182

ANEXA nr. 1

Anexa D (informativ) – Comentarii i recomandri de proiectare

 183

Cuprins

D. 1. Elemente generale 
D. 2. Situaii de proiectare
D.3 Încrcarea din zpada pe sol 
D.4 Încrcarea din zpad pe acoperi 
D. 5. Coeficieni de form pentru încrcarea din zpad pe acoperi 
D.5.1 Acoperiuri cu o singur pant 
D.5.2 Acoperiuri cu dou pante 
D.5.3 Acoperiuri cu mai multe deschideri 
D.5.4 Acoperiuri cilindrice 
D.5.5 Acoperiuri adiacente sau apropiate de construcii mai înalte 
D.6 Efecte locale 
D.6.1 Aglomerarea de zpad pe acoperiuri cu obstacole 
D.6.2 Zpada atârnat de marginea acoperiului 
D.6.3 Încrcarea din zpad pe panouri de protecie i alte obstacole de pe acoperiuri 
D.7 Coeficieni de form pentru aglomerri excepionale de zpad pe acoperi 
D.8 Intervalul mediu de recuren al încrcrii din zpad pe sol 
D.9 Greutatea specific a zpezii 
Bibliografie 
184

Introducere

Comentariile i recomandrile de proiectare urmtoare se refer la aplicarea reglementrii

tehnice CR 1-1-3/2012 “Cod de proiectare. Evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor” i au
ca obiectiv facilitarea evalurii încrcrilor din zpad de ctre inginerii proiectani.
Prevederile codului CR 1-1-3/2012 sunt armonizate cu standardul SR EN 1991-1-3, care
reprezint versiunea în limba român a standardului european EN 1991-1-3. În cod s-a luat în
considerare informaia meteorologic din România privind maximele anuale ale încrcarilor din
zpad (obtinute pe baza maximelor anuale ale înlimii stratului de zpad) înregistrate pân în
anul 2005.
Cercetarea în domeniul încrcrilor din zpad necesit studii suplimentare, mai ales în
ceea ce privete încrcarea din zpad pe acoperi. Multitudinea de factori care influeneaz
caracteristicile zpezii i modul de depunere a acesteia, variabilitatea fenomenelor
meteorologice, multitudinea de tipuri i de materiale de acoperiuri, fac ca cercetarea s fie
complex, iar rezultatele dificil de extrapolat. În privina încrcrilor din zpad pe acoperi,
direcia principal de cercetare pre-normativ la nivel internaional (i în special la nivel
european) este cea a studiilor probabiliste, ale cror rezultate trebuie s conduc la definirea unor
valori asociate unor probabiliti anuale de nedepaire sau, respectiv, unor intervale medii de
recuren [1].

D. 1. Elemente generale

Încrcarea din zpad este o aciune variabil, fix i static, exprimat ca încrcare
distribuit pe metru ptrat de proiecie orizontal a acoperiului. În cazurile de aglomerare
excepional a zpezii, încrcarea din zpad este aciune accidental.
Conform codului CR 0 - 2012:
x O aciune este variabil atunci când variaia în timp a intensitii ei nu este nici
neglijabil nici monoton;
x O aciune este fix atunci când are o poziie fix i o distribuie fix pe construcie;
x O aciune este static atunci când nu induce acceleraii construciei, deci nu induce fore
de inerie pe construcie i pe elementele sale componente;
x O aciune accidental este o aciune de scurt durat i de intensitate semnificativ, cu
probabilitate redus de apariie pe o construcie pe durata ei de via (considerat pentru
proiectare).

D. 2. Situaii de proiectare

Situaiile de proiectare la aciunea zpezii sunt în concordan cu cele prevzute în codul

CR 0 - 2012 i reprezint un set de condiii fizice reprezentând situaiile reale ce au loc într-un
interval de timp considerat, pentru care prin proiectare sunt create premisele ca strile limit
relevante s nu fie depite. Conform CR 0 situaiile de proiectare sunt definite astfel:
x Situaie persistent de proiectare: situaie de proiectare ce este relevant pe un interval de
timp de acelai ordin cu durata vieii construciei (condiia normal de proiectare);
 185

x Situaie tranzitorie de proiectare: situaie de proiectare care este relevant pe o durat de

timp mai scurt decât durata proiectat a vieii construciei i care are o probabilitate
mare de a se produce;
x Situaie accidental de proiectare: situaie ce implic condiii de expunere excepional a
construciei la foc, explozii, impact, cedare local, zpad.
Condiiile excepionale referitoare la zone cu cderi excepionale de zpad pe sol
(caracterizate de o probabilitate foarte redus de apariie), aa cum sunt definite în SR EN 1991-
1-3, nu se iau în considerare pentru proiectarea construciilor pe teritoriul României (clim
temperat). Cu datele disponibile la nivel european în 1997, din peste 2600 de staii meteo
considerate, au fost înregistrate cderi excepionale de zpad la 159 de staii [2]. În acest
context, în viitor, se impune efectuarea de studii aprofundate pe acest subiect la nivel naional, în
condiiile utilizrii unei baze de date meteorologice cât mai extinse.
Conform Capitolului 2 din cod, trebuie considerate urmtoarele dou condiii de
amplasament pentru proiectarea la aciunea zpezii:
(i) Condiii normale, fr considerarea aglomerrilor excepionale de zpad pe
acoperi. Se consider situaia de proiectare persistent/tranzitorie i se utilizeaz dou tipuri de
distribuie a încrcrii din zpad: încrcarea din zpad neaglomerat i încrcarea din zpad
aglomerat (cu prevederile de la alineatul 4.1(8), relaia 4.1 i Capitolul 5);
(ii) Condiii excepionale, cu considerarea aglomerrilor excepionale de zpad pe
acoperi. Se consider dou situaii de proiectare:
- persistent/tranzitorie cu utilizarea încrcrii din zpad neaglomerat i aglomerat
(fr cazurile din Capitolul 7), cu prevederile de la alineatul 4.1(8), relaia 4.1 i Capitolul 5, i
- accidental (în care zpada este aciunea accidental) cu utilizarea încrcrii din
aglomerarea excepional de zpad (pentru cazurile din Capitolul 7), cu prevederile alineatului
4.1(9) i relaia 4.2.
Pentru verificri locale se folosete situaia de proiectare persistent/tranzitorie cu
prevederile din Capitolul 6.
În absena vântului sau în cazul unor viteze reduse ale vântului (<2m/s), depunerile de
zpad pe acoperiuri conduc, în general, la o depunere (zpad neaglomerat) i acoperire
cvasiuniform a acestora.
În cazul unor viteze ale vântului de peste 4÷5 m/s, zpada poate fi spulberat i
aglomerat în zonele adapostite ale acoperiului sau pe acoperiurile mai joase sau în spatele
obstacolelor. Pentru viteze ale vântului de 4÷7 m/s depunerile suplimentare de zpad sunt de
ordinul centimetrilor/zecilor de centimetri. Fenomenul devine important cantitativ în cazul
vitezelor de peste 7m/s, când depunerile suplimentare pot atinge 1,5-2,5m, funcie de rugozitatea
suprafeei zpezii [3].
Aglomerarea de zpad pe acoperi este influenat de muli factori: viteza vântului,
durata de timp cu vânt puternic, compoziia suprafeei zpezii (de exemplu dac zpada este
umed, fulgii de zpad sunt mai greu de ridicat, smuls i deplasat de ctre vânt), dimensiunea
fulgilor de zpad, înlimea stratului de zpad din care se face deplasarea zpezii, expunerea
cldirii (topografia i construciile înconjurtoare), temperatura i umiditatea aerului aflat în
micare (vânt) etc.
186

D.3 Încrcarea din zpada pe sol

În practica internaional se admite c încrcarea din zpad pe sol poate fi studiat

adoptând un interval de referin pentru culegerea datelor de un an, deoarece se consider c
datele meteorologice anuale sunt independente statistic. Astfel, în analiza statistic se folosesc
valorile maxime anuale, care în cazul zpezii reprezint maxime asociate unei ierni. Dei în
unele regiuni geografice pe o perioad lung de timp se pot identifica anumite tendine în
evoluia climatic, acestea nu se iau în considerare în practica actual de stabilire a încrcarilor
din zpad pe sol.
Codul CR 1-1-3/2012, armonizat cu standardul SR EN 1991-1-3, definete valoarea
caracteristic a încrcrii din zpada pe sol ca fiind valoarea cu 2% probabilitate anual de
depire (interval mediu de recuren IMR=50 ani), valoare care reprezint un fractil superior al
unei variabile aleatoare ale crei valori msurate sunt maxime anuale.
Modalitatea de constituire a bazei de date utilizate pentru zonarea valorii caracteristice a
încrcrii din zpad pe sol este considerat a fi una dintre cauzele cele mai importante care
conduc la incertitudinile asociate evalurii încrcrilor din zpad. Pe de o parte exist
incertitudini asociate tehnicilor de msurare a înlimii stratului de zpad sau a încrcrii din
zpad pe sol, în mod evident corelate cu evoluia istoric a tehnicilor/procedurilor de msurare
i a calitii instrumentelor utilizate. Pe de alt parte exist i incertitudini inerente asociate
erorilor umane. De asemenea, exist incertitudini ale zonrii încrcrii din zpad pe sol datorate
dispunerii aleatorii i neuniforme a staiilor meteorologice pe ansamblul suprafeei unei ri i pe
diferite regiuni geografice. Expunerea diferit a amplasamentelor în care se fac msurtorile
influeneaz depunerile de zpad i, deci, i valorile msurate.
Incertitudinile asociate valorii caracteristice a încrcrii din zpad pe sol într-un
amplasament sunt sporite i de incertitudinile de modelare. Acestea sunt de dou tipuri: (i)
incertitudini asociate trecerii de la înlimea stratului de zpad la încrcarea echivalent din
zpad i (ii) incertitudini ale modelrii probabiliste a încrcrii din zpad (repartiia de
probabilitate este doar un model al realitii). Rezultatele obinute prin utilizarea modelului de
probabilitate ales au o incertitudine sporit în cazul staiilor meteorologice cu un numr redus de
ani de observaie. Se recomand utilizarea unui numr de 40÷50 de ani de observaii pentru
determinarea valorii caracteristice cu interval mediu de recuren de 50 de ani. Este de preferat o
perioad de observaie de cel puin 20 de ani. Dimensiunea bazei de date care este diferit pentru
fiecare staie meteorologic (numrul de ani/ierni de înregistrri este diferit) sporete
deasemenea incertitudinile.
Pentru zonare, pentru toate staiile meteorologice se alege aceeai relaie de trecere de la
înlimea (grosimea) stratului de zpad la încrcarea din zpad i se alege acelai model de
repartiie de probabilitate.
În final, harta de zonare a încrcrii din zpad la sol se obine pornind de la interpolarea
cu programe de tip S.I.G. (Sisteme Informatice Geografice) a valorilor caracteristice asociate
amplasamentelor staiilor meteorologice. Staiile meteorologice au o distribuie geografic
neuniform i un numr diferit de ani de msurtori ale depunerilor de zpad pe sol.
 187

Harta de zonare a valorii caracteristice a încrcrii din zpad pe sol a fost elaborat pe
baza analizei statistice i a modelrii probabiliste a valorilor extreme maxime anuale ale
încrcrii din zpad pe sol observate la 122 staii meteorologice de pe teritoriul României. Baza
de date disponibil const în date meteorologice înregistrate de Institutul Naional de
Meteorologie i Hidrologie – INMH pentru perioada 1930-1989 i Administraia Naional de
Meteorologie – ANM (pentru perioada 1989-2005). Datele pentru încrcarea din zpad pe sol
disponibile la staiile meteorologice din România acoper perioade de timp cu valori msurate de
la 10-13 ani (3 staii recent instalate) pân la 74 ani, media numrului de ani cu valori msurate
fiind de 48 ani (ceea ce este satisfactor pentru evaluarea încrcrii cu interval mediu de
recuren de 50 de ani).
Zonarea pe teritoriul României a valorii caracteristice a încrcrii din zpad pe sol,
sk [kN/m2], definit cu 2% probabilitate de depire într-un an (corespunzând unui interval mediu
de recuren IMR=50 ani), s-a realizat luând în considerare urmtoarele:
(i) Valorile caracteristice ale încrcrii din zpad pe sol, calculate în repartiia Gumbel
pentru maxime, pentru fiecare staie meteorologic;
(ii) Comparaia dintre valorile caracteristice ale încrcrii din zpad pe sol i valorile
maxime observate ale încrcrii din zpad pe sol, pentru fiecare staie meteorologic;
(iii) Analiza distribuiei pe teritoriul României a mediei maximelor anuale ale încrcrii
din zpad pe sol, a maximelor încrcrii din zpad pe toat durata de observaie i a valorilor
coeficientului de variaie.
Repartiia de valori extreme Gumbel pentru maxime este repartiia de probabilitate
recomandat de EN 1991-1-3, deoarece în urma analizei datelor disponibile la nivel european la
momentul elaborrii standardului (anul 2003), aceast repartiie s-a dovedit a fi cea mai potrivit
pentru modelarea încrcrii din zpad la cele mai multe dintre staiile meteorologice europene [4].
Repartiia Gumbel este repartiia care a modelat cel mai bine datele înregistrate în
Elveia, Italia, Grecia, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Germania, Frana i Marea Britanie,
în timp ce în Danemarca a fost utilizat repartiia Weibull, iar în Irlanda repartiia Pareto
generalizat [4]. Studii realizate în Japonia [5], [6] au indicat repartiiile Gumbel i Weibull ca
oferind cele mai bune modelari pentru datele analizate. În SUA i în unele studii din Germania s-a
folosit repartiia lognormal. Studii din Rusia [7] recomand de asemenea repartiia Gumbel.
Repartiia Gumbel este recomandat i deoarece seria de date statistice este compus din
valori extreme maxime anuale, iar repartiia Gumbel este o repartiie de valori extreme.
Funcia de repartiie de tip Gumbel pentru maxime [8] este dat de relaia:
D ( ssol u )
F(ssol) = e  e (D.3.1)
unde

- ssol este valoarea încrcrii din zpad pe sol (kN/m2);

- u este modul repartiiei; u = s1 – 0.45 1 (kN/m2);
- s1 este media maximelor anuale ale încrcrii din zpad pe sol (kN/m2);
- 1 este abaterea standard a maximelor anuale ale încrcrii din zpad pe sol (kN/m2);
-  este parametru al dispersiei/împrtierii datelor;  = 1.282/ 1.
188

Valoarea caracteristic a încrcrii din zpad pe sol, sk [kN/m2], este fractilul superior
din repartiia Gumbel pentru maxime cruia îi este asociat o probabilitate anual de nedepire
de 98% (2% probabilitate de depire într-un an).
Valoarea caracteristic a încrcrii din zpada pe sol, sk, în România, este indicat în
harta de zonare din Figura 3.1. Harta este valabil pentru altitudini A  1000 m. În Tabelul A.1
sunt indicate valorile caracteristice ale încrcrii din zpad pe sol pentru 337 localitai urbane.
Pentru altitudini 1000m < A  1500m determinarea valorii caracteristice a încrcrii din zpad
pe sol se face cu relaiile (3.1) i (3.2) din cod (relaii liniare funcie de altitudine). Exemple de
valori pentru diferite altitudini între 1000m i 1500m sunt indicate în Tabelul D3.1.

Tabelul D3.1 Exemple de valori caracteristice ale încrcrii din zpad pe sol pentru
amplasamente cu altitudini 1000m < A  1500m

sk(1000m < A  1500m), kN/m2

Zona
Altitudinea A, m sk(A1000m)=1,5 kN/m2 sk(A1000m)=2,0 kN/m2
1000 1,5 2,0
1100 2,3 2,7
1200 3,0 3,4
1300 3,8 4,1
1400 4,5 4,8
1500 5,3 5,5

Analiza datelor europene [3], [4] a evideniat existena unor proceduri diferite de obinere
a datelor (msuratori pentru grosimea stratului de zpad, pentru echivalentul în ap al încrcrii,
msurtori directe ale încrcrii) i a atras atenia asupra necorelrii la frontiere a hrilor de
zonare din rile europene.
În cadrul elaborrii hrii de zonare a valorii caracteristice a încrcrii din zpad pe sol
din cod nu a fost posibil o analiz de compatibilitate cu hrile de zonare din rile învecinate.
La fel ca în cazul tuturor hrilor de hazard natural, harta de zonare a valorii caracteristice
a încrcrii din zpad pe sol trebuie constant re-evaluat pe msura acumulrii mai multor date
meteorologice (mai muli ani de observaie, mai multe staii meteorologice, etc.).

D.4 Încrcarea din zpad pe acoperi

În general, în codurile i standardele naionale i internaionale, încrcarea din zpad pe

acoperi este evaluat prin multiplicarea valorii caracteristice a încrcrii din zpad pe sol cu
“coeficieni de form” (care in cont de o parte dintre fenomenele care influeneaz depunerea de
zpad pe acoperi), cu coeficientul de expunere al construciei în amplasament i cu coeficientul
termic. În unele cazuri, aa cum este i în CR 1-1-3/2012, suplimentar, se multiplic i cu
factorul de importan-expunere pentru aciunea zpezii, Is.
 189

Aplicarea factorului de importan-expunere pentru aciunea zpezii se recomand a fi

luat în considerare i pentru acoperiuri cu forme neuzuale, acoperiuri de mari deschideri i
acoperiuri pentru care raportul dintre încrcarea permanent i încrcarea din zpad este redus.
Factorul de importan-expunere pentru aciunea zpezii nu se aplic în cazul încrcrii din
zpad utilizat la evaluarea masei construciei pentru calculul forei seismice.
Distribuiile zpezii pe acoperi din CR 1-1-3/2012 sunt valabile în cazul depunerii
naturale a zpezii pe acoperi. Dac se anticipeaz înlturarea sau redistribuirea artificial a
zpezii de pe acoperi, acesta trebuie proiectat cu distribuii ale încrcrii din zpad specifice
situaiilor anticipate, cu acordul clientului i conform standardelor de încercri, reglementrilor
tehnice i legislaiei aplicabile în vigoare.
Exist înc relativ puine date din msurtori privind încrcarea din zpad pe acoperi,
iar procedurile de msurare nu sunt standardizate. În plus, exist i multiple dificulti practice
de realizare a msurtorilor. De aceea incertitudinile asociate încrcrii din zpad pe acoperi
sunt mai mari decât incertitudinile asociate încrcrii din zpad pe sol. Trebuie subliniat i
existena unui numr foarte mare de tipuri, diferite, de acoperiuri. Normele i codurile încearc
s grupeze i s standardizeze tipurile de acoperiuri, dar în mod evident este imposibil s fie
considerate toate configuraiile posibile pentru acestea.
De asemenea, codurile propun relaii simplificate pentru calculul încrcrii din zpad pe
acoperi, neputând propune pentru proiectarea curent modelri complexe care s in seama
direct i explicit de toate tipurile de acoperiuri (form, material, etc.) i de toi factorii care
influeneaz depunerea de zpad pe acesta.
Calculul încrcrii din zpad pe acoperi ine seama de faptul c zpada se poate
distribui în diferite moduri, cu influene datorate mai multor factori. Cei mai importani factori
sunt prezentai în cele ce urmeaz.
x Forma acoperiului
Acest factor este luat în considerare în calculul încrcrii prin intermediul coeficientului
de form  (al încrcrii din zpad pe acoperi). În Capitolul 5 al CR-1-1-3/2012 sunt
prezentate distribuii i valori ale coeficientului de form pentru diferite tipuri de acoperi.
x Condiiile meteorologice locale
Condiiile meteorologice locale se refer în special la caracteristicile vântului, variaiile
de temperatur, nivelul ateptat de precipitaii (ploi sau ninsori). Influena deosebit de complex
a vântului este luat în considerare în prevederile codului astfel:
- vântul poate spori grosimea depunerilor de zpad în zonele protejate de pe acoperi i
poate diminua grosimea depunerilor de zpad în zonele expuse; aceste distribuii neregulate ale
zpezii sunt considerate în calcul prin distribuiile coeficienilor de form pentru încrcrile din
zpad aglomerat din Capitolul 5 i prin prevederile speciale privind aglomerarea de zpad pe
acoperiuri cu obstacole i parapete (Capitolele 6.1 i 7.3);
- prin intermediul coeficientului de expunere al construciei în amplasament Ce (Capitolul
4.1), care caracterizeaz efectul de ansamblu al vântului asupra depunerii de zpada pe
construcie în funcie de topografia terenului înconjurator i de mediul natural i/sau construit din
vecintatea construciei.
190

x Vecintatea altor cldiri

Vecintatea altor cldiri este luat în considerare în cod prin: (i) intermediul
coeficientului de expunere al construciei în amplasament Ce i prin (ii) acumulrile de zpad
care pot aprea pe construcie în cazul vecintii unei cldiri mai înalte (Capitolul 7.2).
x Terenul din jurul cldirii
Spulberarea i aglomerarea zpezii datorit aciunii vântului sunt influenate de
topografia terenului din jurul construciei. În CR 1-1-3/2012 acest factor de influen asupra
depunerii de zpad pe acoperi este considerat tot prin intermediul coeficientului de expunere
al construciei în amplasament Ce (Capitolul 4.1).
În cazul expunerii „Complete”, zpada poate fi spulberat în toate direciile din jurul
cldirii, pe zone de teren plat lipsit de adpostire sau cu adpostire redus datorat terenului,
copacilor sau construciilor mai înalte (exemple în Figura D.4.1).

Figura D.4.1 Exemple de expunere „complet”

În cazul expunerii „Normale”, topografia terenului i prezena altor construcii sau a

copacilor nu permit o spulberare semnificativ a zpezii de ctre vânt (exemplu în Figura D.4.2).

Figura D.4.2 Exemplu de expunere „normal”

 191

În cazul expunerii „Reduse”, construcia este situat mai jos decât terenul înconjurtor
sau este înconjurat de copaci înali i/sau construcii mai înalte (exemplu în Figura D.4.3).

Figura D.4.3 Exemplu de expunere „redus”

x Caracteristicile termice ale acoperiului i cantitatea de cldur generat sub

acoperi
Aceti factori de influen asupra depunerii de zpad pe acoperi sunt luai în
considerare în cod prin intermediul coeficientului termic Ct care poate reduce încrcarea din
zpad pe acoperi atunci când transferul termic ridicat prin acoperi conduce la topirea zpezii
(exemplu în Figura D.4.4). În aceste cazuri, valoarea coeficientului termic se determin prin
studii speciale care stabilesc valori ale coeficientului termic în funcie de conductivitatea termic
a acoperiului, de temperatura cea mai sczut anticipat în interiorul construciei i de
încrcarea din zpad pe sol (vezi i ISO 4355 – 1998). În toate celelalte cazuri coeficientul
termic are valoarea Ct = 1,0.

Figura D.4.4 Topirea zpezii în cazul acoperiurilor „calde”[12]

x Rugozitatea suprafeei acoperiului

Rugozitatea acoperiului influeneaz alunecarea zpezii pe acoperi. Rugozitatea
suprafeei acoperiurilor nu este uniform i de aceea este dificil de evaluat efectul acesteia
asupra alunecrii zpezii. De exemplu, în unele zone de acoperi pot exista elemente constructive
de mici dimensiuni care împiedic alunecarea natural a zpezii (altele decât parapetele pentru
care exist prevederi explicite în cod). Uneori, sub stratul de zpad pot exista zone cu ghea
sau zpad îngheat care favorizeaz alunecarea zpezii. Astfel de situaii speciale nu sunt luate
192

în considerare în prevederile codului. Totodat, întrucât se consider c zpada alunec în

totalitate de pe acoperi (atunci când nu exist obstacole sau parapete) în cazul unui unghi al
acoperiului de peste 60°, coeficienii de form sunt egali cu zero pentru aceste poriuni ale
acoperiurilor.

D. 5. Coeficieni de form pentru încrcarea din zpad pe acoperi

În Capitolul 5 sunt indicai coeficieni de form pentru încrcarea din zpad pe acoperi
pentru situaia de proiectare persistent/tranzitorie (cazurile în care zpada este neaglomerat i
aglomerat).
În situaia de proiectare în care zpada este considerat a fi aciune accidental (cazul
aglomerrilor excepionale de zpad) se folosesc prevederile din Capitolul 7.
Reglementrile tehnice actuale nu pot ine cont în calcul, în mod explicit, de toi factorii
care influeneaz încrcarea din zpad pe acoperi i de efectul acestora.
Valorile la nivel european ale coeficienilor de form din standardul EN 1991-1-3 au fost
calibrate pe baza analizei rezultatelor unor studii experimentale, atât în amplasament (in-situ) cât
i în tunel aerodinamic i în urma analizei comparative a coeficienilor de form din prescripiile
din diferite ri [2]. Rezulatele msurtorilor in-situ din SUA, Canada, Norvegia i Anglia au fost
completate cu rezultatele unei campanii speciale de msurtori efectuat în Europa [3], pentru
studiul depunerilor de zpad pe acoperiuri (iarna 1998/1999). Msurtorile au fost foarte
detaliate, atât în ceea ce privete parametrii meteorologici de interes (viteza vântului, direcia
vântului, temperatura aerului, umiditatea aerului, radiaia solar, regimul de precipitaii, etc.), cât
i în ceea ce privete tipurile de acoperi (form, dimensiuni, înclinaii, rugozitatea suprafeei,
transferul de cldur dinspre interiorul cldirii, izolaia acoperiului, etc.), altitudinea, expunerea
(la vânt, la soare), depunerea de zpad pe acoperi în diferite puncte, etc. În Anglia au fost
realizate msurtori pe 25 de tipuri de acoperiuri în 18 amplasamente diferite, la altitudini de la
5m la 656m. În Alpii Italieni au fost realizate msuratori pe 13 acoperiuri în 7 amplasamente
diferite, la altitudini de la 88m la 1340m, iar în Munii Dolomii pe acoperiuri în înc 5
amplasamente. În Germania au fost realizate msuratori pe 3 acoperiuri în 2 amplasamente
diferite, la altitudini de 141m i 880m, iar în Elveia pe 35 de acoperiuri în 8 amplasamente
diferite, la altitudini de la 570m la 1628m. În total s-au realizat msurtori pe 81 de acoperiuri
[3]. Aceste informaii din msurtori in-situ au fost completate cu rezultate din laboratorul de
încercri „Tunelul climatic Jules Verne” al Centre Scientifique et Technique du Bâtiment
(CSTB), Nantes. Testele în laborator au urmrit simularea depunerii de zpad pe acoperi în
condiii cu i fr vânt (cu diferite viteze), la diferite temperaturi i umiditi, cu machete de
diferite dimensiuni, cu diferite tipuri de acoperiuri.
Toate rezultatele msurtorilor au fost procesate statistic i modelate probabilist [3].
Prevederile din CR 1-1-3/2012 se refer la forme i tipuri curente/uzuale de acoperiuri.
Pentru cazurile care nu sunt cuprinse în cod proiectantul poate utiliza prevederi din alte
prescripii de specialitate i/sau poate solicita determinarea experimental a coeficienilor de
form pentru încrcarea din zpad pe acoperi, cu condiia respectrii principiilor, cerinelor
minime i regulilor de proiectare din cod, a reglementrilor tehnice i a legislaiei aplicabile în
 193

vigoare, având întotdeauna în vedere c aglomerrile de zpad de lâng obstacole constituie una
dintre cauzele majore de avariere datorat zpezii.

D.5.1 Acoperiuri cu o singur pant

Valorile coeficientului de form P1 in cont de alunecarea zpezii de pe acoperi în cazul

unui acoperi cu unghi mare (peste 30°).
Conform CR 1-1-3/2012, pentru un acoperi cu o pant, în condiii normale de expunere
(Ce=1,0), far a lua în calcul topirea zpezii (Ct=1,0), pentru cele trei zone de valori caracteristice
ale încrcrii din zpad pe sol sk, pentru situaia de proiectare persitent/tranzitorie, valorile
încrcrii din zpad pe acoperi sunt indicate în Tabelul D.5.1 i în Figura D.5.1 pentru diferite
unghiuri ale acoperiului. Pentru acoperiurile cu o singur pant, în cazul în care zpada nu este
impiedicat s alunece de pe acoperi, se ia în considerare o singur distribuie a zpezii pe
acoperi, fr a se face diferena între zpada neaglomerat i aglomerat. Coeficientul P1 se
calculeaz cu relaiile din Tabelul 5.1.
Tabelul D.5.1 Valori ale încrcrii din zpad pe un acoperi cu o pant, pentru diferite
unghiuri ale acoperiului, în condiii normale de expunere i fr topirea zpezii, în cazul în
care zpada nu este impiedicat s alunece de pe acoperi
Unghiul s [kN/m2]
acoperiului, 1 sk =1.5 sk =2 sk =2.5
D0 [kN/m2] [kN/m2] [kN/m2]
0 0,8 1,2 1,6 2,0
5 0,8 1,2 1,6 2,0
10 0,8 1,2 1,6 2,0
15 0,8 1,2 1,6 2,0
20 0,8 1,2 1,6 2,0
25 0,8 1,2 1,6 2,0
30 0,8 1,2 1,6 2,0
35 0,7 1,0 1,3 1,7
40 0,5 0,8 1,1 1,3
45 0,4 0,6 0,8 1,0
50 0,3 0,4 0,5 0,7
55 0,1 0,2 0,3 0,3
60 0,0 0,0 0,0 0,0

2.5
pt.zona cu
Incarcarea din zapada pe acoperis, s [kN/m2]

sk=1.5kN/m2
pt.zona cu
2 sk=2.0kN/m2
pt.zona cu
sk=2.5kN/m2

1.5

0.5

0
0 10 20 30 40 50 60 70
Unghiul acoperisului, D

Figura D.5.1 Valori ale încrcrii din zpad pe un acoperi cu o pant, pentru diferite
unghiuri ale acoperiului, în condiii normale de expunere i fr topirea zpezii, în cazul în
care zpada nu este impiedicat s alunece de pe acoperi
194

D.5.2 Acoperiuri cu dou pante

În Figura D.5.2 este prezentat un exemplu real de încrcare din zpad neaglomerat, iar
în Figura D.5.3 de încrcare din zpad aglomerat, pe acoperiuri cu dou pante.

Figura D.5.2 Încrcarea din zpad neaglomerat pe un acoperi cu dou pante [2]

Figura D.5.3 Încrcarea din zpad aglomerat pe un acoperi cu dou pante [13]

Pentru acoperiurile cu dou pante codul ia în considerare trei cazuri de distribuie a

zpezii: un caz cu zpada neaglomerat i dou cazuri cu zpada aglomerat (în funcie de
direcia vântului).

D.5.3 Acoperiuri cu mai multe deschideri

În Figura D.5.4 este prezentat un exemplu real de încrcare din zpad neaglomerat, iar
în Figura D.5.5 de încrcare din zpad aglomerat, pe un acoperi cu mai multe deschideri.

Figura D.5.4 Încrcarea din zpad neaglomerat pe un acoperi cu mai multe deschideri [14]
 195

Figura D.5.5 Încrcarea din zpad aglomerat pe un acoperi cu mai multe deschideri, test în
tunelul aerodinamic [2]
Pentru un acoperi cu mai multe deschideri, în condiii normale de expunere (Ce=1,0),
fr a lua în calcul topirea zpezii (Ct = 1,0), pentru cele trei zone de valori caracteristice ale
încrcrii din zpad pe sol sk, pentru situaia de proiectare persitent/tranzitorie, în zona doliilor
valorile încrcrii maxime din zpad aglomerat pe acoperi (cazul (ii) de încrcare, Fig.D.5.6)
sunt indicate în Tabelul D.5.2 i în Figura D.5.7 pentru diferite valori ale unghiului mediu
D1  D 2
D .
2

Cazul (ii)

Figura D.5.6 Distribuia coeficienilor de form pentru încrcarea din zpad aglomerat pe
acoperiuri cu mai multe deschideri

Tabelul D.5.2 Valori ale încrcrii maxime din zpad aglomerat pe acoperi (în zona doliilor)
pentru diferite unghiuri medii, în condiii normale de expunere i fr topirea zpezii
s [kN/m2]
Unghiul
sk =1.5 sk =2 sk =2.5
mediu, D 2
[kN/m2] [kN/m2] [kN/m2]
5 0,9 1,4 1,9 2,3
10 1,1 1,6 2,1 2,7
15 1,2 1,8 2,4 3,0
20 1,3 2,0 2,7 3,3
25 1,5 2,2 2,9 3,7
30 1,6 2,4 3,2 4,0
35 1,6 2,4 3,2 4,0
40 1,6 2,4 3,2 4,0
45 1,6 2,4 3,2 4,0
50 1,6 2,4 3,2 4,0
55 1,6 2,4 3,2 4,0
60 1,6 2,4 3,2 4,0
196

4.5

Incarcarea maxima din din zapada aglomerata pe

4

acoperis (in zona doliilor), s [kN/m2]

3.5

2.5

1.5 pt.zona cu
sk=1.5kN/m2
1 pt.zona cu
sk=2.0kN/m2
pt.zona cu
0.5
sk=2.5kN/m2

0
0 10 20 30 40 50 60
Unghiul mediu

Figura D.5.7 Valori ale încrcrii maxime din zpad aglomerat pe acoperi (în zona doliilor)
pentru diferite unghiuri medii D , în condiii normale de expunere i fr topirea zpezii

Pentru situaiile în care în zona doliei unul sau ambele unghiuri ale acoperiului sunt mai
mari de 60º, pentru determinarea coeficientului P2 sunt recomandate studii speciale efectuate de
instituii specializate, cu respectarea principiilor, cerinelor minime i regulilor de proiectare din
acest cod, a reglementrilor tehnice i a legislaiei aplicabile, în vigoare. De asemenea se pot
utiliza prevederi din alte prescripii de specialitate (de exemplu în cazul acoperiurilor tip ed
utilizate pentru hale se pot utiliza coeficienii de form din literatura de specialitate).

D.5.4 Acoperiuri cilindrice

Încrcarea din zpad pe acoperiurile cilindrice acioneaz pe o lungime ls, care corespunde
zonei de acoperi pentru care unghiul E dintre orizontal i tangenta la curba directoare a
acoperiului este E 600. Lungimea ls se calculeaz astfel: l s 2 r sin 60o r˜ 3.

Figura D.5.8 Evaluarea lungimii zonei cu zpad aglomerat la acoperiurile cilindrice

În cazul în care lungimea de depunere a zpezii rezultat prin calcul este mai mare decât
limea acoperiului, se consider ls=b.
 197

D.5.5 Acoperiuri adiacente sau apropiate de construcii mai înalte

Aglomerrile de zpad de pe acoperiurile adiacente sau apropiate de construcii mai

înalte sunt unele dintre cauzele principale ale avariilor produse de aciunea zpezii. Uoare
supra-încrcri uniforme din zpad pot fi preluate în general bine, dar supraîncrcrile
localizate datorate aglomerrilor de zpad creaz probleme (ASCE 7-05).
În Figura D.5.9 sunt prezentate exemple de depunere de zpad aglomerat pe
acoperiuri adiacente construciilor mai înalte.

Figura D.5.9 Exemple de încrcare din zpad aglomerat pe acoperiuri adiacente
construciilor mai înalte
Pentru cazul prezentat în Figura 5.7 b, când b2 < ls, coeficientul de form pentru
încrcarea din zpad aglomerat la marginea (spre exterior) acoperiului orizontal situat mai jos,
Pi, se calculeaz prin interpolare între valorile lui P1 i P2, Figura D.5.10:
(l s  b2 ) ˜ ( P2  P1 ) (l s  b2 ) ˜ ( P2  P1 )
Pi  P1  P1 (D.5.1)
2˜h ls

i

Figura D.5.10 Distribuia coeficienilor de form pentru încrcarea din zpad pe acoperiuri
adiacente sau apropiate de construcii mai înalte pentru cazul b2<ls
198

Pentru calculul încrcrii din zpad pe acoperiul situat mai jos se recomand
considerarea unei expuneri normale sau chiar reduse (Ce=1 sau Ce=1,2), deoarece vecintatea
cldirii mai înalte poate împiedica spulberarea zpezii de ctre vânt.
Pentru calculul încrcrii din zpad pe acoperiul situat mai jos, în cazul (i) al încrcrii
din zpad neaglomerat trebuie inut cont de unghiul acoperiului, valoarea P1=0,8 fiind
valabil pentru acoperiuri plane sau cu unghiuri pân la 30°.
Pe cât posibil este de dorit s fie evitate situaiile în care zpada alunec de pe un
acoperi situat mai sus pe un altul situat mai jos, evitnd astfel aglomerrile de zpad de pe
acoperiul situat mai jos. Trebuie menionat faptul c CR 1-1-3/2012 nu se refer la cazul special
al încrcrilor date de impactul zpezii care alunec de pe un acoperi pe altul. Dac se
instaleaz dispozitive care impiedic alunecarea zpezii de pe acoperiul situat mai sus,
coeficientul de form al încrcrii pe acest acoperi nu poate fi mai mic de 0,8.

D.6 Efecte locale

D.6.1 Aglomerarea de zpad pe acoperiuri cu obstacole

Pe acoperiurile cu obstacole expuse aciunii vântului este posibil aglomerarea zpezii în
zonele de adpostire aerodinamic la vânt. Acoperiurile pot fi considerate cvasi-orizontale dac
panta este mai mic 5% (pant care corespunde unui unghi al acoperiului de 2,86o).

5
D arctg 2,86o
100 .
Aglomerrile de zpad de lâng obstacolele de pe acoperi trebuie luate în considerare
cu atenie, deoarece sunt printre principalele cauze de avarii datorate zpezii.
Aglomerarea de zpad de lâng un atic/parapete se evalueaz tot utilizând prevederile
din cap.6.1. Valoarea coeficientului de form al încrcrii din zpad la marginea zonei de
aglomerare (lâng obstacol) este P2 = J h / sk respectând condiia 0,8 d P2 d 2,0, iar greutatea
specific a zpezii J se consider ca fiind 2 kN/m3. În aceste condiii rezult c, de exemplu,
pentru cldiri în zona cu sk =2kN/m2 valoarea P2 = h, iar dac aticul/parapetele are înlimea mai
mic de 0,8m, atunci P2 =0,8 (din condiia anterioar) i încrcarea din zpad pe acoperi
rezult uniform (de fapt nu se produce aglomerare lâng obstacol). Aglomerarea de zpad
lâng obstacol apare pentru combinaii de valori ale lui h i sk ce conduc la valori ale
coeficientului de form P2 >0,8.
În cazul acoperiurilor cu panouri solare sunt recomandate studii speciale efectuate de
instituii specializate sau se pot utiliza prevederi din alte prescripii de specialitate (de exemplu
ASCE 7-05), cu respectarea principiilor, cerinelor minime i regulilor de proiectare din acest
cod, a reglementrilor tehnice i a legislaiei aplicabile, în vigoare.
 199

În afar de încrcrile rezultate din aplicarea prevederilor din cap.6.1 (pentru situaii
persistente/tranzitorii de proiectare), pentru zonele de lâng obstacole i parapete trebuie luate în
considerare i încrcrile din aglomerarea excepional din zpad pe acoperi din Capitolul 7
(pentru situaia accidental de proiectare), când se consider c nu mai exist zpad pe acoperi
în afara zonelor cu aglomerare exceptional a acesteia.

D.6.2 Zpada atârnat de marginea acoperiului

La altitudini mai mari de 800m, la proiectarea zonelor de acoperi ieite în consol,

Figura D.6.1, trebuie s se considere pe lâng încrcarea din zpad corespunztoare acestor
zone i încrcarea dat de zpada atârnat de marginea acoperiului.
Fora de atracie gravitaional care se exercit asupra zpezii atârnate la marginea
acoperiului trebuie s fie echilibrat de fora de frecare din zpad dezvoltat pe înlimea
stratului de zpad, aceasta fiind situaia limit înainte ca zpada atârnat s se rup i s cad de
pe acoperi.
Încrcarea din zpada atârnat de marginea acoperiului se [kN/m], se consider ca
acionând la marginea acoperiului, distribuit de-a lungul acestuia, i se determin astfel:
se = k · d · d · J (D.6.1)
unde produsul (k·d·d) aproximeaz numeric volumul de zpad atârnat de marginea acoperiului,
J este greutatea specific a zpezii (J =3 kN/m3),
d este înlimea stratului de zpad pe acoperi, iar
k este un coeficient (fr unitate de masur) care ine cont de forma neregulat a
depunerii de zpad la marginea acoperiului i exprim cât de mult zpad este atârnat în
afara acoperiului, în funcie de înlimea stratului de zpad pe acoperi.

zpad pe acoperi
zpad atârnat de
marginea acoperiului

d
se

k·d
Figura D.6.1 Zpada atârnat de marginea acoperiului
200

Încrcarea din zpad pe acoperi s poate fi exprimat i ca produsul dintre înlimea

stratului de zpad pe acoperi i greutatea specific a zpezii:
s
s = JIs P1 Ce Ct sk = J · d Ÿ d în care J = 3 kN/m3 (D.6.2)
J
Încrcarea (pe metru liniar) din zpada atârnat de marginea acoperiului se se calculeaz
cu relaia:

s s s2
se k ˜ d ˜ d ˜J k ˜ ˜ ˜J k˜ (D.6.3)
J J J

Valoarea încrcrii din zpad pe acoperi s trebuie considerat în cazul cel mai
defavorabil de depunere de zpad.
Coeficientul k se calculeaz cu relaia k = 3/d i este limitat superior la valoarea k  d J,
unde d este înlimea stratului de zpad pe acoperi (în metri), iar J este greutatea specific a
zpezii (J = 3 kN/m3).
Practic valorile coeficientului k se calculeaz din condiia k  d J (cu J =3 kN/m3) pân
la înlimea stratului de zpad d=1m, iar apoi cu relaia k=3/d, Tabelul D.6.1 i Figura D.6.2.
Tabelul D.6.1 Valorile coeficientului k pentru diferite înlimi ale
stratului de zpad pe acoperi
d, m k d, m k d, m k
0,05 0,15 0,75 2,25 1,45 2,07
0,10 0,30 0,80 2,40 1,50 2,00
0,15 0,45 0,85 2,55 1,55 1,94
0,20 0,60 0,90 2,70 1,60 1,88
0,25 0,75 0,95 2,85 1,65 1,82
0,30 0,90 1,00 3,00 1,70 1,76
0,35 1,05 1,05 2,86 1,75 1,71
0,40 1,20 1,10 2,73 1,80 1,67
0,45 1,35 1,15 2,61 1,85 1,62
0,50 1,50 1,20 2,50 1,90 1,58
0,55 1,65 1,25 2,40 1,95 1,54
0,60 1,80 1,30 2,31 2,00 1,50
0,65 1,95 1,35 2,22
0,70 2,10 1,40 2,14
3.5

2.5
Coeficientul k

1.5

0.5

0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2

Inaltimea stratului de zapada d , m

Figura D.6.2 Valorile coeficientului k pentru diferite înlimi ale stratului de zpad pe acoperi
 201

Evoluia valorilor coeficientului k este în concordan cu faptul c pentru înlimile mici

i medii ale stratului de zpad pe acoperi, cantitatea de zpad atârnat crete odat cu
creterea înlimii stratului pân la un maxim (la 1 m de zpad), iar apoi cantitatea începe s
descreasc deoarece buci din zpada atârnat se desprind i cad.

D.6.3 Încrcarea din zpad pe panouri de protecie i alte obstacole de pe acoperiuri

În cazurile în care zpada alunec pe un acoperi în pant sau curb, masa de zpad care
alunec exercit pe panourile de protecie (parazpezi) sau pe alte obstacole o încrcare din
zpad pe metru liniar. Pentru calcul, coeficientul de frecare dintre zpad i acoperi se
consider a fi nul. Încrcarea din zpad Fs (kN/m) care se exercit asupra obstacolelor se
calculeaz pe direcia alunecrii cu relaia:
Fs = s b sinD (D.6.4)
unde: s este valoarea încrcrii din zpad pe acoperi în cazul cel mai defavorabil de depunere
de zpad;
b distana în plan orizontal între panourile de protecie succesive sau de la coama
acoperiului la primul panou (m);
D unghiul acoperiului msurat fa de orizontal [ 0 ].

cazul cel mai defavorabil de

încrcare din zpad
b2
b1
Fs2
Fs1
1 2

Figura D.6.3 Încrcarea din zpad pe metru liniar care se exercit asupra obstacolelor de pe
un acoperi cu dou pante

D.7 Coeficieni de form pentru aglomerri excepionale de zpad pe

acoperi
În cazul încrcrii din aglomerarea excepional de zpad pe acoperiuri cu mai multe
deschideri se consider c nu exist zpad pe acoperi cu excepia zonei de aglomerare.
Pentru situaia accidental de proiectare încrcarea din zpad se calculeaz cu
prevederile de la 4.1(9) i relaia 4.2.
În afar de situaia de proiectare persistent/tranzitorie (cu încrcarea din zpad evaluat
conform Capitolelor 5 i 6), trebuie considerat i situaia accidental de proiectare (cu
încrcarea din zpad evaluat conform Capitolului 7).
202

Astfel, pentru acoperiurile cu mai multe deschideri, în plus fa de prevederile cap.5.3
(pentru situaia de proiectare persistent/tranzitorie), trebuie considerate i prevederile cap.7.1
(pentru situaia accidental de proiectare).
Pentru acoperiurile adiacente sau apropiate de construcii mai înalte, în plus fa de
prevederile cap.5.5 (pentru situaia de proiectare persistent/tranzitorie), trebuie considerate i
prevederile cap.7.2 (pentru situaia accidental de proiectare).
Pentru acoperiurile cu obstacole, în plus fa de prevederile din Capitolul 6 (pentru
situaia de proiectare persistent/tranzitorie), trebuie considerate i prevederile din cap.7.3
(pentru situaia accidental de proiectare).
În înelesul cap.7.3 din cod se consider o aglomerare exceptional din zpad pentru
situaia accidental de proiectare doar pe copertinele cu lungimi mai mici de 5 m. Pentru cazul în
care copertina are lungime mai mare de 5m se consider încrcarea pentru situaia de proiectare
persistent/tranzitorie din cap.5.5 corespunzatoare unui acoperi adiacent unei construcii mai
înalte.
Cazurile de aglomerri de zpad din zona obstacolelor cuprinse în cap.6 i cap.7.3 nu
pot acoperi multitudinea de situaii întâlnite în practica. Pentru cazurile care nu sunt cuprinse în
cod, proiectantul poate utiliza prevederi din alte prescripii de specialitate i/sau poate solicita
determinarea experimental a coeficienilor de form pentru încrcarea din zpad pe acoperi,
cu condiia respectrii principiilor, cerinelor minime i regulilor de proiectare din cod, a
reglementrilor tehnice i a legislaiei aplicabile în vigoare, având întotdeauna în vedere c
aglomerrile de zpad de lâng obstacole constituie una dintre cauzele majore de avariere
datorat zpezii.

D.8 Intervalul mediu de recuren al încrcrii din zpad pe sol

În cazul construciilor i structurilor pentru care se dorete un nivel de siguran mai mare
decât cel rezultat prin aplicarea prevederilor codului, se poate folosi o încrcare din zpad la sol
având o probabilitate de depire mai mic de 2% (interval mediu de recuren IMR>50 ani). O
astfel de valoare se calculeaz cu prevederile din Anexa B, utilizând repartiia de probabilitate
Gumbel pentru maxime.
În CR 1-1-3/2012 valoarea caracteristic a încrcrii din zpad pe sol, sk, are asociat un
interval mediu de recuren IMR=50 ani sau, echivalent, o probabilitate de depire într-un an de
2% (probabilitatea de nedepire într-un an p=98%). Relaia dintre intervalul mediu de recuren
IMR=N ani i probabilitatea de nedepire într-un an, p este: N = 1/(1-p). În Tabelul D.8.1 este
exemplificat corespondena dintre IMR i p.

Tabelul D.8.1
IMR p
Intervalul mediu de Probabilitatea de nedepire
recuren, ani într-un an
50 0,98
75 0,9867
100 0,99
 203

Valoarea încrcrii din zpad pe sol având probabilitatea de nedepire p diferit de

0,98 se calculeaz cu relaia:

ª ln(  ln p ) º
1  «0,45  ˜V1
¬ 1,282 »¼
sp sk (D.8.1)
1  2,593 ˜V1

unde
sk este valoarea caracteristic a încrcrii din zpad pe sol (kN/m2), având o probabilitate de
nedepire într-un an p = 0,98 (interval mediu de recuren IMR=50 ani);
sp este valoarea încrcrii din zpad pe sol având o probabilitate p de nedepire într-un an;
V1 este coeficientul de variaie al maximelor anuale ale încrcrii din zpad pe sol (coeficientul
de variaie al maximelor anuale ale încrcrii din zpad pe teritoriul României este, în general,
în intervalul 0,35÷1,0).
În Figura D.8.1 sunt exemplificate rapoartele între încrcrile din zpad pe sol cu
IMR=75ani i, respectiv, IMR=100ani i încrcarea caracteristic din zpad pe sol (IMR=50ani),
pentru diferite valori ale coeficientului de variaie V1.
1.2
Raportul sIMR/sIMR=50ani

1.15 sIMR=100ani/sIMR=50ani

1.1

sIMR=75ani/sIMR=50ani

1.05
0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1
Coeficientul de variatie V1

Figura D.8.1 Rapoarte între încrcrile din zpad pe sol cu IMR=75 ani i IMR=100 ani i
încrcarea caracteristic din zpad pe sol (IMR=50 ani)

D.9 Greutatea specific a zpezii

Evaluarea încrcrii din zpad pe sol i pe acoperiuri comport incertitudini care nu in
doar de înlimea stratului de zpad. Zpada este o form de precipitaie compus din ghea
cristalizat i aglomerat în fulgi cu diferite forme. Fulgii pot avea o structur larg i uoar sau
pot avea o form compact ceea ce conduce la o variaie mare a greutii specifice a zpezii.
Trecerea de la înlimea stratului de zpad la încrcarea din zpad se face prin
înmulire cu o valoare medie a greutii specifice a zpezii, fr a lua în considerare variabilitatea
greutii specifice.
204

Greutatea specific a zpezii este influenat de: grosimea stratului de zpad,

temperatur, aciunea vântului, umiditatea aerului, aciunea ploii asupra zpezii, aciunea
soarelui, timpul de la aternerea stratului de zpada, etc. De exemplu, msurtori simultane ale
înlimii stratului de zpad i ale încrcrii din zpad au artat c valorile maxime ale
încrcrii din zpad sunt adeseori atinse ulterior înregistrrii maximului înlimii stratului [1].
În prezent nu exist un model de calcul al încrcrii din zpad care s in cont direct i
explicit de contribuia i influena tuturor acestor factori.
O relaie dezvoltat cu date de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice [9] propune calculul
greutii specifice medii a stratului de zpad folosind înlimea stratului, temperatura medie a
aerului în timpul acumulrii de zpad i viteza medie a vântului în timpul acumulrii de zpad,
dar o astfel de relaie este dificil de folosit în practica.
Joint Committee on Structural Safety (JCSS) a propus în 1976 o formul simplificat
[10] care reflect ideea variaiei greutii specifice a zpezii cu grosimea stratului de zpad,
pân la o anumit limit (3 kN/m3):
J 3  2e 1,5h (D.9.1)

unde J este greutatea specific a zpezii [kN/m3], h este înlimea stratului de zpad (m),
valoarea maxim a greutii specifice fiind de 3 kN/m3 în cazul unei înlimi a stratului de
zpad 4m.
În 2001, JCSS [11] a considerat o nou formul în care a introdus o limit superioar a
greutii specifice a zpezii de J(")=5 kN/m3 i o limit inferioar de J(0)=1.7 kN/m3:

O J ( f) ª J ( 0) h / O º
J ln «1  e 1 » (D.9.2)
h ¬ J ( f) ¼
unde J este greutatea specific a zpezii [kN/m3], h este înlimea stratului de zpad (m), iar
parametrul =0.85m.
Cele dou relaii JCSS sunt prezentate comparativ în Figura D.9.1.

4.50

4.00
3
Greutatea specifica a zapezii, kN/m

3.50

3.00

2.50

2.00

JCSS 1976
1.50
JCSS 2001

1.00
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5
Inaltimea stratului de zapada, m

Figura D.9.1 Greutatea specific a zpezii funcie de înlimea stratului de zpad

 205

Relaiile prezentate sunt valabile în condiii normale de depunere a zpezii. În regiunile

în care stratul de zpad se formeaz în timp ca urmare a ninsorilor succesive de-a lungul unei
întregi ierni, greutatea specific a zpezii crete de-a lungul timpului. În astfel de situaii sunt
necesare formule funcie de timp.
În CR 1-1-3/2012 valoarea greutii specifice a zpezii este specificat pentru toate
relaiile de calcul în care aceasta intervine. În mod orientativ în Anexa C, sunt prezentate valori
ale greutatii specifice medii funcie de timpul scurs de la depunere: (i) zpad proaspt, (ii)
zpad aezat (dup câteva ore sau zile de la ninsoare), (iii) zpad veche (dup câteva
sptmâni sau luni de la ninsoare). De asemenea în Anexa C este indicat i greutatea specific
medie pentru zpada umed.
206

Bibliografie
[1] Del Corso, R., Graenzer, M., Gulvanessian, H., Setra, J. R., Sandvik, R., Sanpaolesi, L., Stiefel, U.,
2000. „Nouveau Reglement Europeen sur les Charges de Neige”, în. La neige. Recherche et
reglementation, Presses Ponts et Chausees, Association Francaise de Genie Civil, 2000, p. 279 –
334.
[2] Formichi, P., 2008. “EN 1991 – Eurocode 1: Actions on structures. Part 1-3 General actions – Snow
Loads”, presentation at Workshop “Eurocodes. Background and Applications”, 18-20 Feb.,
Brussels, 60p.
[3] Sanpaolesi L., 1999. Scientific Support Activity In The Field Of Structural Stability Of Civil
Engineering Works - Snow Loads, Final Report, Commission Of The European Communities,
DGIII - D3, Contract n° 500990/1997, 172p.
[4] Sanpaolesi L., 1998. Scientific Support Activity In The Field Of Structural Stability Of Civil
Engineering Works - Snow Loads, Final Report, Commission Of The European Communities,
DGIII - D3, Contract n° 500269/1996, 55p.
[5] Sakurai, S., Joh, O., 1992. Statistical analysis of annual extreme ground snow depths for structural
design, Journal of Struct. Constr. Engngr., AIJ, nr.436, June, 11p.
[6] Sakurai, S., Joh, O., Shibata, T., 1992. Statistical analysis of annual extreme ground snow loads for
structural design, Journal of Struct. Constr. Engngr., AIJ, nr.437, July, 10p.
[7] Otstavnov, V., 1996. Elaboration of draft map for snow loads in Russia, Research Report 16-13-
135/96, CNIISK, Moscow
[8] Gumbel, E., Statistics of extremes, Columbia University Press, New York/London, 1958
[9] Otstavnov, V., Gokhberg, 1970. Promyshiennoe Stroitelstvo, nr.9, Moscova
[10] JCSS, 1976. Common unified rules for different types of constructions and materials, Bulletin du
Comite Euro-International du Beton (CEB) nr.116, 3rd draft, Annex III, Paris
[11] JCSS, 2001. Probabilistic Model Code, Part 2: Load Models, 2.12 Snow Load, 6p.
[12] www.sturdi-built.com
[13] Gulvanessian, H., 2009. EN 1991-1-3: Eurocode 1: Actions on Structures: Part 1-3: Snow Loads,
power-point presentation, 46 slides
[14] www.gapo.ro

Alte referine bibliografice

ASCE/SEI 7-05, ASCE Standard: Minimum design loads for buildings and other structures, by American
Society of Civil Engineers (2005).
Clima României, 2008, Ed. Academiei Române,ISBN 978-973-27-1674-8, Bucureti, 365 pp.
CR 0 – 2012 Cod de proiectare. Bazele proiectarii constructiilor.
CSTB, 2010. Actions de la neige sur les batiments. D’apres l’Eurocode 1, Calcul des charges de neige sur
les toitures, 71p.
ISO 4355:1998, Bases for design of structures - Determination of snow loads on roofs, 31p.
SR EN 1991-1-3:2005. Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-3: Aciuni Generale – Încrcri
date de zpad, 52p.
SR EN 1991-1-3:2005/NA:2006. Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-3: Aciuni Generale –
Încrcri date de zpad, Anex National, 14p.
Lungu, D., Demetriu, S., Aldea, A., 2010. Statistics of the maximum annual snow load in Romania,
Proceedings of the 6th International Symposium on Environmental Effects on Buildings and
People: Actions, Influences, Interactions, Discomfort (EEBP VI), Poland, 7p.
Lungu D., Demetriu S., Aldea A., 1995. Basic code parameters for enviromental actions in Romania
harmonised with EC1. Seventh International Conference on Application of Statistics and
Probability in Civil Engineering, Paris, July 10-13, Proceedings Vol.2, p.881-887
Sanpaolesi L., 1996. The background document for snow loads. Iabse Colloquim, Delft 1996, Basis of
design and actions on structures, Background and application of Eurocode 1. pp.191 - 199.
 207

ANEXA nr. 2

Anexa E (informativ) – Exemple de calcul

208

Cuprins


E.1. Încrcarea din zpad pe acoperiuri 
E.1.1 Acoperiuri cu o singur pant 
E.1.1.1 Zpada nu este împiedicat s alunece de pe acoperi 
E.1.1.2 Zpada este împiedicat s alunece de pe acoperi 
E.1.2 Acoperiuri cu dou pante 
E.1.2.1 Zpada nu este împiedicat s alunece de pe acoperi 
E.1.2.2 Zpada este împiedicat s alunece de pe acoperi 
E.1.3 Acoperiuri cu mai multe deschideri 
E.1.4 Acoperiuri cilindrice 
E.1.4.1 Zpada depus pe o zon de acoperi 
E.1.4.2 Zpada depus pe tot acoperiul 
E.1.5 Acoperiuri adiacente sau apropiate de construcii mai înalte 
E.1.6 Alte cazuri de verificri locale 
E.1.6.1 Aglomerarea de zpada pe acoperiuri cu obstacole 
E.1.6.2 Zpada atârnat de marginea acoperiului 
E.1.7 Alte cazuri de aglomerare excepional de zpad pe acoperi 
E.1.7.1 Acoperiuri adiacente sau apropiate de construcii mai înalte 
E.1.7.2 Încrcarea din zpad pe acoperiuri cu obstacole i parapete 
E.1.7.3 Acoperiuri cu obstacole (altele decât parapete) 
E.2. Încrcarea din zpad pe o hal industrial cu diferite forme de acoperi 
E.2.1 Hal industrial cu o deschidere cu acoperi cu dou pante 
E.2.2 Hal industrial cu o deschidere i acoperi cu dou pante cu dolie 
E.2.3 Hal industrial cu o deschidere i acoperi cu dou pante cu atic 
 209

E.1. Încrcarea din zpad pe acoperiuri

În cele ce urmeaz sunt prezentate exemple de calcul efectuate pe baza prevederilor din
codul CR 1-1-3/2012.
În toate exemplele se consider o cldire amplasat în zona cu încrcarea din zpad pe
sol sk = 2kN/m2, la o altitudine sub 1000m, în condiii normale de expunere (coeficientul de
expunere al construciei în amplasament Ce=1,0), fr luarea în considerare a topirii zpezii de pe
acoperi (coeficientul termic Ct=1,0).
Cldirea este o construcie de tip curent din clasa III de importan-expunere (factorul de
importan expunere pentru aciunea zpezii JIs = 1).

E.1.1 Acoperiuri cu o singur pant

E.1.1.1 Zpada nu este împiedicat s alunece de pe acoperi
Pentru un acoperi cu panta de 100% (unghiul  = 45o), conform cap. 5.1 se ia în
considerare o singur distribuie a zpezii pe acoperi (Figura E.1.1).

0,8 kN/m2

8m

 =45

8m

Figura E.1.1 Exemplu de încrcare din zpad pe un acoperi cu o singur pant

Pentru situaia de proiectare persistent/tranzitorie valoarea încrcrii din zpad pe acoperi

este:

s = JIs P1 Ce Ct sk

=45 => P1=0,8·(60-45)/30=0,4 (conform Tabelului 5.1)

s = 1·0,4·1·1·2=0,8 kN/m2

E.1.1.2 Zpada este împiedicat s alunece de pe acoperi

Pe acoperiul din exemplul precedent se amplaseaz dispozitive de împiedicare/limitare a
alunecrii zpezii (Figura E.1.2).
210

1,6 kN/m2

8m
Fs
 =45

b=2m 2m 2m 2m

8m
Figura E.1.2 Exemplu de încrcare din zpad pe un acoperi cu o singur pant
prevzut cu dispozitive de împiedicare a alunecrii zpezii

Pentru situaia de proeictare persistent/tranzitorie valoarea încrcrii din zpad pe

acoperi se determin astfel:
 s = JIs P1 Ce Ct sk

În acest caz, conform 5.1 (2), P1=0,8.

s = 1·0,8·1·1·2=1,6 kN/m2
Încrcrcarea din zpad (pe metru liniar) care se exercit asupra dispozitivelor de
împiedicare/limitare a alunecrii zpezii este (conform cap.6.3, relatia (6.4)):
Fs = s b sin(D) = 1,6·2·sin(45°) = 2,26 kN/m

E.1.2 Acoperiuri cu dou pante

E.1.2.1 Zpada nu este împiedicat s alunece de pe acoperi

Pentru o cldire cu acoperi în dou pante de 83,9% (unghi D1 = 40o) i, respectiv, de
17,6% (unghi D2 = 10o), cazurile de distribuie a încrcrii sunt prezentate în Figura E.1.3.
Pentru situaia de proiectare persistent/tranzitorie valorile încrcrii din zpad pe
acoperi, s [kN/m2], se determin astfel (cap.5.2):

Cazul (i) 1,06 1,60 kN/m2

Cazul (ii) 1,60 kN/m2

0,53

Cazul (iii) 1,06 0,80 kN/m2

m
D1=40° D2=10°
m m

Figura E.1.3 Exemplu de încrcare din zpad pe un acoperi cu dou pante
 211

Cazul (i), zpad neaglomerat:

P1(D1=40°) = 0,8·(60 - D)/30 = 0,8·(60 - 40)/30 = 0,53
P1(D2=10°) = 0,8
s(D1=40°) = JIs P1(D1=40°) Ce Ct sk = 1·0,53·1·1·2 = 1,06 kN/m2
s(D2=10°) = JIs P1(D2=10°) Ce Ct sk = 1·0,8·1·1·2 = 1,60 kN/m2
Cazul (ii), zpad aglomerat:
0,5P1(D1=40°) = 0,5·0,53 = 0,265
P1(D2=10°) = 0,8
s(D1=40°) = JIs 0,5P1(D1=40°) Ce Ct sk = 1·0,265·1·1·2 = 0,53 kN/m2
s(D2=10°) = JIs P1(D2=10°) Ce Ct sk = 1·0,8·1·1·2 = 1,60 kN/m2
Cazul (iii), zpad aglomerat:
P1(D1=40°) = 0,53
0,5P1(D2=10°) = 0,5·0,8 = 0,4
s(D1=40°) = JIs P1(D1=40°) Ce Ct sk = 1·0,53·1·1·2 = 1,06 kN/m2
s(D2=10°) = JIs 0,5P1(D2=10°) Ce Ct sk = 1·0,4·1·1·2 = 0,80 kN/m2

E.1.2.2 Zpada este împiedicat s alunece de pe acoperi

Pe acoperiul din exemplul precedent se amplaseaz dispozitive de împiedicare/limitare a
alunecrii zpezii (Figura E.1.4).
Pentru situaia de proiectare persistent/tranzitorie valorile încrcrii din zpad pe
acoperi, s [kN/m2], se determin astfel:

Cazul (i) 1,60 1,60 kN/m2

Cazul (ii) 1,60 kN/m2

0,80

Cazul (iii) 1,60 0,80 kN/m2

b2=3,58m
b1=1,0m

2,52m Fs2
Fs1
D1=40° D2=10°
3m 14,3m

Figura E.1.4 Exemplu de încrcare din zpad pe un acoperi cu dou pante
prevzut cu dispozitive de împiedicare a alunecrii zpezii
212

Cazul (i), zpad neaglomerat:

P1(D1=40°) = 0,8 (conform 5.2(3))
P1(D2=10°) = 0,8
s(D1=40°) = JIs P1(D1=40°) Ce Ct sk = 1·0,8·1·1·2 = 1,60 kN/m2
s(D2=10°) = JIs P1(D2=10°) Ce Ct sk = 1·0,8·1·1·2 = 1,60 kN/m2
Cazul (ii), zpad aglomerat:
0,5P1(D1=40°) = 0,5·0,8 = 0,4
P1(D2=10°) = 0,8
s(D1=40°) = JIs 0,5P1(D1=40°) Ce Ct sk = 1·0,4·1·1·2 = 0,80 kN/m2
s(D2=10°) = JIs P1(D2=10°) Ce Ct sk = 1·0,8·1·1·2 = 1,60 kN/m2
Cazul (iii), zpad aglomerat:
P1(D1=40°) = 0,8 (conform 5.2(3))
0,5P1(D2=10°) = 0,5·0,8 = 0,4
s(D1=40°) = JIs P1(D1=40°) Ce Ct·sk = 1·0,8·1·1·2 = 1,60 kN/m2
s(D2=10°) = JIs 0,5P1(D2=10°) Ce Ct sk = 1·0,4·1·1·2 = 0,80 kN/m2
Din evaluarea încrcrii din zpad pe acoperi valorile cele mai defavorabile sunt pentru
cazurile (ii) i (iii) s(D1=40°) = s(D2=10°) = 1,60kN/m2. Cu valoarea maxim astfel determinat
se calculeaz încrcarea din zpad (pe metru liniar) exercitat pe dispozitivele de
împiedicare/limitare a alunecrii zpezii (cap.6.3, relaia (6.4)):
Fs1 = s(D1=40°) b1 sinD1 = 1,60·1,0·sin(40°) = 1,03 kN/m
Fs2 = s(D2=10°) b2 sinD2 = 1,60·3,58·sin(10°) = 0,99 kN/m

E.1.3 Acoperiuri cu mai multe deschideri

Pentru o cldire cu acoperi cu mai multe deschideri având pantele de 83,9% (unghi D1 =
40 ) i, respectiv, de 17,6% (unghi 2 = 10o), cazurile de distribuie a încrcrii sunt prezentate în
o

Figura E.1.5.

Cazul (i) 1,06 1,60 kN/m2 1,06 1,60 kN/m2


kN/m2
Cazul (ii)
1,06 1,60 kN/m2

2,52 m
D1=40° D2=10° D1=40° D2=10°

3m 14,3 m 3m 14,3 m

Figura E.1.5 Exemplu de încrcare din zpad pe un acoperi cu mai multe deschideri
 213

Pentru situaia de proiectare persistent/tranzitorie valorile încrcrii din zpad pe

acoperi se determin astfel:

Cazul (i), zpad neaglomerat:

P1(D1=40°) = 0,8·(60 - D)/30 = 0,8 (60 - 40)/30 = 0,53
P1(D2=10°) = 0,8
s(D1=40°) = JIs P1(D1=40°) Ce Ct sk = 1·0,53·1·1·2 = 1,06 kN/m2
s(D2=10°) = JIs P1(D2=10°) Ce Ct sk = 1·0,8·1·1·2 = 1,60 kN/m2
Cazul (ii), zpad aglomerat:
P1(D1=40°) = 0,53 i P1(D2=10°) = 0,8


P2 D 0,8  0,8 ˜
25
30
1,47 (conform Tab. 5.1)

D1  D 2 40q  10q
unde D 25q
2 2
s(D1=40°) = 1,06 kN/m2 i s(D2=10°) = 1,60 kN/m2
smaxim( D =25°) = JIs P2( D =25°) Ce Ct sk = 1·1,47 ·1·1·2 = 2,93 kN/m2

Pentru situaia de proiectare în care zpada este aciune accidental, se consider c nu

mai exist zpad pe acoperi în afara zonelor cu aglomerare excepional a acesteia (Figura
E.1.6).

kN/m2

ls1=14,3 m ls2=3 m

h1=2,52 m h h2=2,52 m
D2=10° D1=40°

b1=14,3 m b2=3 m
b3=31,6 m

Figura E.1.6 Exemplu de încrcare din aglomerare excepional de zpad pe acoperiuri cu
mai multe deschideri (zona doliilor)

Încrcarea din aglomerarea excepional de zpad în zona doliei se evalueaz dup cum
urmeaz:
Lungimile ls pe care se consider încrcarea din zpad sunt:
ls1 = b1 = 14,3m i
214

ls2 = b2 = 3m
Înlime zpezii h (în metri) în dreptul doliei este:
b1 ˜ h2  b2 ˜ h1 14,3 ˜ 2,52  3 ˜ 2,52
h 2,52m
b1  b2 14,3  3

Valoarea coeficientului de form P1 pentru încrcarea din aglomerare excepional de

zpad din Figura E.1.6 este valoarea minim dintre:

1 = J h / sk = 2 · 2,52 / 2 = 2,52

1 = 2b3 / (ls1+ls2) = 2 · 31,6 / (14,3 + 3) = 3,65

1 =5
unde J este greutatea specific a zpezii, J = 2 kN/m3.
Rezult o valoare a coeficientului de form P1 = 2,52.
Pentru situaia accidental de proiectare valoarea maxim a încrcrii din zpad în zona
doliei, smax, se calculeaz cu relaia (4.2):
smax = Pi sk = 2,52 · 2 = 5,04 kN/m2

E.1.4 Acoperiuri cilindrice

Încrcarea din zpad pe acoperiurile cilindrice acioneaz pe o lungime ls, care
corespunde zonei de acoperi pentru care unghiul E dintre orizontal i tangenta la curba directoare
a acoperiului E 600. Lungimea ls pe care se consider încrcare din zpad este împrit în
dou jumti egale, pe fiecare jumtate acionând o încrcare triunghiular având valoarea
maxim 0,5P3 (pentru jumtatea din stânga a lui ls) i, respectiv, P3 (pentru jumtatea din dreapta
a lui ls). Lungimea ls pe care se consider încrcarea din zpad este lungimea corzii orizontale a
cercului de raz r al acoperiului, coard care corespunde unui unghi la centru de 1200 i a crei
lungime se calculeaz cu relaia: ls = r · 3.
Dac ls > b, atunci pentru calcul ls = b.
Când E > 600 se consider c zpada cade de pe acoperi (în absena dispozitivelor care
s împiedice alunecarea).
E.1.4.1 Zpada depus pe o zon de acoperi
Pentru o cldire cu acoperi cilindric fr dispozitive de împiedicare a alunecrii zpezii
având forma i dimensiunile prezentate în Figura E.1.7, lungimea ls de depunere a zpezii este:

ls r˜ 3 21,25 ˜ 3 36,8m

Pentru situaia de proiectare persistent/tranzitorie valorile încrcrii din zpad pe

acoperi se determin astfel (conform 5.4):
Cazul (i), zpad neaglomerat:
P = 0,8 pe toat lungimea ls
s = JIs P Ce Ct sk = 1·0,8 ·1·1·2 = 1,6 kN/m2
 215

Figura E.1.7 Exemplu de încrcare din zpad pe un acoperi cilindric

Cazul (ii), zpad aglomerat:

3 = 0,2 + 10 h/b 0,2 dP3 d 2 pentru E d 600

P3 = 0,2 + 10·14,3/40 = 3,78 i trebuie limitat la P3 d 2, deci P3 = 2.
smax(jumtatea din stânga a ls) = JIs·0,5·P3 Ce Ct sk = 1·0,5·2·1·1·2 = 2 kN/m2
smax(jumtatea din dreapta a ls) = JIs P3 Ce Ct sk = 1·2·1·1·2 = 4 kN/m2

E.1.4.2 Zpada depus pe tot acoperiul

Pentru o cldire cu acoperi cilindric fr dispozitive de împiedicare a alunecrii zpezii
având forma i dimensiunile prezentate în Figura E.1.8, lungimea ls de depunere a zpezii este:

ls r˜ 3 26,4 ˜ 3 45,7m
ls=45,7m > b = 40m, în consecin, încrcarea va fi distribuit pe lungimea b=40m.

Pentru situaia de proiectare persistent/tranzitorie valorile încrcrii din zpad pe

acoperi se determin astfel (conform 5.4):
Cazul (i), zpad neaglomerat:
P = 0,8 pe toat lungimea ls
s = JIs P Ce Ct sk = 1·0,8 ·1·1·2 = 1,6 kN/m2
216

Figura E.1.8 Exemplu de încrcare din zpad pe un acoperi cilindric

Cazul (ii), zpad aglomerat:

3 = 0,2 + 10 h/b 0,2 dP3 d 2 pentru E d 600

P3 = 0,2 + 10·9,2/40 = 2,5 i trebuie limitat la P3 d 2, deci P3 = 2.
smax(jumtatea din stânga a ls) = JIs 0,5 P3 Ce Ct sk = 1·0,5·2·1·1·2 = 2 kN/m2
smax(jumtatea din dreapta a ls) = JIs P3 Ce Ct sk = 1·2·1·1·2 = 4 kN/m2

E.1.5 Acoperiuri adiacente sau apropiate de construcii mai înalte

Pentru un acoperi adiacent unei construcii mai înalte, cu dimensiunile i geometria

prezentate în Figura E.1.9, zpada nu este împiedicat s alunece de pe acoperiul mai înalt.
Pentru situaia de proiectare persistent/tranzitorie, valoarea încrcrii din zpad pe
acoperiul cu 2 pante al cldirii mai înalte se determin astfel:
Cazul (i), zpad neaglomerat:
P1(D1=25°) = 0,8
P1(D2=25°) = 0,8
s(D1=25°) = JIs P1(D1=25°) Ce Ct sk = 1·0,8·1·1·2 = 1,60 kN/m2
s(D2=25°) = JIs P1(D2=25°) Ce Ct sk = 1·0,8·1·1·2 = 1,60 kN/m2
Cazul (ii), zpad aglomerat:
 217

0,5P1(D1=25°) = 0,5·0,8 = 0,4

P1(D2=25°) = 0,8
s(D1=25°) = JIs 0,5P1(D1=25°) Ce Ct sk = 1·0,4·1·1·2 = 0,80 kN/m2
s(D2=25°) = JIs P1(D2=25°) Ce Ct sk = 1·0,8·1·1·2 = 1,60 kN/m2
Cazul (iii), zpad aglomerat:
P1(D1=25°) = 0,8
0,5P1(D2=25°) = 0,5·0,8 = 0,4
s(D1=25°) = JIs P1(D1=25°) Ce Ct sk = 1·0,8·1·1·2 = 1,60 kN/m2
s(D2=25°) = JIs 0,5P1(D2=25°) Ce Ct sk = 1·0,4·1·1·2 = 0,80 kN/m2

Figura E.1.9 Exemplu de încrcare din zpad pe un acoperi adiacent unei cldiri mai înalte
(b2>b1)

Pentru situaia de proiectare persistent/tranzitorie valorile încrcrii din zpad pe

acoperiul adiacent situat mai jos se determin astfel:
Cazul (i), zpad neaglomerat:

1 = 0,8 (se consider c acoperiul situat mai jos este orizontal sau are un unghi de cel
mult 30°)
sneaglomerat = JIs P1 Ce Ct sk = 1·0,8·1·1·2 = 1,6 kN/m2
Cazul (ii), zpad aglomerat:
Lungimea zonei de aglomerare a zpezii pe acoperiul situat mai jos este:
ls = 2 h = 2·5= 10m (d 15 m, limitare conform 5.5(7)).
Coeficienii de form ai încrcrii sunt:
218

P1 = 0,8
sneaglomerat = JIs P1 Ce Ct sk = 1·0,8·1·1·2 = 1,6 kN/m2

2 = Ps + Pw
unde
Ps este coeficientul de form pentru încrcarea datorat alunecrii zpezii de pe
acoperiul adiacent mai înalt; pentru D > 150 valoarea lui Ps este 50% din valoarea maxim a
coeficientului de form corespunztor acoperiului mai înalt adiacent:
Ps = 0,5 P1(D = 250) =0,5·0,8 = 0,4
Pw este coeficientul de form pentru încrcarea datorat spulberrii zpezii de ctre vânt:
Pw = (b1 + b2)/2h d J h /sk cu condiia 0,8 d Pw d 4,0
unde J este greutatea specific a zpezii care se consider egal cu 2 kN/m3, deci
Pw = (10 + 12)/(2·5) = 2,2 < 4,0 (i respect i condiia Pw < J h /sk = 2·5/2=5,0)
2 = Ps + Pw = 0,4 + 2,2 = 2,6
saglomerat, max = JIs P2 Ce Ct sk = 1·2,6·1·1·2 = 5,2 kN/m2,
din care JIs Ps Ce Ct sk = 0,8 kN/m2 este încrcarea din zpad datorat alunecrii zpezii de pe
acoperiul adiacent mai înalt, iar JIs Pw Ce Ct sk = 4,4 kN/m2 este încrcarea datorat spulberrii
zpezii de ctre vânt.

Dac acoperiul situat mai jos este mai scurt decât ls (b2 < ls), Figura E.1.10, atunci
încrcarea din zpad se determin astfel:

Figura E.1.10 Exemplu de încrcare din zpad pe un acoperi adiacent unei cldiri mai înalte
(b2<b1)
 219

Cazul (i), zpad neaglomerat:

P1 = 0,8 deci sneaglomerat = JIs P1 Ce Ct sk = 1·0,8·1·1·2 = 1,6 kN/m2
Cazul (ii), zpad aglomerat:
Coeficientul de form la marginea acoperiului situat mai jos (obinut prin interpolare):
(ls  b2 ) ˜ ( P 2  P1 ) (ls  b2 ) ˜ ( P 2  P1 )
Pi  P1  P1
2˜h ls

unde valorile care intervin se obin astfel:

P1 = 0,8
P2 = Ps + Pw
Ps = 0,5 P1(D = 250) =0,5·0,8 = 0,4
Pw = (b1 + b2)/2h d J h /sk
Pw = (10 + 8)/(2·5) = 1,8 < 4,0
2 = Ps + Pw =0,4 + 1,8 = 2,2
deci
(10  8) ˜ (2,2  0,8)
i  0,8 1,08
10
Valoarea maxim a încrcrii din zpad în zona de aglomerare este:
saglomerat, max = JIs P2 Ce Ct sk = 1·2,6·1·1·2 = 5,2 kN/m2
iar valoarea încrcrii din zpad la marginea acoperiului situat mai jos este:
saglomerat, i = JIs Pi Ce Ct sk = 1·1,08·1·1·2 = 2,16 kN/m2

E.1.6 Alte cazuri de verificri locale

E.1.6.1 Aglomerarea de zpada pe acoperiuri cu obstacole
Pentru acoperiul cvasi-orizontal (cu panta mai mic de 5%, rspectiv un unghi D < 2,860)
având un obstacol de înlime 1,2m, distribuia încrcrii este prezentat în Figura E.1.11.

smax =2,4 kN/m2

s=1,6 kN/m2

ls=5 m ls=5 m

h=1,2m

Figura E.1.11 Distribuia încrcrii din zpad pe un acoperi cvasi-orizontal cu obstacole
220

Lungimea zonei de aglomerare a zpezii pe acoperi este ls = 2 h = 2·1,2 = 2,4m < 5 m,

deci trebuie considerat ls = 5 m, deoarece 5m d ls d 15m.
Pentru situaia de proiectare permanent/tranzitorie valorile coeficienilor de form
pentru încrcarea din zpad pe acoperiul cvasi-orizontal cu obstacole sunt:

1 = 0,8

2 = J h / sk respectând condiia 0,8 d P2 d 2,0.

Greutatea specific a zpezii J se consider ca fiind 2 kN/m3.

În exemplul considerat P2 = 2·1,2 / 2 = 1,2.
Valorile care caracterizeaz încrcarea din zpad aglomerat în vecintatea obstacolului
sunt:
s = JIs P1 Ce C sk = 1·0,8·1·1·2 = 1,6 kN/m2 i
smax = JIs P2 Ce Ct sk = 1·1,2·1·1·2 = 2,4 kN/m2

E.1.6.2 Zpada atârnat de marginea acoperiului

Pentru acoperiul cu dou pante egale de 100% (unghi D1=D2 =45o), fr dispozitive de
impiedicare a alunecrii zpezii, situat la o altitudine 800 < A < 1000m, distribuia încrcrii
este prezentat în Fig. E.1.12, valoarea încrcrii din zpada atârnat de marginea acoperiului
se consider distribuit de-a lungul acestuia i se evalueaz conform cap.6.2 dup cum urmeaz:


Figura E.1.12 Exemplu de încrcare din zpada atârnat de marginea acoperiului
 221

se = ks2/ J
unde:
se este încrcarea (pe metru liniar) din zpada atârnat de marginea acoperiului (kN/m);
s este valoarea încrcrii din zpad pe acoperi în cazul cel mai defavorabil de depunere
de zpad;
J este greutatea specific a zpezii, care se consider 3 kN/m3;
k este un coeficient care ine cont de forma neregulat a depunerii de zpad la marginea
acoperiului.

s = JIs 1 Ce Ct sk din cazul cel mai defavorabil de încrcare (Cazul (i))

P1(D1=45°) = 0,8·(60 - D)/30 = 0,8·(60 - 45)/30 = 0,4
s = JIs 1 Ce Ct sk = 1·0,4·1·1·2 = 0,8 kN/m2
s 0,8
d 0,267 m 
J 3
3 3
k 11,24 
d 0,267
k trebuie limitat superior la valoarea k = d  = 0,267·3 = 0,801, deci în calcule
k = 0,801
s2 0,82
se k˜ 0,801 0,17 kN/m
J 3

E.1.7 Alte cazuri de aglomerare excepional de zpad pe acoperi

E.1.7.1 Acoperiuri adiacente sau apropiate de construcii mai înalte
Pentru situaia prezentat în Figura E.1.13 în care se evalueaz încrcarea din
aglomerarea excepional de zpad pe acoperiul tip arpant situat mai jos, se consider c în
acest caz de încrcare (aglomerare excepional de zpad) nu exist zpad pe acoperiul
cldirii mai joase, cu excepia zonei de aglomerare.

s1=5,34kN/m2

h=6m
D=20° s2=8kN/m2

ls=5m
b2=10m
b1=5m

Figura E.1.13 Exemplu de încrcare din aglomerare excepional de zpad pe un acoperi
adiacent situat mai jos
222

Lungimea pe care se consider aglomerarea de zpad este ls = 5m (cea mai mic valoare
dintre: 5h = 5·6=30m, b1 = 5m sau 15m).
P3 = 4 (cea mai mic valoare dintre: 2h / sk = 2·6 / 2 = 6, 2b / ls = 2·10/5=4 sau 8)
unde b = 10m (cea mai mare valoare dintre: b1 = 5m sau b2 = 10m).
Din Tabelul 7.1, rezult valorile coeficienilor de form:

1 = P3· §¨ 30  D ·¸ = 4· §¨ 30  20 ·¸ = 2,67 (150 < D=200 300)

© 15 ¹ © 15 ¹
2 = P3 = 4.
Pentru situaia accidental de proiectare încrcarea din zpada aglomerat este definit de
valorile:
s1 = JIs P1 sk = 1·2,67 · 2 = 5,34 kN/m2
s2 = JIs P2 sk = 1·4·2 = 8 kN/m2

E.1.7.2 Încrcarea din zpad pe acoperiuri cu obstacole i parapete

Pentru copertina cu lungimea de 4m care protejeaz ua de la intrarea într-o cldire,
prezentat în Fig.E.1.14, se evalueaz încrcarea din zpad datorat aglomerrii excepionale de
zpad. În acest caz de încrcare (aglomerare excepional de zpad) pe copertin exist zpad
doar în zona de aglomerare (pe lungimea ls).
Prevederile codului sunt valabile pentru copertine cu lungimea b1 < 5 m, indiferent de
înlimea h de la copertin la acoperi.

s=10kN/m2

ls=4m
h=5m
b1=4m b2=40m

Figura E.1.14 Exemplu de încrcare din aglomerare excepional de zpad pe o copertin
Lungimea zonei de aglomerare excepional a zpezii este:
ls = 4m (minimul dintre 5h = 25m i b1 = 4m).
Coeficientul de form al încrcrii din zpada aglomerat pe acoperi, P1, este minimul
dintre:
P1 = J h/sk = 2·5/2=5 unde greutatea specific a zpezii se consider J = 2 kN/m3
P1 = 2 b/ls = 2·40/4=20 unde b = 12 = max (b1 =6 ; b2 =12)
P1 = 5,
deci P1 = 5
 223

Pentru situaia accidental de proiectare încrcarea din aglomerarea excepional de

zpad pe copertin este:
s = JIs P1 sk = 1·5·2 = 10 kN/m2

E.1.7.3 Acoperiuri cu obstacole (altele decât parapete)

Pentru cldirea cu acoperi cu dou pante de 13,3% (unghi  = 7,6o) i atic la marginea
acoperiului, prezentat în Figura E.1.15, se evalueaz încrcarea din aglomerarea excepional
de zpad din spatele aticului.
b2=12m
b1=6m

h=0,8m  = 7,6o

s=1,6kN/m2
ls=4m

Figura E.1.15 Exemplu de încrcare din aglomerarea excepional de zpad în spatele
parapetului de la marginea acoperiului

Lungimea zonei de acumulare de zpad ls = 4m (minimul dintre 5h = 5·0,8=4m, b1 =

6m i 15m).
Coeficientul de form al încrcrii din zpada aglomerat pe acoperi este minimul
dintre:
P1 = J h/sk = 2·0,8/2=0,8
P1 = J b/ls = 2·12/4=6 unde b = max (b1 =6 ; b2 =12) =12
P1 = 8,0.
Deci P1 = 0,8.
Greutatea specific a zpezii se consider J = 2 kN/m3.
Pentru situaia accidental de proiectare încrcarea din aglomerarea excepional de
zpad în spatele parapetului de la marginea acoperiului este:
s = JIs P1 sk = 1·0,8·2 = 1,6 kN/m2
224

E.2. Încrcarea din zpad pe o hal industrial cu diferite forme de acoperi

E.2.1 Hal industrial cu o deschidere cu acoperi cu dou pante

Pentru o hal industrial care are un acoperi cvasi-orizontal cu dou pante de 4% (unghi
D1=D2=2,29o), fr dispozitive de impiedicare a alunecrii zpezii, distribuia încrcrii este
prezentat în Figura E.2.1.

Figura E.2.1 Exemplu de încrcare din zpad pe acoperi cu dou pante

Hala este amplasat în zona cu încrcarea din zpad pe sol sk = 2 kN/m2, la o altitudine
sub 1000m, în condiii de expunere redus (coeficientul de expunere al construciei în
amplasament Ce=1,0), fr luarea în considerare a topirii zpezii de pe acoperi (coeficientul
termic Ct=1). Hala este o construcie de tip curent din clasa III de importan-expunere (factorul
de importan expunere pentru aciunea zpezii JIs = 1).
Pentru situaia de proiectare persistent/tranzitorie valorile încrcrii din zpad pe
acoperiul halei, s [kN/m2], se determin astfel (cap.5.2):
Cazul (i), zpad neaglomerat:
P1(D1=D2=2,29°) = 0,8
s(D1=D2=2,29°) = JIs P1(D1=D2=2,29°) Ce Ct sk = 1·0,8·1·1·2 = 1,60 kN/m2
Cazul (ii), zpad aglomerat:
0,5P1(D1=2,29°) = 0,5·0,8 = 0,4
 225

P1(D2=2,29°) = 0,8
s(D1=2,29°) = JIs 0,5P1(D1=2,29°) Ce Ct sk = 1·0,4·1·1·2 = 0,80 kN/m2
s(D2=2,29°) = JIs P1(D2=2,29°) Ce Ct sk = 1·0,8·1·1·2 = 1,60 kN/m2
Cazul (iii), zpad aglomerat:
P1(D1=2,29°) = 0,8
0,5P1(D2=2,29°) = 0,5·0,8 = 0,4
s(D1=2,29°) = JIs P1(D1=2,29°) Ce Ct sk = 1·0,8·1·1·2 = 1,60 kN/m2

s(D2=2,29°) = JIs 0,5P1(D2=2,29°) Ce Ct sk = 1·0,4·1·1·2 = 0,80 kN/m2

E.2.2 Hal industrial cu o deschidere i acoperi cu dou pante cu dolie

Pentru o hal industrial care are un acoperi cvasi-orizontal cu dou pante de 4% (unghi
D1=D2=2,29o) cu dolie, distribuia încrcrii este prezentat în Figura E.2.2.

Figura E.2.2 Exemplu de încrcare din zpad pe acoperi cu dou pante cu dolie

Hala este amplasat în zona cu încrcarea din zpad pe sol sk = 2 kN/m2, la o altitudine
sub 1000m, în condiii de expunere redus (coeficientul de expunere al construciei în
amplasament Ce=1,0), fr luarea în considerare a topirii zpezii de pe acoperi datorit fluxului
termic (coeficientul termic Ct=1,0). Hala este o construcie de tip curent din clasa III de
importan-expunere (factorul de importan expunere pentru aciunea zpezii JIs = 1).
Pentru situaia de proiectare persistent/tranzitorie valorile încrcrii din zpad pe
acoperiul halei se determin astfel:

Cazul (i), zpad neaglomerat:

P1(D1=D2=2,29°) = 0,8
226

s(D1=D2=2,29°) = JIs P1(D1=D2=2,29°) Ce Ct sk = 1·0,8·1·1·2 = 1,60 kN/m2

Cazul (ii), zpad aglomerat:
P1(D1=D2=2,29°) = 0,8


P2 D 0,8  0,8 ˜
2,29
30
0,86 (conform Tab. 5.1)

D1  D 2 2,29q  2,29q
unde D 2,29q
2 2
s(D1=D2=2,29°) = 1,60 kN/m2

smaxim( D =2,29°) = JIs P2( D =2,29°) Ce Ct sk = 1·0,86 ·1·1·2 = 1,72 kN/m2

E.2.3 Hal industrial cu o deschidere i acoperi cu dou pante cu atic

Pentru o hal industrial care are un acoperi cvasi-orizontal cu dou pante de 4% (unghi
D1=D2=2,29o) i obstacole la margine (atic, h=0,8m), distribuia încrcrii este prezentat în
Figura E.2.3. Hala este amplasat în zona cu încrcarea din zpad pe sol sk = 1,5 kN/m2, la o
altitudine sub 1000m, în condiii de expunere complet (coeficientul de expunere al construciei
în amplasament Ce=0,8), fr luarea în considerare a topirii zpezii de pe acoperi datorit
fluxului termic (coeficientul termic Ct=1,0). Hala este o construcie de tip curent din clasa III de
importan-expunere (factorul de importan expunere pentru aciunea zpezii JIs = 1).
Lungimea zonei de aglomerare a zpezii pe acoperi este ls = 2 h = 2·0,8 = 1,6m < 5 m,
deci trebuie considerat ls = 5 m din condiia 5m d ls d 15m.

Figura E.2.3 Exemplu de încrcare din zpad pe acoperi cu dou pante cu atic
 227

Pentru situaia de proiectare persistent/tranzitorie valorile încrcrii din zpad pe

acoperiul halei se determin astfel:
Cazul (i), zpad neaglomerat:
P1(D1=D2=2,29°) = 0,8
s(D1=D2=2,29°) = JIs P1(D1=D2=2,29°) Ce Ct sk = 1·0,8·0,8·1·1,5 = 0,96 kN/m2
Cazul (ii), zpad aglomerat:
P1(D1=2,29°) = 0,8
0,5 P1(D2=2,29°)=0,5 ·0,8 = 0,4
P2 = J h / sk respectând condiia 0,8 d P2 d 2,0
h =0,8 m (înlimea obstacolului)
Greutatea specific a zpezii J se consider ca fiind 2 kN/m3.
În exemplul considerat P2 = 2·0,8 / 1,5 = 1,07.
Valoarea încrcrii din zpad pe zona pe care zpada a fost spulberat de vânt este:
s(D2=2,29°) = JIs 0,5 P1 Ce Ct sk = 1·0,5·0,8·0,8·1·1,5 = 0,48 kN/m2
Valorile care caracterizeaz încrcarea din zpad aglomerat i lâng atic sunt:
s = JIs P1 Ce Ct sk = 1·0,8·0,8·1·1,5 = 0,96 kN/m2 i
smax = JIs P2 Ce Ct sk = 1·1,07·0,8·1·1,5 = 1,28 kN/m2.