Un fiu, după moartea tatălui său, a dus-o pe mama sa într-un azil, unde îi

făcea vizite din când în când… Într-o zi a fost chemat, că mama era pe
m0arte… Atunci fiul cu lacrimi în ochi întreba mama, ce ar putea face
pentru ea… Iar mama zise: seamănă iubire în jurul tău și aș mai dori să
schimbi tu ventilatorele acestui azil că nu funcționează… Și au fost zile
când mă sufocam… între zidurile astea lipsite de iubire si pline
singurătate… Și încă ceva…Dacă ai putea schimba și frigiderele… Au
fost zile când adormeam flămîndă că se strica mâncarea… Fiul zise: am să
fac tot ce îmi ceri mamă… dar de ce acum când ești pe moarte?
De ce nu mi-ai spus mai demult? Tocmai de asta fiule… Îi răspunse mama
… Eu mor, dar mă gândesc la tine când și copiii tăi, nu te vor mai vrea
lângă ei… Și te vor aduce aici… Așa tu vei găsi condiții mai bune… Ce
veți oferi… Aia veți primi… Nu uitați”, este mesajul postat pe contul
personal de socializare
Ingrijire batrani – Se poate si acasa sau doar la azil?
Vine o vreme cand propriii nostri parinti si bunici nu mai reusesc sa se
ingrijeasca singuri. Si multi dintre noi isi pun intrebarea daca este cazul sa
ii internam intr-un centru ingrijire batrani sau ar fi mai bine sa-i tinem
aproape de noi. Trecuti de multisor de anii tineretii, pe cand erau plini de
energie si in forta, capabili sa-si vada de gospodarie, de-acum ajung in
pragul neputintei. Iar noi, mai tinerii lor urmasi, ne vedem nevoiti sa le
purtam de grija, la fel cum au facut-o si ei, cu decenii in urma, pe vremea
cand eram mici copii.
Nu este vorba despre o obligatie, ci mai degraba despre o dovada de iubire
si un exemplu de urmat chiar pentru propriile noastre odrasle. Si tot la fel,
daca din motive intemeiate, luam hotararea sa-i ducem intr-un azil, nu
inseamna ca suntem lipsiti de orice sentiment, dimpotriva.
Evident, toata aceasta ”activitate” continua, rasplatita din plin cu
dragostea celor care ne-au crescut, implica un mare consum de energie si
mai ales de timp. Dar nu intotdeauna dispunem de astfel de ”resurse”, in
special daca suntem activi profesionali si mai avem pe langa noi 1-2 copii
mici.
Sa fie caminul de batrani prima alternativa?
Se spune ca niciodata un fiu sau o fiica nu ar trebui sa-si abandoneze
mama si tatal intr-o institutie. Insa de multe ori, incredintarea rudeniilor
varstnice unor straini, ramane singura optiune de care dispunem.
Poate ca pur si simplu nu reusim sa ne ocupam cum se cuvine de
persoanele dragi noua, care ajunse la varsta a treia, se afla in suferinta
fizica si / sau psihica. Sau poate ca nu avem suficient spatiu in locuinta ori
persoana in cauza locuieste departe de noi.
In situatii similare, ne putem gandi sa gasim cel mai apropiat camin
batrani unde sa ne recuperam apropiatii, fara sa ne simtim in vreun fel
vinovati ca nu ii tinem langa noi. Pentru ca internarea nu este sinonima cu
abandonul.
Ajunsi la varsta senectutii, bunicii si parintii nostri nu trebuie vazuti ca o
povara de care sa ne debarasam. Daca ne ducem rudele ceva mai in varsta
la azil, nu inseamna ca le abandonam, nici ca suntem insensibili si
nerecunoscatori fata de cei care poate ne-au dat viata.
Intr-un centru ingrijire batrani, au in permanenta pe cineva care se ocupa
cu profesionalism de nevoile lor primare si medicale, iar noi ne putem
vedea linistiti de vietile noastre. Totodata, putem sa-i vizitam in orice
moment din zi si din an, putem sa ne petrecem timpul cu ei, chiar internati
fiind.
”Acasa” – Cea mai buna optiune in locul azilului
Ingrijirea unui batran la domiciliu, nu la azil, mai ales daca sta tintuit la
pat, se poate transforma intr-o adevarata misiune imposibila. Presupune
multa dedicatie din partea familiarilor, atat in ce priveste timpul, cat si din
punct de vedere financiar si afectiv.
Sa nu uitam ca multi dintre cei ajunsi la varsta a treia nu mai sunt
autosuficienti. Adeseori, se afla in imposibilitatea sa duca la bun sfarsit
pana si cele mai banale lucruri, adica tot ce inseamna alimentatie, igiena
personala sau nevoi fiziologice.
De asemeni, un batran, chiar daca se mai bucura de o oarecare autonomie,
are in permanenta nevoie de companie si de afectiune. Si oricat de prinsi
suntem de vietile noastre, nu putem face rabat tocmai de la astfel de nevoi,
esentiale pentru un bunic ce se apropie de sfarsitul existentei sale terestre.
alternativa, recomandata de altfel pentru cine beneficiaza de suficient
timp, dar si de spatiu in casa, este sa angajam un insotitor, priceput in
ingrijire batrani. Astfel, cel putin in momentele in care ne aflam la
serviciu, putem avea siguranta ca exista cineva care se intereseaza de
persoana draga noua.