UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE DREPT

TRANSPORTUL URBAN CA SURSĂ DE POLUARE SONORĂ

ZAMFIR ȘTEFAN- CORIN

ANUL I, ZI

BUCUREȘTI, 2021
Transportul urban ca sursă de poluare sonoră

Poluarea sonoră sau poluarea fonică este un tip de poluare a mediului care presupune
prezența unor zgomote deranjante, provocate de activitățile oamenilor (transport, construcții,
industrii).

Conform Agenției Europene de Mediu, instituția care monitorizează problemele de

mediu din statele Uniunii Europene ,,nivelurile de zgomot care depășesc 55 de decibeli
reprezintă un pericol pentru sănătatea umană, iar studiile întreprinse pe această temă arată că
cel puțin 1 din 5 europeni este expus la niveluri de zgomot considerate nocive pentru
sănătate.”1 

Principala sursă a poluării fonice în zonele urbane este reprezentată de traficul rutier,
urmată de traficul feroviar, aerian si de industrii, ,,afectând aproximativ 20% dintre cetățenii
europeni. Poluarea fonică este responsabilă de 12.000 de decese premature/an în Uniunea
Europeană și contribuie la 48.000 de cazuri noi de boli cardiace pe an. 22 de milioane de
oameni au probleme cu nervii din cauza ei, iar 6,5 milioane suferă cronic de tulburări de somn
severe.”2

Transporturile reprezintă un sector indispensabil al activității economico-sociale

urbane pentru că prin intermediul lor se realizează deplasarea bunurilor și a oamenilor în
scopul satisfacerii nevoilor materiale și spirituale ale societății.

În cadrul orașelor, transporturile înseamnă o componentă fundamentală, de aceea sunt

absolut necesare atât în contextul vieții sociale cât și în cel al vieții economice și culturale.
Însă, pe termen lung, industria transportului degradează calitatea mediului și afectează direct
sau indirect starea de sănătate a populației, efect ce generează costuri substanțiale asupra
comunității.

1
Agenția Europeană de Mediu, Poluarea fonică este o problemă majoră pentru sănătatea
umană și pentru mediu, text accesat la adresa de internet
https://www.eea.europa.eu/ro/articles/poluarea-fonica-este-o-problema, și consultat la data de
20.11.2021
2
Health effects of environmental noise pollution, text accesat la adresa de
internet https://www.science.org.au/curious/earth-environment/health-effects-environmental-
noise-pollution, și consultat la data de 22.11.2021
 Din cauza numeroaselor activități de transport, mediul suferă schimbari și își pierde
din calitate în special prin poluarea sonoră, astfel că în zonele urbane, cel mai des, sursele
remarcabile de zgomot sunt adesea cauzate de trafic care poate avea repercursiuni asupra
sănătății populației.

Conform unor statistici, ,,40% din populaţia țărilor europene este expusă zgomotului
cu o intensitate de 55 decibeli produs de traficul rutier şi 20% zgomotelor de peste 65
decibeli. Dacă luam în calcul toate zgomotele produse de activitate de transport, atunci peste
50% din populaţia Europei nu are confortul sonor normal la domiciliu şi aproximativ 30%
este afectată în decursul nopții. În ţările în curs de dezvoltare, poluarea este severa prin
densitatea crescută a circulaţiei şi prin absenţa centurilor de circulaţie în oraşele mari. Se
apreciază că în aceste ţări intensitatea sonoră este pe parcursul zilei în jurul a 75-80 decibeli.”3

La nivelul țării noastre avem de-a face cu dificultăți în ceea ce privește gestionarea
transportului din marile orașe, acest lucru fiind un factor care influențează atât poluarea
aerului, cat și poluarea sonoră din mediul urban.

Conform unui studiu realizat la nivelul Europei de către compania de navigare și de

cartografiere TomTom, Bucureștiul ,,se situează pe cea de-a patra poziție în topul celor mai
aglomerate orașe din Europa, unde timpul petrecut în trafic este, în medie, cu 52%  mai mare
decât în condițiile în care traficul ar fi fluent, ceea ce înseamna un grad ridicat, atât de poluare
sonoră, cât și de poluare a aerului. ”4

Dintre cele zece țări care fac obiectul clasamentului, nouă sunt parte a Europei de Est,
implicit foste membre ale URSS, poluarea fiind o problemă însemnată la momentul actual,
deoarece acest subiect nu a fost serios abordat și nu a reprezentat o prioritate de-a lungul
timpului în cadrul regimului autoritar.

Soluțiile de reducere a poluării fonice din cadrul orașelor sunt considerabile, printre
acestea numărându-se: mijloacele de transport în comun cu motor cu combustie internă au
fost înlocuite cu cele cu motoare electrice, interzicerea accesului cu autovehicule
convenționale în zonele istorice și centrale ale orașelor, construirea de șosele de centură care
3
Population exposure to environmental noise, text accesat la adresa de imternet
https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/indicators/exposure-to-and-annoyance-by-
2/assessment-2 și consultat la data de 22.11.2021
4
Emanuela Pană, Mihai Roșoiu, Cele mai aglomerate orașe din Europa. Pe ce loc e
Bucureștiul, text accesat la adresa de internet https://www.impact.ro/cele-mai-aglomerate-
orase-din-europa-pe-ce-loc-e-bucurestiul-154399.html#google_vignette, și consultat la data
de 22.11.2021
să fluidizeze traficul rutier din oraș, încurajarea populației de a achiziționa vehicule electrice
prin subvenții/ vouchere, sistarea transporturilor de mare tonaj pe timp de noapte, cât și
dirijarea acestora pe șoselele de centură ale marilor orașe.

În ceea ce privește copiii, aceștia sunt și ei afectați de poluarea sonoră, fiind uneori
mai expuși decât adulții, iar printre principalele efecte adverse pe care le produce acest tip de
poluare se numără scăderea motivației, incoerența în vorbire, apariția unor probleme de
ascultare și concentrare. Pentru aceștia zonele de expunere la poluarea fonică sunt
reprezentate de școlile situate în apropierea aeroporturilor sau a gărilor, cât și cele aflate în
centrele orașelor.

Printre măsurile individuale de reducere a nivelului la care resimțim poluarea fonică se

numără, folosirea căștilor antifonice care anuleaza sau diminuează zgomotul amibental, în
cazul în care locuim sau ne desfășurăm activitatea în zone aglomerate și folosirea dopurilor de
urechi pe timpul nopții pentru un somn mai linștit.

Măsurile adoptate de majoritatea țărilor din U.E. pentru reducerea și gestionarea

nivelului fonic în orașe, sunt destul de numeroase: se înlocuiește vechiul pavaj al drumurilor,
se introduc limite de viteza de până la 30 km/h în anumite zone din orașe, fluxul de trafic este
mai bine gestionat, se încurajează populația la folosirea transportului electric sau alternativ
(bicicletă, trotinetă, mersul pe jos), construirea unor adăposturi fonoabsorbate în zonele cu
zgomot excesiv (în apropierea aeroporturilor).

Ca bază legală, în țara noastră este în vigoare Legea nr. 121 din 3 iulie 2019 care
reglementează evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant , iar prevederile acesteia se
aplică ,,zgomotului ambiant la care este expusă populația din zonele construite, parcuri,
gradini publice, din apropierea unităților de învățământ, a spitalelor și nu numai.”5

În concluzie, poluarea fonică reprezintă o componentă importantă a poluării mediului

înconjurător, iar prin caracterul său nociv şi prin prezenţa sa în toate compartimentele vieţii
moderne, poluarea sonoră constituie o problemă majoră pentru toate ţările dezvoltate
economic sau în curs de dezvoltare, efectele fiind multiple si nu trebuie neglijate, afectând
atât sănătatea fizică, cât și mentală a omului.

Bibliografie
5
Legea nr.121 din 3 iulie 2019, art.1, alineat 1, lit.c, text accesat la adresa de internet
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/216510, și consultat la data de 22.11.2021
Surse primare- articole

Agenția Europeană de Mediu, Poluarea fonică este o problemă majoră pentru sănătatea umană
și pentru mediu, text accesat la adresa de internet
https://www.eea.europa.eu/ro/articles/poluarea-fonica-este-o-problema

Health effects of environmental noise pollution, text accesat la adresa de

internet, https://www.science.org.au/curious/earth-environment/health-effects-environmental-
noise-pollution

Legea nr.121 din 3 iulie 2019, art.1, alineat 1, lit.c, text accesat la adresa de internet
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/216510

Population exposure to environmental noise, text accesat la adresa de

imternet, https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/indicators/exposure-to-and-annoyance-
by-2/assessment-2

Pană, Emanuela, Roșoiu, Mihai Cele mai aglomerate orașe din Europa. Pe ce loc e
Bucureștiul, text accesat la adresa de internet https://www.impact.ro/cele-mai-aglomerate-
orase-din-europa-pe-ce-loc-e-bucurestiul-154399.html#google_vignette