DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre

două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului.

Lecţia se adresează clasei a VIII-a

Data: februarie 2011
Autor: Valentina Cicu şi Ion Cicu, Şcoala nr.96, Bucureşti

În cele ce urmează vom defini distanţa dintre două drepte necoplanare şi
vom da un mod de calcul a acesteia fără a fi necesar să cunoaţem poziţia
segmentului care defineşte distanţa. Vom ı̂ncheia prin a prezenta câteva
aplicaţii.
Definiţie Dacă a şi b sunt două drepte necoplanare, M ∈ a şi N ∈ b
astfel ı̂ncât M N ⊥ a şi M N ⊥ b, atunci M N reprezintă distanţa dintre
dreptele a şi b.
0 0
Propoziţia 1. Fie A ABC un tetraedru de volum v. Dacă AA k
0 0 0 0 0 0 0 0
BB k CC şi AA = BB = CC , atunci ABCA B C este o prismă şi
VABCA0 B 0 C 0 = 3v.
0 0 0 0 0 0
Demonstraţie Din construcţie avem ABB A , BCC B , ACC A sunt
0 0 0 0 0 0
paralelograme, de unde rezultă (ABC) k (A B C ) şi 4ABC ≡ 4A B C ,
0 0 0
aşadar ABCA B C este o prismă.

0 0 0 0
Acum, tetraedrul A ABC este echivalent cu tetraedrul BA B C (au acelaşi
0
volum) pentru că A4ABC = A4A0 B 0 C 0 , iar hA0 ABC = dist(A , (ABC)) =
0 0 0
dist(B, (A B C )) = hBA0 B 0 C 0 .
1
2 GEOMETRIE

0 0 0 0 0
Tetraedrul A B C B este echivalent cu tetraedrul A BCB pentru că
A4BB 0 C 0 = A4BCC 0 , iar ı̂nălţimea este aceeaşi pentru cele două tetraedre:
0 0
dist(A , (BCC )).
În concluzie
VABCA0 B 0 C 0 = VA0 ABC + VA0 BB 0 C 0 + VA0 BCC 0 = 3v
0
Observaţie. Orice tetraedru A ABC poate fi ”completat” la un paralelip-
iped astfel: se construiesc paralelele prin A la BC şi prin C la AB care se
0
intersectează ı̂n D. Apoi, paralelele prin B, C şi D la AA se intersectează
0
cu un plan paralel cu planul ABC care trece prin A .

Propoziţia 2. Dacă V este volumul paralelipipedului de mai sus, atunci

0 V
volumul tetraedrului A ABC este .
6
Demonstraţie Vparalelipiped = 2 · VABCA0 B 0 C 0 = 6 · VA0 ABC şi propoziţia
este demonstrată.
0 0 0 0 0
Propoziţia 3. Fie ABCDA B C D un paralelipiped iar M ∈ AA şi
0
N ∈ BC, astfel ı̂ncât M N ⊥ AA şi M N ⊥ BC. Atunci M N este ı̂nălţimea
0 0
paralelipipedului cu baza BCC B .

0 0 0 0
Demonstraţie M N ⊥ AA şi AA k BB implică M N ⊥ BB , (1). Din
0
(1) şi M N ⊥ BC, rezultă M N ⊥ (BCC ), adică M N reprezintă ı̂nălţimea
0 0
paralelipipedului cu baza BCC B .
 GEOMETRIE 3

0 0
Propoziţia 4. Fie A ABC un tetraedru ı̂n care AA = a, BC = b,
0 0
distanţa dintre AA şi BC este c, iar măsura unghiului dintre AA şi BC
este u.
abc sin u
Atunci VA0 ABC = . (*)
6
Demonstraţie Folosind figura de mai sus avem :
VABCDA0 B 0 C 0 D0 = ABCC 0 B 0 · M N = abc sin u
VABCDA0 B 0 C 0 D0
Din propoziţia 2 avem VA0 ABC = de unde rezultă
6
abc sin u
VA0 ABC =
6

Comentariu Relaţia găsită ı̂n propoziţia 4 ne permite să aflăm distanţa

dintre două drepte necoplanare. pentru aceasta trebuie să considerăm pe
cele două drepte câte două puncte astfel ı̂ncât să obţinem un tetraedru al
cărui volum se va calcula ı̂n două moduri; cu formula clasică şi cu formula
de mai sus.
Relaţia (*) din propoziţia 4 este cunoscută sub numele de formula lui
Chasles.
0 0 0 0
Aplicaţia 1. Fie ABCDA B C D un cub de muchie a. Calculaţi distanţa
0 0
dintre AC şi A D.

Soluţie: Notăm cu d distanţa dintre cele două drepte. Fie tetraedrul

0 0 0
A DAC . Considerând că baza este triunghiul ADA , ı̂nălţimea trebuie
0 0 0
construită din C , iar aceasta este C D . În acest fel:
0
1 0 0 1 AD · AA 0 0 a3
Vtetraedrului = · AADA0 · C D = · ·C D = (1)
3 3 2 6
Pe de altă parte
0 0
A D · AC · d · sin u
Vtetraedrului =
6
0 0 0
Cum AC ⊥ (A BD) √ (demonstraţi √voi) rezultă u = 90 şi deci sin u = 1. De
0 0
asemenea, A D = a 2 şi AC = a 3. Cu aceasta avem
√
a2 6 · d
Vteraedrului = (2)
6
4 GEOMETRIE

Cum (1) şi (2) reprezintă volumul pentru acelaşi tetraedru avem
√
a2 6 · d a3
=
6 6
de unde obţinem √
a 6
d=
6
Aplicaţia 2. Fie V ABCD o piramidă patrulateră regulată cu feţele lat-
erale triunghiuri laterale de muchie a. Calculaţi distanţa dintre dreptele V D
şi AB.

Soluţie Notăm cu x distanţa dintre V D şi AB. Considerăm tetraedrul

V ABD al cărui volum este pe de o parte
√
1 a3 2
V = · AABD · V O = (1)
3 12
iar pe de altă parte
√
AB · V D · sin(V \
D, AB) a2 x 3
V = = (2)
6 12
√
a 6
Egalând (1) cu (2) obţinem x = .
3
Aplicaţia 3. Fie V ABC un tetraedru regulat de muchie a şi D mijlocul
lui (AV ). Calculaţi distanţa dintre V B şi CD.

Soluţie Fie x distanţa cerută. Pentru tetraedrul BCDV volumul este

1
VBCDV = · AV CD · BP
3
√
a3 2
unde BP este ı̂nălţimea tetraedrului V ABC. Deci, VBCDV = (1)
24
BV · CD · x · sin(BV,
\ CD)
Avem, de asemenea, VBCDV = (2).
6
 GEOMETRIE 5

Pentru a pune ı̂n evidenţă unghiul căutat construim DE k V B şi unghiul

căutat este EDC a cărui măsură
√ o notăm α, Pe α ı̂l aflăm din triunghiul
33
isoscel DEC. Găsim sin α = .
6 √
a2 x 11
Cu acesta (2) devine VBCDV = (3).
24 √
a 22
Egalând (1) cu (3) vom obţine x = .
11