Facultatea de Agronomie Craiova

Specializarea : CEPA

Anul IV
Disciplina: Ambalarea și etichetarea produselor alimentare

Coordonator : DR. ING. VLADU CRISTINA

Student : Măciuca Marilena Loredana

În practica vinicolă sunt utilizate mai multe operații tehnologice de amestecare a vinurilor,
cunoscute sub denumirea de egalizare, asamblare și cupajare. Deși aceste operații sunt bazate
pe principiul de amestecare a vinurilor, tehnologic ele urmăresc diferite scopuri și se realizează
în mod diferit. Aceste operații sunt utilizate frecvent în practica vinicolă atât la unitățile
vinicole primară, cât și la cele de vinificație secundară.

Vinurile materie primă obținute în campania vitivinicolă nu întotdeauna sunt uniforme după
caracteristicile de compoziție fizico-chimice. Unele vinuri sunt prea acide și slab alcoolizate,
altele au un grad alcoolic avansat, dar sunt insuficient acide. Din vinurile roșii se disting unele
intens colorate și taninoase, iar altele sunt sărace în tanin și slab colorate. Există vinuri foarte
aromate, precum și vinuri cu aromă inexpresivă, vinuri corpolente, bogate în extract, atunci
când altele sunt mai puțin extractive. Prin alegerea reușită a partenerilor de cupaj , luați în
anumite cantități, se pot compensa reciproc neajunsurile vinurilor inițiale, iar cupajul rezultat va
avea însușiri gusto-olfactive și caracteristici de compoziție îmbunătățite. În unele cazuri din
vinuri inițiale cu calități mediocre se poate obține un produs de o calitate înaltă, datorită
înlăturării neajunsurilor și relevării valorilor acestor vinuri (1,3).

La efectuarea ( asamblajelor) , cupajelor trebuie să se țină seama de unele aspecte legate de

caracteristici de compoziție. Astfel, vinurile albe seci își manifestă bine calitățile gusto-
olfactive la un grad alcoolic ce variază între 11și 12% vol., iar conținutul în acizi organici –
între 5 și 7 g/dm3. Aciditatea de peste 8 g/dm3 poate provoca dezechilibrare în aroma vinului.
Vinurile albe și roze cu un conținut ridicat de tanin devin excesiv de astringente și au o notă de
duritate neplăcută. Pentru vinurile roșii prezența taninului în cantitate mai mare este binevenită,
deoarece acesta le imprimă un caracter deosebit. Taninul din vin atenuează acțiunea alcoolului
și din aceste considerente potențialul gusto- olfactiv al unui vin roșu se dezvoltă la un conținut
în alcool de peste 13 % vol. Aciditatea avansată în vinurile roșii nu armonizează cu substanțele
fenolice, de aceea conținutul optim în acizi organici variază de la 4,5 până la 6 g/dm3 (2,4).

Vinul, ca produs al fermentatiei alcoolice a mustului de struguri, in prezent, este tot mai mult
acceptat ca un complement alimentar ce poate fi consumat rational in timpul meselor. prin
continutul sau bogat intr-o serie de compusi cum ar fi: alcoolii, acizii, aminoacizii, sarurile
minerale, compusii fenolici, vitaminele (mai ales din grupa B), substantele odorante, da un plus
de savoare alimentelor consumate impreuna stimuland pofta de mancare si o mai buna digestie
a celorlalte substante ingerate. De altfel, inca din antichitate Pliniu spunea ca: ,,putin vin face
bine nervilor, prea mult strica el, recreaza stomacul, excita apetitul, anihileaza supararile si
grijile; este diuretic, incalzeste si procura somn'.

2
Cercetarile efectuate in ultimul timp asupra valorii igienice si alimentare a vinului au scos in
evidenta insusirile valoroase ale acestei bauturi.

Astfel, consumul de vin la masa de pranz mareste eficienta muncii omului, ajutandu-l sa treaca
mai usor peste oboseala cauzata de digestie. Efecte favorabile are si atunci cand e consumat la
cina. Vinul absorbit seara antreneaza o concentratie de alcool in sange mai scazuta, deci mai
putin toxica, decat cel ingerat dimineata.

Medicii cardiologi, care pana nu demult interziceau cardiacilor sa consume vin, astazi si-au
revizuit complet pozitia si le recomanda sa consume zilnic 1-2 pahare de vin. Tot pentru
reducerea riscului bolilor cardiovasculare in ,,piramida' regimului alimentar mediteranean este
inclus consumul zilnic moderat de vin (in timpul meselor), alaturi de legume, fructe, branzeturi
si ulei de masline .

Exista parerea generala ca un consum moderat de vin poate sa fie un component al unei
alimentatii rationale, sanatoase si ca ar trebui inclus in recomandarile alimentare din toate tarile
lumii. Totodata trebuie sa nu se uite ca vinul nu este un aliment in sine, ci un complement
alimentar; orice abuz este daunator organismului. Un consum de 2-3 pahare de vin pe zi pentru
barbati si 1-2 pahare pe zi pentru femei este acceptat de majoritatea cercetatorilor, fie oenologi
sau medici nutritionisti.

Ca materie prima, strugurii sunt folositi la prepararea sucurilor, vinurilor si a unor distilate.

Pentru a descifra legitatile ce guverneaza aplicarea diferitelor operatii si metode de vinificare si

de preparare a altor produse este necesar ca, mai intai, sa se cunoasca bine, sub aspect
compozitional, atat ceea ce urmeaza a fi prelucrat (adica strugurii) cat si ceea ce se doreste sa se
obtina - vinuri si celelalte derivate vinicole.

Strugurii pot fi considerati materie prima pentru obtinerea vinurilor numai atunci cand sunt
copti si au acumulat o anumita cantitate de zaharuri. Pe langa zaharuri, strugurii copti mai
contin o multitudine de componente (de ordinul sutelor) care participa la formarea calitatilor
viitorului vin, fiecare avand importanta sa. Localizarea acestor componente in organele sau
tesuturile strugurilor este diferita. De aceea, este important sa se analizeze alcatuirea
strugurilor, atat sub aspect morfologic, cat si sub aspect compozitional si pe aceasta baza sa se
stabileasca momentul optim de recoltare si tehnologia de prelucrare.

3
Boabele reprezinta peste 90% din greutatea strugurelui, fiind partea cea mai importanta. In
functie de tesuturile din care este alcatuit, de consistenta si compozitia chimica, la bob se
disting trei parti principale: pielita, pulpa si semintele.

Vinul rosu contine urmatoarele vitamine si minerale - chiar daca acestea sunt prezente in
cantitati mici.

Potasiu - acesta ajuta la reglarea ritmului cardiac, ajuta in sinteza acidului proteic si nucleic, la
producerea de energie si transformarea zaharului din sange in glicogen;

Fosfor - acesta ajuta la transformarea mancarii ingerate in energie. Fosforul ajuta, de asemenea,
functia renala, multiplicare celulara, metabolismul si sustine contractiile musculare ale inimii;

Colina - ajuta la mentinerea sanatatii generale;

Fluor - este un mineral care poate preveni aparitia cariilor si mentine smaltul dintilor puternic

Vinul alb contine si el o serie de nutrienti, vitamine si minerale esentiale pentru organismul
uman.

Vitamina B2, B3, B6 - complexul de vitamine B este esential pentru o buna functionare a
organismului;

Potasiu, fier - potasiu sprijina sanatatea celulelor iar fierul este parte a hemoglobinei, o proteina
care transporta oxigenul in toate celulele corpului;

Mangan - pentru sanatatea nervilor, sanatatea sistemului imunitar si reglarea nivelului de zahar
din sange;

Calciu, magneziu, zinc, fosfor- sunt nutrienti importanti pentru organism.

Alaturi de celelalte fructe, strugurii de masa (si cei de vin ) au intrat din cele mai vechi timpuri
in alimentatia omului sanatos, cu unele restrictii si in a celui bolnav. Strugurii aflati in prezenta
altor fructe, s-au bucurat totdeauna de un regim preferential, cel putin in sezonul aparitiei lor.
Un strugure de masa (desigur si cel de vin), cu intreaga gama de caracteristici proprii, include
in el un asemenea complex de substante si insusiri necesare organismului uman si intr-o astfel
de suita de forme si raporturi, pregatite in marele laborator al naturii, incat cu greu le-ai afla in
rafturile farmaciilor ; de aceea consumul strugurilor sub forma de „cura" sau nu, nu a lipsit si

4
nici nu trebuie sa lipseasca din ratia alimentara a oamenilor indiferent de varsta. Considerind
strugurii ca simbol al fecunditatiei si sanatatii, romanii au fost primii, dintre popoarele din
vremea aceea, care au instituit consumul organizat de struguri proaspeti si chiar cura de
struguri.

Necesitatea consumului de struguri rezida in principal in valoarea lor energetica, cea de

mineralizare si de vitaminizare a organismului uman, pe langa cele diuretica, laxativa,
alcalinizanta etc., fara a mai aminti de aspectul atractiv, de gustul deosebit de placut, ca si de
aromele insotitoare.

Ambalajele folosite pentru îmbutelierea vinului sunt în principal buteliile de sticla, pentru
vinurile de calitate, si cele tip PET, pentru consumul curent.

5
Sticlele folosite trebuie sa îndeplineasca o serie de conditii reglementate de standarde de stat si
de firma. Acestea se refera la forma geometrica, suprafata de etansare a gurii, capacitate, forma
fundului.

Buteliile tip PET sunt facute din propilena tereftalat, un material cu rezistenta buna, inert
chimic si mai ieftin, si sunt utilizate pentru îmbutelierea vinurilor de consum curent.

Micul producator de vinuri din tara noastra se gaseste anual in fata unei probleme dificile-
dificultatile de natura economica si lipsa dotarilor adecvate il imping la vanzarea vinului in vrac
unui agent mai puternic insa veniturile sunt minime si nu ii permit o dezvoltare ulterioara.

Cu toate acestea din punct de vedere al calitatii,in conditiile in care cantitatea de vin obtinuta
depaseste anumite valori,precum si in conditiile asociatiilor formate din mai multi producatori
individuali,se creeaza premisele pentru trecerea la vanzarea vinului sub forma imbuteliata,care
are avantaje clare prin patrunderea pe piata organizata si crearea unei imagini proprii(marca de
vin) care permite obtinerea de preturi mai bune,deci cresterea profiturilor

Simpla imbuteliere a vinului,in sine,nu poate aduce toate aceste beneficii,daca vinul nu este
competitiv din punct de vedere al calitatii.Din acest motiv,asa cum imbutelierea isi are
importanta ei,in intreaga sa activitate,micul producator trebuie sa urmareasca prin toate
mijloacele asigurarea calitatii vinului.

Orice ambalaj indeplineste simultan mai multe functii,dupa cum urmeaza:

- delimiteaza,pastreaza si protejeaza vinul

6
- prin forma,culoare etc. promoveaza produsul si atrage atentia comsumatorului

- serveste ca mijloc de transmitere de informatii si protectie a consumatorului

In afara acestor ambalaje in care se pastreaza vinul si care intra in contact direct cu el,mai
putem intalni ambalajele de protectie,cum ar fi hartie,impletituri de paie sau nuiele de orice
fel,cartoane si casete utilizate pentru transportul unuia sau mai multor recipiente si pentru
prezentarea acestora in vederea vanzarii catre consumatorul final.

Buteliile din sticla.Butelia din sticala este cel mai cunoscut si totodata cel mai apreciat ambalaj
pentru vin.Aproximativ 50% din toate produsele lichide din lume sunt ambalate in recipienti
din sticla.

Avantaje:sticla este inerta,impermeabila pentru gaze si lichide,igienica,usor de spalat si

reciclabila,nu are gust sau miros,poate fi colorata cu usurinta,prelucrata in diverse
forme,rezistenta la presiunea unor produse cum sunt vinurile spumante.Este un material
ieftin,folosit de foarte multa vreme si care se poate recicla in mod repetat,eficienta doar in cazul
recipientelor de forma si culoare standard care se pot colecta in mod organizat.

Dezavantaje:fragilitatea,greutatea mare care conduc la pierderi importante si la ingreunarea

transportului si la manipularea marfii.Un alt dezavantaj este faptul ca odata deschis un recipient
din sticla,vinul trebuie consumat in decurs de o zi deoarece isi pierde din calitati prin
oxidare.De aceea se prefera recipientele bag-in-box.

Sticla este obligatorie la imbutelierea vinurilor DOC.Producatorul trebuie sa aleaga buteliile

potrivite fiecarui vin in parte.Astfel exista in primul rand butelii mai putin rezistente cu pereti
mai subtiri si fund aproape plat si butelii mai grele cu reistenta sporita.Un vin deosebit nu se va
ambala in butelii usoare sau de calitate indoielnica, asa cum un vin rosu nu se va ambala in
butelii din sticla transparenta.culoarea unei sticle se poate obtine fie prin incorporarea unui
compus anorganic in procesul de fabricatie al sticle sau prin invelirea recipientului cu un strat
exterior colorat. Culoarea poate influenta alegerea consumatorului dar si calitatea vinurilor(de
exemplu sticla alba permite trecerea radiatiilor ultraviolete care pot afecta calitatea)

7
- Forma gatului depinde mult si de tipul de inchidere utilizat.Sunt de asemenea disponibile
recipiente de sticla de capacitati diferite,care permit inaltimi de umplere diferite.

- Buteliile din materiale plastice. Permise inca in tara noastra la imbutelierea vinurilor de
consum curent,recipientele din material plastic(polietilena –PE sau polietilena tereflat –PET) au
dezavantajul ca sunt poluante,au inertie chimica insuficienta(PE),sunt permeabile pentru oxigen
si nu permit folosirea de dopuri din pluta.De aceea nu se recomanda pentru un vin care urmeaza
sa fie consumat mai tarziu de 6 luni de la imbuteliere.

8
9
Vinurile proprii consumului uman direct, altele decât cele speciale, trebuie să prezinte în
momentul comercializării următoarele caracteristici organoleptice şi de compoziţie chimică,
atestate prin buletine de analiză eliberate de laboratoare autorizate:

a) însuşiri organoleptice caracteristice categoriei de calitate şi tipului de vin, soiului sau

sortimentului de soiuri, podgoriei, centrului viticol sau arealului delimitat, pentru cele cu
denumire de origine controlată; vinurile trebuie să fie fără defecte de miros şi de gust;

b) tăria alcoolică la 20°C - minimum 8,5% alcool dobândit în volume şi, respectiv, conţinutul în
alcool corespunzător categoriei de calitate şi tipului de vin;

c) aciditatea totală - minimum 4,5 g/l, exprimată în acid tartric, sau 60 miliechivalenţi pe litru;

10
d) aciditatea volatilă mai mică de:

1. 18 miliechivalenţi pe litru sau 1,08 g/l, exprimată în acid acetic, pentru vinurile albe şi roze;

2. 20 miliechivalenţi pe litru sau 1,2 g/l, exprimată în acid acetic, pentru vinurile roşii.

Aceste limite sunt depăşite numai pentru unele vinuri vechi, de cel puţin 2 ani, sau pentru
vinurile produse după tehnologii speciale ori în cazul vinurilor care au o tărie alcoolică totală
egală sau mai mare de 13% în volume, cu condiţia să nu aibă influenţă negativă asupra
caracteristicilor organoleptice ale vinurilor;

e) extractul sec nereducător, minimum:

1. 15 g/l pentru vinurile de masă albe şi roze;

2. 16 g/l pentru vinurile de masă roşii;

3. 18 g/l pentru vinurile de calitate superioară - VS, albe şi roze;

4. 19 g/l pentru vinurile de calitate superioară - VS, roşii;

5. 21 g/l pentru vinurile de calitate DOC, albe şi roze;

6. 23 g/l pentru vinurile de calitate DOC, roşii.

11
Analizele fizico-chimice contribuie și ele la aprecierea calității vinurilor. Valorile lor
furnizează informații clare legate de anumite însuşiri ale unui vin, care sunt determinante
pentru calitatea şi autenticitatea sa. Vinurile obținute în perioada experimentală au fost
analizate fizico- chimic, prin metodele oficiale .

Analiza vinurilor, care se face periodic, se referă la determinarea următorilor parametrii: tăria
alcoolică, aciditatea totală, aciditatea volatilă, extractul, conținutul în zaharuri, anhidrida
sulfuroasă libera și totală, pH. Aparatura utilizată pentru determinări trebuie să fie etalonată
metrologic. Rezultatele determinărilor privind compoziția fizico-chimică şi caracteristicile
organoleptice ale produselor vinicole ce urmează a fi expediate pentru comercializare se înscriu
în buletinul de analiză.

Însuşirile senzoriale (organoleptice) ale unui vin se apreciază pe baza unui examen vizual,
olfactiv şi gustativ, efectuat de o persoană specializată în astfel de aprecieri. Examenul vizual
presupune evaluarea culorii vinului, limpiditătii, aspectului general, degajărilor de gaze (CO2)
şi viscozitatii. Prin examinarea olfactivă se pune în evidentă buchetul şi aroma vinului, precum
şi eventualele defecte de miros. Examinarea gustativă este cea mai complexă, dar poate şi cea
mai subiectivă. Prin intermediul papilelor gustative, dar şi a senzației tactile, se fac aprecieri
asupra acuditatii, dulceții , astringentei, extractivitătii (corpului vinului), precum şi a armoniei
gustative. Rezultatele acestei analize se înscriu într-o fisa și un raport de degustare, care poate
să fie individual sau se poate realiza pentru o comisie formată din mai mulți membrii. Fisa și
raportul de degustare sunt realizate conform HACCP în vigoare (Hazard Analysis, Critical
Control Points = Analiza Riscurilor și Puncte Critice de Control).

Profilul senzorial al vinurilor este foarte complex, fiind evidențiate aromele varietale. Vinurile
roșii obținute au relevat tipicitatea specifică soiului şi au fost echilibrate gustativ datorită
armoniei dintre parametrii de calitate. În figurile următoare sunt reprezentate profilurile
organoleptice ale vinurilor, pentru variantele analizate, în funcție de tipurile de drojdii folosite
la fermentare.

Dupa îmbuteliere vinurile trebuie sa-si mentina caracteristicile fizico-chimice si organoleptice

pe perioada de garantie. Dupa expediere la beneficiari interventiile asupra calitatii produsului
nu mai sunt posibile si daca se produc modificari nedorite ale aspectuli sau carcateristicilor
produsului, se poate pierde renumele si piata.

Producatorul trebuie sa cunoasca conditiile in care va fi transporatat si pastrat vinul si sa

efectueze teste pentru a constata daca este stabil în acele conditii – în caz ca un rezista la un test
se fac tratamente suplimentare înainte de îmbuteliere.

12
Principalele probleme de instabilitate sunt: de natura fizico-chimica si de natura
microbiologica.

1-Instabilitate fizico-chimica

Oxidarea - sta la baza majoritatii problemelor care duc la afectarea calitatii produselor.

Oxidarea se manifesta sub diferite forme derivate din efecte directe sau indirecte complexe:
modificari de culoare, brunificare, tulburari, formare de depozite usor brune sau rosii intens la
vinuri rosii, pierderea prospertimii si modificarea aromei, formarea unor compusi cu miros
neplacut de rânced, activitate microbiologica cu efecte caracteristice microorganismului care se
multiplica si care pe lânga afectarea limpiditatii poate afecta si caracteristicile produsului, pâna
la alterare.

Instabilitatea tartrica - cea mai frecventa forma de instabilitate bazata pe insolbilizarea

bitartratului de potasiu si uneori si a tartratului de calciu. Conditiile care determina cristalizarea
celor doi tartrati sunt diferite.

Instabilitatea proteica - Apare ca o tulbureala care apoi se depune pe fundul sticlei

Precipitate fenolice - O parte a compusilor fenolici (macromolec) se gasesc in vin in solutie

coloidala care vor forma prematur un depozit in sticla. Formarea compusilor fenolici
macromoleculari în cursul maturarii vinului este normala si duce la ameliorarea astringentei si
duritatii taninurilor. Calitatea vinului nu se altereaza, ci dimpotriva. De obicei vinurile mai
bogate si de calitate mai ridicata sunt mai expuse formarii unui atare precipitat.

Cuprul- CASARI Prezenta unui nivel ridicat de cupru (din reziduuri de la tratamentele din vie
sau tratamente la vin pentru îndepartarea H2S, de la fitinguri de alama) poate da probleme
(formarea unui precipitat fin brun sau formarea unui complex coloidal al cuprului cu molecule

13
de proteine (prezenta SO2, a temperaturii ridicate si expunerea la lumina solara favorizeaza
reactia).

Fierul – casari - In principal ionii de fier trivalent dau probleme; în cazul în care este
preponderenta starea reusa, aceste probleme nu sunt importante (la niveluri rezonabile de fier)

2-Instabilitate microbiologica

Prezenta microorganismelor în vin poate duce la modificari mai mult sau mai putin importante
ale vinului chiar si dupa îmbuteliere. Modificarile care apar depind de compozitia vinului si de
microorganismele care pun stapânire pe vin.

Practic pot afecta calitatea vinului drojdiile, bacteriile lactice si chiar si bacteriile acetice; nu
sunt excluse însa nici mucegaiurile, chiar daca atacul acestora se produce ca infectie externa de
la vase si dopuri.

Pierderea stabilitatii – aspecte care trebuie urmarite

Este impoortant ca atunci când se semnaleaza o problema, sa se constate daca este vorba de o
singura sticla atinsa de acest defect sau de un lot întreg, daca semnalarea defectului s-a facut în
magazin sau acasa la consumator si care au fost conditiile în care a fost pastrat vinul.

Observarea modificarilor privind:

Aspectul produsului din sticla (trebuie sa fie LIMPEDE cu lustru!)

14
Culoare - Modificarile de culoare pot fi normale sau exagerate, neplacute.

Miros - Modificarile mirosului se produc doar la alterari mai avansate si pot lua o serie larga de
aspecte.

Gust - Modificarile gustului se produc doar la alterari mai avansate, la care de obicei nu se
ajunge si pot lua o serie larga de aspecte. La refermentare scade continutul de zahar si vinul
devine spritat, ca urmare a CO2 format în fermentatie si mentinut in sticla.

Compozitie fizico-chimica - Alterarea compozitiei fizico-chimice nu este totdeauna evidenta,

desi se produce în urma unor activitati bacteriene sau a altor modificari cum ar fi casarile, sau
precipitarea sarurilor tartrice.

Ca si concluzie generală, se observă că toate cele patru vinuri roșii , la care fermentația s-a
realizat cu ajutorul drojdiei Viniferm TTA, au avut o evoluție mai bună și un profil sensorial
cât mai complex. Sunt vinuri mai acide, tipice și onctuoase. Pe locul doi ca și calitate sunt
vinurile care au folosit la fermentatie drojdia Fermactive Rouge Expression, iar vinurile
fermentate fără drojdie au un caracter vegetal mai pronunțat și o mică amăreală. De asemenea,
nu sunt la fel de fructoase ca și celelalte două variante. Caracterul specific soiurilor s- a
manifestat la toate variantele experimentale.

Tehnologia ambalării vinului

Expunerea spre vanzare ori vanzarea vinurilor cu denumire de origine controlată , a vinurilor cu
indicatie geografica, a vinurilor spumoase si spumante, a vinurilor licoroase si bauturilor pe
baza de must si vin se poate face numai in forma imbuteliata. Îmbutelierea in butelii de sticla,
in sistem “bag in box”, sau ambalaje multistrat este obligatorie in cazul vinurilor cu denumire
de origine controlata, vinurilor cu indicație geografica, vinurilor spumoase si spumante si
vinurilor licoroase. Produsele vinicole, pot fi ambalate in orice tip de recipient utilizat in
comert. Vinurile spumante cu denumire de origine pot fi pastrate in scopul vanzarii sau scoase
de pe piata numai in recipiente de sticla inchise cu ajutorul unui dop din pluta ori din alte
materiale admise in comertul international, fixate cu ajutorul unor legaturi de sarma,
acoperite,acolo unde este cazul, cu un capac si invelite in folie care acopera dopul in totalitate,
precum si o parte a gatului sticlei sau, in cazul sticlelor cu o capacitate nominala de maximum
0,20litri, cu un dispozitiv de inchidere adecvat.

Dispozitivele de inchidere nu pot fi acoperite cu capsula sau folie fabricate pe baza de plumb.

15
Prin etichetare se intelege ansamblul de descrieri si alte mentiuni, insemne,ilustratii sau marci
care caracterizeaza produsul, aflate pe recipient, inclusiv dispozitivele de închidere , sau aflate
pe eticheta de identificare atasata recipientului .Utilizarea in etichetare a termenilor definiti se
face cu respectarea prevederilor prezentelor norme.La etichetarea produselor vitivinicole se
utilizeaza indicatii obligatorii și indicații facultative.

Indicațiile obligatorii trebuie grupate in acelasi camp vizual si prezentate cu caractere clare,
lizibile, de nesters si suficient de mari pentru a iesi bine in evidenta de pe fondul pe care sunt
imprimate si pentru a putea fi distinse clar dintre celelalte indicatii scrise si desene.

Mențiunile obligatorii referitoare la importator si numarul lotului, precum și mențiunile

“sulfiți “sau “dioxid de sulf”,”oua”,”proteine din oua”,”produse din oua”,”lizozima din oua”
sau “albumina din oua”, “lapte”, “produse din lapte”, “cazeina din lapte”sau “proteine din
lapte” pot fi inscrise in afara campului vizual in care figureaza celelalte indicații obligatorii.

Indicarea tariei alcoolice dobandite in volum se face in unitati sau semiunitatide procentaj in
volume;fara a aduce atingere tolerantelor prevazute de metoda de analiza utilizată , diferenta
dintre taria alcoolica indicata si taria alcoolica determinata prin analiza nu trebuie sa
depaseasca 0,5% vol. Alcool; pentru vinurile DOC invechite, depozitate in sticle pe o perioada
de minimum 3 ani, precum si pentru vinurile spumoase, spumante, petiante si licoroase,fara a
aduce atingere metodelor de toleranta prevazute in metoda de analiza utilizata, diferența dintre
taria alcoolica indicata si taria alcoolica determinata prin analiza nu trebuie sa depaseasca
0,8%vol.

Taria alcoolica dobandita in volume este inscrisa pe eticheta, pentru vinurile imbuteliate in
România , cu caractere avand o inaltime de cel putin 5 milimetri in cazul in care volumul
nominal este mai mare de 100 centilitri, de cel putin 3 milimetri daca volumul este mai mic
sau egal cu 100 de centilitri si mai mare de 20 centilitri, respectiv de cel putin 2 milimetri in
cazul in care volumul este mai mic sau egal cu 20 de centilitri.

Numele soiurilor de vita'de'vie pot fi utilizate la etichetare numai daca:

a) sunt admise in cultura in arealele viticole din România

b) sunt utilizate pentru desemnarea unui vin cu denumire de origine controlata sau cu indicatie
geografica

c) in cazul in care se utilizeaza numele unui singur soi de vita'de'vie sau un sinonim al acestuia,
produsul sa fi fost obtinut in proportie de cel putin 85%din soiul mentionat

16
d) in cazul in care se utilizeaza doua sau 3 soiuri de vita'de'vie sau sinonimele lor, produsul in
cauza sa fi fost obtinut in proportie de 100% din soiurile mentionate, soiurile trebuie sa fie
mentionate in ordinea descrescatoare a proportiei, utilizandu'se caractere de aceeași dimensiune

e) in cazul in care se utilizeaza mai mult de 3 soiuri sau sinonimele acestora, numele soiurilor
sau sinonimele in cauza se inscriu in afara campului vizual in care apar mențiunile obligatorii .

Indicațiile obligatorii vor fi mentionate pe etichete in limba romana pentru produsele vinicole
obtinute si comercializate in România. Denumirile comerciale utilizate pentru descrierea,
prezentarea si publicitatea produselor vinicole nu pot conține cuvinte,părți de cuvinte ,semne
sau ilustrații care :

a)pot crea confuzii sau induce in eroare consumatorii, in special in ceea ce priveste:

(i) denumirea unui produs, originea acestuia, categoria de calitate, tipul, caracteristicile
acestuia, prin utilizarea unor sintagme cum ar fi: fel, tip, stil, imitatie marca sau altele de acest
gen

(ii) caracteristicile produselor si in special natura lor, compozitia, concentratia alcoolica

involume, culoarea, originea sau provenienta, calitatea, soiurile de vita'de'vie, anul recoltei ori
volumul nominal al recipientelor

(iii) identitatea si calitatea persoanelor fizice si juridice care imbuteliaza

b) pot fi:

(i) confundate de catre persoanele carora le sunt destinate cu descrierea completa sau partiala
aunui vin de masa, vin licoros, vin perlant, vin petiant, a unui vin cu denumire de origine
controlată ori a unui vin de import a carui descriere este stabilita prin dispozitii comunitare,
precum si cu descrierea unui alt produs

(ii) identice descrierii oricarui astfel de produs, cu excepția cazului in care sunt utilizate pentru
obținerea produselor finale mentionate anterior si sunt indreptatite la o astfel de descriere sau
prezentare.

Etichetarea utilizata pentru descrierea unui vin de masa, a unui vin licoros, unui vin perlant, a
unui vin petiant, a unui vin cu indicatie geografica, a unui vin cu denumire de origine
controlata din Uniunea Europeană sau a unui vin din tari terte nu poate contine marci in care
apar cuvinte, parti de cuvinte, semne sau ilustratii care, in cazul:

a) vinurilor de masa, vinurilor licoroase, vinurilor petiante si al vinurilor perlante, sa includă

numele unui vin cu denumire de origine controlata sau a unei denumiri de origine controlată

17
b) vinurilor cu denumire de origine controlata, sa contina numele unui vin de masa

c) vinurilor de import, sa contina numele unui vin de masa cu indicatie geografica sau alunei
denumiri de origine controlata utilizate in România

d) vinurilor cu indicatie geografica, al vinurilor cu denumire de origine controlata sau al

vinurilor de import, sa contina informatii false, cu privire la originea geografica, soiul de
vita,anul de recoltare ori referiri la o calitate superioara

e) vinurilor de masa, al vinurilor licoroase, vinurilor petiante si al vinurilor perlante, sacontina

indicatii cu privire la o origine geografica, un soi de vita, un an excepțional de producție sau o
alta mentiune care sa se refere la o calitate superioara

f) vinurilor de import, sa creeze confuzii printr'o ilustratie utilizata pentru caracterizarea unui
vin de masa, a unui vin licoros, a unui vin petiant, a unui vin perlant, a unui vin cu denumirede
origine controlata sau a unui vin de import descris cu ajutorul unei indicatii geografice.

Este interzisa la etichetarea vinurilor de masa utilizarea unei marci sau denumiri care contine
parte sau intreg dintr'o denumire, subdenumire de origine controlată , indicație geografică sau a
soiului din care este obținut vinul.

Este interzisa la etichetarea vinurilor cu indicatie geografica utilizarea unei mărci care contine
parte sau intreg dintr'o denumire sau subdenumire de origine controlata ori a soiului din care
este obtinut vinul. Titularul unei marci comerciale cunoscute inregistrate pentru un vin sau un
must de struguri care contine cuvinte identice cu numele unei regiuni determinate ori cu
numele unei unitati geografice mai mici decat o regiune determinata, chiar daca nu are dreptul
la numele respectiv ,poate sa continue utilizarea denumirii in cazul in care aceasta corespunde
identitatii titularului original sau a furnizorului original al denumirii, cu conditia ca
înregistrarea marcii sa fi avut loc cu cel putin 25 de ani inainte de recunoasterea oficiala a
numelui geografic al regiunii geografice determinate, respectiv de catre statul membru
producator, in conformitate cu deciziile comunitare relevante in ceea ce priveste vinurile
cudenumire de origine controlata, iar marca sa fi fost efectiv utilizata fara intrerupere.

Norme specifice aplicabile vinurilor licoroase, perlante si petiante

Produsele realizate in Comunitatea Europeană trebuie sa fie insotite de indicații care sa

precizeze numele imbuteliatorului și/sau al expeditorului ori al persoanelor care au participat
la comercializare, prin termeni de tipul viticultor, recoltat de, comerciant ,distribuit de,
importator , importat de, sau alti termeni similari.

18
 Produsele elaborate in tari terte trebuie sa fie insotite de indicatii care sa precizeze numele,
adresa si calitatea uneia dintre persoanele care au participat la comercializare,in masura in care
conditiile de utilizare sunt reglementate de tara terta in cauza.

Vinurile licoroase si vinurile petiante produse in Comunitatea Europeană pot fi desemnate cu

o indicatie geografica. In acest caz, denumirea de vanzare este compusa din:

a) mentiunea vin licoros, sau mentiunea vin petiant, urmata de numele indicatiei geografice

b) o mentiune traditionala specifica ' daca intr'o astfel de denumire este inclusă denumirea de
vanzare a produsului, repetarea acesteia nu este obligatorie.

Norme specifice aplicabile vinurilor spumante si vinurilor spumoase provenind din UE sau
dintr'o tara terta

Denumirea comerciala a vinurilor spumante este insotita de o referire la statul in care strugurii
utilizati au fost recoltati, fermentati si transformati in vin spumant.

Pentru vinurile spumante cu denumire de origine controlata de tip aromatic,descrierea de pe

eticheta indica numele soiului de vita din care provin strugurii sau mentioneaza “obținut din
struguri de varietati aromatice.”

Daca produsele utilizate la producerea unui vin spumant au fost obtinute intr-o țara diferita de
cea in care a avut loc producerea, mentionarea tarii producatoare trebuie sa se evidențieze fata
de restul informațiilor cuprinse pe eticheta.

Este interzisa la etichetarea vinurilor cu indicatie geografica utilizarea unei mărci care contine
parte sau intreg dintr'o denumire sau subdenumire de origine controlata ori a soiului din care
este obtinut vinul.

Titularul unei marci comerciale cunoscute inregistrate pentru un vin sau un must de struguri
care contine cuvinte identice cu numele unei regiuni determinate ori cu numele unei unitati
geografice mai mici decat o regiune determinata, chiar daca nu are dreptul la acest nume, poate
sa continue utilizarea denumirii in cazul in care acesta corespunde identitatii titularului original
sau a furnizorului original al denumirii, cu conditia ca înregistrarea marcii sa fi avut loc cu cel
putin 25 de ani inainte de recunoasterea oficiala anumelui geografic al regiunii geografice
determinate, respectiv de catre statul membru producator, in conformitate cu deciziile
comunitare relevante in ceea ce priveste vinurile cu denumire de origine controlata, iar marca
sa fi fost efectiv utilizata fara intrerupere.

Norme specifice aplicabile vinurilor licoroase, perlante si petiante

19
Produsele realizate in Comunitatea Europeană trebuie sa fie insotite de indicații care sa
precizeze numele imbuteliatorului și/sau al expeditorului ori al persoanelor care au participat
la comercializare, prin termeni de tipul cultivator, recoltat de, comerciant ,distribuit de,
importator , importat de sau alti termeni similari.

Produsele elaborate in tari terte trebuie sa fie insotite de indicatii care sa precizeze numele,
adresa si calitatea uneia dintre persoanele care au participat la comercializare,in masura in care
conditiile de utilizare sunt reglementate de tara terta in cauza.

Vinurile licoroase si vinurile petiante produse in Comunitatea Europeană pot fi determinate de

indicație geografica. In acest caz, denumirea de vanzare este compusa din

a) mentiunea vin licoros sau mentiunea vin petiant, urmata de numele indicatiei geografice

b) o mentiune traditionala specifica ' daca intr'o astfel de denumire este inclusă denumirea de
vanzare a produsului, repetarea acesteia nu este obligatorie.

Norme specifice aplicabile vinurilor spumante si vinurilor spumoase provenind din UE sau
dintr-o tara terta

Denumirea comerciala a vinurilor spumante este insotita de o referire la statul in care strugurii
utilizati au fost recoltati, fermentati si transformati in vin spumant.Pentru vinurile spumante cu
denumire de origine controlata de tip aromatic,descrierea de pe eticheta indica numele soiului
de vita din care provin strugurii sau mentioneaza obținut din struguri de varietati aromatice.
Daca produsele utilizate la producerea unui vin spumant au fost obtinute intr-o țara diferita de
cea in care a avut loc producerea, mentionarea tarii producatoare trebuie sa se evidențieze fata
de restul informatiilor cuprinse pe eticheta. Utilizarea unei indicatii geografice diferite de o
regiune determinata este permisă doar dacă :

a)este in conformitate cu dispozitiile statului in care a fost produs vinul spumant respectiv

b) unitatea geografica respectiva este delimitata cu exactitate

c) toti strugurii utilizati pentru obtinerea acestui produs provin din unitatea geografică
respectiva , cu excepția produselor continute in licoarea de tiraj sau in licoarea de expediție

d) numele acestei unitati geografice nu este prevazut pentru descrierea unui vin spumant cu
denumire de origine controlata

e) prin derogare de la lit. (c), se pot utiliza numele unei unitati geografice mai mici decât i
regiune determinata pentru a completa descrierea unui vin spumant cu denumire de origine
controlată , daca minimum 85% din produs este obtinut din struguri recoltati in unitatea
respectiva .

20
Expresiile “fermentare in sticla”, “fermentare in sticla dupa metoda tradiționala”, “metoda
traditionala”, precum si orice alte expresii rezultand din traducerea acestora sau expresiile
referitoare la o metoda de productie care include denumirea unei regiuni determinate sau a unei
alte unitati geografice ori un termen derivat din una dintre aceste denumiri pot fi utilizate decat
pentru a descrie un vin spumant ale carui conditii de productie sunt recunoscute ca fiind
echivalente celor mentionate in lista denumirilor de origine controlata(DOC) pentru vinurile
spumante admise pentru utilizare in România daca:

a) produsul respectiv a devenit spumant dupa o fermentatie alcoolica secundara in sticla.

b) durata procesului de elaborare, inclusiv a procesului de maturare in unitatea de productie,

calculata incepand din momentul inceperii procesului de fermentare care da produsului
caracterul spumant, nu a fost mai scurta de 9 luni.

c) durata procesului de fermentare care da produsului caracterul spumant si durata menținerii

productiei in prezenta drojdiei au fost de minimum 90 de zile.

d) produsul respectiv a fost separat de drojdie prin filtrare conform metodei de transvazare sau
prin degorjare..

Norme specifice aplicabile vinurilor spumoase provenind din UE sau dintr-o alta țara terta

1)Pe lângă mențiunile prevazute in anexa nr. 4b,vinul spumos va fi desemnat obligatoriu
prin mentiunea vin spumos .

2) Daca limba utilizata pentru aceasta indicatie nu indica faptul ca exista adaos de dioxid de
carbon, eticheta este completata cu termenii obținuți prin adaugare de dioxid de carbon cu
caractere de minimum 5 milimetri.

Indicațiile obligatorii utilizate la etichetarea vinurilor provenind din tari terte sunt:

(i) denumirea la vanzare: compusa din cuvantul “vin” insotit in mod obligatoriu de
numele țării de provenienta
(ii) pentru vinurile importate in forma imbuteliata: numele si adresa importatorului
(iii) numele, localitatea si tara imbuteliatorului, iar pentru recipientele avand un volum
nominal mai mare de 60 litri , ale expeditorului
(iv) pentru vinurile importate in vrac, numele importatorului
(v) pentru vinurile importate și îmbuteliate în cadrul comunității : numele și adresa
imbuteliatoruluj.
Indicațiile facultative pot fi înscrise in limba romană pe eticheta vinurilor de import.
Indicațiile menționate pe eticheta sunt exprimate obligatoriu in una sau mai multe limbi oficiale
ale Comunității Europene,astfel încât consumatorul final sa poată înțelege cu ușurintă fiecare
informație.

21
In cazul produselor provenind din tari terțe este permisă utilizarea unei limbi oficiale a unei tari
terțe in care a fost obținut produsul, cu condiția ca informațiile obligatorii sa fie exprimate intr-
o limba oficială a Comunității Europene.

Elementele de etichetare reprezintă totalitatea informaţiilor care însoţesc produsul alimentar

respectiv şi care sunt de regulă înscrise pe ambalaj şi care oferă consumatorului detaliile privind
caracteristicile produsului cum ar fi data de expirare, lista ingredientelor, numele şi adresa
producatorului etc. Este foarte important ca să i se ofere consumatorului aceste informaţii,
deoarece, numai în urma cunoaşterii caracteristicilor alimentului respectiv, consumatorul poate
lua o hotărâre: să cumpere sau să nu cumpere acel aliment, şi să îl aleagă pe acel produs care
corespunde cu exigenţele sau pofta lui de moment. La urma urmei, fiecare dintre noi avem
dreptul să cheltuim banii după propriul plac. Eticheta reprezintă orice material scris, imprimat,
litografiat, gravat sau ilustrat care conţine elementele de identificare a produsului şi care
însoţeşte produsul sau este aderent la acesta.
In cazul nostru, produsul ales , mai exact vinul “Novio” este ambalat
corespunzător.

Acesta îndeplinește o serie de condiţii indispensabile promovării cu succes a unui produs

ambalat pe piaţă, condiţii care presupun performante, atât sub aspect obiectiv, material

22
(protecţie fizico-mecanica, chimică), cât şi sub aspect subiectiv, legat de motivaţia
cumpărătorilor, de preferinţele lor. Pe lângă faptul că îndeplineşte funcţia de protecţie şi
conservare, ambalajul uşurează manipularea, transportul, depozitarea şi desfacerea produselor,
precum şi promovarea vânzărilor.În acelaşi timp, ambalajul constituie un important element
economic, cu implicaţii profunde asupra folosirii raţionale şi eficiente a resurselor de materii
prime şi materiale în sfera producţiei şi circulaţiei bunurilor.

La etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlata ”Novio” se folosesc

urmatoarele indicatii obligatorii:
a) denumirea la vanzare: vin cu denumire de origine controlată, lipsind însă
mentiunea traditionala C.M.D., C.T., C.I.B.
b) denumirea de origine controlata ”Novio”;
c) mentiunea “produs in Romania” ;
d) denumirea soiului/soiurilor in cazul vinului , in cazul acestui vin nu este
specificat;
e) tipul vinului dat de continutul sau in zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;
continutul de zahar nu trebuie sa varieze cu mai mult de 1 g/l fata de valoarea
inscrisa pe eticheta produsului, in cazul respectivului vin ales este demisec
f) tăria alcoolică dobândită a vinului, exprimata in procente si in volume; fara a
aduce atingere tolerantelor stabilite pentru metoda de analiza de referinta utilizata,
taria indicata nu poate sa varieze cu mai mult de 0,5 % vol. fata de cea rezultata in
urma analizei, vinul ales conține 12,5% alc.
g) volumul nominal al produsului continut de butelie, in mililitri, centilitri, decilitri
sau litri, vinul ales are 375ml.
h) indicarea îmbuteliatorului/producatorului – vinul Novio este produs și îmbuteliat
de S.C Viticola Sarica Niculițel S.A, produs in Niculițel , România .

23
 i) data ambalarii sau numarul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalarii. Data
ambalarii se inscrie, prin marcare, pe eticheta principala sau pe contraeticheta-
LOT273.21
j) mentiunea “contine sulfiti”

Analiza organoleptice sau degustarea este operația prin care se apreciază vinul sau
alte băuturi cu ajutorul organelor de simt: văz, miros , gust.
Vinul dat este este perfect limpede , făra particule in suspensie și fără alte depuneri.
Culoarea vinului este determinata de tipul ai vârsta acestuia.
Vinul ales are o culoare roz și strălucitoare ceea ce determina ca este un vin
sănătos .
Mirosul vinului este unul cu note de dulceața , de trandafiri , arome fructat de
căpșune și zmeura.
Gustul este unul plin, fructat, cu o buna aciditate .

In concluzie , acest vin îndeplinește normele de ambalare și etichetare , respectiv

calitatea din punct de vedere organoleptic.

24