Elemente de Analiza Matematica Si Matematici Speciale

Universitatea OVIDIUS Constanţa
Departamentul ID-IFR
Facultatea Matematica-Informatica
ELEMENTE DE
ANALIZA
MATEMATICA SI
MATEMATICI
SPECIALE
Caiet de Studiu Individual
Specializarea IEDM
Anul de studii I
Semestrul I
Titular disciplină:
Prof. univ. dr. EDUARD-MARIUS CRACIUN
2010
Cuprins
ELEMENTE DE ANALIZA MATEMATICA SI

MATEMATICI SPECIALE
CUPRINS
Unitate Titlul Pagina
de
învăţare
INTRODUCERE 6
1 1 RECAPITULAREA UNOR NOŢIUNI DE BAZA DIN ANALIZA 8

MATEMATICĂ DE LICEU
1.1 Mulţimi. 8
1.2 Funcţii 9
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 1 11
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 11
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 1 11
2 2 SPAŢII METRICE 13
2.1 Definiţii şi exemple 13
2.2 Spaţii metrice particulare 14
3 SIRURI DE NUMERE 19
3.1 Siruri de numere: definiţie şi exemple 19
3.2 Criterii de convergenţă 20
4 SERII DE NUMERE 23
4.1 Serii numerice 23
4.2 Criterii de convergenţă 24
5 LIMITE DE FUNCŢII 28
5.1 Limita unei funcţii într-un punct 28
2
Elemente de analiza matematica si matematici speciale
Cuprins
6 FUNCŢII CONTINUE 32
6.1 Funcţii continue pe spaţii metrice 32
7 DERIVATE PARŢIALE SI DIFERENŢIALA DE ORDINUL ÎNTÂI 35

7.1 Derivate parţiale de ordinul întâi 35
8 DERIVATE PARŢIALE SI DIFERENŢIALE DE ORDIN SUPERIOR 39

8.1 Derivate parţiale de ordin superior 39
8.2 Derivata dupa un versor 40
9 EXTREME LIBERE 44
9.1 Puncte de extrem local 44
9.2 Algoritm de determinare a punctelor de extrem local 44
10 EXTREME CU LEGĂTURI 49
10.1 Extreme condiţionate 49
10.2 Multiplicatorii lui Lagrange. Exemplu 50
11 INTEGRALA RIEMANN 54
11.1 Sume Riemann. 54
11.2 Clase de funcţii integrabile 55
12 INTEGRALE IMPROPRII 58
12.1 Integrale improprii de speţa I 58
3
Cuprins
13 INTEGRALE DUBLE 62
13.1 Definiţia integralei duble. Proprietăţi ale integralei duble. Metode de
calcul 62
14 INTEGRALE TRIPLE 67
14.1 Definiţia integralei triple. Calculul integralei triple 67
BIBLIOGRAFIE 70
Observaţie: numărul unităţilor de învăţare este egal cu numărul şedinţelor de curs

la forma de învăţământ zi (28 ore curs = 14 UI, 14 ore curs = 7 UI)
4
Introducere
Elemente de analiza matematica si matematici

speciale
INTRODUCERE
foto Stimate student,
Numele meu este Eduard-Marius Craciun (n.1965), în prezent sunt profesor

universitar, titular al Facultaţii de Matematica-Informatica din cadrul
Universităţii „Ovidius” Constanţa. Sunt absolvent al Facultăţii de
Matematica-Informatica a Universitatii din Bucureşti. Sunt autor a
numeroase cărţi şi articole în domeniul matematicilor aplicate si al
mecanicii publicate in prestigiose edituri din tara si din strainatate (SUA,
China, Germania, Franta, Italia, sa).
Materialul este organizat în 14 unităţi de învăţare, fiecare din aceste

unităţi conţinând o parte de prezentare teoretică a subiectului tratat, o
parte de exerciţii (teste de autoevaluare), rezolvările acestora şi o lucrare
de verificare finală. Testele de autoevaluare ajută la fixarea cunoştinţelor
dobândite în fiecare unitate de învăţare şi permit evaluarea continuă a
cursantului. Lucrările de verificare reprezintă o evaluare finală la
sfârşitul fiecărei etape de învăţare, prin care se urmăreşte determinarea
gradului de însuşire de către dumneavoastră a conceptelor, metodelor,
tehnicilor etc. prezentate anterior. Răspunsurile pe care le formulaţi vor
fi transmise prin e-mail la adresa emcraciun@yahoo.com pentru a fi
verificate şi comentate.
Lucrarea pe care o redactaţi şi pe care o trimiteţi tutorelui trebuie să

conţină pe prima pagină denumirea cursului „Elemente de analiza
matematica si matematici speciale”, numele şi prenumele dumneavoastră
şi adresa de e-mail pe care o aveţi. Pentru o justă identificare a lucrării
este de dorit ca pe fiecare pagină să inseraţi numele şi prenumele
dumneavoastră.
Răspunsurile trebuie să fie clar formulate, în limita posibilităţilor fiind

recomandabilă utilizarea unui procesator de texte. În medie răspunsurile
ar trebui să se întindă pe o jumătate de pagină, putând exista formulări
mai lungi sau mai scurte funcţie de subiectul tratat. Între două răspunsuri
succesive este necesar a fi lăsat un spaţiu de 5-6 cm pentru eventuale
comentarii din partea tutorelui.
Ponderea acestor lucrări de evaluare în totalul notei de examen este de

50%, restul de 50% fiind constituit de examenul propriu-zis.
6
Introducere
Succes !
Spor la învăţat şi succes!
7
Recapitularea unor notiuni de baza din analiza matematica de liceu
Unitate de învăţare Nr. 1
RECAPITULAREA UNOR NOTIUNI DE BAZA DIN ANALIZA

MATEMATICA DE LICEU
Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 1 8

RECAPITULAREA UNOR NOŢIUNI DE BAZA DIN ANALIZA MATEMATICĂ
DE LICEU
 Recapitularea noţiunilor de baza ale analizei matematice din liceu
 Însuşirea aparatului de calcul din analiza matematică de liceu
1.1 Mulţimi …………………………………………....………………………………….. 8

1.2 Funcţii …………………………………………....…………………………………... 9
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 1………………………………………….... 11
Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare…………………................................. 11
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 1…………………………………………………….. 11
8
OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 1

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 1 sunt:
 Recapitularea noţiunilor de bază ale analizei matematice din liceu

 Însuşirea aparatului de calcul din analiza matematică de liceu
Mulţimi
1.1 Mulţimi Dacă elementul x se află printre elementele mulţimii A vom scrie x  A şi
citim x aparţine mulţimii A. În caz contrar scriem x  A şi citim x nu
aparţine mulţimii A. Notăm cu  mulţimea vidă (fără nici un element).
Definiţie
Dacă A, B sunt două mulţimi atunci:
1) A este inclusă în B şi notăm A  B   x  A  x  B ;

2) A  B  A  B şi B  A ;
3) intersecţia mulţimilor A şi B este mulţimea
A  B  x | x  A şi x  B ;
4) reuniunea mulţimilor A şi B este mulţimea
A  B  x | x  A sau x  B .
Dacă X este o mulţime atunci mulţimea submulţimilor acestei mulţimi se

notează P X   A | A  X  , (mulţimea părţilor lui X).
Dacă X  a1 , a 2 ,..., a n  este o mulţime finită atunci P(X) este o mulţime
cu 2n elemente, de aceea o altă notaţie pentru P(X) este 2X.
Exemplu
Dacă X  a1 , a 2 , a 3 , atunci
P X    , a1 , a 2 , a3 , a1 , a 2 , a 2 , a3 , a1 , a3 , a1 , a 2 , a3 .
Definiţie
Dacă A1, A2 sunt două mulţimi se numeşte produsul cartezian al mulţimii

A1 cu mulţimea A2 mulţimea
A1  A2  a1 , a 2  | a1  A1 , a 2  A2 .
9
Exemplu
R 2  R  R   x, y  | x, y  R;
R 3  R  R  R   x, y, z  | x, y, z  R ;
R n  R  R  R  ...  R  x1 , x 2 ,..., x n  | xi  R, i  1,..., n.
Dacă A şi B sunt două mulţimi atunci mulţimea
A \ B  x | x  A şi x  B
se numeşte diferenţa celor două mulţimi.
Dacă X   şi A  X atunci complementara lui A în raport cu X este

mulţimea C X A  x | x  X şi x  A .
Test de autoevaluare 1.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Fie familia de mulţimi  Ai iI  P X , X   . Aratati ca următoarea
egalitate este adevărată:
 
C X   Ai    C X Ai
 i  I  iI
Răspunsul la test se găseşte la pagina .

Funcţii
1.2 Funcţii Definiţie
Fiind date mulţimile nevide X şi Y, se numeşte funcţie definită pe X cu
valori în Y o relaţie binară f  X  Y cu proprietăţile:
1)  x  X ,  y  Y astfel încăt  x, y   f ;
2) Dacă x, y1   f ,  x, y 2   f  y1  y 2 .
Dacă f este o funcţie de la X la Y şi  x, y   f atunci vom scrie y  f  x  .

Elementul y se numeşte imaginea lui x prin funcţia f sau valoarea lui f în
punctul x. X se mai numeşte şi domeniul funcţiei f.
Remarcăm de asemenea că noţiunea de funcţie presupune trei elemente:

1) X, domeniul de definiţie al funcţiei;
2) Y, mulţimea de valori a funcţiei sau codomeniul;
3) relaţia care asociază oricărui element x  X un unic element y  Y .
Precizăm că în locul termenului de funcţie se mai folosesc şi termenii de

aplicaţie, transformare, operator.
Dacă f : X  Y este o funcţie şi A  X , mulţimea
f  A   f  x   Y | x  A
10
se numeşte imaginea lui A prin f , iar dacă B  Y , mulţimea
f 1
B   x  X | f x   B
se numeşte imaginea reciprocă sau preimaginea prin funcţia f a mulţimii
B.
Definiţie
Dacă f1, f2 sunt două funcţii f1 : X 1  Y1 şi f 2 : X 2  Y2 , atunci spunem
că f1 şi f2 sunt egale  f1  f 2  dacă şi numai dacă
1) X 1  X 2 ;
2) Y1  Y2 ;
3)  x  X 1  f1  x   f 2  x  .
Definiţie
Fie f : X  Y o funcţie. Spunem că:
1) f este injectivă dacă  x1 , x2  X , x1  x 2  f x1   f x 2  ;
2) f este surjectivă dacă  y  Y ,  x  X astfel încât f  x   y ;
3) f este bijectivă dacă f este injectivă şi surjectivă;
4) f este inversabilă dacă  g : Y  X astfel încât g  f  1 X şi
f  g  1Y ;
Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr. 1.
În loc de Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în

rezumat această unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la început.
Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de învăţare

Nr. 1 pe care urmează să o transmiteţi tutorelui.
11
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 1
 
Să se arate că: C X   A    C
i X Ai 
 iI  iI
Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare
Răspuns 1.1
 
Să arătăm că avem C X   Ai    C X Ai . Fie
 iI  iI
 
x  C X   Ai   x   Ai   x  Ai  x  C X Ai  ,
 iI  iI
i  I  x   C X Ai . Invers, dacă x   C X Ai  x  C X Ai ,

iI iI
i  I  x  Ai , i  I  x   Ai  x  C X   Ai  .

iI  iI 
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 1
1. Barbu L, Craciun E.M.- “Elemente de analiza matematica si

matematici speciale”, Ed. Ex-Ponto, Constanta, 2004
2. Chirita S. – “Probleme de matematici superioare”, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti 1989
12
Spatii metrice
SPAŢII METRICE
Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 2…………………………………………………….. 13

2.1 Definiţii şi exemple………………………………………………………………........ 13
2.2 Spaţii metrice particulare……………………………………………………………... 14
13
Spatii metrice

 Însuşirea noţiunilor din baza ale teoriei spaţiilor metrice

 Studierea proprietăţilor trecerii la limită
2.1 Definiţii şi exemple

Definiţii şi Definiţie
exemple Fie X o mulţime nevidă. O aplicaţie d : X  X  0,   se numeşte
distanţă pe X (sau metrică) dacă:
1) d x, y   0 dacă şi numai dacă x  y ,  x, y  X ;
2) d x, y   d  y, x  ,  x, y  X ;
3) d x, z   d  x, y   d  y, z  ,  x, y, z  X , (inegalitatea triunghiului).
Perechea  X , d  se numeşte spaţiu metric.
Exemplu
1. Pe R  R definim distanţa, d  x, y   x  y ,  x, y  R . Se verifică
uşor că R , d  este spaţiu metric.
2. Fie X o mulţime nevidă şi d : X  X  0,   ,
0 x  y,
d x, y    dacă
1 x  y,
numită metrica discretă pe X.

3. Pe C putem defini matricea d  z1 , z 2   z1  z 2 ,  z1 , z2  C . Astfel,
C, d  este spaţiu metric.
4. Pe spaţiul R n   x1 ,..., xn  | x1 ,..., xn  R, definim aplicaţia
d : R n  R n  0,   ,
d  x, y   x1  y1 2  ...  x n  y n 2 ,  x, y  R n ,
x   x1 ,..., x n  , y   y1 ,..., y n  . Atunci d estedistanţa pe Rn, numită distanţa

euclidiană.
Definiţie
Fie  X , d  un spaţiu metric şi x0  X , r  0 .
Se numeşte bilă deschisă centrată în x0, de rază r, mulţimea:
14
Spatii metrice
Br  x0   x  X | d  x, x0   r .
Se numeşte bilă închisă, centrată în x0 şi de rază r, mulţimea:
Br  x0   x  X | d  x, x0   r .
Se numeşte sferă centrată x0 şi de rază r, mulţimea:
S r  x0   x  X | d  x, x0   r.
Exemplu
Dacă X  R şi d  x, y   x  y ,  x, y  R , atunci
Br x0   x 0  r , x0  r  . Mai mult, orice interval (a, b) din R coincide cu
ab
o bilă deschisă din R şi anume a, b   B b  a  .
2 
2 
Avem Br  x0   x 0  r , x0  r , iar orice interval închis a, b  R coincide

ab
cu B b  a  .
2 
2 
Fie X o multime nevidă şi d metrica discretă. Arătaţi că (X,d) este spaţiu
metric.

2.2 Spaţii metrice particulare
Spaţii metrice Definiţie
particulare Fie X un spaţiu vectorial peste corpul K K  R sau C  . Se numeşte nor-
mă definită pe X o aplicaţie notată ||  || , ||  ||: X  R , x  x  , cu
proprietăţile:
1) x  0 ,  x  X şi x  0  x  0 ;
2) x   x ,  y  K ,  x  X ;
3) x  y  x  y ,  x, y  X (inegalitatea triunghiului).
Observaţie
Pentru x  X , numărul x se numeşte norma vectorului x.
Exemplu
1. R este spaţiu vectorial peste R şi aplicaţia x : x  x  R , verifică
axiomele unei norme.
2. Rn este spaţiu vectorial peste R. Se poate arăta (verificaţi acest lucru) că
următoarele aplicaţii sunt norme pe Rn :
15
Spatii metrice
n
a) x   x ,  2
i x   x1 , x2 ,..., xn   R n ,
i 1
(norma euclidiană)
n
b) x 1   xi ,  x   x1 , x2 ,..., xn   R n ;
i 1
c) x 2  max xi ,  x   x1 , x2 ,..., xn   R n .

1 i  n
3. X  C 0 a, b :  f | f : a, b  R, f continuã . Se verifică uşor că X este

spaţiu vectorial peste R şi aplicaţiile:
1
b 2
a) f    f 2  x dx  ,  f  X ;
a 
b) f  sup f  x  ,  f  X , (norma convergenţei uniforme) sunt nor-

xa , b 
me pe spaţiul X.
Definiţie
Perechea formată dintr-un spaţiu vectorial X şi o normă pe X se numeşte
spaţiu vectorial normat. Vom nota cu  X , ||  || .
Fie spaţiul vectorial normat  X , ||  || şi d : X  X  R ,
d x, y   x  y ,  x, y  X .
Atunci d este o distanţă pe X.
Observaţie
Prin urmare, orice spaţiu vectorial normat devine un spaţiu metric în care
distanţa este cea definită cu ajutorul normei. Ca urmare într-un spaţiu
vectorial normat vom avea toate noţiunile topologice introduse într-un
spaţiu metric.
Toate noţiunile topologice exprimate cu ajutorul distanţei vor avea o

exprimare cu ajutorul normei.
Definiţie
Un spaţiu vectorial normat în care orice şir Cauchy este convergent se
numeşte spaţiu Banach.
O categorie particulară de spaţii normate sunt spaţiile prehilbertiene: acele

spaţii normate în care forma este definită cu ajutorul produsului scalar.
Fie X un spaţiu vectorial peste K ( K  R sau C ) .
16
Spatii metrice
Definiţie
Se numeşte produs scalar pe X o aplicaţie notată:
, : X  X  K  x, y   x, y   cu proprietăţile:
1)  x, x  0 ,  x  X şi  x, x  0  x  0 ;
2)  x, y   y, x  ,  x, y  X ;
3)  x1  x2 , y  x1 , y    x2 , y  ,  x1 , x2 , y  X ;
4)  x, y    x, y  ,    K ,  x, y  X .
Propoziţie
Fie X un spaţiu vectorial pe care s-a definit un produs scalar, notat  ,  .
Atunci pentru orice x, y  X are loc egalitatea:
 x, y    x, x    y, y  .

Inegalitatea Cauchy-Buniakovski-Schwartz
Fie X un spaţiu vectorial pe care s-a definit un produs scalar, notat  ,  .
Atunci pentru price x, y  X are loc inegalitatea:
 x, y    x , x   y , y 


Fie X un spaţiu vectorial pe care avem definit un produs scalar, notat <,>.
Atunci aplicaţia: ||  ||: X  R , x   x, x  ,  x  X este o normă pe
X.
Răspuns 2.1
Să arătam că d verifică proprietăţile 1) – 3). Proprietăţile 1) şi 2) sunt
evidente din definiţia lui d.
Pentru 3), dacă d x, y   d  y, z   0 , atunci x  y şi y  z , de unde x  z ,
deci d  x, z   0 . În aceste cazuri inegalitatea triunghiului este evidentă.
17
Spatii metrice
Răspuns 2.2
Vom demonstra pentru cazul în care X este spaţiu vectorial peste R. Fie
x, y  X şi   R . Pentru orice   R avem:
0  x  y, x  y  2  x, x  2  x, y    y, y  .
Deoarece avem o funcţie de gradul doi în λ deducem:
  0   x, y    x , x   y , y  .

2. Colojoara I. – “Analiza Matematica”, Ed. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti 1983
3. Craiu M., Tanase V. - “Analiza Matematica”, Ed. Didactica si
18
Siruri de numere
ŞIRURI DE NUMERE
Cuprins Pagina

3.1 Şiruri de numere: definiţii şi exemple ………………………………………....……... 19
3.2 Criterii de convergenţă………………………………………....……………………... 20
19
Siruri de numere

 Se urmăreşte în special dobândirea unor anumite deprinderi în
aplicarea cunoştinţelor teoretice in aplicatiile practice.
 Formarea unei gândiri logice şi ordonate aplicabile în analiza şi
rezolvarea oricărei aplicatii de şiruri ce apare în practică sau la
disciplinele ce vor urma (Mecanica, Rezistenta, etc.).
3.1 Siruri de numere: definiţie şi exemple

Definiţii Definiţie
Exemple Un şir zn nN  K se numeşte şir convergent dacă există z  K astfel
încât    0 ,  N   N cu proprietatea că
d zn , z   zn  z   ,  n  N  .
Numărul se numeşte limita şirului zn nN şi vom nota lim zn  z .

n
Un şir care nu are limită în K se numeşte divergent.
Exemplu
Şirul
xn 
 1
n
,  n  1 ,
n
este convergent.
Definiţie
Un şir zn nN  K , se numeşte şir Cauchy dacă    0 ,  N   N
astfel încât,  n  N  şi  p  N să rezulte
d zn  p , zn   zn  p  zn   .
Exemplu
Şirul
1 1
xn  1  2
 ...  2 ,   1 ,
2 n
este şir Cauchy.
Definiţie
Un şir zn nN  K se numeşte mărginit dacă  M  0 astfel încât
zn  M ,  n  N .
20
Siruri de numere
Definiţie
Dacă mulţimea K  R şi şirul xn nN  R atunci spunem că şirul este
monoton crescător (respectiv descrescător) dacă:
xn 1  xn , (respectiv xn 1  xn ),  n  N .
Un şir se numeşte monoton dacă este monoton crescător sau monoton

descrescător.
Fie şirul zn nN  K . Dacă şirul este convergent atunci şirul zn nN este
mărginit. Reciproca nu este adevărată.
Dati exemplu de un sir marginit si divergent.
3.2 Criterii de convergenţă

Criterii de Propoziţie
convergenţă Orice şir convergent zn nN  K este şir Cauchy.
Fie zn nN  K un şir Cauchy, atunci zn nN este mărginit.
Teoremă (Weierstrass)
Fie şirul xn nN  R , monoton şi mărginit atunci xn nN este convergent.
Orice şir mărginit de numere reale are cel putin un subşir convergent.
Fie xn nN ,  yn nN şi zn nN şiruri de numere reale astfel încât
xn  yn  zn ,  n  N 0 , lim xn  lim zn  l .

n n 
Atunci şirul  yn nN este convergent şi lim yn  l .

n 
Dacă xn nN şi  yn nN sunt şiruri de numere reale astfel încât lim xn  x ,
n
lim yn  y iar xn  yn ,  n  N 0 , atunci x  y .

n
Teoremă
Fie şirul de numere complexe zn nN , cu zn  xn  iyn , xn , yn  R ,
 n  N . Atunci :
1) şirul zn nN este convergent   xn nN şi  yn nN sunt convergente şi
are loc egalitatea:
lim zn  lim xn  i lim yn ;

n n  n
21
Siruri de numere
2) şirul zn nN este Cauchy   xn nN şi  yn nN sunt şiruri Cauchy.
Teoremă
Un şir de numere reale xn nN este convergent dacă şi numai dacă este şir
Cauchy.

Şirul zn nN  C este convergent dacă şi numai dacă este şir Cauchy.


Calculaţi limita şirului an n 1 avand termenul general
1 1 1
an    ... 
1 2 2  3 nn  1
Răspuns 3.2
Fie zn  xn  iyn , xn , yn  R ,  n  N .
Şirul   zn nN este convergent   xn nN şi  yn nN sunt convergente
  xn nN şi  yn nN sunt şiruri Cauchy   zn nN este şir Cauchy.
1. Arama L., Morozan T. – “Culegere de probleme de calcul diferential si

integral”, Ed. Tehnica, Bucuresti 1978
2. Bucur Gh., Campu E., Gaina S. - “Culegere de probleme de calcul
diferential si integral II, III”, Ed. Tehnica, Bucuresti 1966
4. Rosculet M. - “Culegere de probleme de analiza matematica” Ed.
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976
22
Serii de numere
SERII DE NUMERE
Cuprins Pagina

4.1 Serii numerice……………………………………………………..………………….. 23
4.2 Criterii de convergenţă……………………………………………………..…………. 24
23
Serii de numere

aplicarea cunoştinţelor teoretice in aplicatiile practice.
rezolvarea oricărei aplicaţii de siruri ce apare în practică sau la
disciplinele ce vor urma (Mecanica, Rezistenta, etc.)
4.1Serii numerice
exemple Fie zn nN un şir de numere complexe şi
sn  z0  z1  ...  zn ,  n  N ,
numit şirul sumelor parţiale asociat şirului zn nN . Perechea de şiruri
zn nN , sn nN  se numeşte seria de termen general zn. Vom nota această

serie cu  zn ,
n0
z
n 0
n sau z0  z1  ...  zn  ... .
Definiţie
Seria  zn se numeşte convergentă dacă şirul sumelor parţiale sn nN este
n 0
convergent. Numărul s  lim sn se numeşte suma seriei şi vom nota

n
s   zn . Seriile care nu sunt convergente se numesc divergente.

n0
Exemplu
Seria geometrică de raţie r  C \ 1 , r n
. Şirul sumelor parţiale este
n0
n
1  r n 1
sn   r k  ,  n  1 . Astfel, seria r n
este convergentă dacă şi
k 0 1 r n 0
1
numai dacă r  1 şi în acest caz are suma .
1 r
Definiţie
O serie de numere complexe z
n 0
n se numeşte absolut convergentă dacă

seria z
n 0
n este convergentă.
24
Serii de numere

1 1
Seria  , cu termenul general zn  este convergentă.
n 1 nn  1 nn  1
4.2Criterii de convergenţă
Teoremă (Criteriul necesar de convergenţă)
Criterii 
convergenţă Dacă seria  zn este convergentă atunci lim zn  0 .

n 0
n
Exemplu

n 1 n 1
Fie seria  2n  3 cu
n 1
termenul general zn 
2n  3
. Evident
n 1 1
lim   0 . Seria este divergentă.
n 2n  3 2
Teoremă

Fie seria a n de numere reale pozitive an  0 ,  n  N  . Seria este
n0
convergentă dacă şi numai dacă şirul sumelor parţiale, sn nN , este
mărginit.
Propoziţie

1
Seria armonică generalizată n
n 1

este convergentă pentru   1 şi este
divergentă pentru   1 .
Teoremă
 
Fie seriile a n şi b n astfel încât 0  an  bn ,  n  n0 .
n0 n0
Atunci :
 
1) Dacă seria b
n0
n este convergentă şi seria a
n0
n este convergentă;
 
2) Dacă seria a
n0
n este divergentă şi seria b
n 0
n este divergentă.
Teoremă (Criteriul rădăcinii limită)


Fie seria z
n 0
n astfel încât există l  lim n zn .
n
1) dacă l  1 seria este absolut convergentă;

2) dacă l  1 seria este divergentă.
25
Serii de numere
Teoremă (Criteriul raportului cu limită)


zn 1
Fie seria z n , zn  C \ 0 ,  n  N , astfel încât există lim l.
n 0
n zn
Atunci:
1) dacă l  1 seria este absolut convergentă;
2) dacă l  1 seria este divergentă;
3) dacă l  1 nu se poate preciza natura seriei.
Teoremă (Criteriul Raabe-Duhamel)


Fie seria a n , an  0 ,  n  N astfel încât există
n0
 a 
lim n n  1  l
n
 an1 
Atunci:
1) dacă l  1 serie convergentă;
2) dacă l  1 serie divergentă;
3) dacă l  1 , nu se poate preciza natura seriei.

n2  1
Studiaţi natura seriei n
n 1 n3  n  1
.
Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în

În loc de
această unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la început.
rezumat


1
Studiaţi natura seriei n
n 1
n
.
26
Serii de numere
Răspuns 4.1
n
1 n
1 1  1
sn       1 ,  n  1 .
k 1 k k  1 k 1  k k 1 n 1
1
Evident lim sn  1 şi astfel seria este convergentă şi
n
 nn  1  1 .
n1
Răspuns 4.2
1 a
Fie bn  3 2 ,  n  1 . Deoarece lim n  1  0,   deducem conform
n n  bn

n2  1 
1
Crieteriului comparaţiei la limită că seriile n
n 0 n3  n  1
şi n
n 0
32
au
aceeaşi natură, adică sunt convergente.

3. Fihtenholt G.M. – “Curs de calcul diferential si integral, vol. I –
III”, Ed. Tehnica, Bucuresti 1963
4. Meghea C. – “Bazele analizei matematice” Ed. Stiintifica si
Enciclopedica, Bucuresti, 1977
5. Mortici C. – “Lectii de analiza matematica” Ed. ExPonto,
Constanta, 2000
6. Smirnov V.I. – “Curs de matematici superioare” vol. I – V, Ed.
Tehnica, Bucuresti 1953
27
Limite de functii
LIMITE DE FUNCŢII
Cuprins Pagina

5.1 Limita unei funcţii într-un punct……………………………………………………... 28
28
Limite de functii

 Însuşirea noţiunilor de bază ale teoriei limitelor de funcţii

 Aplicarea calculului limitelor la discipline ce vor fi studiate
5.1 Limita unei funcţii într-un punct

exemple Considerăm S1 , d1  , S 2 , d 2  două spaţii metrice, A  S1 , şi funcţia
f : A  S 2 . Spunem că f are limita în punctul x0  A' dacă există l  S 2 cu
proprietatea că:
   0 ,    0 astfel încât  x  A \ x0  cu d  x, x0     să rezulte

d 2  f  x , l    .
În acest caz spunem că l este limita funcţiei f în punctul x0 şi notăm

lim f  x   l .
x x0
Observaţie
Problema limitei unei funcţii se pune numai într-un punct de acumulare al
domeniului de definiţie al funcţiei, adică într-un punct pentru care avem
posibilitatea să ne apropiem prin puncte din mulţimea pe care este definită
funcţia.
Propoziţie
Fie S1 , d1  , S 2 , d 2  două spaţii metrice şi funcţia f : A  S1  S 2 ,
x0  A' . Atunci următoarele afirmaţii sunt echivalente:
a) lim f  x   l ;
x x0
b) pentru orice şir  xn nN  A \ x0  cu lim xn  x0 rezultă că lim f  x   l

n n
(definiţia limitei cu şiruri);
c) pentru orice vecinătate V a lui l există U vecinătate a lui x0 astfel încât:
f U \ x0   A  V
(definiţia limitei cu vecinătăţi).
Teoremă
Fie spaţiile metrice S1 , d1  şi S 2 , d 2  , A  S1 , f : A  S 2 , x0  A' . Dacă
există lim f  x  atunci aceasta este unică.
x x0
Propoziţie
Fie f : A  R m  R n , x   x1..., xm  , f   f1..., f m  , x0  A' . Functia f
29
Limite de functii
are limita în x0 dacă şi numai dacă funcţiile reale f1 , f 2 ,..., f n au limite în

x0 şi în acest caz:
lim f  x    lim f1  x , lim f 2  x ,..., lim f n  x  .
x x0  x x0 x x0 x x0 
Studiaţi existenţa limitei în origine pentru funcţia f : R \ 0,2  R 2 ,

 sin x x 2  x  1 
f  x    ,  ,  x  0,2 .
 x x  2 


Studiaţi existenţa limitei în origine a funcţiei f : R 2 \ 0,0  R ,
x3 y
f  x, y   .
x2  y 2
Răspuns 5.1
sin x x2  x  1
Notăm cu f1  x   , f 2 x   ,  x  0,2 . Avem:
x x2
sin x
lim f1  x   lim  1,
x0 x0 x
x2  x  1 1
lim f 2  x   lim  ,
x0 x0 x2 2
 1
deci f are limită în punctul x0  0 şi lim f  x   1,  .
x0
 2
30
Limite de functii

matematici speciale”,Ed. Ex-Ponto, Constanta, 2004
4. Rosculet M. - “Culegere de probleme de analiza matematica” Ed.
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976
5. Demidovici D.P. – “Problems in Mathematical Analysis”, Mir
Publishers, Moskow, 1976
31
Functii continue
FUNCŢII CONTINUE
Cuprins Pagina

6.1 Funcţii continue.............................................................................................................. 32
32
Functii continue

aplicarea notiunii de functie continua in aplicatiile practice.
rezolvarea oricărei aplicaţii de funcţie continuă ce apare în practică
sau la disciplinele ce vor urma.
6.1 Funcţii continue

Funcţii continue Definiţie
pe spaţii metrice Fie S1 , d1  , S 2 , d 2 
două spaţii metrice şi f : A  S1  S 2 , x0  A .
Spunem că f este continuă în punctul x0     0 ,    0 a.î.
 x  A , d1 x, x0    să rezulte d 2  f x , f x0    .
Dacă f nu este continuă în x0  D , atunci spunem că f este discontinuă
în punctul x0.
Teoremă
Fie f : A  S1  S 2 , x0  A  A' . Atunci următoarele afirmaţii sunt echi-
valente:
a) f este continuă în x0 ;
b) există lim f  x   f  x0  .
x x0
Teoremă (de caracterizare a continuităţii)

Fie S1 , d1  , S 2 , d 2  două spaţii metrice, A  S1 şi x0  A . Atunci urmă-
toarele definiţii sunt echivalente:
a) f este continuă în x0 (definiţia cu “    ”);
 
b) pentru orice   0 , există    0 astfel încât f B  x0   A  B  f x0 
(definiţia cu bile);
c) pentru orice V, vecinătate a lui f  x0  , există U vecinătate a lui x0 astfel
încât f U  A  V (definiţia cu vecinătăţi);
d) pentru orice şir xn nN  A , lim xn  x0 , rezultă că lim f  xn   f  x0 
x x
(definiţia cu şiruri).
Teoremă
Fie f , g : A  S  K , S, d  spaţiu metric, K  R sau C. Dacă f şi g
f
sunt continue în x0  A atunci funcţiile f  g , f  g , (în ipoteza
g
g  x   0  x  A ) sunt continue în punctul x0,  ,   K .
33
Functii continue
sin  x  y  z   e xyz
Studiaţi continuitatea funcţiei f  x, y, z   , unde
x2  y2  z 2

f : A  R 3  R unde A   x, y, z   R 3 | x 2  y 2  z 2  0 . 


Studiaţi continuitatea funcţiei f : R 2 \ 0,0  R unde:
 x3 y
 , x, y   0,0 
f  x, y    x 2  y 2
 0 ,  x, y   0,0 

Răspuns 6.1
Evident, f este continuă în orice punct din domeniul de definiţie pentru că
se obţine prin compunere şi operaţii algebrice de funcţii continue.

3. Arama L., Morozan T. – “Culegere de probleme de calcul
diferential si integral”, Ed. Tehnica, Bucuresti 1977
4. Chirita S. – “Probleme de matematici superioare”, Ed.
Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1989
5. Flondor P. – “Lectii de analiza matematica si exercitii
rezolvate”, Ed. All, Bucuresti, 1998.
34
Derivate partiale
DERIVATE PARŢIALE
Cuprins Pagina

7.1 Derivate parţiale de ordinul întâi…………………………………………………….... 35
35
Derivate partiale

 Însuşirea noţiunilor de bază ale teoriei funcţiilor diferenţiale

 Aplicarea derivatelor parţiale la probleme ce apar în practică
7.1 Derivate parţiale de ordinul întâi

Derivate parţiale Definiţie
Fie f : A  R n  R , A mulţime deschisă, a  A .
Spunem că f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila xk

dacă următoarea limită există şi este finită:
f a1 , a2 ,..., ak 1 , xk , ak 1 ,..., an   f a1 ,..., ak ,..., an 

lim ,
xk ak xk  a k
a  a1 , a2 ,..., an  .
În acest caz limita de mai sus se numeşte derivata parţială a limitei f în

f
punctul a în raport cu variabila xk şi se notează (a) sau f xk a  .
xk
Fie f : D  R, D  R n mulţime deschisă. Spunem că f este derivabilă

parţial pe D dacă f derivabilă parţial în orice punct din D în raport cu
f
toate variabilele xk. În acest caz se pot defini n funcţii :D  R,
xk
k  1,2,..., n , numite derivatele parţiale ale lui f pe D.
Spunem că f este de clasă C1 pe D dacă f este derivabilă parţial pe D iar

f
funcţiile , k  1,2,..., n , sunt continue pe D. Vom nota f  C 1 D  .
xk
Definiţie
Fie aplicaţia f : D  R m , D  R n mulţime deschisă şi un punct a  D .
Aplicaţia T se numeşte diferenţiabila funcţiei f în a sau derivata Fréchet

şi se notează df a  .
Teoremă (Criteriul de diferenţiabilitate)

Fie D  R n o mulţime deschisă şi f : D  R . Dacă f admite derivate
parţiale de ordinul întâi într-o vecinătate V a punctului a  D şi acestea
sunt continue în a, atunci f este diferenţiabilă în punctul a.
36
Derivate partiale
Astfel, dacă f : R n  R , D multime deschisă şi a  D , f diferenţiabilă

în a, atunci diferenţiala în a este:
n
f
df a    a  dxk a  .
k 1 xk
Dacă f este diferenţiabilă în orice punct a  D putem scrie
n
f
df   dxk
k 1 xk
Pentru n  2 sau 3 această egalitate devine:
f f
df  dx  dy,
x y
respectiv
f f f
df  dx  dy  dz .
x y z
Calculaţi derivatele parţiale şi diferenţiale pentru funcţia:
f  x, y, z   x 3  y 3  z 3  xy  yz  zx .


Calculaţi diferenţiala df (1,1,1) pentru funcţia:
f  x, y, z   x 3  y 2  z 2  12 xyz .
37
Derivate partiale
Raspuns 7.1
f
 x, y , z   3 x 2  y  z ,
x
f
 x, y , z   3 y 2  x  z ,
y
f
 x, y , z   3 z 2  x  y ,
z
şi
df  x, y, z   3x 2  y  z  dx  3 y 2  x  z  dy  3z 2  x  y  dz .
Dacă alegem x, y, z   1,1,1 putem scrie:
df 1,1,1  5dx  5dy  5dz .

2. Boboc N. – “Analiza matematica”, partea I si II, Ed. Universitatii
Bucuresti, 1988
Bucuresti 1983
38
Derivate parţiale de ordin superior
DERIVATE PARŢIALE DE ORDIN SUPERIOR
Cuprins Pagina

8.1 Derivate parţiale de ordin superior……………………………………………………. 39
8.2 Derivata după un versor……………………………………………………..………... 40
39

 Însuşirea noţiunilor de bază ale teoriei funcţiilor diferenţiale

 Aplicarea derivatelor parţiale de ordin superior la probleme ce
apar în practică
8.1 Derivate parţiale de ordin superior

exemple Fie D o mulţime deschisă din Rn 1  i  n , f : D  R o funcţie care
f
admite derivată parţială în raport cu variabila xi pe D, notată :D R.
xi
Dacă există derivata parţială în a  D (respectiv în orice a  D ) în raport

f
cu variabila xk a funcţiei , atunci aceasta se va numi derivata parţială
xi
de ordin doi a funcţiei f în punctul a (respectiv pe D) în raport cu
variabilele xk, xi şi se va nota cu
  f  2 f
 a   a  sau f x"k xi a  , dacă i  k
xk x
 i x k xi
şi
  f  2 f
 a   2 a  sau f x"2 a  , dacă i  k .
xk  xk  xk k
2 f
Derivatele a  , i  k se vor numi derivate mixte de ordin doi în
xk xi
punctul a.
f
Dacă : D  R este derivabilă parţială în raport cu variabila xk pe D,
xi
2 f
atunci obţinem funcţiile : D  R numite derivate parţiale de
xk xi
ordinul doi.
Teoremă (Schwarz)
Fie f : A  R n  R , A mulţime deschisă din Rn. Dacă f are derivate
2 f 2 f
parţiale mixte şi , i  j , într-o vecinătate a unui punct
xi x j x j xi
a  A şi aceastea sunt continue în a, atunci
40
2 f
a    f a  .
2
xi x j x j xi
Definiţie
Fie f : D  R , D  R n mulţime deschisă. Spunem că f este de k k  2 
ori diferenţiabilă în punctul a  D dacă f este de k  1 ori derivabilă
parţial într-o vecinătate V a lui a şi toate derivatele parţiale de ordin k  1
ale lui f sunt diferenţiabile în a.
f este k ori diferenţiabilă pe D dacă este de k ori diferenţiabilă în orice

punct a  D .
Observaţie
Formula de definiţie a lui d k f a v  se mai poate scriesub formă
condensată:
 n f 
d k f    a  dxl  .
 l 1 xl 
Calculaţi df şi d2f pentru funcţia f : R 3  R , f  x, y, z   xyz .
8.2 Derivata după un versor

Definiţii şi Fie D  R n , D mulţime deschisă, a  D , s  s1 , s2 ,..., sn   R n un versor
exemple
sau direcţie, adică s  s12  s22  ...  sn2  1 .
Definiţie
Spunem că funcţia f : D  R n  R este derivabilă în a  D după direcţia
s, dacă există şi este finită limita:
f a  ts   f a  f
lim  a 
t 0 t s
f
În acest caz, a  se numeşte derivata lui f după direcţia s în punctul a
s
sau derivata Gâteaux (slabă) a lui f în a după direcţia s.
Teoremă
Dacă f : D  R n  R , D mulţime deschisă şi f este diferenţiabilă în
a  D , atunci f este derivabilă în a după orice versor s şi avem egalitatea:
41
df
a   df a s  .
ds
f
Fie f : R 2  R , f  x, y   x 2 y  2 x  3 y . Să se calculeze 2,3 , unde
s
 1 1 
s , .
 2 2


 1 1 
Calculaţi derivata după versorul D   ,  pentru
 2 2
f  x, y   x 2  2 xy  y 4 în punctul a  2,1 .
Răspuns 8.1
f f f
 yz ,  xz ,  xz ,
x y z
2 f 2 f 2 f
 yz ,  xz , 2  xz ,
x 2 y 2 z
2 f 2 f 2 f
 z,  y,  x,
xy xz yz
deducem df  yzdx  xzdy  xydz iar
2
 f f f 
d f   dx  dy  dz   2 zdxdy  2 xdydz  2 ydxdz .
2
 x y z 
Răspuns 8.2
Conform teoremei anterioare f are derivată după orice direcţie în orice
punct x, y   R 2 şi
42
df
2,3  f 2,3 1  f 2,3  1   10 1  7 1  3 .
ds x 2 y  2 2 2 2

5. Flondor P. – “Lectii de analiza matematica si exercitii rezolvate”,
Ed. All, Bucuresti, 1998.
43
Extreme locale
EXTREME LOCALE
Cuprins Pagina

9.1 Puncte de extrem local……………………………………………………..…………. 44
9.2 Algoritm de determinare a punctelor de extrem local.................................................... 44
44
Extreme locale

aplicarea cunoştinţelor teoretice în aplicaţiile practice.
rezolvarea oricărei aplicatii de caculul extreme libere ce apare
în practică sau la disciplinele ce vor urma (Mecanica,
Rezistenta, etc.).
9.1 Puncte de extrem local

Definiţii şi Fie f : D  R şi D  R n o mulţime deschisă.
exemple
Definiţie
Un punct a  D se numeşte punct de extrem local pentru f dacă există o
bilă Br a   D pe care f  x   f a  are semn constant ; mai exact a este
punct de minim (respectiv maxim) local pentru f dacă pentru orice
x  Br a  , f  x   f a  (respectiv f  x   f a  ).
Un punct a  D se numeşte punct critic pentru f dacă f este

f
diferenţiabilă în a şi df a   0 , adică a   0 ,  i  1,2,..., n .
xi
Teoremă (Fermat)
Fie D  R n o mulţime deschisă şi f : D  R , f diferenţiabilă în a  D
care este în acelaşi timp şi punct de extrem local pentru f. Atunci
df a   0 , adică a este punct critic pentru f .
Definiţie
Un punct staţionar care nu este de extrem se numeşte şa.
Teoremă
Fie f : D  R n  R , f  C 2 D  şi a  D un punct critic pentru f. Dacă
forma pătratică d 2 f a  este pozitiv (negativ) definită, atunci a este punct
de minim (respectiv de maxim) local pentru f .

Să se determine punctele de extrem local ale funcţiei f : R 2  R ,
f  x, y   4 x 2  2 xy  y 2  4 x  y  1 .
9.2 Algoritm de determinare a punctelor de extrem local
În ipotezele teoremei anterioare dacă:

a) toate numerele
45
Extreme locale
a11 a12 ... a1n

a11 a12 a21 a22 ... a2 n
1  a11 ,  2  ,...,  n  ,
a21 a22 ... ... ... ...
an1 an 2 ... ann
2 f
unde aij  a  , i  1,2,..., n , j  1,2,..., n , sunt strict pozitive, atunci
xi x j
a este punct de minim local;
b) toate numerele
 1 ,  2 ,...,  1  n
n
sunt strict positive atunci a este punct de maxim local.
Pentru cazul particular n  2 avem următorul algoritm:
Pasul 1. se rezolvă sistemul
 f
 x  0,
 f
  0.
 y
Pasul 2. Pentru fiecare soluţie a  a1 , a2  a sistemului anterior se

2 f 2 f 2 f
calculează r  2 a  , s  a  , t  2 a  şi   rt  s 2 . Atunci:
x xy y
a) dacă   0 , a nu este punct de extrem local;
b) dacă   0 , a este punct de extrem local:
- de minim dacă r  0 ;
- de maxim dacă r  0 .
În cazul în care rt  s 2  0 , pentru a decide dacă punctul a este un punct

de extrem, trebuie luate în consideraţie derivatele parţiale de ordin
superior lui doi ale lui f .

f  x, y , z   x 2  y 2  z 2  2 x  4 y  6 z .
În loc de Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr. 9.

rezumat
Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în
46
Extreme locale
această unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la început.

f  x, y, z   x 3  y 2  z 2  12 xy  2 z .
Răspuns 9.1
f f
Deoarece  8x  2 y  4 ,  2 x  2 y  1 , obţinem punctul stationar
x y
x, y    1 ,0  . Calculăm în continuare

2 
2 f  1  2 f  1  2 f  1 
r  , 0   8 , s   , 0   2 , t   ,0   2 .
x 2  2  xy  2  y 2  2 
1 
Deaorece   rt  s 2  12  0 şi r  8  0 , punctul  ,0  este de minim
2 
local.
Răspuns 9.2
Punctele staţionare sunt soluţii ale sistemului:
 f
 x  2 x  2  0,

 f
  2 y  4  0,
 y
 f
  2 z  6  0,
 z
adică avem un singur punct staţionar,  1,2,3 . deoarece
2 f 2 f 2 f
 1, 2,3  2 ,  1, 2,3   0 ,  1,2,3  2 ,
x 2 xy z 2
2 f 2 f
 1, 2,3  2 ,  1,2,3  0 ,
y 2 xy
vom avea că
47
Extreme locale
2 0 0
2 0
1  2 ,  2   4 , 3  0 2 0  8 ,
0 2
0 0 2
ca urmare,  1,2,3 este punct de minim local.

2. Boboc N. – “Analiza matematica”, partea I si II, Ed.
Universitatii Bucuresti, 1988
3. Colojoara I. – “Analiza Matematica”, Ed. Didactica si
48
Extreme cu legaturi
EXTREME CONDIŢIONATE
Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 10…………………………………………………… 49

10.1 Extreme cu legături...................................................................................................... 49
10.2 Multiplicatorii lui Lagrange......................................................................................... 50
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 10………………………………………….. 51
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 10…………………………………………………… 52
49
Extreme cu legaturi

 Însuşirea noţiunilor de bază ale teoriei extremelor condiţionate

 Aplicarea problemelor de extreme condiţionate în practică.
10.1 Extreme condiţionate

Extreme În practică, apare şi situaţia determinării unor puncte de extrem ale
condiţionate funcţiei, pe anumite submulţimi ale mulţimii de definiţie, aceste puncte
nemaifiind interioare submulţimii respective.
În acest sens, să analizăm următoarea problemă care intervine frecvent în

practică:
Fie D  R n  R m o mulţime deschisă şi f : D  R , f  C 1 D  ,

g : D  R m , g   g1 , g 2 ,..., g m  , gi : D  R , gi  C 1 D  , i  1,2,..., m .
Funcţia f o vom numi funcţie scop sau funcţie obiectiv, iar g1 , g 2 ,..., g m 
se vor numi legături.
Vom examina punctele de extrem ale funcţiei f supuse la condiţiile

suplimentare
 g1  x, y   0
 g  x, y   0
 2

...................
 g m  x, y   0, unde x  x1 ,..., xn , y  y1 ,..., ym 
sau echivalent, g  x, y   0 .
Notăm M   x, y   D | gi  x, y   0, i  1,2,..., m.
Definiţie
Un punct x0 , y0   M se numeşte punct de extrem local al funcţiei f cu
legăturile (sau punct de extrem conditionat) g  x, y   0 , dacă există
Br  x, y   M astfel încât:
f  x, y   f  x0 , y0 
are semn constant pe Br x0 , y0  .
Observăm că extremele locale cu legături ale funcţiei f sunt extreme

locale ale restricţiei lui f la M.
50
Extreme cu legaturi
10.2 Multiplicatorii lui Lagrange

Multiplicatorii Teoremă (existenţa multiplicatorilor lui Lagrange)
lui Lagrange Fie D  R n  R m o mulţime deschisă, f : D  R , g : D  R m ,
g   g1 , g 2 ,..., g m  , gi  C 1 D  , i  1,2,..., m şi  x0 , y0   D punct de
extrem al lui f cu restricţiile g  x, y   0 . Dacă:
Dg1 , g 2 ,..., g m 
x0 , y0   0 ,
D y1 , y2 ,... ym 
atunci există m numere reale 1 ,  2 ,...,  m , astfel încât, considerând funcţia
L  f  1 g1   2 g 2  ...   m g m ,
punctul x0 , y0  este punct staţionar al funcţiei L.
Observaţie
1. Numerele 1 ,  2 ,...,  m se numesc multiplicatorii lui Lagrange.
2. Punctele de extrem ale lui f cu restricţiile g  x, y   0 se găsesc printre
punctele staţionare ale funcţiei L., adică sunt puncte staţionare
condiţionate ale lui f . Reciproc nu este adevărat, adică există puncte
staţionare condiţionate care nu sunt de extrem condiţionat.
3. Funcţia x, y   L x, y,   , x, y,    D  R m se numeşte lagrangean
sau funcţia lui Lagrange.
Algoritm
a) dacă toţi determinanţii
a11 a12 ... a1n

a11 a12 a21 a22 ... a2 n
1  a11 ,  2  ,...,  n 
a21 a22 ... ... ... ...
an1 an 2 ... ann
Sunt strict pozitivi, atunci forma pătratică d 2 L x0 , y0  este pozitiv definită,

deci  x0 , y0  este punct de minim condiţionat;
b) dacă  1  k  0 ,  k  1,2,...n , atunci d 2 L x0 , y0  este negativ

k
definită şi  x0 , y0  este punct de maxim local condiţionat.

Metoda prezentată mai sus se numeşte metoda multiplicatorilor lui
Lagrange.
51
Extreme cu legaturi
Să se determine extremele funcţiei f  x, y   xy cu legătura x 2  y 2  1 .


Să se determine extremele funcţiei f  x, y   x 2  y 2  3 x  2 y  1 cu

legatura x 2  y 2  1 .
Răspuns 10.2
 
Lx, y   xy   x 2  y 2  1
Punctele staţionare condiţionate vor fi soluţiile sistemului:
L
 y  2x  0,
x
L
 x  2y  0,
y
L
 x 2  y 2  1  0.

1 1
Vom obţine 1  , 2   .
2 2
1 1 1 1 1
Dacă 1  atunci x1  , y1   , x2   , y2  .
2 2 2 2 2
1 1 1
Pentru  2   avem x3  y3  şi x4  y4   .
2 2 2
1
Avem patru puncte staţionare. Dacă 1  avem
2
52
Extreme cu legaturi
L1  x, y   xy 
2

1 2
x  y2 1 . 
Deoarece
 2 L1  2 L1  2 L1
 1 ,  1 ,  1,
x 2 yx y 2
deducem că
d 2 L1 xi , yi   dx 2  dy 2  2dxdy  dx  dy  , i  1, 2 ,

2
ca urmare d 2 L1  xi , yi  este pozitiv definită, de unde  xi , yi  sunt puncte de

minim local condiţionat, i  1, 2 .
1
Pentru  2   avem,
2
L2  x, y   xy  
1 2
2
x  y 2  1 .
Cum
 2 L2  2 L2  2 L2
 xi , yi   1 ,  xi , yi   1 , xi , yi   1 ,
x 2 xy y 2
avem
d 2 L2 xi , yi    dx 2  dy 2  2dxdy  dx  dy  , i  3, 4 ,

2
adică d 2 L2 xi , yi  este negativ definită şi în concluzie  xi , yi  , i  3, 4 sunt

puncte de maxim local condiţionat.

Constanta, 2000
53
Integrala Riemann
INTEGRALA RIEMANN
Cuprins Pagina

11.1 Sume Riemann…………………………………………..…………………………... 54
11.2 Clase de funcţii integrabile…………………………………………..………………. 55
54
Integrala Riemann

 Însuşirea noţiunilor de bază ale teoriei calculului integral

 Studierea proprietăţilor funcţiilor integrabile
 Perfecţionarea calculului integral
11.1 Sume Riemann

Sume Riemann Definiţie
Se numeşte diviziune a intervalului a, b , notată cu Δ o multime finită de
numere x0 , x1 ,..., xn astfel încât
a  x0  x1  x2 ...  xn  b .
Numărul
  max xi  xi 1 
1 i  n
se numeşte norma diviziunii Δ.
O mulţime de numere i 1 i  n cu proprietatea că
i  xi 1 , xi  , 1  i  n ,
se numeşte sistem de puncte intermediare asociat diviziunii Δ.
Definiţie
Numărul real notat
n
   f , i    f i  xi  xi 1 
i 1
se numeşte suma Riemann asociată funcţiei f , diviziunii Δ şi sistemului

de puncte intermediare ξi.
Definiţie
Funcţia f : a, b  R se numeşte integrabilă Riemann dacă există I  R
cu proprietatea că oricare ar fi   0 , există     0 astfel încât pentru
orice diviziune Δ
  a  x0  x1  x2 ...  xn  b 
cu norma      şi pentru orice alegere a unui sistem de puncte

intermediare
55
Integrala Riemann
i  xi 1 , xi  , 1  i  n ,
avem    f , i   I   .
Numărul I se numeşte integrala Riemann a lui f pe intervalul a, b şi se

notează I   f  x  dx .
b
Teoremă
Fie f : a, b  R . Următoarele afirmaţii sunt echivalente:
1) f este integrabilă Riemann;
2) există I  R astfel încât pentru orice şir de diviziuni  n n 1 ale inter-

valului a, b cu lim  n  0 şi pentru orcie şir de sisteme de puncte inter-
n 
mediare  n

i n 1  
, 1  i  jn , rezultă şirul sumelor Riemann   n f , in 
n 1
este convergent la I.
Corolar
Dacă f : 0,1  R este o funcţie integrabilă Riemann atunci
1 n k 1
lim  f     f  x  dx .
k 1  n 
n n 0
11.2 Clase de funcţii integrabile

Proprietăţi ale Teoreme
funcţiilor Orice funcţie monotonă f : a, b  R este integrabilă.
integrabile
Orice funcţie continuă f : a, b  R este integrabilă.
Orice funcţie integrabilă Riemann, f : a, b  R , este mărginită.
O funcţie f : a, b  R este integrabilă dacă şi numai dacă este mărginită

şi continuă aproape peste tot.
Fie f : a, b  R . Dacă este integrabilă şi admite primitiva F pe a, b

atunci
 f x  dx  F b   F a  .
b
56
Integrala Riemann

Dacă f : a, b  R este integrabilă atunci pentru orice c, d  a, b  , res-
tricţia f |c , d  este integrabilă.


Folosind noţiunea integralei definite calculaţi limita şirului:
1 2 n 1
an  2
 2  ...  2 .
n n n
Răspuns 11.2
Notăm g  f |c , d  ,  f  ,  g  mulţimea punctelor de discontinuitate ale
funcţiilor f şi g. Deoarece f este integrabilă, avem că f este mărginită şi
continuă a.p.t., adică  f  este neglijabilă. În particular, rezultă că g este
mărginită şi cum
 g    f  ,
g  este neglijabilă, prin urmare g este integrabilă.

Constanta, 2000
57
Integrale improprii
INTEGRLE IMPROPRII
Cuprins Pagina

12.1 Integrale improprii de speţa întâi……………………………………………………. 58
58
Integrale improprii

rezolvarea oricărei aplicaţii de calcul integral ce apare în
practică sau la disciplinele ce vor urma (Mecanica, Rezistenta,
etc.).
12.1 Integrale improprii

Integrale
improprii de Vom convenii să numim integrale improprii (sau generalizate) integralele
speţa întâi pentru care lungimea intervalului de integrare a, b este infinită sau f nu
este mărginită în [a, b] şi vom utiliza următoarea clasificare a acestora:
1. O integrală este de speţa întâi (sau de primul tip) dacă b  a   , deci

de forma:
 
 f x  dx ,  f  x  dx , f x  dx , a, b  R ,
b
a  

f fiind mărginită pe intervalul de integrare.
2. O integrală improprie este de speţa a doua (sau de-al doilea tip) dacă
b  a   dar f nu este mărginită în a, b .
3. O integrală improprie este de speţa a treia (sau de-al treilea tip) dacă
atăt intervalul de integrare este de lungime infinită cât şi f este nemăr-
ginită în acest interval de integrare.
Definiţie
O funcţie f : I  R  R , I interval (mărginit sau nemărginit) se numeşte
local integrabilă pe I dacă este integrabilă pe orice interval compact inclus
în I.
Definiţie
Fie f : a,    R local integrabilă pe a,   . Definim

f  x  dx  lim  f  x  dx ,
b
 a b  a
dacă limita există şi este finită. În acest caz integrala se numeşte

convergentă. O integrală care nu este convergentă se numeşte divergentă.
Dacă f :  , b  R şi f este local integrabilă pe  , b , definim
f  x  dx  lim  f x  dx .
b b
 a  a
59
Integrale improprii
De asemenea,

 f x  dx   f  x  dx .
b

lim
 a ,b   , a
integrala fiind convergentă dacă limita există şi este finită şi divergentă în

caz contrar.
Teoremă
Fie f , g : a,    R , f, g local integrabile pe a,   , g  0 , astfel încât
există
f x 
l  lim  R* .
x  g x 
 
Atunci  f  x  dx şi  g x  dx au aceeaşi natură (sunt ambele
a a
convergente sau ambele divergente).
Fie f : a,    R o funcţie local integrabil pe a,   , astfel încât există şi

este finită
l  lim x  f  x  .
x 

Atunci  f x  dx
a
este:
a) convergentă, dacă   1 ;
b) divergentă, dacă   1 .
Calculaţi integrala
 dx
a xp
, a  1.


60
Integrale improprii
Demonstraţi că integralele improprii


a
x  e  x dx , a  0
Sunt convergente pentru orcie   R .
Răspuns 12.1
Evident dacă b  a avem

bdx
a x p

1
1 p

b1 p  a1 p , p  1 , 
dx
b a
a x p
 ln  , p  1 .
b
Ca urmare
bdx a1 p
lim   ,
b  a xp 1 p
Dacă 1  p  0  p  1 . Pentru p  1 deducem că integrala este divergen-

tă.
1. Chirita S. – “Probleme de matematici superioare”, Ed.

Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1989
3. Fihtenholt G.M. – “Curs de calcul diferential si integral, vol. I
– III”, Ed. Tehnica, Bucuresti 1963
Constanta, 2000
61
Integrale duble
INTEGRALE DUBLE
Cuprins Pagina

13.1 Definiţia integralei duble. Proprietăţi ale integralei duble. Metode de calcul............. 62
62
Integrale duble

aplicarea cunoştinţelor teoretice în aplicatţile practice.
rezolvarea oricărei aplicaţii de calculul integralelor duble ce
apare în practică sau la disciplinele ce vor urma (Mecanica,
Rezistenta, etc.).
Integrale duble
13.1 Definiţia Fie f : D  R 2  R , D domeniu compact. Spunem că f este integrabilă
integralei duble. Riemann pe D dacă există un număr I cu proprietatea că pentru orice
Proprietăţi ale   0 , există un număr   0 astfel încât pentru orice diviziune Δ cu
integralei duble.
Metode de    şi oricare ar fi alegerea ounctelor intermediare i , i   Di să
calcul avem
   f , i , i   I   .
În acest caz numărul I se numeşte integrala Riemann a funcţiei f pe do-

meniul D şi folosim notaţia
I    f x, y  dxdy .
D
Dacă f  0 pe D, atunci   f x, y  dxdy

D
reprezintă volumul cilindrului
despre care am discutat la începutul paragrafului.
Propoziţie
Dacă f este integrabilă pe D şi   R , atunci f este integrabilă pe D şi
are loc
 f  x, y  dxdy     f  x, y  dxdy .
D
D
Propoziţie
Dacă f şi g sunt două funcţii integrabile pe D atunci şi funcţia f  g este
integrabilă pe D şi
   f x, y   g x, y  dxdy    f x, y  dxdy    g x, y  dxdy .

D
D
D
Propoziţie
Dacă D  D1  D2 unde D1 şi D2 sunt domenii compacte, D1 şi D2 nu au
puncte interioare comune şi f este integrabilă peD, atunci
63
Integrale duble
  f x, y  dxdy    f x, y  dxdy    f x, y  dxdy .

D
D1 D2
Propoziţie
Dacă m  f  M pe D şi f este integrabilă pe D atunci
m aria D    f  x, y  dxdy  M aria D.

D
Propoziţie
 D
dxdy  aria D .
Teorema
Fie f : a, b c, d   R mărginită. Dacă:
a) f este integrabilă pe a, b  c, d  ;
b) pentru orice x  a, b , există integrala
 f x, y  dy  F x 
d
 F x  dx şi are loc egalitatea

b
atunci există
a
f  x, y  dxdy   F  x  dx     f  x, y  dy  dx .
b b d

D
a a c 
Teoremă
Dacă f : a, b c, d   R este mărginită şi
a) f este integrabilă pe a, b  c, d  ;
b
b)pentru orice y  c, d  , există  f x, y  dx  G y  , atunci g este
a
integrabilă pe c, d  şi are loc:
bd

 f x, y  dxdy     f  x, y  dx  dy .
D ca 
Teoremă
Fie D un domeniu compact, simplu în raport cu axa Oy,
D   x, y  | a  x  b, 1  x   y  2  x  ,
f : D  R o funcţie mărginită astfel încăt:

a) f este integrabilă pe D;
2 x 
b) pentru orice x  a, b, există integrala  f x, y  dy .

1  x 
64
Integrale duble
 2 x 
b 
Atunci există integrala    f x, y  dy  dx şi are loc egalitatea

a  1  x 


 2  x 
b 
 f x, y  dxdy     f  x, y  dy  dx .
D 
a  1  x 


Teoremă
Fie D un domeniu compact, simplu în raport cu axa Ox,
D  x, y  c  y  d , 1  y   x   2  y  ,
f : D  R mărginită. Dacă:
a) f este integrabilă pe D ;
2 x
b) pentru orice y  c, d  există  f x, y  dx .

1 x
2 x
 d 
Atunci există integrala    f x, y  dx  dy şi are loc egalitatea

c  1  x 


  2 x 
d 
 f  x, y  dxdy     f  x, y  dx  dy .
D 
c  1  x 


Să se calculeze I    ln  x  y  dxdy , unde D  0,1 1,2 .

D


Să se calculeze
I    2 x  y  dxdy ,
D
unde D este domeniul mărginit pe dreptele y  x şi are parabola y  x 2 .
65
Integrale duble
Răspuns 13.1
Deoarece f este continuă pe D avem
1
2  1
I     ln  x  y  dy  dx    x  y ln x  y   y  |12 dx
 
01  0
1
9 3
   x  2 ln  x  2    x  1ln x  1  1 dx  ln 3  4 ln 2  .
0
2 2

Constanta, 2000
66
Integrale triple
INTEGRALE TRIPLE
Cuprins Pagina

14.1 Definiţia integralei triple. Calculul integralei triple…………………………………. 67
67
Integrale triple

rezolvarea oricărei aplicaţii de calculul integralelor triple ce apar
în practică sau la disciplinele ce vor urma (Mecanica,
Rezistenta, etc.).
Integrale triple
14.1 Definiţia Definiţie
integralei triple. Fie f : U  R mărginită pe U  R 3 domeniu compact. Vom spune că f
Calculul este integrabilă Riemann pe U dacă există I  R cu proprietatea că pentru
integralei triple
orice   0 există    0 astfel încât pentru orice     şi oricare ar fi
alegerea punctelor intermediare i , i , i   U i să rezulte
   f , i , i ,  i   I   .
În acest caz numărul I se numeşte integrala Riemann a funcţiei f pe

domeniul U şi vom nota
I     f x, y, x  dxdydz     f  x, y, z  dV .
U U
Teoremă
Fie f : a, c, d  e, f   R o funcţie mărginită. Dacă:
1) f este integrabilă pe I  a, b c, d  e, f  ;
2) pentru orice x, y   D  a, b c, d  există
 f  x, y , z  d  F  x , y  ,
e
atunci există   F x, y  dxdy şi are loc egalitatea

D
f 
 f  x, y, z  dxdydz    F x, y  dxdy      f  x, y, z  dz  dxdy .
I D D 
e 
Teoremă
Fie U  R 3 un domeniu simplu în raport cu axa Oz şi f : U  R o funcţie
mărginită. Dacă:
a) f este integrabilă pe U ;
 2 x, y 
b) pentru orice  x, y   D , există integrala  f x, y, z  dz atunci există şi

1  x , y 
integrala
68
Integrale triple
  2 x , y  

 D   x , y 
f  x , y , z  dz  dxdy

 1 
şi are loc egalitatea
  2 x, y  
 f  x, y, x  dxdydz      f  x, y, z  dz  dxdy .
U D 
 1  x , y  
Să se calculeze J     x 2 y dxdydz unde I  0,1 1,2 0,1 .

I

Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de învăţare Nr.

14 pe care urmează să o transmiteţi tutorelui.
Să se calculeze integrala triplă
I  
U

1  x2  y 2  z 2 
3/ 2
dxdydz
unde U : x 2  y 2  z 2  1 .
Răspuns 14.1
În acest caz avem D  0,1 1,2 şi ca urmare,
1 
J      x 2 y dz  dxdy    x 2 yz |zz 10 dxdy    x 2 y dxdy 
D D D
0 
1 2
  1
    x 2 y dy  dx  .
01  2
69
Integrale triple

2. Boboc N. – “Analiza matematica”, partea I si II, Ed. Universitatii
Bucuresti, 1988
Bucuresti 1983
70
Bibliografie
BIBLIOGRAFIE
1. Barbu L, Craciun E.M.- “Elemente de analiza matematica si matematici speciale”,Ed.

Ex-Ponto, Constanta, 2004
2. Boboc N. – “Analiza matematica”, partea I si II, Ed. Universitatii Bucuresti, 1988
3. Colojoara I. – “Analiza Matematica”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1983
4. Craiu M., Tanase V. - “Analiza Matematica”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti
1980
5. Arama L., Morozan T. – “Culegere de probleme de calcul diferential si integral”, Ed.
6. Chirita S. – “Probleme de matematici superioare”, Ed. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti 1989
7. Rosculet M. - “Culegere de probleme de analiza matematica” Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1976
8. Demidovici D.P. – “Problems in Mathematical Analysis”, Mir Publishers, Moskow,
1976
9. Donciu N., Flondor D. – “Algebra si analiza matematica” (culegere de probleme),
Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979
10. Flondor P. – “Lectii de analiza matematica si exercitii rezolvate”, Ed. All, Bucuresti,
1998.
...
71
…

Elemente de Analiza Matematica Si Matematici Speciale

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Elemente de Analiza Matematica Si Matematici Speciale

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Universitatea OVIDIUS Constanţa

ELEMENTE DE ANALIZA MATEMATICA SI

1 1 RECAPITULAREA UNOR NOŢIUNI DE BAZA DIN ANALIZA 8

7 DERIVATE PARŢIALE SI DIFERENŢIALA DE ORDINUL ÎNTÂI 35

8 DERIVATE PARŢIALE SI DIFERENŢIALE DE ORDIN SUPERIOR 39

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 12 60

Observaţie: numărul unităţilor de învăţare este egal cu numărul şedinţelor de curs

Elemente de analiza matematica si matematici

Numele meu este Eduard-Marius Craciun (n.1965), în prezent sunt profesor

Materialul este organizat în 14 unităţi de învăţare, fiecare din aceste

Lucrarea pe care o redactaţi şi pe care o trimiteţi tutorelui trebuie să

Răspunsurile trebuie să fie clar formulate, în limita posibilităţilor fiind

Ponderea acestor lucrări de evaluare în totalul notei de examen este de

Unitate de învăţare Nr. 1

RECAPITULAREA UNOR NOTIUNI DE BAZA DIN ANALIZA

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 1 8

1.1 Mulţimi …………………………………………....………………………………….. 8

OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 1

 Recapitularea noţiunilor de bază ale analizei matematice din liceu

Dacă A, B sunt două mulţimi atunci:

1) A este inclusă în B şi notăm A  B   x  A  x  B ;

4) reuniunea mulţimilor A şi B este mulţimea

Dacă X este o mulţime atunci mulţimea submulţimilor acestei mulţimi se

Dacă X  a1 , a 2 , a 3 , atunci

P X    , a1 , a 2 , a3 , a1 , a 2 , a 2 , a3 , a1 , a3 , a1 , a 2 , a3 .

Dacă A1, A2 sunt două mulţimi se numeşte produsul cartezian al mulţimii

Dacă A şi B sunt două mulţimi atunci mulţimea

se numeşte diferenţa celor două mulţimi.

Dacă X   şi A  X atunci complementara lui A în raport cu X este

Test de autoevaluare 1.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Răspunsul la test se găseşte la pagina .

Dacă f este o funcţie de la X la Y şi  x, y   f atunci vom scrie y  f  x  .

Remarcăm de asemenea că noţiunea de funcţie presupune trei elemente:

Precizăm că în locul termenului de funcţie se mai folosesc şi termenii de

Dacă f : X  Y este o funcţie şi A  X , mulţimea

se numeşte imaginea lui A prin f , iar dacă B  Y , mulţimea

Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr. 1.

În loc de Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în

Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de învăţare

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 1

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

i  I  x   C X Ai . Invers, dacă x   C X Ai  x  C X Ai ,

i  I  x  Ai , i  I  x   Ai  x  C X   Ai  .

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 1

1. Barbu L, Craciun E.M.- “Elemente de analiza matematica si

Unitate de învăţare Nr. 2

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 2…………………………………………………….. 13

OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 2

 Însuşirea noţiunilor din baza ale teoriei spaţiilor metrice

2.1 Definiţii şi exemple

numită metrica discretă pe X.

d  x, y   x1  y1 2  ...  x n  y n 2 ,  x, y  R n ,

x   x1 ,..., x n  , y   y1 ,..., y n  . Atunci d estedistanţa pe Rn, numită distanţa

Se numeşte bilă deschisă centrată în x0, de rază r, mulţimea:

Se numeşte bilă închisă, centrată în x0 şi de rază r, mulţimea:

Se numeşte sferă centrată x0 şi de rază r, mulţimea:

Avem Br  x0   x 0  r , x0  r , iar orice interval închis a, b  R coincide

Răspunsul la test se găseşte la pagina .

c) x 2  max xi ,  x   x1 , x2 ,..., xn   R n .

3. X  C 0 a, b :  f | f : a, b  R, f continuã . Se verifică uşor că X este

b) f  sup f  x  ,  f  X , (norma convergenţei uniforme) sunt nor-

Fie spaţiul vectorial normat  X , ||  || şi d : X  X  R ,