au emigrat în Israel. Astăzi mai trăiesc circa 300 de evrei în Oradea.
În centrul orașului, dominând celelalte clădiri din zonă, se găsește sinagoga sau Templul Neolog „Sion”, clădit
în 1878. Sinagoga, cu neobișnuita formă cubică, cu o cupolă centrală mare, este una din cele mai mari sinagogi
din România. Înăuntrul ei se află o grandioasă orgă și decorații din stuc. În 1891 Comunitatea Ortodoxă a mai
construit un complex de clădiri, inclusiv două sinagogi și un centru comunitar.[39][44]
Există de asemenea un proiect pentru construirea unei școli rabinice la Oradea (din 2021).[45]