1.

Vânzătorul:
a. are obligația de a transmite proprietatea bunului în toate cazurile;
b. are obligația de a transmite proprietatea bunului sau după caz, dreptul vândut;
c. are obligația de a transmite proprietatea bunului în cazul vânzării bunului altuia.

2. La contractul de vânzare:
a. proprietatea se strămută cumpărătorului de drept, din momentul încheierii contractului, chiar dacă
bunul nu a fost predat ori prețul nu a fost plătit încă;
b. proprietatea se strămută cumpărătorului de drept, din momentul încheierii contractului, doar dacă
bunul a fost predat și prețul a fost plătit;
c. ca regulă, proprietatea se strămută cumpărătorului de drept, din momentul încheierii contractului
d. de imobile, strămutarea proprietății de la vânzător la cumpărător este supusă dispozițiilor de carte
funciară.

3. Strămutarea proprietății:
a. implică obligația de predare a lucrului și de conservare până la predare;
b. implică obligația de predare a lucrului și obligația de garanție pentru vicii;
c. implică obligația de garanție pentru evicțiune și obligația de garanție pentru vicii;

4. Radierea drepturilor stinse asupra imobilului vândut:

a. reprezintă o obligație a vânzătorului de a radia din cartea funciară, pe cheltuiala sa, drepturile înscrise
asupra lucrului vândut, dacă acestea sunt stinse;
b. reprezintă o obligație a cumpărătorului de a radia din cartea funciară, pe cheltuiala sa, drepturile
înscrise asupra lucrului vândut, dacă acestea sunt stinse;
c. reprezintă un drept al vânzătorului de a radia din cartea funciară, pe cheltuiala sa, drepturile înscrise
asupra lucrului vândut, dacă acestea sunt stinse.

5. La vânzarea în bloc a bunurilor:

a. bunurile sunt vândute în bloc, pentru un preț unic și global;
b. proprietatea se strămută cumpărătorului îndată ce contractul s-a încheiat, chiar dacă bunurile nu u fost
individualizate;
c. are ca obiect o cantitate de bunuri de gen individualizată prin masa ei, prețul fiind stabilit global
d. proprietatea se strămută cumpărătorului la data individualizării bunurilor.

6. Vânzarea pe încercate:
a. este o vânzare încheiată sub condiția suspensivă ca, în urma încercării, bunul să corespundă criteriilor
stabilite la încheierea contractului sau , în lipsa acestora, destinației bunului, potrivit naturii sale;
b. este o vânzare încheiată sub condiția rezolutorie ca, în urma încercării, bunul să corespundă criteriilor
stabilite la încheierea contractului sau , în lipsa acestora, destinației bunului, potrivit naturii sale;
c. nu poate fi calificată ca o vânzare sub condiție deoarece ar fi o condiție pur potestativă sancționată cu
nulitatea absolută.

7. Vânzarea pe încercate:
a. este identică cu vânzarea pe gustate
b. este o vânzare la care se apreciază dacă bunul corespunde în mod obiectiv criteriilor stabilite la
încheierea contractului sau , în lipsa acestora, destinației bunului, potrivit naturii sale;
c. este o vânzare la care se apreciază dacă bunul corespunde în mod subiectiv criteriilor stabilite la
încheierea contractului sau , în lipsa acestora, destinației bunului, potrivit naturii sale.

8. Vânzarea pe gustate:
a. are ca obiect doar bunuri care se pot gusta efectiv
1
 b. reprezintă acel tip de vânzare la care bunul trebuie să corespundă gusturilor cumpărătorului, într-un
sens mai larg decât simțul gustului;
c. se poate încheia în mod tacit, prin expirarea termenului, atunci când bunul se află la cumpărător iar
acesta nu se pronunță la expirarea termenului convenit sau statornicit prin uzanțe.

9. Vânzarea pe gustate:
a. se încheie numai dacă bunul corespunde gusturilor cumpărătorului și dacă acesta a făcut cunoscut
acordul său în termenul convenit sau statornicit prin uzanțe;
b. este o vânzare încheiată sub condiția suspensivă ca, în urma încercării, bunul să corespundă criteriilor
stabilite la încheierea contractului sau , în lipsa acestora, destinației bunului, potrivit naturii sale;
c. nu poate fi calificată ca o vânzare sub condiție deoarece ar fi o condiție pur potestativă sancționată cu
nulitatea absolută.

10. Vânzarea cu rezerva proprietății:

a. reprezintă acel tip de vânzare prin care vânzătorul își rezervă proprietatea bunului până la plata
integrală a prețului în rate;
b. nu este valabilă deoarece are cauză ilicită;
c. este permisă doar dacă bunul nu a fost predat.

11. La vânzarea cu plata prețului în rate și rezerva proprietății:

a. obligația de plată a prețului este garantată cu rezerva dreptului de proprietate;
b. cumpărătorul dobândește dreptul de proprietate la data achitării ultimei rate din preț;
c. riscul bunului este transferat cumpărătorului la momentul predării acestuia.

12. La vânzarea cu plata prețului în rate și rezerva proprietății:

a. obligația de plată a prețului este garantată până la momentul transferării riscurilor la momentul
predării;
b. cumpărătorul dobândește dreptul de proprietate la data transferării riscurilor;
c. riscul bunului este transferat cumpărătorului la momentul achitării ultimei rate din preț;

13. La vânzarea cu plata prețului în rate și rezerva proprietății:

a. rezoluțiunea poate fi cerută pentru o neexecutare a obligației de plată a prețului mai mare de o optime
de preț;
b. nu dă dreptul la rezoluțiunea contractului;
c. în caz de rezoluțiune, cumpărătorul păstrează beneficiul termenului pentru ratele succesive.

14. La vânzarea cu plata prețului în rate și rezerva proprietății, în caz de rezoluțiune pentru neplata prețului:
a. vânzătorul este obligat să restituie toate sumele primite, dar are dreptul să rețină, pe lângă alte daune
interese, și o compensație echitabilă pentru folosirea bunului de către cumpărător;
b. vânzătorul nu are dreptul să rețină o compensație pentru folosirea bunului de către cumpărător;
c. vânzătorul păstrează toate sumele primite ca o compensație echitabilă pentru folosirea bunului de
către cumpărător.

15. La contractul de vânzare, obligația de predare:

a. se face prin punerea bunului vândut la dispoziția cumpărătorului, cu tot ce este necesar , după
împrejurări, pentru exercitarea liberă și neîngrădită a posesiei;
b. presupune predarea bunului împreună cu accesoriile sale, precum și tot ce este necesar pentru
folosința sa perpetuă;
c. presupune predarea bunului și a fructelor bunului care se cuvin cumpărătorului din momentul
dobândirii proprietății.

2
16. În cazul obligației de predare a bunurilor de gen:
a. vânzătorul nu este liberat de obligația de predare chiar dacă lotul din care făceau parte bunurile a
pierit în întregime, cu excepția cazului în care era expres prevăzut în contract;
b. vânzătorul este liberat de obligația de predare chiar dacă lotul din care făceau parte bunurile a pierit în
întregime pe baza principiului bunurile de gen nu pier;
c. vânzătorul nu este liberat de obligația de predare chiar dacă lotul din care făceau parte bunurile a
pierit în întregime, chiar și în cazul bunurilor de gen limitat.

17. La contractul de vânzare, ca regulă, locul predării este:

a. locul unde se afla bunul la momentul încheierii contractului dacă predarea are ca obiect bunuri
prezente, individual determinate;
b. locul unde se afla bunul la momentul predării bunului;
c. locul unde se afla bunul la momentul predării bunului și plății prețului.

18. La contractul de vânzare, referitor la locul predării:

a. plata este cherabilă (la domiciliul debitorului) în cazul bunurilor prezente, individual determinate;
b. plata este portabilă, la domiciliul creditorului (cumpărătorul, creditorul obligației de predare) în cazul
bunurilor prezente, individual determinate;
c. în cazul bunurilor de gen și al bunurilor viitoare locul executării obligației este domiciliul debitorului,
vânzătorului (debitorul obligației de predare).

19. La contractul de vânzare:

a. vânzătorul răspunde pentru viciile aparente, cu privire la care cumpărătorul are obligația să îl
informeze pe vânzător fără întârziere;
b. vânzătorul răspunde pentru viciile aparente, cu privire la care cumpărătorul are obligația să îl
informeze pe vânzător într-un termen de garanție de 1 an;
c. vânzătorul nu răspunde pentru vicii aparente.

20. La contractul de vânzare, referitor la vicii aparente:

a. vânzătorul răspunde doar pentru viciile ascunse, care exclud ideea de vicii aparente;
b. vânzătorul răspunde pentru viciile aparente, fiind aplicabile distinct și dispozițiile privind răspunderea
vânzătorului pentru vicii ascunse;
c. vânzătorul răspunde pentru viciile ascunse ceea ce include și răspunderea vânzătorului pentru vicii
aparente.

21. La contractul de vânzare:

a. cumpărătorul nu poate contesta calitatea sau starea lucrului vândut, pus la dispoziție de către vânzător;
b. cumpărătorul poate contesta calitatea sau starea lucrului vândut, pus la dispoziție de către vânzător, în
caz de dezacord asupra calității;
c. c)în caz de dezacord asupra calității și de contestare a calității sau lucrului vândut de către cumpărător,
instanța va desemna un expert în vederea constatării.

22. La contractul de vânzare, referitor la data predării, dacă nu s-a stabilit un termen pentru predare:
a) cumpărătorul poate cere predarea de îndată ce prețul este plătit;
b) cumpărătorul poate cere predarea de îndată ce contractul s-a încheiat;
c) cumpărătorul poate cere predarea după transferul proprietății.

23. Vânzătorul poate suspenda executarea obligației de predare:

a) cât timp cumpărătorul nu acordă garanții suficiente pentru că va plăti prețul la termen;
b) dacă obligația de plată a prețului este afectată de un termen și, după vânzare, cumpărătorul devine
insolvabil sau diminuează garanțiile acordate vânzătorului;
3
 c) iar dacă la data încheierii contractului cunoștea insolvabilitatea cumpărătorului, acesta păstrează beneficiul
termenului, dacă starea sa de insolvabilitatea nu s-a agravat în mod substanțial.

24. La vânzarea de bunuri imobile, în cazul vânzării unui imobil determinat, fără indicarea suprafeței la un preț
total:
a) nici cumpărătorul, nici vânzătorul nu pot cere rezoluțiunea sau modificarea prețului pe motiv că suprafața
este mai mică sau mai mare decât au crezut;
b) doar cumpărătorul poate cere rezoluțiunea sau modificarea prețului pe motiv că suprafața este mai mică sau
mai mare decât a crezut, doar dacă depășește a douăzecea parte din suprafața convenită;
c) doar vânzătorul poate cere rezoluțiunea sau modificarea prețului pe motiv că suprafața este mai mică sau
mai mare decât a crezut, doar dacă depășește a douăzecea parte din suprafața convenită.

25. La vânzarea de bunuri imobile, în cazul vânzării unui imobil determinat, fără indicarea suprafeței la un preț
stabilit pe unitate de măsură:
a) dispozițiile speciale din cod limitează aplicarea doar la cazul unei suprafețe de teren dintr-o suprafață mai
mare a cărei întindere sau suprafață nu este determinată;
b) cumpărătorul poate cere strămutarea proprietății numai după măsurarea și delimitarea suprafeței vândute;
c) cumpărătorul sau vânzătorul pot cere rezoluțiunea sau modificarea prețului pe motiv că suprafața este mai
mică sau mai mare decât au crezut, doar dacă depășește a douăzecea parte din suprafața convenită.

26. La vânzarea de bunuri imobile, în cazul vânzării unui imobil determinat, cu indicarea suprafeței la un preț
total:
a) se aplică dispozițiile de drept comun;
b) se aplică regulile speciale din art. 1741-1745;
c) nu este expres reglementată în NCC ipoteza.

27. La vânzarea de bunuri imobile, în cazul vânzării unui imobil determinat, cu indicarea suprafeței la un preț
stabilit pe unitate de măsură, dacă suprafața reală este mai mică decât cea indicată în contract:
a) cumpărătorul poate cere vânzătorului suprafața convenită;
b) dacă cumpărătorul nu cere suprafața lipsă față de cea convenită sau vânzătorul nu o poate oferi,
cumpărătorul poate obține reducerea corespunzătoare a prețului;
c) dacă cumpărătorul nu cere suprafața lipsă față de cea convenită sau vânzătorul nu o poate oferi,
cumpărătorul poate obține rezoluțiunea, dacă terenul nu mai poate fi folosit conform scopului pentru care a
fost cumpărat.

28. La vânzarea de bunuri imobile, în cazul vânzării unui imobil determinat, cu indicarea suprafeței la un preț
stabilit pe unitate de măsură, dacă suprafața reală este mai mare decât cea indicată în contract:
a) dacă excedentul depășește a douăzecea parte din suprafața convenită cumpărătorul va plăti suplimentul de
preț sau va putea obține rezoluțiunea;
b) dacă excedentul nu depășește a douăzecea parte din suprafața convenită cumpărătorul va plăti suplimentul
de preț sau va putea obține rezoluțiunea;
c) dacă excedentul nu depășește a douăzecea parte din suprafața convenită cumpărătorul nu este dator să
plătească prețul excedentului sau nici nu putea obține rezoluțiunea.

29. În caz de neexecutare a obligației predare, cumpărătorul are la dispoziție următoarele mijloace de apărare:
a) excepția de neexecutarea a contractului care poate fi invocată de cumpărător împotriva vânzătorului care
pretinde plata prețului deși nu și-a executat obligația;
b) acțiunea în executarea silită a obligației de predare, cu posibilitatea obligării vânzătorului la daune
moratorii;
c) acțiunea în executarea silită a obligației de predare, cu posibilitatea obligării vânzătorului la daune interese
egale cu prejudiciul suferit de către cumpărător ca urmare a neexecutării obligației;
4
 d) rezoluțiunea contractului de vânzare.

30. Obligația de conservare a bunului vândut:

a) se apreciază după tipul abstract al omului prudent și diligent;
b) se apreciază după culpa levis in concreto;
c) vânzătorul poate fi exonerat de răspundere numai dacă dovedește existența unei cauze străine pentru care
nu răspunde.

31. Vânzătorul:
a) este de drept obligat să garanteze pentru evicțiunea care l-ar putea împiedica total sau
parțial pe cumpărător în stăpânirea netulburată a bunului vândut;
b) garantează de drept doar pentru evicțiune totală;
c) garantează de drept doar pentru evicțiune parțială.

32. Garanția datorată pentru evicțiunea care rezultă din faptul personal al vânzătorului:
a) se referă și la tulburarea de fapt cât și tulburarea de drept săvârșită de către vânzător;
b) se referă la un fapt sau un act săvârșit de vânzător anterior încheierii vânzării, dar necunoscut de
cumpărător, sau ulterior vânzării, dar neprevăzut în contract;
c) poate fi vorba de o tulburarea directă, realizată de vânzător, sau indirectă, săvârșită de vânzător prin
intermediul unui terț.

33. Vânzătorul garantează pentru evicțiune:

a) față de cumpărător;
b) față de orice dobânditor subsecvent al bunului, cu titlu oneros sau gratuit;
c) față de orice dobânditor subsecvent al bunului, doar dacă este cu titlu oneros.

34. Garanția este datorată pentru evicțiunea care rezultă din fapta unui terț:
a) dacă rezultă din pretențiile invocate de terț întemeiate pe un drept;
b) dacă cauza tulburării este anterioară datei vânzării;
c) dacă cauza tulburării nu a fost adusă la cunoștința cumpărătorului până la acea dată.

35. Obligația de garanție pentru evicțiune este:

a) indivizibilă între debitori;
b) divizibilă între debitori;
c) indivizibilă pasiv.

36. Modificările convenționale ale obligației de garanție pentru evicțiune operează astfel:
a) clauzele de înlăturare a obligației de garanție contra evicțiunii sunt permise numai în cazul în care
evicțiunea se datorează faptei unui terț;
b) clauzele de limitare a obligației de garanție contra evicțiunii sunt permise numai în cazul în care evicțiunea
se datorează faptei unui terț;
c) părțile pot conveni ca vânzătorul să fie exonerat de orice garanție pentru evicțiune;
d) clauzele de agravare a obligației de garanție pentru evicțiune pot privi atât faptul personal al vânzătorului,
cât și fapta unui terț.

37. În cazul evicțiunii totale, cumpărătorul:

a) poate cere rezoluțiunea;
b) cumpărătorul are dreptul la restituirea prețului;
c) cumpărătorul are dreptul la repararea prejudiciului.

38. În cazul în care cumpărătorul a fost evins de întregul bun:

5
 a) vânzătorul este obligat să restituie prețul în întregime, indiferent dacă la data evicțiunii valoarea bunului a
scăzut sau dacă bunul a suferit deteriorări însemnate, fie din neglijența cumpărătorului, fie prin forță majoră;
b) vânzătorul este obligat să restituie prețul în întregime, dar se va ține cont dacă la data evicțiunii valoarea
bunului a scăzut sau dacă bunul a suferit deteriorări însemnate, fie din neglijența cumpărătorului, fie prin forță
majoră;
c) vânzătorul este dator să plătească pe lângă prețul vânzării, sporul de valoare acumulat de bun până la data
evicțiunii.

39. Daunele interese datorate de vânzător în caz de evicțiune cuprind:

a) valoarea fructelor pe care cumpărătorul a fost obligat să le restituie celui care a fost evins;
b) cheltuielile de judecată din procesul în care a fost evins cumpărătorul și din procesul de chemare în garanție
a vânzătorului;
c) cheltuielile încheierii și executării contractului;
d) pierderile suferite și câștigurile nerealizate.

40. La contractul de vânzare, în caz de evicțiune:

a) vânzătorul de bună credință nu răspunde;
b) vânzătorul de bună credință este ținut să restituie cheltuielile utile și necesare;
c) indiferent dacă vânzătorul este de bună sau de rea credință, acesta este ținut să restituie doar cheltuielile
utile și necesare.

41. În caz de evicțiune parțială:

a) cumpărătorul are dreptul să ceară rezoluțiunea, dacă este cazul;
b) dacă evicțiunea nu atrage rezoluțiunea, vânzătorul trebuie să restituie cumpărătorului o parte din preț
proporțională cu valoare părții de care a fost evins, plus dacă este cazul daune interese;
c) dacă evicțiunea atrage rezoluțiunea, vânzătorul trebuie să restituie cumpărătorului o parte din preț
proporțională cu valoarea părții de care a fost evins, plus dacă este cazul daune interese.

42. Înlăturarea evicțiunii de către cumpărător operează:

a) atunci când cumpărătorul a păstrat bunul cumpărat plătind terțului evingător o sumă de bani iar vânzătorul
este liberat prin rambursarea sumei plătite cu dobânda legală, la data plății, plus cheltuieli;
b) atunci când cumpărătorul a păstrat bunul cumpărat dându-i terțului evingător un bun iar vânzătorul este
liberat prin rambursarea valorii bunului dat și a cheltuielilor;
c) nu este permisă.

43. La garanția pentru vicii ascunse:

a) eroarea cade asupra substanței lucrului;
b) falsa reprezentare cade asupra calităților esențiale la încheierea contractului;
c) atrage sancțiunea nulității relative;
d) poate fi invocată într-un termen de 18 luni de la data încheierii contractului.

44. La garanția pentru vicii ascunse asupra lucrului vândut, viciul:

a) trebuie să fie ascuns, adică nu putea fi descoperit de cumpărător printr-o verificare normală și atentă;
b) dacă viciul nu putea fi descoperit decât cu ajutorul unui specialist, pentru a beneficia de garanție
cumpărătorul era dator să apeleze la specialist la încheierea contractului;
c) trebuie să fie grav.

45. La garanția pentru vicii ascunse asupra lucrului vândut:

a) viciul trebuie să fi existat la data încheierii contractului;
b) viciul trebuie să fi existat la data predării;
c) trebuie să nu fie vorba de o vânzare silită sau o vânzare de drepturi succesorale.
6
46. În temeiul obligației de garanție pentru vicii ascunse, cumpărătorul:
a) poate obține rezoluțiunea;
b) nu are dreptul de a introduce o acțiune redhibitorie;
c) are dreptul să introducă o acțiune estimatorie, prin care urmărește înlocuirea bunului vândut cu unul fără
vicii.

47. În cazul obligației de garanție pentru vicii ascunse, vânzătorul:

a) de bună credință nu răspunde;
b) indiferent dacă este de bună credință sau de rea credință va fi obligat la daune interese pentru întregul
prejudiciu cauzat;
c) vânzătorul de bună credință va fi obligat să restituie cumpărătorului doar prețul și cheltuielile făcute cu
prilejul vânzării.

48. În cazul obligației de garanție pentru vicii ascunse, dacă bunul afectat de vicii ascunse piere sau este deteriorat
chiar prin forță majoră:
a) cumpărătorul nu mai poate beneficia de efectele garanției pentru vicii;
b) cumpărătorul poate beneficia în continuare de efectele garanției pentru vicii;
c) cumpărătorul suportă riscul pieirii fortuite a bunului iar acțiunea redhibitorie va fi respinsă.

49. În cazul obligației de garanție pentru vicii ascunse, viciul ascuns trebuie să se ivească:
a) într-un termen de garanție legal general de 1 an de la data predării;
b) într-un termen de garanție legal general de 3 ani de la data predării în cazul unei construcții;
c) în termenul de garanție, care reprezintă termenul limită până la împlinirea căruia trebuie introdusă acțiunea
în garanție pentru vicii ascunse pentru a opera prescripția.

50. În cazul obligației de garanție pentru vicii ascunse, termenul de prescripție este:
a) 3 ani;
b) 6 luni în cazul unui vânzător de bună credință și 3 ani în cazul unui vânzător de rea credință;
c) 1 an.

51. În cazul obligației de garanție pentru vicii ascunse, viciul trebuie denunțat:
a) în termen rezonabil după împrejurări, sub sancțiunea decăderii;
b) în termen rezonabil după împrejurări, sub sancțiunea prescripției;
c) dacă cumpărătorul este profesionist, iar bunul mobil corporal, în termen de 2 zile lucrătoare.

52. Garanția pentru buna funcționare:

a) înlocuiește garanția pentru vicii ascunse;
b) este identică cu garanția pentru vicii ascunse;
c) operează în cazul în care s-a stabilit convențional, pentru o perioadă determinată, și operează pentru
defecțiuni ivite în termenul stabilit, care nu existau la data predării lucrului.

53. Cumpărătorul trebuie să plătească prețul:

a) la locul unde se afla bunul la momentul încheierii contractului;
b) de îndată ce proprietatea este transmisă;
c) după transmiterea riscurilor.

54. Cumpărătorul datorează dobânzi asupra prețului:

a) în cazul în care s-a convenit astfel;
b) din ziua dobândirii proprietății dacă bunul produce fructe civile sau naturale;
c) din ziua predării dacă bunul nu produce fructe, dar produce alte foloase.
7
55. Suspendarea plății prețului:
a) poate fi invocată de cumpărătorul care află de existența unei cauze de evicțiune, până la încetarea tulburării;
b) poate fi invocată de cumpărătorul care află de existența unei cauze de evicțiune, până când vânzătorul oferă
o garanție corespunzătoare;
c) nu poate fi invocată de cumpărătorul care a cunoscut cauza evicțiunii la momentul încheierii contractului.

56. În caz de neexecutare a obligației de plată a prețului, vânzătorul are la îndemână următoarele mijloace de
apărare:
a) excepția de neexecutare a contractului dacă obligația de plată a prețului nu a fost executată și nu este
afectată de termen suspensiv, iar cumpărătorul solicită predarea bunului;
b) executarea silită a obligației de plată a prețului;
c) rezoluțiunea contractului.
57. La vânzarea unei moșteniri:
a) contractul se încheie în formă autentică sub sancțiunea nulității absolute;
b) vânzătorul garantează doar calitatea sa de moștenitor;
c) vânzătorul poate să-și asume convențional garanția pentru vicii și evicțiune.

58. Vânzarea cu opțiune de răscumpărare:

a) este permisă de NCC;
b) este interzisă de NCC deoarece ascunde împrumuturi cu dobânzi excesive, peste pragul legal;
c) presupune că vânzătorul își rezervă dreptul de a răscumpăra bunul sau dreptul transmis cumpărătorului.

59. Vânzarea cu opțiune de răscumpărare:

a) este afectată de o condiție rezolutorie prin care vânzătorul își rezervă dreptul de a răscumpăra bunul sau
dreptul transmis cumpărătorului;
b) este afectată de o condiție suspensivă prin care vânzătorul își rezervă dreptul de a răscumpăra bunul sau
dreptul transmis cumpărătorului;
c) este afectată de o condiție pur potestativă prin care vânzătorul își rezervă dreptul de a răscumpăra bunul
sau dreptul transmis cumpărătorului.

60. La vânzarea cu opțiune de răscumpărare:

a) vânzătorul restituie prețul primit și cheltuielile pentru încheierea contractului și a formalităților de
publicitate;
b) vânzătorul restituie cumpărătorului cheltuielile pentru ridicarea și transportul bunului, cheltuieli necesare,
iar cele utile numai în limita sporului de valoare;
c) în termen de o lună de la data notificării, vânzătorul trebuie să consemneze sumele datorate la dispoziția
cumpărătorului.

61. În cazul unei vânzări cu arvună, arvuna poate avea semnificația:

a) unui mijloc de constrângere pentru executarea contractului;
b) unei clauze penale;
c) unei clauze de dezicere;
d) de avans.