Scoala Postliceala Sanitara “Spiru Haret” Targoviste

REFERAT

“DEZVOLTAREA CRANIULUI”

Elev: Buzescu Gabriela-Alina

Profesor: Ciobanu Elena
Clasa: AMG I C
 DEZVOLTAREA CRANIULUI

Craniul primitiv este membranos, in aceasta faza el purtand numele de desmocraniu. In luna a doua
incepe condrificarea bazei craniului, aceasta purtand numele de condrocraniu . Oasele calvariei nutrec prin faza
cartilaginoasa, ci se osifica direct din schita membranoasa.
Osificarea craniului urmeaza doua moduri particulare : fibroasa si cartilaginoasa.
La nou-nascut craniul prezinta portiuni membranoase si cartilaginoase care se osifica in timp, acest fapt
permitand marirea dimensiunilor craniului proportional cu cresterea encefalului. La nivelul boltii craniene oasele
sunt inca unilaminate si fara siploe, iar centrii de osificare, datorita procesului de osificare delimiteaza oasele
care sunt separate fie prin spatii suturale ( intre doua oase), fie prin spatii membranoase largi denumite fontanele
( fonticulus). Fontanelele sunt in numar de sase : doua mediane si patru laterale ( cate doua de fiecare parte).
Fontanela anterioare se afla la jonctiunea suturilor coroana, sagitala si frontala. Deci se afla intre osul
frontal si cele doua oase parientale. Se mai numeste si frontanela bregmatica, are forma romboida, este cea mai
mare, avand dimensiuni 5 / 2,5 cm. Ea se osifica dupa varsta de 2,5 ani.O inchidere mai tarzie a acestei fontanele
sau o marime mai mare determina hidrocefalie.Inchiderea ei mai precoce determina microcefalie. Fontanela
Bregmatica serveste in clinica pentru punctionarea sinusului sagital superior la sugari, in vederea administrarii
de medicamente.
Fontanela posterioare se afla la jonctiunea suturilor sagitala si lombdoida.Se afla intre osul occipital si
cele doua oase parietale. Se mai numeste si fontanela lambdoida, are forma triunghiulara, cu laturile de cca 1 cm,
se osifica intre lunile 3-6.
Fntanelele pterice sau sfenoidale situate la unirea sfenoidului, frontalului, temporalelor si parietalelor, se
mia numesc si fontanele anterolaterale. Dispar la scurt timp dupa nastere.
Fontanelele asterice sau mastoidiene sunt situate la unirea occipitalului, parientalului si procesului
mastoid.Dispar la scurt timp dupa nastere, dar pot lasa ca vestigiu gaura mastoidiana prin care trece o vena
emisara.
Craniul nou-nascutului mai poate prezenta fontanelele sagitala, glabelara si metopica.

Craniul contine doua segmente:

• Neurocraniul – care contine si protejeaza encefalul
• Visceocraniul – formeaza scheletul fetei

Craniul, in dezvoltarea sa trece prin trei etape succesive:

• BLASTEM MEZENCHIMATOS
• CRANIUL CARTILAGINOS
• CRANIUL OSOS DEFINITIV

Desmocraniul este capsulamezenchimatoasa care inconjoara encefalul.Aceasta condensare de

mezenchim se formeaza la inceputul lunii a 2- a in jururl corzii dorsale si se intinde rostral pana la marginea
posterioara a fosei hipofizare. Condensarea mezenchimului continua spre anterior in regiunea nazala, lateral spre
mezodermul capului, iar ventral spre mezenchimul arcurilor branhiale. In urma unui proces de clivare a
desmocraniului rezulta o portinue profunda, ce va forma meningele cerebral si una superficiala din care se
formeaza ulterior craniul membranos.
Condrocraniul
Procesul de condrificare incepe in saptamana a 7-a numai in regiunea craniului, oasele fetei si boltii fiind
oase de membrana.
Condrocraniul prezinta doua segmente:
• segmentul precordal
 • segmentul cordal
Din mezenchimul portiunii segmentate , situate in jurul notocordului, se formeaza doua cartilaje
paracordale asezate de o parte si de alta a corzii dorsale. Cartilajele paracordale fizioneaza pe linia mediana,
formand placa bazala, viitorul bazioccipital.
Placa bazala, dorsolateral, trimite doua prelungiri, viitoarele exooccipitale, care in partea dorsala sunt
unite printr-o lama cartilaginoasa care poarta numele de TECT SINOTIC, care va deveni supraoccipital. Intre
placa bazala si tectul sinotic apare gaura occipitala mare.
Portiunea nesegmentata a segmentului cordal este reprezentata de capsula auditiva.
De asemenea , ea trimite anterior o prelungire, creasta parotica care acopera nicovala si extremitatea
dorsala a cartilajului Mechel.
Capsula auditiva va deveni partea pietroasa si mastoidiana a osului temporal, iar creasta parotica va
deveni tegment timpanic.
Segmentul precordal contine prozencefalul si formeaza cea mai mare parte a craniului.
Este alcatuit din doua bare cartilaginoase – cartilagiile hipofizare, care anterior se continua cu trabeculele
craniului.
Trabeculele craniului fuzioneaza anterior si caudal, lasand intre ele un spatiu datorat prezentei recesului
hipofizar. Se intind spre regiunea etmoidala unde se vor uni cu capsula nazala.
Lama posterioara se numeste alisfenoid.
Lama anterioara se numeste orbitosfenoid.
Aripa orbitala este situata pe un plan superior fara de aripa temporala. Intre ele se afla fisura anterioara,
pe unde trec nervii III, IV, VI si ramura oftalmica a nervului V.
Capsula nazala comunica cu extremitatea anterioara a cavitatii craniale prin orificiile lamei ciuruite, iar
caudal este deschisa, la acest nivel existand fisura rostroventrala.
In regiunea inferioara a septului naval apar cartilagii paranazale, ce contin organul lui Jacobson,
formatiune temporala.
La mijlocul lunii a 3-a toate oasele de la baza craniului sunt condrificate, dar limita dintre oase nu este
inca evidenta.
Initial, oasele auzului, capsula auditiva si regiunea timpanului se dezvolta intr-o masa de tesut mezenchimal
situata pe suprafata craniului promordial. Ulterior, incepand din saptamana 10, aceste formatiuni vor fi acoperite
de solzul temporalului.

Incepand din luna a 3-a , are loc procesul de osificare a condrocraniului.

Oasele care se formeaza prin osificarea endocondrala sunt:

• occipitalul : baziooccipitalul, exoccipitalul, supraoccipitalul
• osul pietros
• sfenoidul
• etmoidul si conca interioara.

Restul oaselor se formeaza prin isificare de membrana.

La nastere craniul are 22% din capacitatea finala, pentru ca la 4 ani sa ajunga la 80%. urmeaza o
perioada lenta pana la pubertate. Apoi pana la 18 – 20 ani cresterea este relativ lenta, iar la 18-20 ani ajunge la
maxim, dupa aceasta data capacitatea incepe sa scada lent.