Data: Nume și prenume:

LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

SEMESTRUL I

Se dă textul:
Prin geamurile petecite se strecoară leneșe cele din urmă tremurări ale amurgului. Lumina ruginie pătrunde în
casa din ce în ce mai cernită, umplând odăița cu umbre deșirate. În vatră flăcările roșcate pâlpâie domol, se preling ca
niște limbi de șarpe în jurul ceunașului funinginit, în care apa de mămăligă hohotește înăbușit. Adieri răcoroase
rătăcesc pe sub pereții coșcovi, se furișează înăuntru și-nvălmășesc, câte-o clipă, jocul blajin al focului...
Pe prichiciul cuptorului, moș Costan șade pipernicit și tăcut, cu priviri pribege, cu gânduri cine știe unde. În
fața lui, Ileana, o fetișcană ca un bobocel înrourat, răsucește repede-repede firul subțirel de in.
— Spune, tăticule... mai spune! bâlbâie fata cu glas moale, care, în liniștea înserării, răsună întocmai ca un
fâșâit ușor de aripi.
Barba bătută de brumă a moșneagului tremură o clipă. Se uită galeș, pe sub gene, la Ileana, pe care lumina
trandafirie a flăcărilor o învăluie într-o haină scumpă din povești, apoi, cu glas lin, cu ochii închiși, parca-ar citi în
carte vremile trecute, începe:
— ... Uite... era fetișcană, ia, așa ca tine. O guriță cât o cireașă coaptă și doi ochi albaștri cum e cerul când e
mai limpede. Și cum râdea, cum râdea! Îți fura inima.
( Liviu Rebreanu, Cântecul iubirii)
A. 1. Notează un indice spațial și un indice temporal din textul dat.
2. Precizează modul și timpul verbelor din chenar.
3. Explică modul de formare al cuvintelor subliniate în text.
4. Notează trei termeni din familia lexicală a cuvântului a citi.
5. Demonstrează în enunțuri polisemia cuvântului inimă.
6. Ilustrează omonimia cuvintelor marcate ( colorate) în text.
7. Precizează două trăsături sufletești ale lui moș Costan.
8. Stabilește tipul de narator, ilustrând opinia printr-un exemplu.
9. Delimitează în propoziții fraza, precizând raportul sintactic identificat: În vatră flăcările roșcate pâlpâie
domol, se preling ca niște limbi de șarpe în jurul ceunașului funinginit, în care apa de mămăligă hohotește
înăbușit.
10. Recunoaște greșeala și rescrie enunțurile, corectându-le:

a) Bunica lui pregătise mujdei de usturoi.

b) La știri s-a vorbit despre o vedetă celebră.

B. Redactează, în minimum 50-80 de cuvinte, rezumatul textului dat.

Data: Nume și prenume:

LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

SEMESTRUL I

„Iară noi umblăm la școală, Budulea Taichii și eu, amândoi din Cocorăști, amândoi în gazdă la seca Lenca.
În ziua întâi Budulea voia cu orice preț să rămâie stând lângă ușă, și numai după multă stăruință se hotărî să se
așeze pe cea din urmă bancă. Îi părea că toată lumea îl știe, îl cunoaște și se întreabă cum adică să fie el îmbrăcat în
hainele dascălului Clăiță și să umble la școală tot cu domnișori. Încetul cu încetul, însă, el s-a deprins, și în cele din
urmă a ajuns că niciunul dintre băieți nu putea să-l scoată din ale lui. Un obicei a păstrat cu toate aceste: îndată ce
sosea acasă, el se dezbrăca, își curăța hainele, le împăturea cu multă băgare de seamă și le punea în ladă, apoi lua
cartea și învăța lecția.
Seca Lenca nu ne dădea lumânare, ci trebuia să ne cumpărăm noi din banii noștri. Pentru ca să nu fie nicio
supărare, avea fiecare lumânarea sa și, dacă astăzi învățam la lumânarea mea, mâine luam pe a ta, și așa mai departe.
Budulea n-avea niciodată lumânare, și așa el se silea să învețe ziua, dar când eu îl chemam la lumânarea mea, el zicea
că nu poate să învețe cu ceilalți, fiindcă-l supără.
Iară când n-avea niciunul lumânare, ne culcam, noi în paturi și Budulea pe salteaua cu paie, apoi spuneam
povești. Fiind însă că adeseori se întâmpla că unul spunea povestea și ceilalți adormeau, s-a hotărât ca atunci când
povestitorul zice «ciolan», toți ceilalți să zică «ciorbă», pentru ca astfel să se dea pe față cel ce adoarme înainte de
vreme și să-și afle cuvenita răsplată în ghionturi numărate.”

(Ioan Slavici, Budulea Taichii)

A. 1. Notează un indice temporal și un indice spațial din textul dat.
2. Precizează modul și timpul verbelor din secvența marcată cu chenar.
3. Explică modul de formare al cuvintelor subliniate în text.
4. Notează trei termeni din familia lexicală a cuvântului poveste.
5. Demonstrează în enunțuri polisemia cuvântului lecție.
6. Ilustrează omonimia cuvintelor marcate ( colorate) în text.
7. Precizează două trăsături sufletești ale lui Budulea.
8. Stabilește tipul de narator, ilustrând opinia printr-un exemplu.
9. Delimitează în propoziții fraza, precizând raportul sintactic identificat: Seca Lenca nu ne dădea lumânare,
ci trebuia să ne cumpărăm noi din banii noștri.
10. Recunoaște greșeala și rescrie enunțurile, corectându-le:
a) Vaporul se izbise de un aisberg de gheață..
b) El i-a șoptit încet răspunsul.

B. Redactează, în minimum 50-80 de cuvinte, rezumatul textului dat.