SR-6648!1!2014 - Instalatii Ventilare - Aporturi Din Exterior La Sarcina Termica de Racire

ICS 91.140.
30
SR 6648-1
Standard Roman Octombrie 2014
~
Titlu lnstalatii de ventilare ~i climatizare
....0
~
Calculul aporturilor de caldura din exterior §i
s al sarcinii termice de racire (sensibila) de
M
N
..J
calcul al lncaperilor unei cladiri climatizate
o:::
(/') Prescriptii fundamentale
M
0
0
N
..J
..J
<(
1-
(/')
~
c
~
iO
'i:
l'O
E
0
0:::
,,·=
e Aprobare Aprobat de Directorul General al ASRO la 31 octombrie 2014
,,...
l'O
.!::!
,,e
l'O
l'O
Ci)
Q)
e
l'O
:;: Data publicarli versiunii romane: 15 decembrie 2014
l'O
'ij
0
If) Corespondenta La data aprobarii acestui standard, nu exista nici un standard
<( international sau european care sa se refere la acelasi subiect
ASOCIATIA
, DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA
181 Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucuresti , Q www.asro.ro
©ASRO Reproducerea sau utilizarea integrala sau partiala a prezentului standard in orice
publicatil ~i prin orice procedeu {electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.} este
interzisa daca nu exlsta acordul sens prealabil al ASRO
Ref.: SR 6648-1 :2014 Editia 4

SR 6648-1 :2014
Preambul
Acest standard reprezinta revizuirea standardului STAS 6648-1: 1982.
Revizuirea standardului s-a facut pe baza cercetarilor efectuate de INCERC Bucuresti ~i INCD
URBAN-INCERC in perioada 1997-2012.
Prima editie a standardului a fost elaborat in anul 1962 ~i a fost revizuit in 1970 ~i 1981.
Acest standard stabileste prescnptiile fundamentale de calcul al aporturilor de caldura din exterior
pentru lncaperi in perioada calda a anului, in scopul proiectarf instalatiilor de ventilare ~i climatizare
pentru cladiri. Se prezinta etapele necesare deterrninarii necesarului de frig sensibil de calcul in ziua
de vara de calcul.
!=ditiile 1982 ~i 2014 ale SR 6648-1 au o perioada de coexistenta pana la data de 31 decembrie 2016.
In aceasta perioada se va urrnari aplicarea standardului in proiectare in raport cu reglementarile
tehnice din domeniu.
Aplicarea edi\iei din 2014 are caracter experimental. Se recornanda ca utilizatorii editiei 2014 sa
comunice rezultatele obtinute catre ASRO in vederea definitivarii.
Standardul intra in patrimoniul comitetului tehnic ASRO/CT 302, lnstalafii de incelzlr«, ventilare §i
conditionere a aerului.
2
SR 6648-1 :2014
Cuprins
Pagina
lntroducere 4
1 Generalitaf 7
2 Referinte normative 8
3 Termeni :;;i deflnitii 8
.....
It)
0
4 Calculul fluxurilor termice 9
~
C")
0
5 Necesarul de frig sensibil al unui spatiu climatizat de tip "aer - agent frigorific" 23
iO
N 6 Parametrii termodinamci ai aerului exterior pentru instalatii de climatizare :;;i ventilare 29
..J
0::
Cl)
7 Utilizarea valorii a0(t) in scopul confiquraril energetice a cladirf 29
C")
0
0 8 Exemple de cal cul 30
N
...J Anexa A (normative) Temperaturi exterioare virtuale ale elementelor de anvelopa supraterana
...J
~
Cl) opace 51
~
c Anexa B (informativa) Raspunsul Termic Unitar al elementelor apace monofazice omogene :;;i
S!1 neomogene 66
.ci'
c
Cll Anexa C (normativa) Transmisivitatea totala a radlatiei solare prin ferestre ??
E
0 Anexa D (normative) Determinarea fluxului termic cedat prin sol ~i a temperaturilor spatiilor
0::
c
:c secundare In contact cu solul 81
~ Anexa E (normativa) Determinarea temperaturilor spauilor care nu sunt racite direct din
Cll
:c...
N
cornponenta zonei principale a cladiri] 94
Cll

"C
c Anexa F (normativa) Coeficien\i numerici pentru calculul parametrilor termodinamici interiori 98
Cll
Cl)
Cl)
Anexa G (inforrnativa) Elemente de configurare energetica a unei cladiri pe baza necesarului
"C
Cll de calcul de frig sensibil - Studiu de caz 101
:;:
Cll
·13 Anexa H (lnforrnativa) Determinarea necesarului de frig sensibil de calcul al tncaperilor
0
!/)
ct caracterizate de capacitate terrnica semnificativa a elementelor de constructie
interioare 104
Anexa I (informativa) Calculul umbririi produse de alte cladiri sau obstacole Tnalte- Exemple
de calcul pentru umbrire 108
3
SR 6648-1 :2014
lntroducere
In timpul perioadelor calde, este necesar sa se cunoasca aporturile de caldura din exterior 9i al sarcinii
termice de racire (sensibila) de calcul al lncaperilor unei cladiri climatizate, din mai multe motive, in
special:
pentru a defini caracteristicile unei lncaperi Tn stadiul de proiect, pentru a evita sau a limita o
Incalzire exceslva In timpul verii;
pentru a determina necesarul de frig al unei instalatii de climatizare.
Metoda de calcul se adreseaza tuturor cladirilor ventilate sau climatizate 9i ventilate. Modelul de calcul
dinamic permite:
I()
determinarea aporturilor de caldura din exterior;
T'"
0
~
M
influenta acestor aporturi in bilantul termic al lncaperilor prin utilizarea sistemului ecuatiilor de
~ bilan; termic la nivelul aerului din lncaperi 9i la nivelul elementelor de constructie interioare.
N
...i Metoda de calcul prezentata tn acest standard roman este o rnetoda dinarnica care se poate aplica
0:::
en pentru cladirile noi sau existente supuse programelor de renovare majora.
M
0
0
N Fata de standardul pe care Tl lnlocuieste s-au facut urrnatoarele rnodificari:
..I
..I
~ - s-a modificat clima de calcul utilizata pentru determinarea necesarului de frig de calcul (stabilita Tn
en SR 6648-2);
~
c
s - nu se utilizeaza notiunea de grad de asigurare a unei instalatii de ventilare 9i climatizare In corelare
iO' cu categoria cladirli (incaperii):
'2
C'CI
E fast introdus articolul 3 in cadrul caruia se prezinta defini\iile principalilor termeni utlllzati in cadrul
0
0::: standardului;
r::
:0
e - a fost modificat modul de calcul al aporturilor de caldura prin elementele de constructie apace 9i
:3 transparente adiacente mediului exterior natural;
~C'CI

'O
r:: - a fast introdus parametrul termodinamic intensiv temperatura exterioara virtuala asociat
C'CI elementelor de constructie apace exterioare multistrat sau monostrat, monofazice. S-au determinat
en pentru fiecare eras din cele ale carer clima de calcul este prezentata In SR 6648-2 temperaturi
Q)
'O
C'CI
exterioare virtuale pentru elemente de anvelopa apace de tipul pereti exteriori 9i de tipul terasa.
;
C'CI
Valorile sunt prezentate pentru doua categorii de cladiri, respectiv cladirl incluse In fondul existent
·c:; de cladiri care nu au beneficiat de modernizari energetice 9i cladiri renovate 9i noi. Valorile sunt
0
c(
ti)
calculate Tn functie de azimutul elementului de constructie vertical (N, NE, E, SE, S, SV, V, NV) 9i
pentru planul orizontal tn cazul terasei. s-a tinut seama de modificarea proprietatitor optice ale
finisajelor exterioare ale elementelor de constructie proprii cladirllor renovate 9i noi, inclusiv prin
introducerea valorilor temperaturii exterioare virtuale Tn cazul acoperisurilor reci (cool roof);
- Tn cazul ferestrelor s-au introdus elemente noi de determinare a factorilor optici caracteristici
vitrajului precum 9i a elementelor absorbante din spat'ul ocupat (climatizat). Ferestrele sunt
caracterizate atat de rezistenta termlca a vitrajului cat 9i de proprietati optice (transmisivitate,
reflectanta, coeficient de extinctie) prin intermediul carora se deterrnina factorii optici proprii
componentei directe a radiatiei solare cat 9i factorii optici proprii componentei difuze a radiatiei
solare. Factorii optici proprii componentei directe variaza in functie de timp (ora din zi) si in functie
de azimutul ferestrei (N, NE, E, SE, S, SV, V, NV) pentru fiecare localitate Tn parte. Factorii optici
sunt proprii tncaperf Tn care sunt amplasate ferestrele;
fast introdus articolul 5 in cadrul caruia se prezinta metoda de determinare a necesarului de frig
sensibil al unui spatiu climatizat;
4
SR 6648-1:2014
- a fast introdus articolul 7 in cadrul caruia se prezinta metoda de utilizare a valorii necesarului de
frig sensibil al unui spatiu climatizat in scopul ccnfiqurarii energetice a unei cladiri noi sau a unei
cladir! existente care beneficiaza de renovare rnajora, subiect al activitatii de proiectare integrata a
cladirilor;
- a fast introdusa anexa normativa A care contine partile de la A 1 pana la A38 in care se prezinta
sub forrna tabelara §i sub forrna grafica valori ale temperaturilor exterioare virtuale ale elementelor
opace de anvelopa (pereti exteriori §i terasa) pentru cele 38 de localitati pentru care se indica
parametrii climatici ai zilei de vara de calcul;
- a fast introdusa anexa B (inforrnativa) pe baza careia se poate determina temperatura exterioara
virtuala pentru oricare element opac de anvelopa omogen sau de tipul multistrat. Anexa B include
atat Raspunsul Termic Unitar propriu solicitarii impulsionale de tip Dirac cat §i sistemul algebric
liniar de ecuatli de bilant termic care conduce la determinarea temperaturilor in structura de tip
compozit a elementelor de anvelopa opace monofazice;
....0
It')
~ - a fost introdusa anexa normativa C in care se prezinta sub forrna tabetara valorile transmisivitatli
s
M
optice a ferestrelor precum §i ale absorbtivitatii ferestrelor din claoiri existente nemodernizate
N energetic (cuplate §i duble) §i din cladiri renovate §i noi (termoizolante), fara utilizare a
.s
0::
dispozitivelor de umbrire exterioara §i a storurilor interioare. Valorile specifice componentei directe
(/) a radlatlei solare se prezlnta in functie de azimutul ferestrei (N, NE, E, SE, S, SV, V, NV);
M
0
0
N - a fost introdus modul de determinare a aporturilor de catdura din exterior la nivelul unei Incaperi,
_,
..J tinand seama de absorbtia caldurii provenita din captarea radiatiei solare prin intermediul
~ ferestrelor, atat in elementele usoare (exemplu mobilier), care se asirnlleaza unor aporturi la nivelul
(/)
z aerului din incinta, cat §i de procesul de absorbtie la nivelul conturului termodinamic al tncaperf ca
c urmare a proprietatilor optice ale elementelor de constructie interioare masive. Aceste aporturi se
s utilizeaza in determinarea variatiei energiei interne a elementelor de constructie interioare masive
.!ic: (pereti, plansee, stalpi etc.). Elementele de constructie interioare participa la bilantul termic al
RI Incaperilor ventilate sau climatizate prin preluarea partiala a fluxurilor termice provenite din
E captarea radiatiei solare §i prin degajare de flux termic de natura convective catre aerul din
0
0:: lncapare §i de natura radlativa catre anvelopa Incaperil.
c:
:0
e - a fost introdus modul de calcul al transferului de caldura prin elemente de constructie aflate in
RI
N contact cu solul;
:0
....
RI
,,
e - a fost introdusa anexa D (norrnativa) referitoare la determinarea fluxului termic cedat prin sol §i a
c:
RI temperaturilor spatillor secundare in contact cu solul;
(/)
Cl)
- a fost introdusa anexa E (norrnativa) referitoare la calculul temperaturii interioare rezultante a
RI
;:
RI
tncaperilor neclimatizate, incluse in zonele principale ale cladirilor;
·u
0
VI - a fost introdusa anexa F (normativa) care include coeficien\ii numerici aferenti solutiei de transfer
< de caldura in regim variabil din spatiue climatizate;
- a fost introdus modul de determinare a necesarului de calcul de frig sensibil al incintelor care
prevede doua etape: prelirninara cu functie de predictie (prima etapa) §i finata cu functie de
corectie (a doua etapa). Oat fiind faptul ca actualul standard se adreseaza cladirilor caracterizate
de perforrnanta energetica rldicata, asa cum sunt definite in Directiva europeana 31/201 O/UE, se
impune etapizarea, din urrnatoarele motive:
- in cadrul etapei preliminare cu functie predictiva, utila in activitatea de Proiectare lnteqrata, se

definesc temperaturile interioare semnificative (temperatura medie volurnica a aerului §i
temperatura interioara rezultanta) §i se determina variatia acestor temperaturi in lipsa interventiei
sistemelor de racire/clirnatizare. f n functie de abaterea de la valorile admisibile ale ternperaturti
aerului in regim de confort termic (nominalizate in etapa corectiva) in etapa predictive se pot
adopta rnasuri de apropiere a regimului termic natural de regimul termic propriu clirnatizarii.
Aceste masuri vizeaza configurarea energetica corecta a cladirii/lncaperli prin interventii la nivelul
anvelopei §i al sistemului de ventilare (naturala orqanizata, artificiala cu sau fara recuperator de
caldura) §i prin adaptarea profilului energetic (aporturile interne de caldura) al Incaperii/cladir!i;
5
SR 6648-1 :2014
in cadrul etapei finale cu functie corectiva se determine necesarul de frig sensibil al lncaper!i prin
impunerea regimului termic de contort reprezentat de temperaturile interioare semnificative, in
functie de optiunea asurnata a beneficiarului, de procesele tehnologice, de specificul activitatii din
spatiile climatizate sau de realizarea indicilor de confort termic;
Calculul, in ambele etape, este propriu regimului nestationar de transfer de caldura si include
impactul capacitatii termice a elementelor de constructie. Necesarul de frig sensbil de calcul este
reprezentat de valoarea maxima, in rnarirne absoluta, a necesarului de frig determinate in cadrul
etapei finale - corective.
- s-au introdus precizari referitoare la climatizarea cu interrnitenta a claoirilor/tncaperilor in functie de

regimul de ocupare a cladirii. Nu se considera functionare interrnitenta situatiile in care parametrii
climatici permit asigurarea confortului termic fara interventia instalatiei de climatizare;
- a fost introdusa anexa G (inforrnativa) care include o analiza cornparata, din punct de vedere al
..... necesarului de frig sensibil de calcul, a trei conflquratii energetice posibile ale unei cladiri. Practic
II')
0
!'M.::! standardul premite nu numai determinarea unor parametri de dimensionare ci !?i configurarea
energetica a cladirii in scopul rnlnimizarii necesarului de frig artificial al unei claciri:
~
N
..J - a fost introdusa anexa H (inforrnativa) in care se prezinta metoda de determinare a necesarului de
a: frig sensibil de calcul aplicabila Incaperiloncladirilor caracterizate de capacitate terrnica riotcata a
"'
0
M
elementelor de constructie interioare.
0
N
..J
..J
~
"'
~
0
:§
·c:niIll
E
0
a:
.5
'O
e
Ill
N
:c...
Ill
'O
...e
Ill
"'
.
4)
'O
Ill
Ill
·c:;
0
U)
c(
6
SR 6648-1 :2014
1 Generalitati
'
1.1 Obiect §i domeniu de aplicare
Acest standard stabileste prescriptiile fundamentale de calcul al aporturilor de caldura din exterior
pentru lncaperi Tn perioada calda a anului, In scopul prolectarii instalatiilor de ventilare 9i climatizare
din cladiri civile, sociale, publice ~i comerciale.
Standardul include 9i metoda de calcul al necesarului de frig sensibil sub forrna etapizata, dupa cum
urrneaza:
• etapa prelirninara (predictive) In cadrul careia se definesc temperaturile interioare semnificative

(temperatura medie a aerului ~i temperatura interioara rezultanta) ~i se determina variatia acestor
temperaturi tn lipsa interventiel sistemelor de racire/cllrnatizare. In functie de abaterea de la valorile
admisibile ale temperaturii aerului Tn regim de confort termic (a se vedea etapa finala) Tn aceasta
....
IO
0
etapa se pot adopta masuri de apropiere a regimului termic natural de regimul termic conditionat.
~
(")
Aceste rnasuri vizeaza configurarea energetica corecta a cladirii/Tncaperii prin interventii la nivelul
~ anvelopei 9i al sistemului de ventilare (naturala orqanizata, rnecanica cu sau fara recuperator de
N caldura) 9i prin adaptarea profilului energetic (aporturile/deqajarile interne de caldura) al
•..i Incaperii/cladirii:
0::
en
(")
etapa finala (corectiva) In cadrul careia se deterrnina necesarul de frig sensibil al tncaperf prin
re..J
0
impunerea regimului termic de confort reprezentat de temperaturile interioare semnificative, Tn

..J functie de optiunea asumata a beneficiarului, de procesele tehnologice, de specificul activitatii din
~ spatiite climatizate sau de realizarea indicilor de confort termic.
en
~
0 Metoda se adreseaza tuturor cladirilor ventilate sau climatizate ~i ventilate. Standardul a fast realizat
:E sub forma care respects realitatea fenomenologica a proceselor de transfer de caldura din spatlile
·cnf: ocupate. Procesele de transfer de rnasa lnsotite sau nu de modificarea entalpiei aerului (deqajari de
noxe, inclusiv vapori de apa) nu fac obiectul acestui standard. Modelul de calcul dinamic permite
"'0 E determinarea aporturilor de catcura din exterior precum ~i implicarea acestor aporturi Tn bilan\ul termic
0:: al incaperilor prin utilizarea sistemului ecuatiilor de bilant termic la nivelul aerului din rncaperl ~i la
·= 'C nivelul elementelor de constructie interioare. Rezultatul inteqrarf sistemului de ecuatii este reprezentat
e de parametrii termodinamici ai Incaperilor, atat intensivi (temperatura aerului ~i temperatura interioara
"'
N rezultanta), cat ~i extensivi (prin valorile necesarului de frig sensibil), cu pas de timp orar pe suportul
...
:0 zilei de vara de calcul.
"'c:

'C
en"'
Aplicarea complete a metodei pentru cazul cladirilor noi sau existente supuse programelor de
(I) renovare majora, de tipul cladiri de locuit ~i sociale, care nu sunt dotate cu sisteme centralizate de
'C
climatizare/ventilare este prezentata Tn exemplele de calcul care fac obiectul articolului 7. Ventilarea
"'
+;
lncaperilor se reallzeaza prin sistem de ventilare naturals neorganizata (aerisire) sau prin ventilare
·u"' rnecanica locala prin dotarea cu recuperatoare de caldura la nivel de unitate de locuire sau zona
0
fl)
ocupata. Prevederile articolului 3, precum ~i ale articolului 4 ~i ale anexei H in ceea ce priveste
<
determinarea sarcini de racire cornpleteaza prevederile reqternentarilor tehnice nationale Tn vigoare.
lncluderea anexelor G ~i H reprezinta adaptarea standardului national la exiqentele activitatii de

Proiectare lnteqrata, conform prevederilor europene ~i nationale, avand ca obiect cladirile noi sau
existente supuse programelor de renovare maiora, de tipul cladiri de locuit ~i sociale, care sunt sau nu
sunt dotate cu sisteme centralizate de climatizare/ventilare.
Standardul se adreseaza Tn special cladirilor performante energetic, asa cum sunt definite In cadrul
Directivelor europene ~i al leqislatie! autohtone.
1.2 Determinarea aporturilor de caldura sensiblla §i a necesarului de frig sensibil al

Incaperilor climatizate
Calculul se efectueaza pentru ziua de vara de calcul asa cum este definite in cadrul SR 6648-2:2014
~i pentru localitatile pentru care au fast determinati parametrii climatici de calcul. Pentru alte localitati
decat cele incluse in standard se utilizeaza datele aferente localitatii inscrise tn standard care este
cea mai apropiata din punct de vedere al coordonatelor geografice (latitudine, longitudine 9i altitudine).
7
SR 6648-1:2014
Calculul necesarului sensibil de frig se face in regim nestationar de transfer de caldura §i include
variatia orara a aporturilor de caldura provenite din mediul exterior natural precum §i variatia orara a
aporturilor/deqajarllor interioare de caldura (profilul energetic al lncaperil/cladirii) in varianta cea mai
dezavantajoasa de utilizare a cladirii. Necesarul de frig sensibil de calcul este reprezentat de valoarea
maxima, in modul, a necesarului de frig rezultat din calculul pe durata zilei de vara de calcul.
1.3 Parametrii climatici de calcul
Parametrii climatici de calcul sunt prezentati In SR 6648-2 pentru un nurnar de 38 de localitati cu

acoperire reprezentativa a teritoriului Rornaniei. Pentru fiecare localitate se dau:
caracteristici de identificare geografica;
ziua reala desernnata ca zi de vara de calcul;
valorile orare ale parametrilor climatici necesari efectuarii calculelor de simulare In regim dinamic
a regimului termic, precum §i parametrii climatici necesari deterrninaril necesarului de frig latent,
dar care nu face obiectul acestui standard.
2 Referinte normative
I
Urrnatoarete documente de referinta sunt indispensabile pentru aplicarea acestui document. Pentru
referintele datate, se apuca numai editia citata. Pentru reterintele nedatate, se aplica ultima editie a
documentului de referinta (inclusiv eventualele amendamente).
SR 6648-2 lnstalatii de ventilare §i climatizare. Parametri climatici exteriori
SR EN 15255 Perforrnanta terrnlca a cladirilor. Calculul sarcinii de racire pentru o lncapere cu

transfer de caldura sensibila. Criterii generale §i proceduri de validare
SR EN 15265 Pertorrnanta terrnica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru lncalzlrea §i

racirea tncaperilor. Criterii generale §i proceduri de validare
3 Termeni ~i definitii
Pentru corecta utilizare a acestui standard, se aplica termenii ~i definitiile urrnatoare:
3.1
element de constructie
element component al' cladirii cum sunt un perete, un planseu
3.2
diferenta de temperatura de calcul
diferenta intre temperatura lnterioara de calcul §i temperatura exterioara de calcul
3.3
ternperatura exterioara
temperatura aerului din exteriorul cladirii
3.4
temperatura exterioara de calcul
temperature a aerului exterior utilizata la determinarea sarcinii termice de racire
3.5
temperatura exterloara virtuala a unui element de constructie
temperatura exterioara in raport cu care, la orice moment de timp, se poate determina fluxul termic
specific suprafetei adiacente mediului ocupat al elementului de anvetopa considerat prin utilizarea
8
SR 6648-1 :2014
formalismului matematic al regimului stationar de transfer de catdura prin elemenete de constructie

opace monostrat ~i multistrat, monofazice.
3.6
temperatura exterioara virtuala a incintei
medie ponderata a unor temperaturi exterioare virtuale ale elementelor de constructie adiacente
mediului exterior natural ~i altor spatii neclimatizate
3.7
spatiu climatizat
spatiu interior al cladirf care este destinat a fi climatizat la temperatura interioara de calcul indicata
3.8
temperatura aerului interior
temperatura aerului masurabila intr-un anumit punct din interiorul cladirii
.,....
II)
0
3.9
temperatura medie a aerului interior
~
e
II)
temperatura medie spatiala (volurnica) a aerului interior dintr-un spatiu definit al cladirii
N
.J 3.10
a:::
ternperatura lnterioara de calcul
"'
M
0
0
temperature caracteristica unei tncaperi climatizate, deterrninata ca medie ponderata intre
N temperatura medie a aerului din tncapere ~i temperatura medie de radiatle la nivelul conturului
..J
..J termodinamic al tncaperil (a suprafetelor delimitatoare ale lncaperii)
~
"'
z
o
NOTA - Temperatura operatlva, utilizata In mod curent in domeniul instalatiilor de climatizare, este similara cu
temperatura interloara de calcul, calculata in centrul spatiului climatizat cu luarea in considerare a temperaturilor
aerului ~i de radia\ie cu ponder! egale
:E
c'li
·c:
IQ
3.11
E numar mediu de pereti interiori ai Incaperll
0
a::: nurnar de pereti interiori prin asimilare cu o inclnta de referinta cu forma elernentara a unui
c paralelipiped dreptunghic (forma Incaperilor eel mai des intalnita in rezolvarile de arhitectura a
:0 cladirilor)
...
Q)
s 3.12
...
:0
Ill
"C
contur termodinamic al Incaperii
"'-
c totalitatea suprafetelor interioare (lnconjuratoare) ale elementelor de constructie adiacente unei
Ill
tncapert
Q)
"O
~ 3.13
·~ spatlu neclimatizat
~ spatiu care nu face parte din spatiul climatizat
<t
3.14
instalatle de ventilare
instalatie destinata a furniza debitele de aer indicate
3.15
zona
ansamblu de spatii care au caracteristici termice similare
4 Calculul fluxurilor termice

4.1 Fluxuri termice transmise prin anvelopa Incaperilor climatizate
Fluxul termic care patrunde prin elementele de constructie care delimiteaza conturul termodinamic al
unei tncaperi climatizate, exprimat in wati, se deterrnina prin calcul cu ajutorul relatiei (1 ):
9
SR 6648-1 :2014
QAp(t) = LQAP.PE.j(t)+LQAP.FE.j(t)+ LQAP.1./t) (1)

j j j
in care:
QAP.PEj (t) reprezinta fluxul termic caracteristic elementului opac "j" de anvelopa exterioara la
momentul t. Elementul de anvelopa este peretele exterior caracterizat de
orientarea cardinala a planului N, NE, E, SE, S, SV, V, NV ~i terasa plasata in
plan orizontal. Fluxul termic este caracteristic planului adiacent lncaperii
climatizate. Valoarea fluxului termic QAP.PEi (t) se determine conform 4.1.1,
exprimat in W. Marimea rezultata poate avea valoare QAP.PEj(t)>O, ceea ce
sernnifica aport de caldura sau QAP.PEJ(t)<O, ceea ce semnifica flux termic disipat
It')
catre exterior. Fluxul termic propriu incaperii se obtine prin insumarea fluxurilor
..... termice ale fiecarui element de constructie "j";
c
~
(")
c QAP.FE.j (t) reprezlnta fluxul termic caracteristic elementului transparent "j" de anvelopa
ii;
N
..J exterioara la momentul t. Elementul de anvelopa este fereastra caracterizata de
0::
rn orientarea cardinala a planului N, NE, E, SE, S, SV, V, NV. Fluxul termic este
(") caracteristic planului adiacent tncaperf climatizate. Valoarea fluxului termic
c
c QAP.FEj (t) se determina conform 4.1.2, exprimat in W. Marirnea rezultata poate
N
..J
..J
<(
avea valoare QAP.FEj(t)>O, ceea ce sernnlfica aport de caldura sau QAP.FEj{t)<O,
..... ceea ce semniflca flux termic disipat catre exterior. Fluxul termic propriu Incaperii
rn
~ se obtine prin insumarea fluxurilor termice ale fiecarui element de constructie "j";
0
s QAP.l.j (t) reprezinta fluxul termic caracteristic elementului de anvelopa "j" adiacent unui
.!!!·
c: spatiu neclimatizat sau climatizat la o ternperatura diferita cu eel putin 2K de cea
"'E a tncaperf climatizate. Valoarea fluxului termic QAP.l.j(t) se determine conform
0
0::
c: 4.1.3, exprimat in W. Marimea rezultata poate avea valoare QAP.1.j(t) >O, ceea ce
i5
....
Cl) sernnifica aport de caldura sau QAP.1.j(t) <O, ceea ce semnifica flux termic disipat
~
"'
N
catre spatiul adiacent. Fluxul termic propriu tncaperf se obtine prin insumarea
fluxurilor terrnice ale ftecarul element de constructie "j". in aceasta categorie se
"'c:

"C
inscriu ~i elementele de constructie adiacente zonelor secundare ale cladirii,
rn"' frontiera cladire - sol ~i elemente de constructie adiacente lncaperilor
Cl)
"C
neclimatizate incluse in zona principala clirnatizata a cladirli:
·~"'
:;::
4.1.1 Fluxul termic caracteristic elementului opac '}" de anvelopa exterioers, exprimat in wati, se
~ determina prin calcul cu ajutorul relatiei (2):
<(
(2)
in care:
ei(t) reprezinta temperatura lnterioara rezultanta a lncaperii, constanta sau variablla in

raport cu timpul. Temperatura interioara rezultanta se defineste la 5.1.1.7 ~i 5.1.2.4
ale acestui standard °C;
9ev,J(t) reprezinta temperatura exterioara virtuala a elementului opac de constructie "j"

adiacent mediului exterior, la momentul t. Temperatura exterioara virtuala a
elementului opac de constructie "j" adiacent mediului exterior se cefineste la 4.1 .1.1 al
acestui standard °C;
10
SR 6648-1 :2014
R'PE.i reprezinta rezistenta termica corectata a elementului de constructie "j". Rezistenta

terrnica se deterrnina prin utilizarea coeficientului superficial de transfer de caldura
catre mediul exterior, a0 = 17,5 W/m2K; se exprirna m2K/W;
4.1.1.1 Se determina fluxu/ termic caracteristic anve/opei opace edieceme mediului exterior natural,
exprimat in wati, se deterrnina prin calcul cu ajutorul relatiei (3):
°"'4-- QAP,PE,j
()t = ""[
L, APE,j .
0ev,j(t)-ei(t)l
R' . (3)
J J PE,J
4.1.1.1.1 Temperatura exterioara virtuala a elementului opac de constructie "j" adiacent mediului
exterior eev,j(t) reprezinta temperatura exterioara in raport cu care, la orice moment t, se poate
determina fluxul termic specific suprafetei adiacente mediului ocupat prin utilizarea formalismului
....
It')
0
matematic al regimului stationer de transfer de caldura prin elemenete de constructie opace monostrat
~ ~i multistrat, monofazice. Valorile eev.J(t) se mcdifica in functie de caracteristicile termofizice ale
M
e
It')
materialelor ~i in functie de parametrii climatici, dar este practic invarianta in raport cu variatia
N temperaturilor interioare .
..J
er::
Cl)
M
4.1.1.1.2 Temperatura exterloara reala in raport cu care se deterrnina temperatura exterioara vlrtuala
0
0
este temperatura exterioara echivalenta a elementului de constructie. definita in functie de
N
...J
proprletatile optice ale finisajului exterior al elementului de constructie, de coeficientul superficial de
...J transfer de caldura, de temperatura aerului exterior 9i de intensitatea componentelor clrecta si difuza
~
Cl)
ale radiatlei solare lncidenta pe planul peretelui sau al terasei. Parametrii climatici se preiau din
z standardul SR 6648-2:2014 pentru localitatea in care este arnplasata cladlrea.
c
~ 4.1.1.1.3 Valorile temperaturii exterioare virtuale pentru pereti verticali ~i pentru terasa sunt
.!ic prezentate tabelar ~i grafic in anexa A (paf'tile de la A.1 pana la A38). Fiecare parte a anexei este
Cll destlnata unei localitati din cele 38 pentru care in SR 6648-2:2014 se prezinta parametrii climatici ai
E zilei de vara de calcul.
0
er::
c
:c Prima categorie de valori este forrnata de valori orare reprezentative pentru perefii cladirilor existente
e
Cll
care nu au beneficiat de renovare 9i modernizare energetica. Valorile sunt intabelate pentru fiecare
N din orientartle cardinale N, NE, E, SE, S, SV, V, NV (Tabelele de la Ax.1 pana la Ax.8, in care x
~Cll reprezinta partea din anexa A aplicablla pentru localitatea respectlva) 9i particularizate prin
"...c
Cll
rezistentele termice corectate R'PE,J = 0,55 m2K/W; 0,65 m2K/W; 0,70 m2K/W; 0,80 m2K/W;
0,95 m2K/W; 1, 10 m2K/W. Atasat tabelelor de valori se prezinta grafic, pentru fiecare orientare
Cl)
Q) cardlnala, variatia in timp a valorilor temperaturilor rnentionate, in functie de rezistenta terrnica
".,
Cll corectata (figurile de la Ax.1 pana la Ax.8, in care x reprezinta partea din anexa A apllcablla pentru
Cll localitatea respectiva). Caracteristic peretilor cladlrilor existente nemodernizate energetic este
coeficientul de absorbtie a radiatiei din spectrul de unda scurta (vizibil), a abs = 0, 70. Valorile
'(3
0
Ill
< temperaturii exterioare virtuale prezentate in anexa A (partile de la A 1 pana la A38) sunt caracteristice
unor elemente de constructie frecvent utilizate in proiectele cladirilor existente. Capacitatea terrnlca
specifica este cuprinsa in intervalul me E [0,386; 0,68] MJ/m2K.
Capacitatea terrnica speclftca a elementelor de constructie opace, exprirnata in [J/m2 K], se determine
prin calcul cu ajutorul relatiei (4):
L (A . 0 . p . c)j
m · c = 'i _ (4)
A
in care:
reprezinta aria suprafatei de transfer de caldura a stratului de material .,j", exprimata in

[m2];
11
SR 6648-1 :2014
A reprezinta aria suprafatei de transfer de caldura a elementului de constructie rnasurata in

conformitate cu reqlernentarile nationale in vigoare (la fata interioara adiacenta spatiului
construit), exprimata in [m2];
oj reprezinta grosimea stratului de material ,,j", exprirnata in (m];
pj reprezinta densitatea materialului ,,j", exprirnata in [kg/m3]:
ci reprezinta caldura specifica rnasica a materialului ,,j", exprirnata in [J/kg K].
Pentru structuri caracterizate de capacitate terrnica speclfica mai mare decat valorea maxima
rnentionata, se utilizeaza anexa B. Se face rnentiunea ca rezolvarea indicata in anexa B impllca
utilizarea datelor climatice ale zilei de vara de calcul pe o durata de minimum 10 zile consecutive in
scopul anularli efectului conditiei initiate asociata sistemului de ecuatil prezentat.
....
I()
0
~
M
A doua categorie de valori este forrnata de valori orare caracteristice peretitor exteriori ai c/adirilor
0
In existente modernizate energetic §i cteoirllor noi (tabelele de la Ax.9.1 pana la Ax.9.5 ~i figurile de la
N Ax.9.1 pana la Ax.9.5, in care x reprezinta partea din anexa A apllcabila pentru localitatea respectiva).
..J Caracteristic peretilor cladirilor existente modernizate energetic ~i noi este coeficientul de absorbtie a
ix:
U)
M
radlatiet din spectrul de unda scurta (vizibil), a abs = 0,30. Se face observatia ca valorile sunt
0
0 carateristice rezolvarilor constructive care conduc la rezlstente termice corectate R'Pe., cuprinse intre
N
..J 1,80 m2K/W ~i 5,00 m2K/W. Valorile temperaturii exterioare virtuale prezentate in anexa A (partile de
..J
la A 1 pana la A38) sunt caracteristice unor elemente de constructle frecvent utilizate in proiectele
~
U) cladlrilor noi. Capacitatea terrnica specmca este cuprinsa in intervalul me e [0,138; 0,179] MJ/m2K.
~ Pentru structuri caracterizate de capacitate termica specifica mai mare decat valorea maxima
c
s mentionata, se utilizeaza anexa B. Se face precizarea ca rezolvarea tnoicata in anexa B imptlca
·nrc:
utilizarea datelor climatice ale zilei de vara de calcul pe o durata de minimum 1 O zile consecutive in
t'O
scopul anularf efectului conditlei initiale asociata sistemului de ecuatii prezentat.
E
0
ix: Valorile temperaturii exterioare virtuale proprii teraselor sunt prezentate In tabelul Ax.10 ~i in figura
c Ax.1 O (x reprezinta partea din anexa A aptlcablta pentru localitatea respectlva). Se au in vedere terase
;;
...
Cl) ale cladirilor existente nemodernizate (R' = 1, 10 m2K/W), terase ale cladirilor existente modernizate
t'O
N
= =
(R' 3,00 m2K/W) ~i terase ale cladlrilor noi (R' 5,00 m2K/W). in cazul cladirilor modernizate ~i noi se
;;
... prezinta valorile temperaturii exterioare virtuale proprii teraselor de tip cool roof. Valorile temperaturii
t'O
"O exterioare virtuale prezentate in anexa A (de la A 1 pana la A38) sunt caracteristice unor elemente de
-
c constructie frecvent utilizate in proiectele cladirilor noi. Capacitatea terrnlca specifica este cuprinsa in
C'O
U)
Cl)
intervalul mce [0,144; 0,272] MJ/m2K. Pentru structuri caracterizate de capacitate terrnica specifica
"O
t'O
mai mare decat valorea maxima rnentionata, se utillzeaza anexa B. Se face precizarea ca rezolvarea
;: indlcata in anexa B implica utilizarea datelor climatice ale zilei de vara de calcul pe o durata de
t'O
'ij minimum 10 zile consecutive In scopul anularii efectului condltiei initiale asoclata sistemului de ecuatii
0
~
I/I prezentat.
4.1.1.1.4 In anexa B (informativa) se prezinta fundamentarea metodologica a determinarii temperaturii

exterioare virtuale a elementelor de constructie opace. Metoda poate fi utilizata pentru determinarea
temperaturii exterioare virtuale a elementelor de constructie speciale. Metoda poate fi inclusa in
structura unui program de calcul de validare a produselor software de proiectare ~i evaluare
energetica a cladirilor performante energetic
4.1.2 Fluxul termic caracteristic elementelor transparente, cu fun(ie de ferestre, amplasate in anvelopa
exterioer« se determine in functie de caracteristicile climatice ~i de caracteristicile termice ~i optice ale
ferestrelor.
12
SR 6648-1 :2014
4.1.2.1 Fluxul termic pre/uat la nivelul incaperiiprin captarea radiatiei so/are
4.1.2.1.1 Determinarea caracteristicilor optice ale ferestrelor ;;i ale lncaperilor:
4.1.2.1.1.a) Transmisivitatea supteietet vitrate a ferestrelor In spectrul rediette; de unda scurta

(spectrul vizibil).
Tn anexa C (norrnativa) se prezinta valorile transrnisivitatii efective i:0 a ferestrelor confectionate din
doua foi de sticla, Tn raport cu componenta directa a radiatiei solare, fiecare avand grosimea
de 0,3 cm, de tipul ferestre duble/cuplate (fara proprietati termoizolante speciale), realizate din sticla
normala ;;i din sticla clara (water white), precum ;;i pentru ferestre termoizolante de tip low e. Valorile
se dau Tn functie de orientarea cardinala a ferestrelor Tn intervalul orar cuprins Tntre orele 5:00 si
20:00.
It) In aceleasi anexe se dau valorile transrnisivitatii efective Tn raport cu componenta difuza a radiatlei
e
0 solare i:dif. Aceste valori nu se rnoditica in func\ie de calitatea vitrajului.
~
s
N
4.1.2.1.1. b) Factorul optic propriu cuplului vitraj - elemente de constructie interioare al unei tncapen
..J se deterrnina dupa cum urmeaza:
0::
"'
M
0
se deterrnina fractia din energia solara absorbita de elementele de constructie interioare ca
0
N
urmare a proceselor de absorbtie ;;i reflexie repetata la nivelul elementelor interioare cu ajutorul
_J relatiei (5):
_J
<(
I-
"'~ a (ef.) _
abs. - (
CXabs.
) - AFE
(5)
c CXabs. + 1- CXabs · i:r,dif. · ---'-=--
~ Ar -AFE
.!ic
l'O in care:
E
0
0::
aabs. reprezlnta coeficientul de absorbtie a radiatlel solare la nivelul elementelor de
·= "C
constructie interioare. Valoarea sa depinde de culoarea ;;i rugozitatea finisajului. Se
...l'O
Cl)
poate utiliza valoarea °'abs. =0,40;

.!::!
...
"C
l'O
"C i:r.dit. reprezlnta coeficientul mediu corectat de transmisivitate a componentei difuze a radiatiei
"'-
c:
l'O
solare determinat prin calcul cu ajutorul rela\iei (6):
Cl)
'bJ
"C
l'O
+:
l'O
~T.dif. = ,L(i:dif.j CRV (6)
j
'u0
f/l
<(
unde:
(7)
cu
Ar reprezinta aria laterals totala a lncaperii, exprirnata in [m2];
cRv reprezinta coeficientul de corectie egal cu raportul dintre suprafata vitrajului ;;i supratata
ferestrei. Se determine in functie de caracteristicile geometrice ale ferestrelor utilizate in
proiect. Ca valoare prin lipsa, se poate utiliza valoarea medie 0,70.
13
SR 6648-1 :2014
- se determine factorul optic asociat componentei directe a radlauet solare cu ajutorul relatiei (8):
Foo
· ,J· tr • o,J· ·a [er.)
abs.
(8)
- se deterrnina factorul optic asociat componentei difuze a radiatiei solare cu ajutorul relatiei (9):
Fo• dif1 ,J · - tr , dif1 ,J· ·a abs.

(et.) (9)
4.1.2.1.2 Fluxul termic, exprimat in watl, consecinta a captaril radiatiei solare prin ferestrele tncaperii.
se deterrnina prin calcul cu ajutorul relatiei (10):
OAP.FE (t) = L {lFo,D,j (t) · lo,j (t) ·Cs (t) + Fo,dif,j · ldir.(t)j · AFE,j · istor,i} (10)
j
....0
It')
!:::! in care:
M
e
It')
lo.; reprezinta intensitatea componentei directe a radiatiei solare. Valoarea sa se rnodifica
N
.r in timp, in functie de azimutul planului in care este amplasata fereastra 9i in functie de
ex: unghiul f,lanului in care este arnptasata fereastra in raport cu planul orizontal, exprirnata
"'
M
0
in [W/m );
0
N
..J ld,1, reprezinta intensitatea componentei difuze a radlatlei solare. Valoarea sa se rnodifica in
..J
<
I-
timp 9i in functie de unghiul r,1anului in care este arnplasata fereastra in raport cu planul
so orizontal, exprirnata in (W/m ]
~
c
~ istor,j reprezinta transmisivitatea storului interior din dotarea ferestrei "]". istor,j sI - se
.CJ.
c:
recornanda, pentru storuri de culoare deschisa. valoarea i:510r.J = 0,50.
ca
E
ti. c5(t) reprezinta coeficientul de insorire a ferestrei "j". Cs s1 in functie de absenta sau
c: prezenta obstacolelor naturale sau a dotarilor exterioare ale ferestrelor. Valoarea sa
:;:;
~ variaza in timp in functie de pozitla Soarelui pe bolta cereasca 9i de orientarea cardinala
ca a planului in care este arnplasata fereastra.
N
~
ca
"C Coeficientul de insorire poate fi calculat ca valoare medie prin raportarea ariei lnsorite a ferestrei la
c:
s aria ferestrei.
"'
"C
G)
Aria lnsorita a ferestrei Ai-FE,j , exprimata in [m2], se catculeaza cu ajutorul relatiei indicata mai jos:
ca
:;:::;
ca
·u0
VI
<
in care:
H 9i B reprezlnta inal\imea, respectiv latimea ferestrei, exprimata in m;
hu 9i bu reprezinta lnaltimea, respecitv latimea umbrei in planul ferestrei, conform figurii 1,

exprimata in m. (Nu se iau in conslderatle situatiile h, > H, bu> B).
14
SR 6648-1 :2014
IJ
Y:i"L
____
...
I()
0
~
M I'
y
0
in
N
.s
a::
Cl)
I:
M
0
0
N 11'.
..J
..J
~
Cl)
z
0
i ,..,, .,.._M_s., r: !."
cos» - AL- A{ A._= COS 'i'
·c:
IU
IU
E f) = s ..!Jl.J -
0 • C05 i'
a::
·= "C -h,;::<.,.s,,-ll,,
...IU
Q)
N
:0...
IU
Figura 1
-
"C
c:
IU in care:
Cl)
Q)
"C c, = tgy
.~
'CV
'(3
0
I/)
<(
15
...:
c: :;:,. :;:,. <:!
<ll
·;:: z z :;:,. (/)
(/)
·~
0 0
-SS _s- § ~§ -
§§ SS
-£I
~c:
~
+ + :;:,. + +:;;
?: :;:,. ?: :;:,.
~><: + +
;::>
s ~ ><: + +:;;
?: :;:,.
~><: +
?:
+
::>
:;;~ ><:~
~
"'
Ill
u"'
II I'-.....
....
<O
~
I
'
0)
~
....
;::::
. r,
£ 0
a) <O
.....
.s:::. .... "'
II
<O
0)
N 2 ....• N0 <O
....
:>
..... N'
;::: ~ ~....: 0 Q:>
.s:::. .... of:::
0 ..... a) ..... ~
.s:::.
:> 1· 1 .....• .,... N .....
II 01' "NO..... <O
:e. "' °'

:>
gg ~~
a:) .....
"'
..... c·
~
.s:::.
:J
°' " 0)
..,:I,...:' IM .... 0
..,..: -:
;
"' ~55 g~ ~Q
<O <O NO <")
.c ....
...
00 <O
Q) ......... ~g ~~
·;:::
.c o;1 ....•"'I'- o-: ......,..: eo <O <O
......1,....... I'""'
E "'0
N'q'
<O <O
~~
...... ..,.....
.... "'
N ,_
N <O 0 <O
"·j "..
~c ....
~·gI'- O:l (§ .....
.. ...
::I <")
.... ~~<") ~<O SS O:l ():;
..2 0) N a:) .... <O <") <")
·;:;; IN' 1 ....• •<ti' ~: ....: '""' I'""' I'""' I'""' I'""'
. . . . . . . ~ C§ ........
N <O Q:> N <O
'<:!' c: .... o
...
gg
0)
Q) '!"')
0 .c N
..... ' ' ' ' g Q:> .... I'.
..... .... 8 to N.....
~-~
0 ....
c:'! 00 00
..,.....
... ..,_~ 0....:
CV
... Q) .,,..: -: .,..:-.,.. ~~
..... .... :g
. gg"'"' le~g~ .........
co
I
<") <O <") Q:> <O ..... <")N
CV ......... °' . . . ..,_"'C
g~ gg
'<:!' c: 0 " ION <O 0
(D
(D ·e... .....
..... ' ' '
0
~~ ~~ ~~
<O .... o
.... <O N<"l N.,...
.......... C\jM
g<")
0 .....
.... <O r-, <") <")
0::: 1. -;
'"'"q0'""' ""NO
IN 1. 1. 1,..; ie-c l e
(/)
Q)
Qi '.....""'
" 0....
Q:>
..
<")
gg"'
.....
.
N lO
~~ ~~
a:) ..... "'0)
....
g~ c·.,....... "'
"C (\I 0) • 00 <O
...2c: .... .,.:..: -: -: ~~

~-~
0 It) " (0 "'
~!Xi '
..
'
~~<O ~ <:i ~ ~~<O N ~8
g~
c:::; ....
Q)
0
I~ hn"1..,: °'I'-
lci lci lci -: -: 1 . .. 1.
.,...N .,..N
.. 1,.; 1...· 1...
o .... <O a:)
..,.: 'f- .. .,_"Ir-....
<O
''"'
I'- c°' .... s ........ .... N "' "' .....<") °' ~0 0 I'- I'-N 01()
...
0.
. . ·g~ "' ~~
0 ..... <O
~ ~ ~ ~ ~g ~ "'
N <") .... <") e, Q:> ....
;:::: gg . . . . . o .....
Q:> ....
u ll)
;:::: "'
0)
0)
tJ ~ 0"' ~ ..... <") ~

~ 1...... ~
..... c; I'- <:i"q0
~
"'
0 (0 <O <") .... 0) (0 0) 0)
..2
IM' l"i .,...~11.n" I~lci lci l<"i' cilci 1...· ,..:C'\J- -r:~
'".....' .....
1..... 1...· IM
....
::::~ .....
.... ~ g: 2 ....0·N <O
-· .... ....
Q:> .... NI'. r-, r-,
c: o- ~ r, " .... .....It)
N ~~
gg
0
.....· ~ ....
.....0) It)
·Ii=u
Q) Q:>
'
~~ ~ ~ ~~ 0
§!
..... <") I'- N .... o ....
g Ci(§ c· ti ~~
~ ~ ~ ~ ~ ....
..... ot:::: I'-
• (0
<ON
......... ....:N IM' cc 1. 1,.; "' 1. ....... ,...- '""' (0
,
0) N 0
,...,. 1 ....• Im· .,_N
a) .....
.,.:
Q)
.........<O <O <") ' " "' ....
. .... ".... N O> <O... ".... Q:>
0
. . ~ . . °'....:t::::
<O It) It) .... <") <O
u " N <") <")
It) N ll) .... 0
..!!! " ~~ .......... Q:>
~~ cc ~g ' ~g ' "
.....
.. ~ "' " ....
·;::: Cl§ ~ ~~ .......... ~~ C>:l
0
~ i .,..:
00
ci ..... cc
N "
c . . . ·. .,_"Q
0) .... a)
.....
<O
0 ..... Q:> ....: ci lc
.... ....
'"
~
I <t
a:: <O
8 ;g <") Q:>
o- N
SS
°' <"). .
'
ti"'!. <")
~c ~ ' . ..... t?i .
<") °' ~
N.,,.
.....ll)
' ~ ' . . . '

Q:>
' .....
..... o ~~ ~~ ~~
Q 0
<") <") <O Q:>
::I ,...: ..... N<"l' "cc (0"' ON
o·c c:; ,...: ....: .....·
-
0
Qi
.c
CV :§! ~§ § § -s- s: :::-
:;; :;;_ :::
:;;;:; -
I- c: + + :;; + +:;; ~><: + + :;;~ ><: + +> ~ ><: + + ;:; ~ ><:
~ ;::> ;::> ;::> ?: :;:,. ?: :;:,.
...:
c: LU
<ll
·;:: <: ~ LU (/)
(/)
!HOZ/£0/SZ ·1~s £00Z 11'11SNI aiw 'e!uewo~ U!P <uez!pJepue~s ap eHeposv

SR 6648-1 :2014
4.1.2.1.2.a) Fluxul termic absorbit in aerul Incaperii din fluxul termic total patruns in tncapere prin
ferestre, exprimat Tn wati, se determine prin calcul cu ajutorul relatiei (11 ):
( 11)
4.1.2.1.2.b) Fluxul termic absorbit Tn elementele de constructie interioare ale incaperii din fluxul termic
total patruns Tn lncapere prin ferestre, exprimat Tn wati, se determlna prin calcul cu ajutorul
relatiei ( 12):
(12)
Tn care coeficientul Caer = 0, 10.
NOTA Coeficientul Caer este similar factorului soare-aer fsa din standardul SR EN 15255:2008 !?i este considerat
cu valoarea recornandata in standardul mentionat.
....
I()
0 4.1.2.2 Fluxul termic intratldisipat prin transmisie, exprimat in wati, se determine prin calcul cu ajutorul
~
M
0
relatiei (13):
in
N
..0::.r (13)
fl')
M
0
0
N
..J in care:
..J
~ RFE.i - reprezinta rezistenta termica a ferestrei "j" , exprirnata in [m2K/W]
fl')
~
c
~ 4.1.2.2.1 Absorbtivitatea geamurilor ferestrelor in spectrul radiatiei de unda scurta (spectrul vizibil) ~i
m conversia in caldura (spectrul infrarosu indepartat).
·2
Ill
E in anexa C se prezinta valorile absorbtivitatii ferestrelor confectionate din doua foi de sticla, in raport
0
0:: cu componenta dlrecta a radiatlel solare, fiecare avano grosimea de 0,3 cm, de tipul ferestre
c:
'C duble/cuplate (fara proprietati termoizolante speciale), realizate din sticla normals 9i din sticla clara
...
QI
Ill
(water white), precum 9i pentru ferestre termoizolante de tip low e. Valorile se dau Tn functie de
N orientarea cardinala a ferestrelor Tn intervalul orar cuprins Tntre orele 5:00 9i 20:00.
~Ill

'C in aceleasi anexe se dau valorile absorbtlvitatli in raport cu componenta dituza a radiatiei solare.
c:
Ill
fl')
QI
4.1.2.2.2 Fluxul termic net la nivelul suprafetei ferestrelor, exprimat in wati, se determine prin calcul cu
'C ajutorul relatiei (14 ):
.~
iii
'(:)
0
<(
VI (14)
Tn care Cab,D,i 9i Cab,dif,i reprezinta absorbtivitatile ferestrelor in raport cu componenta directa.

respectiv cu componenta difuza a radiatiei solare, a ferestrei j.
4.1.2.2.3 Se defineste temperatura exterioara echivalenta a flecarei ferestre "l" ca fiind:
(15)
Temperatura eFE.ECH,j(t) a ferestrelor are functie sirnilara cu temperatura exterioara virtuala a

elementelor exterioare apace de anvelopa.
4.1.2.2.4 Se defineste fluxul termic net caracteristic suprafetei ferestrelor, exprimat Tn wati, ca fiind:
17
SR 6648-1 :2014
(16)
4.1.2.2.4 a) In cazul in care, ferestrele sunt acoperite cu obloane mobile amplasate la exterior, fluxul
termic caracteristic ferestrelor, exprimat in watt, se determine prin calcul cu ajutorul retatiei (17):
(17)
in care temperatura exterioara echivatenta, exprimata in [ C], se deterrnina prin calcul cu ajutorul
0
relatiei (18):
.,...
It) <labs.ob· ~o)t)· Cs(t)+ ldif{t)j
0 0os ECH; ()t = Ele ()t + ---"---'--'-------- (18)
~ . ' ae
<"')
0
iO
N iar rezistenta terrnica a sistemului oblon - vitraj, exprirnata in [m2K/W], se determine prin calcul cu
..J ajutorul relatlei (19):
0:::
Cl)
<"')
0
Ros-FE,j =Roa.; + .0.19 + RFE,j (19)
0
N
...J
..J
unde:
~
Cl)
~ aabs,ob reprezinta coeficientul de absorbtie a radia\iei solare propriu suprafetei adiacente

0
SE mediului exterior a oblonului. In lipsa unor date tehnice atestate, se poate utiliza
.~c valoarea aabs.ob = 0,15;
(0
E
0
0:::
a0 reprezmta coeficientul sperficial de transfer de caldura la suprafata adiacenta mediului
c exterior egal cu 17,5 W/m2K;
:a
...
ai
reprezinta rezistivitatea terrnica a oblonului opac etans, exprirnata in [m2K/W], se
(0
N Roa.J
~ calculeaza cu ajutorul relatiei (20):
(0

"C
c(0
800 (20)
Cl) Ros.J =--
ai A.oa
"C
(0
:;:;
(0
·c:; in care:
0
Ill
< A.06 reprezinta conductivitatea terrnica a materialului din care este confectionat oblonul,
exprirnata in [W/mK];
806 reprezinta grosimea materialului din care este confectionat oblonul, exprirnata
in [m).
Temperatura 0os.EcH.i{t) a ferestrelor acoperite cu obloane opace are functie sirnilara cu temperatura
exterioara virtuala a elernentelor exterioare opace de anvelopa.
4.1.3. Fluxul termic, exprimat in wati, primit dinspre spatii construite adiacente neclimatizate, care tac
parte din zona principala sau din zona secundara neclimatizata a cladiril, se determine prin calcul cu
ajutorul relatiei (21 ):
0 Pl.J·{t)-A
- Pl,J
.. Elzs.1)t)-ei{t)
R'
(21)
Pl,j
18
SR 6648-1:2014
in care:
ei(t) reprezinta temperatura interioara rezultanta a Incaperii, constanta sau variabila in

raport cu timpul. Temperatura interioara rezultanta se defineste la 5.1.1.7 9i 5.1.2.4
ale acestui standard, se exprirna in { C]; 0
0zs.1,j(t) reprezinta temperatura spatiilor interioare neclimatizate incluse in zona principala a

cladirii 9i a spatiilor de tip zona secundara, la momentul t, se exprirna in [ C]; 0
R'p1,; reprezinta rezistenta terrnica corectata a elementului de constructie "j" care separa
spatlut climatizat de spatiul secundar neclimatizat. Rezistenta termica se deterrnina
conform reqlernentarilor tehnice nationale in vigoare; se exprima in [m2K/W].
4.1.3.1 Se deterrnina fluxul termic caracteristic anvelopei apace adiacenta mediului exterior construit
....0
in neclimatizat (tncaperi incluse in zona principata 9i spatii apartinand zonei secundare a ctadirii),
~ exprimat In [W], cu ajutorul relatiei (22):
M
~
N
_f ""O (t)= "'[A . 0zs.i,i(t)-ei(t)l (22)
L.., P.l,j L.., Pl,j R I
0:: j J Pl,j
"'
M
0
0
N 4.1.3.1.2 Fluxul termic cedat la frontiera cladire - sol. Os, exprimat in wati, se calculeaza conform
..J
..J anexei D, luandu-se in considerare cazuri reprezentative de amplasare a spatiului climatizat sau
~ neclimatizat in functie de cota terenului sistematizat.
"'
~
4.1.3.1.3 Temperatura Incaperilor interioare neclimatizate incluse in zona principala a cladirf se
0
~ determine conform anexei E.
tO
·2
4.2 Fluxul termic patruns prin transmisie Intro tncapere
"'0
E
a:: 4.2.1 Prin explicitarea termenilor din membrul drept al rela\iei (1) se obtlne relatia desfa9urata
·=
"C necesara determinarii fluxului termic patruns lntr-o tncapere. exprimat in [W]:
....
QI
~
"'
N
QAp(t ) = l:OAP.PE.j (t ) +LQAP.FE.;{t)+l:OAP.l.j(t)= I [ ApE,j.
Oevj(t)0,(t)l
'R' +
"'c:
"C I j j j PE.]
"'-"'
(23)
+I iFo.o.1(t)· lo.1(t)· Cs (t)+ Fo,dil,j · ldif. {t)]. AFE.J · istor,J }+I J ~FE.J · [oFE.ECH.J(t)ei (t)]l +
l
"l
QI
"C J J F~J
.!!!
; + c: R AFE.J .r0t OB,ECH,J {t)e·{t)]j+ "[A Pl,j . 0zs.i.1{t)oi(t)]
'(j I c: R I
0 j OBFE,J j Pl.]
Ill
<
4.2.2 Aplicarea practlca a relatiel (23) in scopul determinarii sarcinii de racire a unei incaperi implica
utilizarea articolulelor 5 9i 7 9i a anexei H (dupa caz).
4.3 Necesarul de aer proaspat preluat din exterior Ill

Q'<-~
4.3.1 Rata de ventilare (nurnarul de schimburi de aer, cu referire ~ta aer proaspat)
Nurnarul de schimburi de aer luat in considerare la determinare 'i'-e:,o e.q~~el~ e frig sensibil de calcul
al unei Incaperi trebuie sa acopere necesarul de aer proaspat cerut de conBftiile de contort termic 9i
de calitatea aerului interior sau impus de activitatea tehnoloqica. Determinarea nurnarului de
schimburi de aer corespunzator se face in functie de sistemul de ventilare prevazut pentru lncaperea
respectiva, conform prevederilor reqlernentarilor tehnice in vigoare.
a) lncapere fara instalatie de ventilare
a.1) In lipsa unei instalatii de ventilare, se presupune ca aerul este introdus in tncapere cu
temperatura exterioara (prin ventilare naturala neorganizata 9i prin inflitratii).
19
SR 6648-1 :2014
Se recomanda urmatoarele valori ale numarului de schimburi de aer:
pentru cladiri de locuit si similare acestora:
- camere de locuit:
(echivalent cu 0,792 m3/h/m3)
- bucatarii:
(echivalent cu 1, 19 m3/h/m3)
- bai:
na = 0,228 x 10·3 m3/s/m3 (echivalent cu 1,0 m3/h/m3)

IO
~
0
~ - pentru scoli, gradini\e, crese, spitale:
M
0
iO
N n aV = 9 x 10·3 Np, Tn m3/s· ,
.s
a::
(/J Np reprezinta nurnarul de persoane prevazut pentru perioada de ocupare a tncaperii:
M
0
0
N NOTA 1 - Nurnarul minim de schimburi de aer cu mediul exterior trebuie sa se determine conform reqlernentartlor
..J
..J
tehnice in vigoare la nivel natlonal.
~
(/J De regula, pentru lncaperile cu ferestre sau usi exterioare prevazute cu sisteme de tarnplarie cu geam
z termoizolant 9i garnituri de etansare, rata de ventilare rezultata din infiltratiile prin rosturile elementelor
0
mobile exterioare este foarte mica tn raport cu nurnarul de schimburi de aer necesar cerut de conditiile
:E
de contort termic 9i de calitatea aerului interior sau impus de activitatea tehnologica .
.!i
c
co
E Pentru lncaperile care nu sunt prevazute cu sisteme de tarnplarie terrnoizolanta cu garnituri de
0
a:: etansare trebuie sa se verifice daca nurnarul de schimburi de aer rezultat din infiltratii de aer este mai
c mic decat nurnarul de schimburi de aer cerut de condltille de confort termic 9i de calitatea aerului
:a
...co
QI interior sau impus de activitatea tehnologica.
N
~ Nurnarul de schimburi de aer rezultat din inflltratil de aer, naint , exprimat In [h·1J, se deterrnina prin
co
"C calcul cu ajutorul relatlei de calcul (24 ):
c
co
U5
QI
°"i·L·v413
"C
;
co n
81"'
= ...~=
0,334. v
co (24)
'(j
0
II)
< In care:
reprezinta coeficientul de infiltratie a aerului prin rosturi, conform tabelului 2, exprimat in

[W/mK] (m/s)-413;
L reprezinta lungimea rosturilor usilor 9i ferestrelor din fatadele supuse actiunii vantului,
exprirnata in [m];
v reprezinta viteza vantutui, exprimata in [m/s). Pentru ziua de vara de calcul viteza vantului
=
este specifica situatiei de calm eolian, v 2,5 m/s;
V reprezinta volumul liberal Incaperii, exprimat in m3.
In cazul in care nainf > na, la determinarea necesarului de frig de calcul trebuie sa se ia in considerare
valoarea nainf .
20
SR 6648-1 :2014
Lungimea rosturilor, L, este egala cu perimetrul elementelor mobile ale ferestrelor ~i usilor. Rostul
format de doua elemente mobile se ia Tn calcul o sinqura data; Tn cazul usilor ~i ferestrelor duble,
rostul se mascara pentru un singur rand.
in cazul lncaperilor cu doi pereti alaturati (lncaperi de colt), ambii pereti se considera sub actiunea
vantului.
In cazul lncaperitor cu doi pereti exteriori situati pe fatade opuse, se va considera sub actiunea
vantului acea tatada pentru care :L(iL) are valoarea cea mai mare.
In cazul lncaperilor cu trei sau patru pereti exteriori, se considera sub actiunea vantutui cei doi pereti
alaturati pentru care :L(iL) are valoarea cea mai mare.
Tabelul 2 - Valoriale coeficientului de inflltratie a aerului prin rosturi- ferestre existente

....0
IO
U~i ~i Valorile coeficientului i

~ ferestre
~ Ae Simple cu Simple cu Simple cu Simple cu Cu plate Cuplate Cu plate Cuplate Cuplate cu Duble Duble cu Duble cu 3
N
deschidere deschidere deschidere deschidere cu cu cu geam 3 sau 4 accesorii sau 4
.s Ai lnterioara interloara cu lntertoara exterloara geam accesorii terrno- randur: de ~i randuri de
0::
Cl) accesorii ~i cu geam fix ~i garnituri izolam geam cu garrnituri geam cu
M garnituri termo- simplu fix accesorii ~i accesorii ~i
0
0 izolant oarnituri garnituri
N
...J
...J din Cladiri greu permeabile cu ferestre
~
Cl)
Lemn <3 0,1570 0,0785 0,1177 0,0980 0,0980 0.0157 0,0667 0,0079 0.0589 0,0780 0,0589 0,0393
~ >3 0, 1221 0,0610 0,0916 0,0763 0,0763 0,0122 0.520 0,0061 0,0458 0,0610 0,0458 0.0305
0
Cladiri permeabile cu ferestre
SE
co" <3 0,2222 0, 1111 0,1667 0,1389 0,1389 0.0222 0,0944 0.0111 0,0833 0, 1111 0,0833 0,0555
'2 >3 0.1728 0.0864 0,1296 0.1080 0.1080 0.0173 0,0734 0.0086 0.0648 0.0864 0.0648 0,0432
co
E >6 0 0864 0 0734 0,0648 0,0086
0
0:: Termo
.5 izolante >3 0,02 O.Q15
"O
~ NOT A 1 - Ao reprezinta aria totala a elementelor mobile ale usilor si ferestrelor exterioare iar A; aria usilor
.~"Oco interioare.
...co
"O NOTA 2 - Prin "cladiri greu permeabile" se in\eleg cladirtle sau compartimentele de clad ire la care datorita
-
c:
co existentei pere\ilor despartnort fara goluri, ie$irea aerului infiltrat prin rosturi se face numai prin casa scarii sau
Cl)
11)
printr-un coridor central (cladiri de locuit cu sirnpla orientare, apartamente de colt care nu au fa\ade opuse.
"O compartimente de hale fara comunica\ie cu restul ctadirllor etc).
co
:;:
co NOTA 3 - Prin "cladiri permeabile" se in\eleg cladirile sau compartimentele de clad ire care datorita absentel
'(j
0
II)
peretilor despartitort sau existentel pere\ilor despartitorl cu goluri sau a casei scarf cu usi exterioare spre ghena
<( de gunoi, iesirea aerului infiltrat se face prin rosturile usilor $i ferestrelor plasate in alte fa\ade (sali cu mai multe
fa\ade, apartamente cu ferestre plasate in fa\ade diametral opuse, hale sau compartimente de hale).
NOTA 4 - Pentru U$i si ferestre plasate chiar in col\ul cladirilor cu acoperisurl-terase valorile din tabelul 2 de
lnmultesc cu 1,2. Majorarea se apttca doar colturilor limitelor extreme ale cladirilor $i nu valorilor diverselor
proeminen\e din mijlocul fatadei,
a.2) in cazul ventilarii naturale a lncaperf racite/climatizate, rata de ventilare se deterrnina in functie
de diferenta de ternperatura tntre mediul ocupat ~i mediul exterior si de suprafata deschiderii prin care
se realizeaza ventilarea Incaperil, exprimata in (h"1], cu ajutorul relatiei (25):
(25)
in care:
ea.ref reprezinta temperatura aerului interior cu valoarea de reterinta specifica confortului

termic, exprirnata in °C (deterrninata conform pct. 5.1.2.1.);
21
SR 6648-1 :2014
e 0 (t)- reprezinta temperatura exterioara la momentul tin ziua de vara de calcul, exprimata in
oc;
Ao.i - reprezinta aria deschiderii prin care se efectueaza ventilarea spatiului, exprirnata in m2;
V reprezinta volumul liberal tncaperli. exprimat in rrr'.

NOT A 1 - Valoarea Ao.; este proprie fie unei deschideri special amenajata in scopul realizarf racirii libere a
tncaperli. fie este pa rte a deschiderii maxim posibile a ferestrei cu aria totala AFe.;. caz in care Ao.j ~ AFeJ
NOT A 2 - Racirea libera a Incaperilor se reahzeaza prin utilizarea ventilarii naturale/mecanice a lncaperilor.
Conditia nscesara a utilizarii racirii libere a spatiului ocupat se obtine cu ajutorul relatiei dupa care urmeaza:
....
IO
0
in care ~0 ;;;:: 2K .
~
M
0 NOT A 3 - Prin utilizarea raciril libere a spatiitor se limiteaza inferior temperatura aerului interior la valoarea
in Sa.min. care reprezinta valoarea minim acceptata a temperaturii aerului in cladire in perioada de ocupare a
N
_j acesteia.
a:::
en
M
0 NOT A 4 - Disconfortul cauzat de viteza relativ ridicata a aerului in intervalul de ventilare naturala in sistem de
0
N racire naturala se poate anula prin proiectarea unui slstem de tip plafon perforat care realizeaza o uniformizare
...J a circula\iei aerului pe sec\iunea tncaperllor. in acest caz rata de ventilare trebuie sa se realizeze prin corecta
...J
dimensionare a sistemului in functie de pierderile de sarcina hidrodinamice proprii alcatuirii traseului de curgere a
~
en aerului exterior
~
c NOT A 5 - Pe durata reallzar] racirit libere a spa\iilor nu se utilizeaza racirea artificlala a tncapertlor. in cazul in
~ care temperatura aerului interior proprie regimului termic natural, Oa(t) >Sa.max. se asociaza cu 0e(t) >ea.max.,
.!!!
c: se opteaza pentru ventilare rnecanlca 9i racire artificiala a tncaperf!
Ill
E
0
a::: b) Incapere cu instalatie de ventilare
·= "'C
Daca exista o instalatie individuala care asiqura ventilarea lncaperii, la determinarea nurnarului de
e
s schimburi de aer trebuie sa se tina seama de faptul ca aerul introdus nu are in toate cazurile aceleasi
...
:0 caracteristici termice ca aerul exterior, de exemplu:

Ill
"'C
c:
Ill atunci cano se utilizeaza instalatii de recuperare a caldurii:
en
11)
"'C atunci csno aerul introdus provine din spatii adiacente.
Ill
+l
Ill
·c:; NOT A 1 - Daca este cazul, se introduce un factor de reducere a temperaturii, care tine sea ma de diterenta dintre
0 temperatura aerului introdus 9i temperatura exterloara.
VI
<
NOTA 2 - In instala\iile cu debit suplimentar de aer evacuat, trebuie sa se \ina seama de faptul ca aces! aer este
inlocuit cu aerul exterior care intra prin elementele de anvelopa permeabile la aer ale cladirii.
Numarul de schimburi de aer, exprimat in [h"1], in cazul unei instalatii care asigura ventilarea cladirii,
cu referire la cota de aer proaspat, se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (26):
na = ~nasuJ . fvj (26)

J
in care:
n reprezinta nurnarul de schimburi de aer corespunzator debitului de aer proaspat introdus

asuj
in incaperea "l". determinat pe baza reglementarilor tehnice in vigoare, exprimat in (h·\
fv; reprezinta factorul de corectie a temperaturii, obtinut prin calcul cu ajutorul relatiei:
22
SR 6648-1 :2014
05ui reprezinta temperatura aerului proaspat introdus in Incaperea ocupata, (provenit dintr-un
spatiu invecinat climatizat sau neclimatizat sau din mediul ambiant exterior), exprlmata in
grade Celsius (°C). In cazul utilizarii unei instalatii de recuperare a caldurii, 05ui se poate
calcula pe baza eficientei instalatiei de recuperare a caldurii.
0su,j (t) = 0e (t)· (1-sRC.j )+ 0a (t)· l>RC,j
unde:
I()
'e
0
sRc.j reprezinta eficlenta terrnica a sistemului de recuperare a calduril (local) .
~
M
e
I() Valoarea 0sui poate fi mai mare sau mai mica decat temperatura aerului interior.
N
_j
c::
en
M
NOTA 1 - Valoarea 2>asu· trebuie sa fie eel putin egala cu valoarea nurnarului de schimburi de aer necesar
0 j I
0
N
...J
pentru asigurarea conditiilor de confort termic ~i de calitate a aerului interior in cladirea constcerata .
...J
~ NOTA 2 - Daca nu se cunosc date despre instalatia de ventilare, numarul de schimburi de aer se calculeaza ca
en pentru o incapere fara instalatie de ventilare.
~
0
SE NOTA 3 - Daca aerul introdus provine din una sau mai multe lncaperi adiacente, parametrii termofizici ale
<0" acestuia sunt cei ai aerului din aceste tncaperl, Oaca aerul introdus este adus in tncapere prin conducte, acesta
'2 este in general raclt suplimentar ~I in acest caz sarcina frigorifica pentru racirea supllmentara a aerului trebuie sa
(U
se ia in considerare la dimensionarea centralei de tratare a aerului. in ambele cazuri, traseul aerului trebuie definit
E
0 ~i trebuie sa se \ina seama de debitele de aer corespunzatoare din tncaperile respective.
c::
c:
:0
...CV
Q)
5 Necesarul de frig sensibil al unui spatiu climatizat de tip "aer - agent
N
~CV frigorific"
'O
-
e Modelul de simulare dinarnica utilizat reprezinta o variants sirnpiificata adecvata scopului de
CV
en dimensionare a sistemelor de racire. Simplificarea consta in neglijarea variatiei energiei interne a
Q)
'O elementelor de constructie interioare (ipoteza aproape de realitatea fenomenologica in cazul cladirilor
(U
:;::: moderne). Anexa H contine modelul de calcul adecvat incaperilor ~i cladirilor caracterizate de
CV
'(j capacitate termica ridicata a elementelor de constructie interioare. Simplificarea mentionata conduce
0 la cresterea valorii maxime a necesarului de frig sensibil (valoare orara) cu maxim 5,80% in raport cu
<"' valoarea provenita din simularea pe model dinamic complex a cladiri'. Abaterea de mai sus este
rezultatul analizei de sensibilitate a modelului de calcul pentru solicitari climatice severe, pentru
rapoarte de vitrare cuprinse intre valoarea norrnala de circa 30 % ~i valoarea mare de unde: 70 % ~i
pentru capacitati termice specifice ale elementelor interioare de constructie, me e [o. 0,08] kWh/m2K,
[O, 0,29) MJ/m2K, cu referire la aria utila a pardoselii cladirii.
5.1 Cladiri cu ocupare permanenenta (cladiri de locuit ~i echivalente acestora - hoteluri, crese,
spitale, carnine pentru farnilisti ~i nefarnilisti, carnine pentru batram)
5.1.1 Estimarea parametrilor termodinamici intensivi caracteristici spatiului climatizat in lipsa racirii
artificiale (Etapa de regim termic natural cu tunciie preliminere - predictiva in cadrul Proiectarii
Integrate a cladirilor)
Etapa de Regim termic natural are valoare predictiva in ceea ce priveste configurarea enerqetica a
cladirii in scopul rninimizarli necesarului de frig de calcul.
23
SR 6648-1 :2014
5.1.1.1 Stabilirea aporturilor/deqajarilor interioare de caldura ale lncaperii climatizate.
Se stabilesc valorile aporturilor/deqejarilor interioare orare de caldura care reprezinta:
degajarile de flux termic de natura rnetabolica (valoarea met) in functie de nurnarul de persoane
Npers(t) care ocupa spatiul climatizat ~i de tipul de lmbracarninte utilizat (valoarea clo), exprimate
in W;
deqajari de flux termic ca urmare a utilizarii aparaturii electronice (calculatoare, televizoare),

exprimate in W;
degajari de caldura ca urmare a utitizar] sistemului de iluminat artificial (in functie de tipul de
corpuri de iluminat - conventional sau economic);
deqaiari de caldura provenite din activitati casnice (spalat, gatit).
5.1.1.2 Stabilirea profilului energetic al spatiului climatizat - repartizarea orara pe durata zilei de vara
de calcul a aporturilor/deqajarilor de caldura.
5.1.1.3 Evaluarea indicelui specific de aporturi/deqajari interioare de caldura proprii lncaperii "j",
exprimat in [W/m2], se realizeaza cu ajutorul relatiei (27):
LQAP.l,j,k (t)
ai(t)=_....k _ (27)
A1oc,j
in care:
QAP.l,j,k (t) 1 reprezinta fluxul termic al componentei "k" a aporturitor/deqajarilor interioare de

caldura degajate in incinta "j" la momentul t, exprimat in W;
Aioc.J repreztnta aria utila a pardoselii tncaperf "j", exprimat in m2.
in functie de natura aoorturilor/deqajarilor de caldura ~i de ponderea acestora din valoarea totala a1(t)
se pun in evldenta aporturi/deqajari specifice de caldura de natura convective acv)t) care
influenteaza direct valoarea temperaturii aerului din incinta "j" ~i aporturi/deqajari specifice de caldura
de natura radiativa arit).
in lipsa unordate exacte se pot utiliza valorile acv.1(t) = 0,7 si a,,i(t) = 0,3.
5.1.1.4 Stabilirea prelirninara a ratei de ventilare in raport cu specificul activitatii desfasurata in lncinta,
na (t).
NOT A - Rata de ventilare a cladirii se determina in tunctie de rezolvarea tehnica adoptata in faza de proiect
tehnic:
conform 4.2.1 a, in cazul asiqurarti cotei de aer proaspat exclusiv prin utilizarea ferestrelor mobile ale
tncaperli. In acest caz se considera o valoare medie orara constanta a ratei de ventilare (4.2.1 a1 );
conform 4.2.1 b, in cazul dotarf cu sistem de ventilare rnecanlca cu sau tara recuperator de catdura:
prin dotare cu sistem de furnizare a aerului proaspat de tip tavan perforat cu distribu\ie uniforma a aerului pe
sectiunea lncaperii in cazul utilizarii eficiente a procedurii de racire libera (free cooling). In aceste caz
valoarea ratei de ventilare poate depasi sensibil valorile prevazute la 4.2.1. Aplicarea procedurii de racire
libera nu implica utilizarea instalatiei de ventilare mecanica centralizata.
24
SR 6648-1 :2014
Valoarea ratei de ventilare se exprirna prin nurnarul de schimburi de aer n3 ( t), cu referire strict la cota de aer
proaspat introdus in incinta,
5.1.1.5 Se determina variatia orara a temperaturii medii a aerului interior din incaperea "j", exprirnata
in [0C], cu ajutorul relatiei (28):
(28)
in care:
....
I()
0
e(n)( )- QAP,P(t)+ A1oc + Ap · [(acv + <Xr ·FR· B1 )· F11(t)+ <Xr ·FR· 83 · ee)t)]
ar ·
(29)
t::!
(")
P t Ap · {acv · [1- C1(t)J+ o., ·FR· l1- (B1 · C1(t)+ B2Jn
~
N
•.J" (30)
a::
en
(")
0
0
N
-I
FR = 0,2 · (6 - Np1) factorul de forrna mediu al lncaperli
-I
<
....
en unde:
z
o QAP.aer(t) se determina cu ajutorul relatiei (11 );
~
nr
·2 se deterrnina cu ajutorul relatiei (12);
"'
E
0
a:: reprezlnta nurnarul de pereti interiori ai lncaoerf
c:
:0
....
QI
"'
~
N
(31)
"'c:
"'C Ae reprezinta aria totals a elementelor de constructie care forrneaza anvelopa lncaperil
-
en"'
QI
"'C
(opace $i transparente adiacente mediului exterior si spatiuor invecinate prin care se
produce transfer de caldura);
"'
:;:::
"'
·c:;
Ar reprezinta aria totala forrnata din suprafata elementelor de constructie
anvelopa Incaperii $i suprafata de transfer de caldura a elementelor
care forrneaza
de constructie
0 interioare (aria laterala totala a Incaperii):
I/I
<
Ap reprezinta aria suprafetelor de transfer de catoura al elementelor de constructie
interioare.
NOTA - Elementele de constructie interioare sunt reprezentate de pere\ii despartitori, plansee, stalp]. Suprafa\a
de transfer de caldura este suma suprafe\elor adiacente spatiului climatizat al Incaperii. Se includ ~i elementele
care despart incinta de calcul de lncaperi invecinate climatizate adiabatice (prin care nu se produce transfer de
caldura intre lncaperi).
Coeficientii numerici neexplicitati in text (A1, A2, A3, B1. 82, 83) sunt prezentati in anexa F.
5.1.1.6 Temperatura medie virtuala eev(t) a Incaperii "j" se determine prin calcul cu ajutorul relatiei
(32):
25
SR 6648-1:2014
Sev (t) = k
I[(~.) PE,k ·8ev,k(t)]+ I[(~) FE,1. ·8FE,ECH,i(t)lJ +
1
AE
R (32)
n
I[(~)
FE-OB.n p v,p
+~~~~~~~~~~-=-~-=-~~~~~-=-
· 8os,ECH,n(t)] +I[(~) · 8zs.1,p(t)l J
AE
R
in care:
valorile Oev,k (t) se determina din anexa A (partlle de la A.1 pana la A38);
"'
.,....
0
~ valorile 9Fe.ecH.i (t) se deterrnina cu ajutoru I relatiei ( 15);
s
M
N
.s
c:::
valorile 909.ecH.i(t) se determina cu ajutorul relatlei (18);
en
M
0
0
valorile ezs.1,p(t) se deterrnina din anexele D !,>i E.
N
...J
...J
5.1.1.7 Temperatura interioara rezultanta, exprimata in (0C], se determina prin calcul cu ajutorul
~ relatiei (33):
en
z
c (33)
~
.!ic:
Ill 5.1.1.8 Se stabilesc, Tn func\ie de specificul cladirii si/sau de optiunea beneficiarului, limitele acceptate
E de variatie a temperaturii aerului interior ea.min. !,>i Oa.max.
0
c:::
.5
"C
Cl)
5.1.1.9 Se stabileste strategia de ventilare prin analizarea valorilor o~n)(t) Tn raport cu valorile ea.min. !,>i
....
Ill
ea.max.!?i cu valorile ee(t):
:c........
Ill

"C
c: daca e~nl(t) < ea.min. !,>i ee(t) < ea.min. se impune /ncalzire §i insteleiie de ventilare dotata cu
Ill
en recuperator de caldura. Rata de ventilare se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (25);
Cl)
"C
Ill
+:l daca erl(t) < ea.min. si ea.min.< ee (t) < ea.max. se utilizeaza ventilare fara utilizarea recuperatorului
Ill
'(j de caldura ~i fara Incalzire artificiala, prin marirea debitului de aer proaspat pentru a se ajunge la
0
Cl)
<( valoarea e~nl(t)= ea.min .. Daca tehnic nu este posibil (rata de ventilare necesara neverosimil de
mare) se adopta solutia de la punctul anterior !,>i se proceaeeze la Incelzire artificiala;
daca e~nl(t) < ea.min. Si e6(t) >Sa.max. se utilizeaza ventilare fara utilizarea recuperatorului de
caldura !,>i fara lncalzlre artificiala, prin rnarirea debitului de aer proaspat pentru a se ajunge la
valoarea e~nl(t)= ea.min .. Nuse utilizeaza recite artificia/a;
daca ea.min. < e~nl(t) < ea.max. se rnentine rata de ventilare fara utilizarea sistemelor de
Incalzire/racire artiflciala:
daca e~nl(t) > ea.max. Si e6(t) >ea.max. se impune racire artificia/a §i insteletle de ventilare dotata CU
recuperator de cedure. Rata de ventilare se deterrnina prin calcul cu ajutorul relatiei (25);
26
SR 6648-1 :2014
daca e~n)(t) > ea.max. si ea.min.< ee(t) < ea.max. se utilizeaza ventilare fara utilizarea
recuperatorului de caldura ~i tara racire artiflciala, prin rnarirea debitului de aer proaspat pentru a
se ajunge la valoarea e~n)(t)= ea.max.. Daca tehnic nu este posibil (rata de ventilare necesara
neverosimil de mare) se adopta solutia de la punctul anterior ~i se procedeezii la racire artificiala;
daca e~n)(t) > ea.max. si 0e(t) < ea.min. se utilizeaza racirea libera cu conditia ca ea(t)= ea.min .. Se
dermina valorile na(t) majorate care conduc la conditia rnentionata. Nu se utilizeaza recite
artificiala.
5.1.2 Etapa finala - corectiva tn ceea ce priveste Proiectarea lnteqrata, de stabilire a valorilor orare ale
necesarului de frig sensibil ~i a necesarului de frig sensibil de calcul (Etapa de dimensionare cu
tunciie corectiva).
....
IO 5.1.2.1 Se stabilesc valorile necesare ale temperaturii medii volumice a aerului In functie de regimul
0
~ termic acceptat de beneficiar sau/si de specificul Tncaperii/cladirii:
M
0
iO
N (34)
.s
c::
(/)
M
Valorile de referinta sunt valorile e~nl(t) determinate la 5.1.1.5, relatia (28). Relatia (34) conduce la
0
0
N
urrnatoarele decizll;
...J
...J
~
(/)
~
c
sIll.
Ela.min.~ e~nl(t)~ Ela.max. implica ea(t) = e~nl(t)
'2
Ill e~nl(t) ~ ea.max. implica ea(t) = Ela.max.
E
0
c::
c: prin care se adopta valorile necesare ale temperaturii medii volumice a aerului In regim de climatizare.
:0
~ 5.1.2.2 Se determine valoarea necesarului orar de caldura/frig sensibil, exprimat In [W], cu ajutorul
N
relatiei (35):
~

Ill
"O
c
Ill
(/)
QI
"O
(35)
Ill
;
Ill
·c:;
0
II)
< tn care:
Num2(t) - determinat prin calcul cu ajutorul relatiei (31 );
ea.ref (t)- valoarea de referinta a temperaturii interioare a aerului egala cu:
ea.min. daca e~l(t) < ea.min. - rezulta o(t) > 0 I lncazire a spatiului
e~l(t) daca ea.min. < e~n)(t) < ea.max. - rezulta O(t) = 0 regim termic natural
I
Ela.max. daca e~n)(t) > Ela.min, - rezulta o(t) < 0 racire a spatiului.
I
5.1.2.3 Se deterrnina prin calcul temperatura elementelor interioare de constructie, exprirnata In °C, cu
ajutorul relatiei (37):
27
SR 6648-1 :2014
(37)
5.1.2.4 Temperatura interioara rezultanta, exprirnata In °C, se determina prin calcul cu ajutorul
relatiei (38):
(38)
5.1.2.5 Se cetermina Q0 < O, necesarul de frig de calcul al Incaperii "j", exprimat In wati, cu ajutorul
relatiei (39):
.....
IO
0
~ (39)
s
M
N
.s 5.2 Cladiri neocupate permanent
a::
en
M 5.2.1 In cazul acestor cladlri se moclnca profilul energetic tn functie de programul de ocupare a
0
0
N
cladirii.
:J 5.2.2 In ceea ce priveste regimul termic specific orelor de neocupare a cladirii se au In vedere
~ urrnatoarele situatil:
en
~
c 5.2.2.1 In orele de neocupare a cladiri: ventilarea spatiitor se realizeaza exclusiv prin infiltra\iile prin
Si rosturile elementelor de Tnchidere mobile. Valoarea ratei de ventilare se determine prin calcul cu
·c:triRI ajutorul relatiei (23).
E
0
a:: 5.2.2.2 In aceste ore nu se utilizeaza sistemele de climatizare 9i nu se impune niciun regim termic In
e spatiile cladirii.
:0
...
41
RI 5.2.2.3 Odata cu inceperea programului de activitate al cladirii se aplica metodologia prezentata la
N
...
:0
RI
5.1.
"C
c: 5.2.2.4 In orele de neocupare a cladirii, ventilarea spatillor se realizeaza prin infiltratli de aer sau prin
~ ventilare naturala orqanizata, daca se poate utiliza raclrea libera:
en
41
"C
RI
:;: daca e~nl(t) > ea.max. si ea.min.< ee(t) < ea.max. se utilizeaza ventilare naturala fara utilizarea
RI
·;:; recuperatorului de caldura 9i fara racire artificiata, prin marirea debitului de aer proaspat pentru a
0
Ill
< se ajunge la valoarea erl(t)= ea.max ..
caca e~n)(t) > ea.max.Si ee(t) < ea.min.Se utitizeaza racirea fibera CU conditia ca min {e8(t)} =
ea.min .. Se deterrnina valorile na (t) majorate care conduc la conditia rnentlonata. Nu se utilizeaza
rscire ettiticiste.
Tn acest caz se impune securizarea orificiilor de ventilare naturala.
5.2.2.5 Aria orificiilor de ventilare care asiqura valoarea na (t) se determina prin calcul cu ajutorul
relatiei (24) tn care earet (t) = ea.max. Tn primul caz l?i ea.min. tn al doilea caz. lnstalatia trebuie sa
dispuna de automatizare.
5.2.2.6 Odata cu inceperea programului de activitate a cladirii se aplica metodologia prezentata la

5.1.
28
SR 6648-1:2014
6 Parametrii termodinamci ai aerului exterior pentru instalatii de climatizare

~i ventilare
6.1 Pentru instalatii de climatizare
a) Temperatura aerului exterior, necesara pentru reprezentarea punctului de stare a aerului exterior
in procese de cilmatizare cuplate cu ventilarea spatiilor ocupate, este temperatura exterioara la care
sarcina terrnica de calcul are valoare maxima. Sarcina terrnica de calcul in raport cu care se
deterrnina parametrii termodinamici ai aerului in punctul de stare este sarcina terrnica totala (fluxul
termic propriu proceselor de transfer de caldura sens'bila ~i fluxul termic propriu proceselor de transfer
de caldura latenta). Sarcina terrnica totala se obtine prin Tnsumarea fluxurilor termice care reprezinta
aporturile de caldura sensibila provenita din exterior, determinate cu ajutorul relatiei (23) pentru
conditiile zilei de calcul de vara proprie localitatii in care este arnplasata cladirea, definita conform SR
I,() 6648 - 2: 2014, anexa A, cu fluxurile de caldura sensibila produse de sursele interioare de caldura
'r"
0 (conform profilului energetic al cladlrii/lncaperti) ~i cu fluxurile de caldura latents ca urmare a
~
M deqajarilor de vapori din spatiul climatizat (Tn functie de repartitia Tn timp a surselor de vapori de apa).
0
in
N
Temperatura aerului in punctul de stare corespunde momentului (ora locala) la care se obtine
.s
a::: valoarea maxima a sarcinii termice totale.
Cl)
M
0 b) Din tabelul cu datele climatice de calcul aferente localitatii in care este arnplasata cladirea (anexa
_,_,
0
N
A) se preiau, pentru ora tocata la care sarcina termica totata are valoare maxima, valorile umlditatli
relative ~i absolute ale aerului exterior, date care fixeaza, lmpreuna cu temperatura exterioara.
~
Cl)
pozitia punctului de stare a aerului exterior in diagrama de aer urned.
z
c 6.2 Pentru instalatii de ventilare rnecanlca
~
.!ic: Temperatura exterioara ~i umiditatea relativa de calcul se aleg Tn aceleasi conditii ca !;Ii pentru
C1S
instalatiile de climatizare.
E
0
a:::
c:
15 7 Utilizareavalorii a0(t) in scopul confiqurarii energetice a cladlrii
e
C1S
1a (q
N
15
.... 7.1 Valoarea 0 poate fi rninlrnlzata Tn sensul apropierii de zero prin adoptarea Tn faza de

C1S
0 proiectare a unor rnasuri a carer eficienta energetica este cuantificabila prin aplicarea prevederilor
c:
C1S
Cl)
articolului 5.
4)
0
C1S
7.1 a) Aplicarea solutiilor pasive de finisare a anvelopei opace, respectiv realizarea teraselor
~C1S reci/verzi, utilizarea finisajelor cu culori reflectorizante pentru peretii exteriori, utilizarea izolarf
·u0 perimetrale, in plan vertical, a soclului !;Ii a subsolului. Dotarea ferestrelor cu dispozitive exterioare de
:i umbrire ~i dotarea cu storuri interioare.
7.1.b) Utilizarea racirii libere (nocturne).
7.1.c) Utilizarea racirii la nivel ridicat de ternperatura (valoare maxim adrnisa a temperaturii aerului)
inclusiv prin radiatie ~i cu sursa geotermala (panza de apa freatica ~i stocaj termic Tn materiale cu
schimbare de faza - PCM).
7.1.d) Minimizarea consumului energetic aditional proceselor termice
7.1.e) Realizarea elementelor interioare masive caracterizate de capacitate terrnica specifica

me > 0,03 kWh/m2K, cu referire la aria utila a pardoselii cladirii.
7.2 Evaluarea necesarului zilnic de frig sensibil Tn variantele de modernizare energetica Tn raport cu
stadiul initial.
7.3 Tn anexa G se prezinta, pe suportul unei cladiri arnplasata Tn Municipiul Bucuresti, rezultatele
analizei comparate a aplicarii solutiilor de configurare energetica a cladirf in faza de proiect.
29
SR 66481 :2014
7.4 in anexa H se prezinta metoda de determinare a necesarului de frig sensibil de calcul pentru
incaperi/cladiri caracterizate de capacitate terrnica ridicata a elementelor de constructie interioare.
8 Exemple de calcul
8.1 Camera E04, Figura 8.1
8.1.1 Sa se determine necesarul de frig sensibil de calcul pentru camera E 04 cu functie de dormitor la
ultimul etaj al unei constructii de locuit S + P + 1 E (figura 8.1 ), arnplasata in Bucuresti ~i avand
caracteristicile constructive inscrise in tabelul 8.1 .
La intocmirea tabelelor pentru determinarea necesarului de frig sensibil de calcul, pentru elementele
de constructie s-au folosit notatiile indicate in tabelul 8.1.
....
I()
0
Tabelul 8.1 Simboluri §i caracteristici termotehnice ale elementelor de constructie
~
e
(")
I()
N
Simbol Element de constructie R'
..0:::.s d
CJ)
lcml rm2K/W]
(")
0 PE PERETI EXTERIOR! 48 1,80
0
N
..J
12 0,62
..J
Pl PERETI INTERIOR! 25 0,59
~
CJ)
~ 45 1,59
0 PESTE ETAJ (TE RASA 3,00
:i 20
NECIRCU LABIL~)
'E°
·c:
(Q
PL* PLAN~EE (TAVANE)
PESTE PARTER
CU RENT
PESTE CAMARA
15
22
0.41
1,05
0
0:::
c: FE TAMPLARll EXTERIOARE 0,77
:a 0,40
....(Q
Cl) UI U~I INTERIOARE
N
:a....
(Q

"C
c:
(Q
CJ)
Cl)
"C
(Q
:;:;
(Q
'(j
0
C/I
~
30
SR 6648-1:2014
..:f
I/)
4f
O:'.
wJ
0
.....
IO or1i. ,..,_--11~,--------r--------~...J~
0 OZiJ
£:!
®~
e
I"')
IO
N
-d
Cl)
I"')
0
0
N
..J
..J
~
Cl)
z
0
s 0 ...,
.!ic: <(
1
nl w
E
0 0
.. z
ct'.
c: LO :3c,
:c
e
nl
I
....
N CX>
~nl
"C
..."'::I
-
9!+4 .
c:
nl .!?
u..
Cl)
Cl)
"C
nl
:;:i
nl
'(j
0
VI
<
...,
~
w
--
.... ....
0 0
.E,_,__._Q)
.E .E
o o o o·n;

....
0
OOIOCO
I I I I I
..NM.:f'lf)
00000
WWW WW
31
SR 6648-1 :2014
8.1.2 Precizari In legatura cu modul de efectuare a calculului:
a) se noteaza pe planul apartamentului, lntr-un cerc desenat In fiecare camera, etajul, nurnarul
camerei ~i temperatura interioara de calcul;
b) se lncadreaza cladirea din punct de vedere al climei de referinta. Se utilizeaza parametrii climatici
ai zilei de vara de calcul pentru localitatea Bucuresti (conform SR 6648-2:2014). Se preiau valorile
orare din ziua de vara de calcul ale intensitatii radiatiei solare (componenta directa ~i componenta
difuza) pe planurile peretilor exxteriori, terasei ~i ferestrelor ~i ale temperaturii aerului exterior;
c) se Inscriu In formularele de calcul caracteristicile geometrice, termotehnice ~i optice ale

elementelor prin care se produce transfer de caldura, aportorl/deqajart interioare ~i rata de
ventilare: dimensiuni, rezistente termice, absorbtivitatea suprafetelor care constituie finisajul
exterior al elementelor de constructie cu functie de anvetopa, transmisivitatea si absorbtivitatea
vitrajelor In spectrul vizibil de unda scurta, caracteristicile dotarilor cu functie de protectie solara
(fractia de Insorire ~i transmisivitatea storurilor mobile), eficienta terrnica a recuperatorului de
.....
U')
caldura:
0
~
M
0 d) calculul se efectueaza pe suportul unui tabel propriu utilizarii modelului (simplificat) de calcul In
iO regim variabil, util exclusiv deterrninarii necesarului de frig sensibil de calcul;
N
...f
0:::
en e) se prezinta rezultate pentru urrnatoarele cazuri:
M
0
0
N cladire cu finisaje conventionale, fara dispozitive de umbrire fixe si mobile ~i fara ventilare
..J rnecanica cu recuperator de caldura In dotare (ventilare naturala cu rata constanta medie de
..J
~ ventilare;
en
~ cladire cu finisaje pasive ~i cu terasa finisata de tip cool roof. Ferestrele sunt dotate cu
c
SE dispozitive de umbrire exterioare (ex. obloane apace rabatabile) 9i cu storuri mobile montate
rO pe interior. Ventilarea este asiqurata prin ventilare nocturna (mecanica locata prin plafon
·c:CV perforat) 9i prin ventilare mecanica cu recuperator de caldura.
E
0
0::: 8.1.3 Succesiunea calculelor:
e
:s
e
CV
Cazul de Baza
N
~CV a) se preciaeaza datele de intrare, dupa cum urmeaza:

"C
c
CV - Localitatea: Bucurestl
en
QI
"C - Caracteristici ale elementelor de constructie apace (inclusiv interioare) ~i transparente
CV
:;:
CV
·r; Peretl exteriori, ferestre, terasa ~i pereti interiori
0
VI
< Simbol Orientare cardinala Suprafata Rezistenta termica
Nr.crt. fm2] ' [m2KlWl
1 PE 1 SE 5,86 1,80
2 PE 2 sv 16,16 1,80
3 PE3 NV 10, 18 1,80
4 T Oriz. 25,07 3,00
5 FE 1 SE 4,32 0,77
6 FE 2 SV 1.80 0,77
7 Int. 43,03
Aria utila a pardoselii: 25,07 m2
Volum liber: 61 ,92 m3
T emperaturi interioare de referinta:
e.a.min. = 23°C
32
SR 6648-1 :2014
9.a.max. = 26°C
Coeflcienti de transfer de caldura:
<Xcv == 3,50 W/m2K

«, = 4,50 W/m2K
Coeficienti optici:
cxabs = 0,40 - pereti interiori

t stor =1 - transmisivitate stor mobil
<Xabs = 0,30 - pereti exteriori
<Xabs.r = 0,7 - finisaj terasa, cazul de baza
....
It)
0
Coeflcientl de insorire ferestre:
~
(") Cs.O = 0,80 - cazul de baza
~
N
Eficienta termica recuperator de caldura:
.r
0:
en
(") Aporturi/degajari interioare medii:
0
0
N
...J a = 4,00 W/m2 cu referire la aria utila a pardoselii
...J
<
1-
en Nurnar de pereti interiori:
z
0 Tipul de ferestre:
:E
ra"
'2 Termoizolante cu pelicula low e
ra
E
0 Raportul dintre suprafata vitrata ~i supratata ferestrei, Rv = 0,80
0:
c:
:c Parametrii climatici:
....
Cl)
ra
N
ora Temp.exterioara l.directa SE l.directa SV l.difuza vertical
~ra
'O [h] [°C] [W/m'] [W/m'] fW/m']
-
c:
ra 0 25,8 0 0 0
en 1 23,9 0 0 0
Cl)
'O
ra
2 22,4 0 0 0
~ 3 23 0 0 0
·o0 4 20,4 0 0 0
Ill 5 19,5 0 0 0
< 6 19,4 205,3 13,9 13,9
7 19,3 272 36,2 36,2
8 24,4 327,6 55,3 55,3
9 29,4 518,1 55,8 55,8
10 33,2 570 63,3 63,3
11 34,9 525,8 69,6 69,6
12 35,5 431,6 179,8 73,2
13 38,1 299,5 335,8 74,2
14 38,2 137,8 460 72,5
15 40,1 68,3 543,6 68,3
16 39,8 61,2 574,2 61,2
17 39,9 51,3 549,4 51,3
18 39,5 38,6 470,4 38,6
19 38 22,5 329,5 22,5
20 36,6 3,8 150,9 3,8
21 34,3 0 0 0
22 31 0 0 0
23 28,9 0 0 0
33
SR 6648-1 :2014
b) Valori calculate - cazul de Baza:
Marimile de calcul Valori rezultate Sursa - nurnar relatie,

anexa
AE 63,39
A FE 6,12
b.SE 0,7059 6)
b.SV 0,2941 6)
Transm.dif.-abs.medie. 0,4020 5)
Alfa abs.efectiv 0,9395 4)
FR 0,8 Anexa F
Alfa i 9,54
Num 1 0,6492 Anexa F
A1 0,5649 Anexa F
A2 0,3944 Anexa F
A3 0,0407 Anexa F
I()
..... 81 0,5254 Anexa F
c:>
~ 82 0,3668 Anexa F
M
83 0,1078 Anexa F
~
N
.J c) Rezultate finale
IX
(/)
M
c:> Caracteristici optice ferestre
c:>
N
...J
...J
~ ora Transm.Dir Transm.Dir Transm. F.optic. Dir. F.optic.Dir.
(/)
~ SE sv dif. SE sv F.ootic.dif.
c fhl r-1 T-1 [-I r-1 r-1 r-1
~ 0 0 533 0,400
ta'
·ca:s: 1 0.533 - - 0,400
2 0,533 0,400
E 3 0,533 0,400
0
IX 4 0,533 0,400
.E
"C 5 0,436 0,533 0,328 0,400
...a:s
4)
6 0,593 0,533 0,446 - 0,400
:c...
N 7 0,638 0,533 0,480 0,400
a:s 8 0,648 0 533 0,487 0,400

"C 9 0,647 0 533 0,486 0,400
c:
a:s
(/)
10 0,632 0,533 0,475 - 0,400
4) 11 0,566 0,098 0,533 0,426 0,073 0,400
"C
12 0,366 0,366 0,533 0,275 0,275 0,400
a:s
+: 13 0,098 0,566 0,533 0,073 0,426 0,400
a:s
·u 14 0,632 0,533 0,475 0,400
0
t/l
<(
15 0,647 0,533 0,486 0,400
16 0,648 0,533 0,487 0,400
17 0,638 0,533 0,480 0 400
18 0,593 0,533 0,446 0,400
19 0,436 0,533 0 328 0,400
20 0,162 0,533 0,122 0,400
21 0,533 0,400
22 0,533 0,400
23 0,533 0,400
34
SR 6648-1:2014
Temperaturi exterioare virtuale ~i aporturi solare

ora 0ev PE3 eev 0ev.FE1 eev. FE 2 Q.AP.
0ev PE1- SE 0ev PE2 - SV - NV Terasa -SE -SV Q.AP.FE Q.AP.aer Pereti
fhl rci re: re: r e1
0 r e1
0 rci [Wl [Wl [Wl
0 36,8 38,1 37,1 48,1 25,8 25,8 0,00 0,00 0,00
1 36,9 38,2 37,5 48,6 23,9 23,9 0,00 0,00 0,00
2 36,6 38,1 37,5 48,8 22,4 22,4 0,00 0,00 0,00
3 36,2 37,6 37,1 48,7 23,0 23,0 0,00 0,00 0,00
4 35,5 36,9 36,5 48,3 20,4 20,4 0,00 0 00 0,00
5 34,7 36 35,6 47,6 19,5 19,5 0,00 0,00 0,00
6 33,8 34,9 34,6 46,8 35,2 20,7 350,50 35,05 315,45
7 32,8 33,8 33,6 45,7 43,2 22,6 539,57 53,96 485,61
8 31,8 32,7 32,5 44,6 54,5 29,4 687,06 68,71 618,36
9 30,8 31,5 31,3 43,4 74,1 34,5 1007,33 100,73 906,60
IO 10 29,9 30,4 30,3 42,2 81,7 39,0 1090 12 109,01 981, 11
.,....
0 11 29,2 29,5 29,4 41,0 76,7 42,0 951,36 95,14 856,22
!:::! 12 28,9 28,9 28,7 39,9 61,0 50,0 660,33 66,03 594,30
M
~ 13 29 28,6 28,5 39,1 48,4 67,5 463,65 46.36 417,28

N 14 29,5 28,6 28,5 38,6 44,8 79,3 492,05 49,20 442,84
.s
0::: 15 30,3 29 28,9 38,6 46,3 87,9 547,96 54,80 493,16
(f)
16 31,3 29,7 29,4 38,9 45,4 89,4 552,77 55,28 497,49
M
0 17 32,2 30,6 30,2 39,6 44,6 86,1 505, 15 50,52 454,64
0
N 18 33,2 31,7 31 40,7 43,0 76,2 396,68 39,67 357,01
~
~ 19 34.1 33 32 42,0 40,0 57,2 210,56 21,06 189,50
~ 20 34,9 34,3 33, 1 43,3 36,9 39,9 35,75 3,57 32,17
(f)
21 35 6 35,6 34,3 44 8 34,3 34,3 0,00 0,00 0,00
~
0 22 36,2 36,7 35,4 46.1 31,0 31,0 0,00 0,00 0,00
Sl 23 36,6 37,5 36,4 47,2 28,9 28,9 000 0 00 0,00
.ic:
Ill NOTA- Valorile sunt determinate conform 4.1.
E
0
0::: Regim termic natural
c:
:s ora na ee eo ea ei es Q
.... re:
Cl)
Ill [h l rsch/h] [0 e1 r e1
0 r°Cl [0 e1 [Wl
:s....
N
0 0,7 25 8 36,2 35,9 36,1 36,1 -1,8E-12
"'c:
"O 1 0,7 23,9 35,5 35,2 35,3 35,4 -2,9E-12
-"'
(f)
Cl)
2
3
0,7
0,7
22,4
23
34,8
34,9
34,4
34,5
34,7
34,7
34,8
34,9
-1,9E-12
-2,5E-12
"O 4 0,7 20,4 33,4 33,0 33,2 33,4 -3,7E-12
;"' 5 0,7 19,5 32,5 32,2 32,4 32,5 -2,7E-12
·u"'0 6 0,7 19,4 41,8 40,6 40,9 40,7 -1,5E-12
Cl)
<( 7 0,7 19,3 46,6 44,8 45,3 44,8 -3E-12
8 0,7 24,4 52,5 50,4 50,9 50,2 -1,8E-12
9 0,7 29,4 63,1 60,3 60,8 59,7 -1,3E-12
10 0,7 33,2 66,6 63,7 64,1 62,9 -2,4E-12
11 0,7 34,9 63,0 60,4 60,8 59,7 -4,7E-12
12 0,7 35,5 54,7 52,9 53,1 52,3 -3,4E-12
13 0,7 38,1 50,1 48,9 49,0 48,3 -3,2E-12
14 0,7 38,2 50,9 49,6 49,7 49,0 -1,3E-12
15 0,7 40,1 53,5 52,1 52,2 51,4 -3,1E-12
16 0,7 39,8 53,8 52,4 52,5 51,7 -5,9E-12
17 0,7 39,9 53,0 51,6 51,7 51,0 -4,1E-12
18 0,7 39,5 50,3 49,2 49,3 48,7 -3,8E-12
19 0,7 38 44,9 44,3 44,4 44,0 -3E-12
20 0,7 36,6 40,0 39,8 39,8 39,6 -2,1E-12
21 0,7 34,3 38,6 38,5 38,5 38,4 -2,9E-12
22 0,7 31 37,7 37,5 37,6 37,6 -2,7E-12
23 0,7 28,9 37,2 37,0 37, 1 37,1 -2,2E-12
Sursa (37) (28) {38) (35)
35
SR 6648-1 :2014
Regim de climatizare
ora na 0e ea.ref. Op es 0i Q Q.cumul
[h l fsch/hl rci r0c1 r cT

0 rci rci rkWl [kWhl
0 0,7 25,8 27,0 27,8 28,2 27,7 0,42 0,42
1 0,7 23,9 27,0 27,8 28,2 27,6 0,38 0,80
2 0,7 22.4 27,0 27,7 28,1 27,6 0,35 1,15
3 0,7 23 27,0 27,7 28,1 27,6 0,35 ·1,50
4 0,7 20.4 27,0 27,7 28,0 27,6 0,28 1,78
5 0,7 19,5 27,0 27,6 27,9 27,5 0,24 2,02
6 0,7 19,4 27,0 29,0 28,6 28,1 0,63 ·2,66
7 0,7 19,3 27,0 29,7 28,9 28.4 0,83 3,49
8 0,7 24,4 27,0 30,4 29,3 28,7 1,10 4,59
9 0,7 29,4 27,0 31,7 30,0 29,3 ·1,56 6,14
.....
IO
10 0,7 33,2 27,0 32,0 30,2 29,5 ·1,72 7,86
0
~ 11 0,7 34,9 27.0 31,4 29,9 29,2 1,56 9,42
M
0 12 0,7 35,5 27,0 30,2 29,2 28,7 1,21 10,64
iO
N 13 0,7 38,1 27,0 29.4 28,8 28,3 1,03 11,66
...i 14 0,7 38 2 27,0 29,6 28,9 28.4 1,06 12,72
a:: 1,17 13,89
28,5
"'
M
0
0
15
16
0,7
0,7
40,1
39,8
27,0
27,0
29,8
29,9
29.1
29,1 28,5 ·1,19 15,08
N 17 0,7 39,9 27,0 29,7 29,1 28,5 1,15 16,23
..J 1,04 17,27
..J 18 0,7 39,5 27,0 29,3 28,9 28,3
~ 19 0,7 38 27,0 28,6 28,5 28,0 0 81 18,08
"'
z
0
20
21
07
0,7
36,6
34,3
27,0
27,0
27,9
27.8
28,2
28,2
27,7
27,6
0,60
0,54
18,68
19,22
~ 22 0,7 31 27,0 27,8 28,2 27,7 0,49 19,71
ca· 23 0,7 28,9 27,0 27,8 28,2 27,7 0,47 20,18
·2 (35)
ca Sursa
E
0
a:: Sinteza
c
:0
...
41
.~,,ca
...ca QO rkWl 1,72
,,e 5852,41
-
Conversie in BTU/h
ca
20,18
,,"'
Necesar zilnic [kWh/zil
41
n:s COP 2,7

:;::;
n:s 7,47
·u0 Necesar zilnic en.electrica fkWh/zil
I/)
<(
36
SR 6648-1 :2014
o.o~~~ 42
I

r
40
0,2 I
38
-,
·0.4
--
36
·0.6 34
/
u
32 t...
§:" ·0.8 -\ $
<!!. ' 30 ~
0
1.0 _._ ~ 28 ~
!£
·1.2 26
24
.....
It)
Q
·1,4
~ 22
I
e
C"')
1,6
It) 20
N
.s
0::
·1,8 ~_...._,__++ 18
Cl) 0 3 4 5 6 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
C"') ora ( h I
Q
Q
N 1e1arer 1p 1s11
..J
..J
~
Cl)
~ Figura 8.2 Cazul de Baza - climatizare
c
~ Cazul Alternativ (cladlre cu consum de energie aproape egal cu zero - nZEB):
.!!!
c:
Ill
E
d) se precizeaza datele de intrare, dupa cum urmeaza:
0
0::
c: - Localitatea: Bucuresti
:c
...
Cl>
Ill - Caracteristici ale elementelor de constructie opace (inclusiv interioare) ~i transparente
N
:c...
Ill Pereti exteriori, ferestre, terasa ~i pereti interiori
"C
-
c
Ill
Cl) Nr.crt. Simbol Orientare cardlnala Suprafata Rezistenta terrnica
Cl>
"C
[m2] lm2KJWl
Ill
:;:; 1 PE 1 SE 5,86 3,00
Ill
'(j 2 PE 2 sv 16,16 3,00
0
(I)
3 PE 3 NV 10, 18 3.00
< 4 T Oriz, 25,07 5,00
5 FE 1 SE 4,32 0,77
6 FE 2 sv 1,80 0,77
7 Int. 43,03
Aria utila a pardoselii: 25,07 m2
Velum liber: 61,92 m3
Ternperaturi interioare de referinta:
(la.min. = 23oc
e.a. max. = 26oc
37
SR 6648-1 :2014
Coeficienti de transfer de caldura:
O.cv = 3,50 W/m2K

ex, = 4,50 W/m2K
Coeflcientt optici:
CXabs = 0,40 - pereti interiori

•star = 0,50 - transmisivitate stor mobil
CXabs = 0,30 - pereti exteriori
CXabs.T = 0,05 - finisaj terasa (cool roof)
Coeficienti de insorire ferestre:

IO
.,....
C)
~ Cs,O = 0,20
M
~ Eficienta termica recuperator de caldura:

N
...i
a::
(/)
M
SRC = 0 80
I
C)
C)
N
..J
Aporturi/deqajar: interioare medii:
..J
~
(/)
a = 4,00 W/m2 cu referire la supratata util\
z
c Numar de pereti interiori:
:i
ii
·2
(0
E
0 Tipul de ferestre:
a::
.5
"O Termoizolante cu pelicula low e
...
41
(0
.!::! Raportul dintre suprafata vitrata 9i supratata ferestrei, Rv = 0,80
"O
...
(0
"ti Se practice ventilare nocturne
-
e(0
(/)
41
"ti
(0
:;:
(0
·u
0
Cl)
<t
38
SR 6648-1:2014
e) Rezultate finale
Regim termic natural
ora na ee 9p ea 0i es Q
[ h] lsch/h] r c10 r c1
0 re: r c1
0 rci fWl
0 8 25,8 26,6 26,4 26,6 26,7 5,4E-13
1 6 23,9 25,1 24,9 25,1 25,3 2,2E-13
2 8 22,4 23,6 23,3 23,6 23,8 7,8E-13
3 8 23 24,2 23,9 24,2 24,4 1,1E-12
4 2,5 20,4 23,5 23,2 23,5 23,7 1,3E-12
5 2 19.5 23,3 23,0 23,3 23,5 2,3E-12
6 2 19,4 23,3 23,1 23,3 23,6 2,2E-12
7 2 19,3 23,5 23,2 23,5 23,7 9,5E-13
8 20 24,4 25,1 24,8 25,1 25,4 1,3E-12
.....
IO 9 0,14 29,4 33,4 33,4 33,4 33,4 3,2E-12
0 10 0,14 33,2 34,8 34,8 34,8 34,9 1,9E-12
£:!
M 11 0,14 34,9 35,4 35,4 35,4 35,4 -1,8E-13
~ 12 0,14 35,5 35,5 35,5 35,5 35,5 1,7E-12
N
.r 13 0,14 38,1 36,3 36,3 36,3 36,3 2,7E-12
0:: 14 0,14 38,2 36,1 36,1 36,1 36,0 8,2E-13
"'
M
0
0
15
16
0,14
0,14
40,1
39,8
36,6
36,2
36,6
36,2
36,6
36,2
36,5
36,1
2,6E-12
1,5E-12
_,_,
N
17 0,14 39,9 35,9 35,9 35 9 35,9 3E-12
18 0,14 39,5 35,4 35,5 35,4 35,4 2,9E-12
~ 19 0,14 38 34,5 34,5 34,5 34 5 2,1E-12
"'
~ 20 0,14 36,6 33,6 33,6 33,6 33,6 2,5E-12
c 21 0,14 34,3 32,8 32,8 32,8 32,8 1,9E-12
~ 22 0 14 31 31,7 31,7 31,7 31,7 1 E-12
n)
'E 23 0,14 28,9 31,2 31.2 31.2 31,2 2E-12

n)
Sursa (37) (28) (38) (35)
E
0
0::
c: Regim de climatizare
:c
...
Q)
ora na ee ea.ref. 0p es 9i Q Q.cumul
rci rci re:
n)
N [ h] fsch/hl r0c1 rci rkWl [kWhl
~n) 0 8 25,8 26,4 26,6 26.7 26,6 0,00 0,00
"C
"'-
c: 1 6 23,9 24,9 25,1 25,3 25, 1 0,00 0,00
n)
2 8 22,4 23,3 23,6 23,8 23,6 0,00 0,00
Q) 3 8 23 23,9 24,2 24,4 24,2 0,00 0,00
"C
n) 4 4 20,4 23,2 23,5 23,7 23,5 0,00 0,00
:;::;
n) 5 3 19,5 23,0 23,3 23,5 23,3 0,00 0,00
·c:; 4 19,4 23,1 23,3 23,6 23,3 0,00 0,00
0 6
<
(/)
7 4 19,3 23,2 23,5 23,7 23,5 0,00 0,00
8 20 24,4 24,8 25,1 25,4 25,1 0,00 0,00
9 0,14 29,4 27,0 27,3 27,5 27,3 ·0,16 -0,16
10 0,14 33,2 27,0 27,3 27,6 27,3 -0,20 -0,36
11 0,14 34,9 27,0 27,3 27,6 27,3 ·0,22 ·0,58
12 0, 14 35,5 27,0 27,3 27,6 27,3 ·0,22 ·0,80
13 0,14 38,1 27,0 27,4 27,7 27,4 -0,24 -1,04
14 0,14 38,2 27,0 27,3 27,7 27,3 -0,23 -1,27
15 0,14 40,1 27,0 27,4 27.7 27,4 -0,25 ·1,52
16 0,14 39,8 27,0 27,3 27,7 27,3 ·0,24 ·1,75
17 0,14 39,9 27,0 27,3 27,6 27,3 -0,23 -1,98
18 0,14 39,5 27,0 27,3 27,6 27,3 -0,22 ·2,20
19 0,14 38 27,0 27,3 27,5 27,3 -0,19 ·2,39
20 0,14 36,6 27,0 27.2 27,5 27,2 -0,17 -2,56
21 0,14 34,3 27,0 27,2 27,4 27,2 -0,15 -2,71
22 0,14 31 27,0 27,2 27,4 27,2 -0,12 -2,83
23 0,14 28,9 27,0 27,2 27,3 27,2 -0,11 ·2,94
Sursa (35)
39
SR 6648-1 :2014
Sinteza
QO rkWl 0,25
Conversie in BTU/h 839,20
Necesar zilnic rkWh/zil ·2,94
COP 2,7
Necesar zilnic en.electrica [kWh/zi] 1,09
Climatizare - cazul alternativ cladire NZEB
0.05
....0
IO 0,00
t::!
M
~ ·0.05
N
.r
0:: ·0.10
Cl)
M
0
~
.!!.
0
N a
..J
·0.15
..J
~
Cl)
·0.20
~
c
s ·0.25
.!!!-
c:
C'O
E
0
·0.30 +--1------+---------'---------l.------'-----------------------------'-------L18
0:: 0 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
c: ora ( h J
:0
...
Cl) [=9 lkWJ ce ~ 1e..=._1s 11
C'O
N
...
:0
C'O
"O
-
c: Figura 8.3 - Cazul alternativ, cladire NZEB - climatizare
C'O
Cl)
"O
Cl) 8.1.4 Comentarii:
C'O
~C'O A) in cazul cladir] de tip NZEB se utilizeaza masuri de reducere a necesarului de frig sensibil de
'i)
0 calcul de tip pasiv (finisaje cladire, terasa de tip cool roof, dispozitive de umbrie exterioare, stor
I/I
< interior) !?i de tip activ (dotare cu recuperator de caldura !?i cu sistem de ventilare nocturne).
B) Solutiile tehnice pasive !?i active conduc la reducerea necesarului de frig sensibil de calcul de la
valoarea de 1,72 kW la valoarea de 0,25 kW (reducere cu 85% a necesarului de frig de calcul}.
C) Prin utilizarea solutlilor pasive de configurare energetica a cladirii, prin dotare cu recuperator de
caldura !?i prin utilizarea suplimentara a racirii nocturne, consumul zilnic de energie electrica (in
cazul utilizarii racirf prin compresie) se reduce de la 7,47 kWh/zi la 1,09 kWh/zi (reducere cu
85% a necesarului de frig de calcul}.
D) Valorile relativ ridicate ale temperaturilor interioare in cazul Regimului termic natural sunt
consecinta simplificarii modelului de calcul care neglijeaza variatia energiei interne a elementelor
interioare de constructie. Simplificarea in raport cu modelul complex de simulare dinarnica a
proceselor termice conduce la valori cu maxim 5,8% superioare ale necesarului de frig sensibil de
calcul, ceea ce confera un grad sporit de asigurare in ceea ce priveste dimensionarea sistemelor
de racire.
40
SR 6648-1 :2014
8.2 Raspunsul termic al anvelopei unui apartament in ziua de vara de calcul, Bucuresti
8.2.1 Caracteristici geometrice apartament, orientare SV, ultimul etaj (UE):
A.FE.S = 6,25 m2• A.FE.V = 6,00 m2, A.PE (opac),S = 31,55 m2, A.PE (opac),V = 7,50 m2, A.Terasa =
70 m2, Arie utila = 63,38 m2, V = 146,6 m3, Api = 184, 82 m2, mCp;= 0, 144 MJ/m2K.
8.2.2 Cladire actuala (condominiu) neizolata termic
Pere!i exteriori opaci
Rezistenta termlca corectata: R' = 0,80 m2K/W, °'abs = 0,70
St rat Material 8 /... p c

rm] [W/m.K] [kg/m3] [J/kg.K]
1 Tenc. var 0,02 0,70 1800 840
2 Seton armat 0,10 1,74 2500 840
3 SCA 0,143 0,30 650 840
4 Seton armat 0,06 1,74 2500 840
5 Tenc. var-cim. 0,02 0,93 1800 840
Terasa
Rezistenta termlca corectata: R' = 1,10 m2K/W, °'abs.= 0,80
St rat Material 8 x p c
rm l [W/m.Kl [kg/m3] [J/kg.K]
1 Tenc. var-cim. 0,02 0,93 1800 840
2 Seton armat 0,04 2,03 2200 840
3 Sapa mortar 0,02 0,93 1800 840
4 S.C.A. GSN 35 0,232 0,27 650 840
5 Pard. qresie 0,01 1,39 2200 920
Ferestre termoizolante
Rezistenta termica = 0,50 m2K/W, Cs= 0,80, stor ridicat (transmisivitate stor = 0,50).
8.2.3 Cladire (condominiu) izolata termic
Finisajul exterior al peretilor §i al terasei cu caracteristici conservative.
Peretl exteriori opaci
Rezistenta termica corectata: R' = 3,00 m2K/W, °'abs.= 0,30
St rat Material 8 /,., p c

[ m] [W/m.K] (kg/m3] [J/kg.K]
1 Tenc. var 0,02 0,70 1800 840
2 Cram. Porotherm 0,20 0,14 650 870
3 lzolatie termica v.m. 0,055 0,04 650 870
4 Tenc. var-cirn. 0,005 0,93 1800 840
41
SR 6648-1:2014
Terasa
Rezistenta terrnica corectata: R' = 5,00 m2K/W, a.abs.= 0,30
Strat Material 8 A. p c
[ml [W/m.K] [kg/m3] [J/kg.K]
1 Tenc. var-cim. 0,01 0,93 1700 840
2 Beton armat 0,04 2,03 2200 840
3 Saoa mortar 0,02 0,93 1800 840
4 Polist.extrudat 0,191 0,04 20 1460
5 Pard. qresie 0,01 1,39 2200 920
Ferestre termoizolante
.-
= 0,80, = 0,50) .
It')
0 Rezistenta terrnica = 0,77 m2K/W, c5 stor ridicat (transmisivitate stor

~
C")
0
in 8.2.4 Cladire (condominiu) izolata termic
N
.s Finisajul exterior al perejilor ~i al terasei cu caracteristici conservative. Terasa de tip "cool roof"
0:::
(/)
C")
0
a.abs.= 0,05.
0
N
..J
..J Ferestrele dotate cu oblon exterior care realizeaza umbrire Cs = 0, 10 ~i storuri lasate .
~
(/)
8.2.5 Rezultate modelare dinamlca:
~
c
i 8.2.5.1. Cladire actuala (condominiu) nelzolata termic
ii
·c:
C'O
E 3750..~~~~~~~~.~~...~..__,......,__,......42
ti
c: 3500 111-11-t-1-i-11-+--11111---::;i:::::t:::;:t:.J 40
:0 3250 ...
~ 38
s 3000
2750 36
~
C'O 2500 +l+++41+l..j.!!.,++ 34
"O
-
c: 2250
C'O
32 CJ
(/) [2000...___,__.___._~1i1.++./~ ~--.±-:::;;_,_~1--rc;--1-- t..
. 30 1l..
Cl)
"O ·c
C'O ~ 1750 Q.
E
~ : 1500 28 i!
·c:; ,_ ,
0 1250
Ill
c( 1000·""+l="'l.l·__;.i.z,.:.__,..;._,.;__+f1
750 24
500-1--l-~"""""-~ 22
r
250~~~~~~~$==::f==~~~~~:::i::;£::J:::d==J::~~~=r==;=::J::J::::r:::1 20
250. 18
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
ora[h]
!Aport PE S Aport
PEV -TotalPE -Aport
T -Aport
FE S Aport FEV -Total
FE TotalAporturi -Temp.ext I
Figura 8.4 - Fluxurile termice patrunse in incinta prin elementele de anvelopa exterioara
42
·;::
:I
t: O> ,.._ N ..... ..... N ,.._ '<t
0 ..... ..... "!. O> 0 I.() 0q <"'!. 0<"'!. <D
("') <X) ("') (") I.()
"!. <D
<X) <X) '<t
'<t
I.()
<"'!.
O>
N_ O>. N
<X) 0
N
0
..... <D
.....
c.
(") I.() <X)
,...:
<X)_
LC) ri ..... aS ,...: aS «) ~ «) C'i ai ~ cD ~ «)

< (") ,.._ ,.._ e N ("') O> O>
,.._ N .....
O> N O> ,.._ 0 ,.._ O>
'<t ~
<D <X) '<t I.() N
.....
(") <D O> '<t 0 ("')
.....O> ;'}!; <D
..... ..... ..... N..... e
..... 0..... 0..... .....
0
..... N ..... N
..... ..... ..... O> O> <D O> O> O>
..... ..... .....
(") I.() I.() (") (")
iii N N ("') (") (") (") N
.....0
w ..... ..... ,.._ ..... ,.._

u. 0 <D N
..... ..... '<t (")'<t O> N e '<t
O>
<D
O> ,.._
0
q
<X)
N ..... ,.._ .....
<X) (")'<t <X)
'<t ,.._
...
e
O> ~ q
I.()
~ N '<t O>
I.() <X)
ai ~ '<t- ri
I.()
i aS ,.._ '<t
iii ..... ~ ..... ~ ri LC)
N
LC) <0"
,.._ ~ 0 ,...:
LC)
~ ..,. '? <9 I';- O> ;;;; ,.._ '<t

aS C'i ,...: ..,. ..... .....
(")-
..... ;;;
.....
I.() I.() N O> '<t 0
I.()
..... ..... .....
<X) N (") N O> 0
..... ..... ..... .....
I.() (")
.....0 N '<t I <X)

N N N N
> ,.._
w ,.._ ,.._ ,.._
..... '<t ,.._ <D N N <D N
.....
u; <"'!. ci5
<X) (")
u. ,.._ I.() '<t ,.._ <D ~ ..... 0 O> '<t O> O> 0
,.._
<X) O>
<X)
,.._ (") I.()
.
O>
<D N O>
(")
LC) ,...: C'i LC) ,...: aS 0 ,...: ri ..... i, ri 0ri (") (")
ri
..... 0 .
0 «) ~ ..,. .
,.._ LC)
t: LC)
..... ..... ..,. 0 I.() '<t ,.._ I.()
<D ,.._ ai
LC) aS
.....
~ <? <? ..... <D
..... N N N 0
N (") I.() I.()
0 (")
en ..... <X)
I.()
e
0
N
0
N ..... O> '<t
(.J)
w ,.._ ,.._
O> .....
,.
<D
u. e O> (0en ..... N
'<t 0 0 N .....O> O> co en ~ co 0N '<t (0
I.() e--
co N
~ ~ <D en co '<t
<"'!. .....
.
O> 0
,...: ,...:
N N N (0
ra
I.()
~ ~ ..... «) C'i aS cD LC) en· C'i aS «) ri

,.._ ,...: aS aS ai ai
<X)
t:
0 ..... N . ~ 7 <? .....I (") (")
..... <X) N en 0 0 en
'<t ..... ,.._
co ..... ..... <X) (0 (") N N ..... .....
(") ,.._ ~ aS
,.._ u; en ....
·e..
() N <D
c.
<
...
ci>
...
>C'G
C'G ..... ..... ,.._ ("') co I/) I/) (0 ,.._ .,... en ,.._ ..... (0 (")
0N
<X)
....._
'<t
en '<!'
q (0 (0 en (0 ..... (0en ~ I.() en I/)
t: (0
.... ..... co '<!'
(0 (") I/) (0 (") 0 I/) 0 '<!' 0
'<!' N N
,...: ri ,...:
0 cD 0
,.._ I/) 0 (") aS ai ai 0 ~ ~
,.._ en ,.._ ~ 0,.._ I.()
N. ai LC) «) ~ aSN• ri
-.i- 'iii c. ..... .... ..... ..... ~ (")
0 <D (0 '<!' <X)
...... .,... ..... ..... .... en co ,.._ ,.._
N N ,.._ .,... ..... .... (").... '<!'
I/) (") (") (0
c: 0 ~ I.() I/) '<!' '<!' '<!' I/) 0
..... N
..... '<!'
.....
<
(0 <X)
0
c:'! :I
..I ·c:
00
-.i- ·e w
<O 0
.... en ........ ,.._ en N en ,.._ ..... en (0 en ,.._ ,.._
co ,.._
,.._
......
-
<O 0.. N '<!' N I.() <X) 0 <X) N 0 '<!'
"C (0 co_ N N (") (0 q ..... I/) (") (") N <D 0 N
a:: c: g ......... 0.....
I.() (") (") (")
iii «) ri 0 ri i, (")
,.._ ri .....
..... 0O> 0,.._ ri C'i ri C'i 0 aS LC) aS LC) 0(") .....
,.._
o: 0
o 0
co
N (") (") (")
0
(")
en
N N N N N ..... ..... ..... ..... ..... (0..... co
I.() I/) I.()
..... 0N '<!'
N
co
N
("')
(")
~
(") '<!' '<!'
.....
~
...o
C'G
:I
C'G >
ci> w ..... I.() 0 0 co 0 ..... 0 0 ,.._ (") ,.._ '<!' ,.._ .....
,.._
.!:: 0.. ..... 0 ..... (0 ..... <X) N en N (") ,.._ N
,.._ N en
en '<!' ci5 ,.._ .....
'<!' ~ q (0 co
N
O>
N
en_ .....
..... «)
"C
>C'G
(3
t:
0
aS LC) aS ,...: LC) 0 LC) aS
co en en en en en co ,.._ ,.._ (0 I/) I.() ..,. '<!'
N. LC) aS C'i ,...: cD LC) cD ai
'<!' '<!' i, .....(0 0,.._ C'i
'<t <X)
«)
en .....
..... N.....
c.
<
(.J)
w en O>
,.._ (") co N N (0 I.() en 0 ..... N (0 ..,. (0 ..... ,.._ en ,.._
en '<!' (") '<!' '<I'. <D ~ '<!' I.() en I.() (0 '<I'_ ,.._ ..... ,.._ co 0.....
0 (") I.() I.()
0.. I.() 0 (0 N en
aS ai ri N' ,...: ai aS ,.._ LC) ..... cD .... ,...: LC) LC) ,...: LC) ..... ~ ~ ,...: ,.._
t:
0 en 0 0 en co (0 '<t (") ..... 0 0 0 ..... (") I.() co ..... C'i
..... N c::i c;:j N ..... ..... ..... ..... ..... ..... ..... ..... ..... ..... ..... ..... ..... ..... N N N (") (")
I.() <X)
aS
..... i
Q.
<
><
ci>
ci.
E
<X)
LC)
N
O>
(")-
N
'<t
C'i
N
(")
N
..,.
0
N
I.()
ai
.....
'<I'.
O> ai
(")
..... .....
..,."":.
N
..,.
ai
N
"!. en
("')
(")
~
(")
I.()
LC)
(")
..... N ..... <X) O> I.() co
aS
(")
aS
(") ..,.0 (")ai ai
(")
ai
(")
(")
(0
«)
(")
..,. .....
(")_
(")
(")
O>
aS
N
ci>
.....
0
.
C'G
0 ..... N (") '<!' I.() <D ,.._ co en 0..... ..... ,.._
..... ..... (0..... ..... ..... O>
..... N..... ..... '<!' (") I.()
..... <X) 0
N
.....
N
N
N
("')
N
S~OZ/£0/SZ '1~s £00Z 11V.LSNI OIW 'e1uewo~ u1p aJezfpJepuels ap e1Je!::>osv

SR 6648-1 :2014
50
+~
48
L (
46
44
42
E... 40
~ 38
~ 36
'; 34
.!!
.,; 32
uj
.., 30
>
" 28
.
.....
It)
Q
s
26
~ 24
1
~ 22
N
.s
a::
20
"'
18
M 0 2 3 6 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
Q
Q ora ( h]
N
..J
..J E lamp.ext. -lev.PE.S lev.PE.V §iJ
~
~
i Figura 8.5 - Temperaturlle exterioare vlrtuale ale elementelor de anvelopa opace
·~ 8.2.5.2. Cladire (condominiu) lzolata termic

I'll
&,E Flnisajul exterior al peretttor §I al terasei cu caracteristlci conservative

e
:0 2400 42
~
:s 2200 40
~ 2000 38
I'll
"C 1800
e 36
.!!! 1600
"'
Cll
34
"C
I'll ~
1400
32 E
;: ·c 1200
·u0
I'll
i
:J
1000
30 ~
ci
<I: 28 ~
~ 800
26
600
24
400
22
200
0 20
·200 18
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
ora (h)
1-AdaosPES Adaos PEV -Total PE -Adaos T -Adaos FE S AdaosFE V -Total FE Total Aporturi -Temp.exl J
Figura 8.6 - Fluxurile term ice patrunse in incinta prin elementele de anvelopa exterioara
44
·;: ,.._
,.._ ("),.._ <.O ,.._ ,.._ ...... <.O co
- :::J co N (")
,.._
O'> <.O co O'> O'> v co
O'>
Lt) <.O Lt)
0 O'> 0
<.O
~ ..... co (")
.,.... C"') ~
<.O (") 0 N. 0
.....
0) (")
~ t: N ":. Lri O'>. 0 c-J ~ .....
i,
Lt) e N (")
,...: .....
o:5 ,.._ <.O v O'> co
cr) 0 ,.._ ,.._ ,.._ C"') N. C"')
0 0
t c.
0 0
<.O v
cD N" o:5
N v cf <.O ...... (") co .....
(") (")
co ......
.,.... ...... ...... .,.... N N N N
(") '<I" 0 N
v o; 0......
Lt)
«> '<I"
...... ..... N
Lt)
...... e
< N
w ,.._ 0

v O'> co <.O co 0 <.O co
v (") q ~ 0 .,.... N Lt) O'> ,.._ ..... ~
O'> 0 (")
LL. co (") 0 (") ......
~
Lt)
e 0
0) (") Lt) N (")
,.._· ,..: .,.... ~ ~ (") 0
c-J c-J Lt) ..... ,...: cD o:5
,.._ c-J ,...: ~
0 ..... cD 0
.
O'>
,.._
Lt)
iij ri 0
C"') cD ...... (") ,.._ co v co ,.._ 0 O'> 0 .,.... ~ ,.._ O'> cD C"')
0
(")
I <9 ex;> "; ...... e (9 v N
Lt)
N '<I"
,.._ .....
0 N
...... (")...... ...... 0N N
0 N
...... O'> v ......
t I N N
> ,.._
w v ,.._ v ,.._ <.O v (")..... (")co ~ 0 N O'> ,.._
LL. N
o. (") co Lt) M
0(")
v v 0 0 Lt)
<.O co 0 <.O 0 ,.._
,...: c-J «>
<.O_ Lt) Lt) 0 Lt) 0 <.O
Cl) ...... cJ ,..: ,..: 0
<"')
~ 0..... cr) ,.._· Lri cr) c-J ,...: o:5 ~

co
o:5
,.._ cD
co i
0 <.O
0 <.O
......I <"')
"'!' C'( ":' ~ C'( N ...... v..... O'>
...... N
<"') (0 0 (")
v ,.._ O'> O'> ,.._ 0 v N cD
"' N N O'> ...... e ...... ...... ...... O'>
I (")
"O
<
(/)
w ~ ...... ,.._ ,.._ ("),.._ v N O'>
,.._ v O'>
LL. ..... 0v
(") O'> O'> 0 '<I" v <.O
<"') Lt) O'> <"')
N (b
"1:. ..... co co ~
Lt)
co 0 (0 0 (0 ,..__ (0 O'>
.
<"') <"') O'> 0
,..: c-J ~ ..... cD C"') O'>•
v· ..... ,...: ,.._
. 0 0 ,.._ i, c-J o:5 0
Cl)
0
cr) cr) cD ,.._ cr)
0 ...... C"')
...... N O'> <"') ,.._ v C"') cr) ,..:
'7 C'( "'I' ":' CD C'( N ..... <.O
..... .....
(")
..... 0...... ~
(")
0 N
<"'
N Lt) co Lt) (") N
"O
~
·e~
0
~
.....
0 0
"'
'"'-
Cl) t
Cl)
0
"'
"O
(b v":. O>
o:5 ......
N (")
.....
(").
(")
cD
(")
oi
<"')
c-J
,.._ (") (0
~ ui; 0 ..... ,.._ CD O'>
(0
Lri cD cD
..... N (") CD 0 Lt) Lt) ,.._ 0
co '<I". N Lt) v ..... CD Lt) ..... co
CD Lri C"') N" 0
v ~ v v v v v v v v (") <"')
,..: Lri
~ i
N
(0
i
,.._
0
cD
(")
N
0
0
v
(0
v. ~
; oi
v
c:'!
..... .!::! <
co
I :;
~ c w
·e

(D
(D
~ 0
0.. N
CD
...... ,.._ Lt)
,.._ <"') N ;g ,.._
O'> 0
CD Lt) (0 0
v (") 0 Lt) v
O'> v Lt)
0
(0
...... 00
(")
N
co
..... co
O'>
...... ......
,..__ (")
,.._
(0
Lt)
Lt)
co
~
O>
N
iij ,..: g ..... v· o:5 .....
(/) "O
c 0
Lri c-J
<.O ,.._ o:5
,.._ C"') cD cD cD C"') cr)
co co co co co ,.._ ~
,.._ CD ii cD 0
v v
Lri
(")
N"
(")
0
(") (") (") (") ~ Lt)
oi
Lt)
0 t
~
~
Cl)
:c >
u'"' w
0..
~ v O'> O'> v O> 0
O> ,.._ ,.._
,.._ N..... co ......
..... 00 NCD ..... O'> (') N CD ..... N ,.._ ,.._ (0
co (b ~ v (") CD N.
Lt)
Lt)
,...: ,..: cD Lri C"') N. 0 v

(') Lt) Lt)
(") 0
C"') Lri cD ,...: ,..: o:5
..... ..... ..... ..... ..... ...... ..... cr) o:5 ,..: cD cD cD ,..: o:5 cr) .....
Cl)
0 ..... ..... ..... ..... ..... ..... ..... ri.....
"'
"O
<
(/)
w ,.._ v CD CD 0 O'> ,.._
0.. co
,..__ ...... ,.._ 0 O'> N
(") co
..... 0 N (0
,.._ lO ,.._
v '<I"
(0 lO ,.._ O'> 0 co N ~
(')
,..: cJ Lri o:5 o:5 o:5
(") 0 O'> (")
"':. co
,...:
(") (") co co (") co (") N
Cl)
..... Lri ~ ~ cD 0
0 ......
Lt) Lt) (0 (0 (0 (0
CD
cD
CD
C"')
(0
cr)
Lt)
C"')
Lt)
o:5 c-J cD
v v (") (") N N N N N (") i 0
v
cD
v
<"'
"O

><
Cl)
ci. co 0) v v Lt) v (") v
...... N~
v N O'> lO ..... N ...... co
v· Lri o:5 o:5 0 cr)
O'> ~ co
(0 (")
..... O'>
ri 0
i
(") O'>.
Lri cJ ..... cr)
..... cr) cr) C"') cr) O'> cD o:5
E
Cl)
N N N
N
N N (') (') (') (') (") v (') (") (')
(")
(")
(')
N
t
,.._ co O'>
"'
~
0
0 ..... N (') v Lt) (0 ,.._ co O'> ...... ......
0 (') v lO
..... N...... ...... ......
(0
...... ...... ...... ...... ...... 0
N
.....
N
N
N
(")
N
!HOZ/£0/SZ·1~s £OOZ 1Tv'lSNI OIW 'e!uewo~ u1p aJez!pJepueis ap 1?!l1?!0osv

SR 6648-1 :2014
42
-·~
_L
,/
40
I
I <,
I
-- -- -~
I
'
I
38
/I l ~
-
---
36 ' I
/i... -, I

0 :--
--
:... 34
r-- \)..--
J "..::
~
__... '
.
;
w
32
I
I I ~ -~
"
"'
~ 30
!
..> I
1t
~ 28
I
I I I
!! 26
~
t '
I I .L,; ,_ , ___ ,___
- '-·-
l
24 ·>
~r-. I
7
22
I
20
I ~ ...
+ I ~ i 1
18
0 3 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
(temp.ext tev.PE.S tev.PE.V tev.T I
Figura 8.7 - Temperaturile exterioare virtuale ale elementelor de anvelopa opace
8.2.5.3. Cladire (condominiu) izolata termlc

Flnisajul exterior al peretuor §I al terasel cu caracterlstici conservative.
Terasa de tip "cool roof" a.abs = 0,05.
Ferestrele dotate cu obi on exterior care realizeaza umbrire Cs= 0, 10 ~i storuri lasate.
+1~+1
600 42
40
500
38
400. 36
34
300
[ 32 E
i
'C
200 30 ~
~
28 ~
100
26
0 24
22
100
20
200 18
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
ora [h)
1AdaosPES AdaosPE v TotalPE AdaosT Adaos FE S Adaos FEV TotalFE Total Aporturi Temp.ext I
Figura 8.8 - Fluxurile termice patrunse in lnclnta prin elementele de anvelopa exterioara
46
"'wu..
Ill
0
C'a
"C
<(
I-
ll) ..,.
0 (0
C'a ct5
"C N
<(
w
~ ~ ~ ~ ~ g ~ ~ ~ ~ 8 ~ ~ 8 ~ 8 ~ ~ ~ ~ M ~ ~ ~ ~
~ g~~ggggg~~~gf2';j~~~~fMi~~~g
v ~ v M v v N m ~ ~ N ~ ro m ~
~ ~ ~ ~ t gf ~ i ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ 00
M
QC'a
0 ~ N M "<I" ~ (0 ~ 00 m 0
~
~
~
N
~
M
~
v
~
~
~
(0
~
~
~
00
~
ID
~
0
N
~
N
N
N
M
N
!HOZ/£0/SZ '1l:IS £OOZ 11\flSNI CIW 'e!uewol:I U!P aJez!pJepueis ap ene!:>OS\f

SR 6648-1 :2014
38
36
0
~ 34
.!
> 32
ui
e,
>301~-1-~+---<-~+--'-~-'--'
.!
ti 28
e,
! 26
i
24
....
IO 22
~ 20
s
M
18+---.J-----+--t---'--'---'--+---l~-+----+--'---'--+---+--!..--t--+~
N
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
J
ex:
U)
ora [ h)
M Ltemp.exl. 1;;,pe.5 1ev.PE.V lev.!J

0
~
.J
s
.J
U) Figura 8.9 - Temperaturile exterioare virtuale ale elementelor de anvelopa opace

z (cladire lzolata termic)
0
i 8.3 Regim termic - apartament in ziua de vara de calcul, Bucurestl
·c:'°'
(II
E 8.3.1 Cladire actuala (condominiu) nelzolata termic

0
ex:
c
:c
e 40
~ 38
~(II
e
-,,
c(II
U)
Q)
(II
~
'(j
0
~ ,_
1
18+--+J-+--+-+--+-+--+~+----I
16-!--1---l--l..-.j..--l..-+--l---'-----l-~..;_-+-+--+-..;_-+---+~+--+-..L.--1--+--l
0 2 3 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
Ora (h I
I-ta tir -•• - ta.maxim admis - teO I
Figura 8.10 - Regim termic natural - apartament neizolat termic
48
SR 6648-1 :2014
·1.0 42
t
·1,2 40
1,4 38
1,6 _,_ 36
1,8 34
2,0 32 IT
L
§'
;£·2.2 30 •

(I)
0
·2.4
2,6
28
26
..
<iS'
(I)
2,8 24
"'....
0 3.0 22
~
C")
3.2 20
~
N
.r
a::
·3,4 1~~~'~+'~ll~+L~..l.L~+_;.~++~++~++~+'18
0 2 3 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
(fJ
C")
0
0
Eata Ur =i6J
N
..J
..J
:5
(fJ Figura 8.11 - Regim termic ~i putere frigorifica maxima necesara
~ (sarclna termlca de raclre, frig sensibil, P = 11.261 BTU/h) - apartament neizolat termic
s
0
ni 8.3.2 Cladire (condominiu) izolata termic (terasa "cool roof')

·2
ra 42
E
0
a:: 40 ~
c
;;
e 38 + t
s 36 .
~ra
ut..
t
l
"C 34
c
s
(fJ ~ 32
0
i
QI
"C 30 +
;
ra
ra rl
e..: 28
J
'(j
~
0
en "'!! 26 i t
24
22
20 t
18
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
==
Ora(h)
lir -1e -1a.maximadmlsl
Figura 8.12- Regim termic natural - apartament izolat termic
49
SR 6648-1 :2014
Putere frigorifica maxima necesara (sarcina terrnica de racire, frig sensibil)
0,05 42
0,00 I I 40
·0,05 38
~
I
0.10 36
·0,15
34
0,20
32 IT
§' 0,25
30
L
.
6

(I)
0 0,30
•
28 cir
0.35 (I)
26
0,40
24
0.45
22
·0,50
0,55 20
·0.60 18
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
1a -ia tlr-tel
Figura 8.13 - Regim termic§i sarclna de raclre senslbila maxima necesara

=
(sarcina termlca de raclre, frig sensibil, P 1.706 BTU/h)- apartament izolat termic
50
SR 6648-1 :2014
Anexa A
(normatlva)
Temperaturi exterioare virtuale ale elementelor

de anvelopa supraterana opace
Tabele valori §i figuri pentru temperaturile exterioare virtuale

ale elementelor de anvelopa supraterana opace
Pa rte a Ora§ Pereti exteriori ai Peretl exteriori ai cladlrllor Terase ale

cladirilor existente existente renovate §i ai cladirilor existente
nemodernizate cladtrllor noi si ale cladlrllor noi
A1 Alba lulia A1 .1 ... A1.8 A1.9.1 ... A1 .9.5 A1.10
A2 Alexandria A2.1 ... A2.8 A2.9.1 ... A2.9.5 A2.10
A3 Bacau A3.1 ... A3.8 A3.9.1 ... A3.9.5 A3.10
A4 Saia Mare A4.1 ... A4.8 A4.9.1 ... A4.9.5 A4.10
AS Bistrita AS.1 ... AS.8 AS.9.1 ... AS.9.5 AS.10
A6 Bn~ila A6.1 ... A6.8 A6.9.1 ... A6.9.5 A6.10
A7 Brasov A7.1 ... A7.8 A7.9.1 ... A7.9.5 A7.10
A8 Bucuresti A8.1 ... A8.8 A8.9.1 ... A8.9.5 A8.10
A9 Buzau A9.1 ... A9.8 A9.9.1 ... A9.9.5 A9.10
A10 Calarasi A10.1 ... A10.8 A10.9.1 ... A10.9.5 A10.10
A11 CluJ-Napoca A 11.1 ... A 11.8 A11.9.1 ... A11.9.5 A11.10
A12 Constanta A12.1 ... A12.8 A12.9.1 ... A12.9.5 A12.10
A13 Craiova A13.1 ... A13.8 A13.9.1 ... A13.9.5 A13.10
A14 Deva A41.1 ... A41.8 A14.9.1 ... A14.9.5 A14.10
A15 Dr. Tr. Severin A15.1 ... A15.8 A15.9.1 ... A15.9.5 A15.10
A16 Focsani A16.1 ... A16.8 A16.9.1 ... A16.9.5 A16.10
A17 Galati A17.1 ... A17.8 A17.9.1 ... A17.9.5 A17.10
A18 Giuroiu A18.1 ... A18.8 A18.9.1 ... A18.9.5 A18.10
A19 la$i A19.1 ... A19.8 A19.9.1 ... A19.9.5 A19.10
A20 Miercurea Ciuc A20.1 ... A20.8 A20.9.1 ... A20.9.5 A20.10
A21 Oradea A21.1 ... A21.8 A21.9.1 ... A21.9.5 A21.10
A22 Piatra Neamt A22.1 ... A22.8 A22.9.1 ... A22.9.5 A22.10
A23 Pitesti A23.1 ... A23.8 A23.9.1 ... A23.9.5 A23.10
A24 Ploie$ti A41. 1 ... A41.8 A24.9.1 ... A24.9.5 A24.10
A25 Rm. Valcea A25.1 ... A25.8 A25.9.1 ... A25.9.5 A25.10
A26 Satu Mare A26.1 ... A26.8 A26.9.1 ... A26.9.5 A26.10
A27 Sf. Gheorohe A27.1 ... A27.8 A27.9.1 ... A27.9.5 A27.10
A28 Sibiu A28.1 ... A28.8 A28.9.1 ... A28.9.5 A28.10
A29 Slatina A29.1 ... A29.8 A29.9.1 ... A29.9.5 A29.10
A30 Slobozia A30.1 ... A30.8 A30.9.1 ... A30.9.5 A30.10
A31 Suceava A31.1 ... A31.8 A31.9.1 ... A31.9.5 A31.10
A32 Tarooviste A32.1 ... A32.8 A32.9.1 ... A32.9.5 A32.10
A33 Tamu Jiu A33.1 ... A33.8 A33.9.1 ... A33.9.5 A33.10
A34 Targu Mores A41.1 ... A41.8 A34.9.1 ... A34.9.5 A34.10
A35 Timisoara A35.1 ... A35.8 A35.9.1 ... A35.9.5 A35.10
A36 Tu Ice a A36.1 ... A36.8 A36.9.1 ... A36.9.5 A36.10
A37 Vaslui A37.1 ... A37.8 A37.9.1 ... A37.9.5 A37.10
A38 Zalau A38.1 ... A38.8 A38.9.1 ... A38.9.5 A38.10
51
SR 6648-1:2014
A.8 Bucuresti, zi de vara de calcul
Tabelul A8.1 - Pereti exteriori ai cladirllor existente nemodernizate

cu orientare cardinala N
Ora R'=0,55 R'=0,65 R'=0,70 R'=0,80 R'=0,95 R'=1,10
0 37,6 35,4 34,5 35,4 34,3 34,9

1 37,7 35,8 34,9 35,9 34,7 35,4
2 37,5 36,1 35,2 36,2 35,1 35,7
3 37,0 36,2 35,5 36,3 35,4 36,0
4 36,3 36,1 35,6 36,3 35,6 36,1
5 35,5 35,9 35,6 36 1 35,6 36,0
6 34,6 35,6 35,5 35,7 35,6 35,8
7 33,6 35 2 35,3 35,3 35,4 35,5
8 32.6 34,6 35,0 34,7 35, 1 35,1
9 31,8 34,1 34,6 34,1 34,8 34,5
10 31,1 33,5 34,1 33,5 34,3 34,0
11 30,6 32,9 33,7 32,9 33,9 33,4
12 30,3 32,5 33,3 32,4 33,5 32,9
13 30,4 32,1 32,9 32,0 33,0 32,5
14 30,7 31,9 32,6 31 8 32,7 32,2
15 31,2 31,8 32,4 31,7 32,5 32,0
16 31,8 31,9 32,3 31 7 32,3 31,9
17 32,6 32,1 32,3 32,0 32,3 32,0
18 33,4 32,4 32,4 32 3 32,4 32,2
19 34,3 32 8 32,7 32,7 32,6 32,5
20 35,1 33,3 33,0 33,2 32,8 32,9
21 35,9 33,8 33,3 33,8 33,1 33,4
22 36,6 34,3 33,7 34,3 33,5 33,9
23 37.3 34,9 34 1 34,9 33,9 34,4
Temperatura exterloara virtuala peretl exterlorl cladlrl exlstento nemodernlzate,

Bucuresti zl de vara de calcul • orlentaro N.
38
37
36
35
0
t.... 34
$
33
32
31
30
0 2 3 5 7 8 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
Ora[h]
lR=0,55 R=0,65 R=0,70R=0.80 R=0.95 R=1.1oj
Figura A8.1 - Pereti exteriori ai cladlrilor existente nemodernizate cu orientare cardinala N
52
SR 6648-1:2014
Tabelul A8.2 - Pere1i exteriori ai cladirilor existente nemodernizate

cu orientare cardlnala NE
Ora R'=0,55 R'=0,65 R'=0,70 R'=0,80 R'=0,95 R'=1,10

0 38,6 37, 1 363 37, 1 36,2 36,7
1 38,4 37,3 36,6 37,4 36,5 37,0
2 37,9 37,3 36,8 37,4 36,7 37,2
3 37,3 37,3 36,8 37,4 36,8 37,2
4 36,6 37,1 36 8 37,2 36,9 37,2
5 35,7 36,8 36,7 36,9 36,8 37,0
6 34,7 36,3 36,5 364 36,6 36,7
7 33,7 35,8 36,2 35,9 36,3 36,2
8 32,8 35,2 35,8 35,3 36,0 35,7
.,....
I()
9 32,2 34,6 35,3 34,6 35,5 35,2
0

~
(")
10 31,8 341 34 9 34 1 35,1 34 6
0 11 31,8 33,7 34,5 33,6 34,6 341
I()
N 12 32,1 33,4 34,1 33,3 34 3 33,7
.s 13 32,7 33,3 33,9 33,2 34,0 33,5
Ir
II) 14 33,3 33,4 33,8 33,3 33,9 33,4
(")
0 15 34,0 33 6 33 8 33,5 33,8 33 5
0
N 16 34,7 33,9 33,9 33,8 33,9 33,7
...J
..J 17 35,4 34,2 34,1 34,2 34,0 34,0
c(
I- 18 36,1 34,6 34 4 34,6 34,3 34,3
II)
19 36,8 35, 1 34,7 35,0 34,5 34,7
~
c 20 37,4 35,5 35,0 35,5 34,9 35,1
:E 21 38,0 36,0 35,4 36,0 35,2 35,6
ri 22 38,3 36,4 35,7 36,4 35,6 36,0
'i: 23 38,5 36,8 36,1 36,8 35,9 36,4
C'G
E
0
Ir
c:
:s
..
Q)
IS
Temperatura exterloara vlrtuala peretl exterior! cladlrl exlstente nemodernlzate
Bucurestl zl de vara de calcul, orlentare NE
39
~
C'G
-
"C
c: 38
C'G
II)
Q)
"C 37
.~
16
'ij
0 36
Cl)
c(
35
34
33
32
31
0 2 3 4 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
6'io.ss R•0,65 R•0,70R•0,80 R•0,95 R•1,10J
Figura A8.2 - Peretl exteriori ai cladirilor existente nemodernizate cu orientare cardlnala NE
53
SR 6648-1 :2014
Tabelul AS.3 - Pereti exteriori ai cladlrllor existente nemodernizate

' cu orientare cardinala E
Ora R'=0,55 R'=0,65 R'=0,70 R'=0,80 R'=0,95 R'=1,10
0 40,2 38,9 38,2 39,0 38,1 38,7

1 39,8 39,0 38.4 39,1 38,3 38,9
2 39,3 39,0 38,5 39,1 38,5 39,0
3 38,6 38,9 38,5 39,0 38 5 38,9
4 37,7 38,6 38,4 38,7 38,5 38,8
5 36,7 38 2 38,2 38,3 38,4 38,5
6 35,6 37,7 37,9 37,8 38,1 38, 1
7 34,6 37 1 37,6 37,1 37,8 37 6
8 33,6 36,4 37,1 36,4 37,3 37,0
9 32,9 35,7 36,6 35,7 36,8 36,3
10 32 5 35,1 36, 1 35,1 36,3 35,7
11 32,6 34,6 35,6 34,6 35,8 35,1
12 33,1 34,4 35,2 34 3 35,4 34,7
13 34,0 34.4 35,0 34,2 35 1 34,5
14 35, 1 34,6 35,0 34.4 35,0 34,5
15 36,1 35,0 35,1 34 8 35,0 34,7
16 37,1 35,5 35,3 35.4 35,2 35,1
17 37,9 36,0 35,7 35,9 35,5 35,6
18 38,6 36,6 36,1 36,5 35,9 36 1
19 39,2 37,1 36,5 37,1 36,3 36,6
20 39,7 37,6 36,9 37,6 36,7 371
21 40,1 38,0 37,3 380 37,1 37,6
22 40 3 38,4 37,6 38,5 37,5 38,0
23 40,3 38,7 38,0 38,8 37,8 38,4
Temperatura exterloara vlrtuala pereti exterior! cladlrl exlstente nemodernlzate

Bucurestl zl de vara de calcul, orlentare E.
41
40
39
38
E 31
>
! 36
35
34
33
32
0 2 3 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
Ora (hi
!R=0,55 R=0,65 R=0,70 R=0,80R=0.95 R=l,10 J
Figura AS.3 - Pereti exteriori ai cladirilor existente nemodernizate cu orientare cardinala E
54
SR 6648-1:2014
Tabelul A8.4 Pereti exteriori ai cladlrilor existente nemodernizate

' cu orientare cardlnala SE
Ora R'=0,55 R'=0,65 R'=0,70 R'=0,80 R'=0,95 R'=1,10

0 39,9 39,2 38,8 38,0 37,0 36,1
1 39,7 39,3 389 38,3 37,3 36,4
2 39,4 39,2 39,0 38,5 37,5 36,6
3 38,9 39,0 38,9 38,5 37,7 36,8
4 38,3 38,6 38,6 38,4 37,8 37,0
5 37,5 38,1 38,2 38,3 37,9 37,2
6 36,6 37,5 37,8 38,0 37,8 37,2
7 35,7 36,8 37,2 37,6 37,7 37,3
8 34,7 36,0 36,5 37,1 37,4 37,2
9 33,8 35,2 35,8 36,6 37,1 37, 1
....0
IO
10 33,1 34,5 35,1 36,0 36,8 36,9

t::!
C")
11 32,7 33,9 34,5 35,4 36,4 36,7
0 12 32,6 33,5 34,1 34,9 36,0 36,4
IO
N 13 32,9 33,4 33,8 34,6 35,6 36,1
...0::.r 14 33,6 33,7 33,9 34,4 35,3 35,8
(/') 15 34,5 34,1 34,1 34,4 35,1 35,6
C")
0 16 35,5 34,8 34,6 34,6 35,0 354
0
N 17 36,5 35,5 352 34,9 35,0 35,3
...J
...J 18 37,4 36,2 35,8 35,4 35,2 35,3
~ 19 38,1 36,9 36,5 35,9 35,5 35,4
(/')
20 38,8 37,6 371 36,4 35,8 35,5
~
0 21 39,3 38,1 37,6 36 9 36,1 35,7
:i 22 39,7 38,6 38,1 37,3 36,5 35,9
ti 23 39,9 39,0 38,5 37,7 36,8 36,2
'2
"'0
E
0::
e Temperatura exterloara vlrtuala peretl exterior! cladlri existente nemodernlzate,
:0 Bucurestl zi de vara de calcul, orientare SE
...
Cl>
"'...
41
.!::!
'1J
"'c:
40
-"'
'1J
39
(/')
Cl>
'1J 38
"'
:o:i
"'0
·c:;
0
37
I/) t.. 36
c(
$
35
34
33
32
2 3 4 5 6 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
Ora [h)
Figura A8.4 Pereti exteriori ai cladlrllor existente nemodernizate cu orientare cardinala SE
55
SR 6648-1 :2014
Tabelul A8.5 - Pereti exteriori ai cladirilor existente nemodernizate

' cu orientare cardinala S
Ora R'=0,55 R'=0,65 R'=0,70 R'=0,80 R'=0,95 R'=1,10
0 40,1 37,9 36,8 38,0 36,6 37,4

1 39,8 38,2 37,2 38,3 37, 1 37,8
2 39,3 38,3 37,5 38,5 37,4 38, 1
3 38 6 38,3 37,6 38,4 37,6 38,2
4 37,7 38, 1 37,6 38,2 37,7 38,1
5 36,8 37,7 37,5 37,9 37,6 37,9
6 35,7 37,3 37,3 37,4 37,4 37,6
7 34,6 36,7 37,0 36 8 37,2 37,2
8 33,5 36,1 36,6 36,1 36,8 36,6
9 32,4 35,4 36,1 35,4 36,3 36,0
....
IO
0
10 31,4 34,6 35,5 34,6 35,8 35,3
t:! 11 30,7 33,9 35,0 33,9 35,2 34,6
M
12 30,4 33,3 34.4 33,2 34,6 33,9
~ 13 30,6 32,8 33,9 32,7 34,1 33,3
N
.r
a: 14 31,2 32,6 33,5 32,4 33,7 32,9
Cl) 15 32,1 32,6 33,3 32,4 33.4 32,7
M
0 16 33,4 32,8 33,2 32,6 33,2 32,7
~ 17 34,8 33,3 33,4 33 1 33,3 33,0
..J
..J 18 36,2 33,9 33,7 33,8 33,5 33,4
~ 19 37,5 34,7 34,2 34,5 33,9 34,1
Cl)
20 38,5 35,5 34,7 35,4 34,5 34,8
z
21 39,3 36,2 35,3 36,2 35,0 35,5
c
i 22 39,9 36,9 35,9 36,9 35,6 36,3
23 40,1 37,5 36,4 37,6 36,2 36,9
·c:Ii
"'E
0
a:
c: Temperatura exterloara vlrtuala poretl exterior! cladlrl exlstente nemodernlzate,
:c Bucurestl zl de vara do calcul, orlentare S
~
s 41
~ 40
"'c:
"C
39
:I
Cl)
Cll 38
"C
;"'
·u"'0 0 36
!....
~ >
~ 35
34
33
32
31
30
0 2 4 5 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
Ora [h I
fR=0,55 R=0.65 R=0.70 R=0,80 R=0,95 R=1,1i)
Figura AB.5 - Pereti exteriori ai cladirllor existente nemodernizate cu orientare cardlnala S
56
SR 6648-1 :2014
Tabelul AB.6 - Peretl exteriori ai cladirilor existente nemodernizate

cu orientare cardinala SV
Ora R'=0,55 R'=0,65 R'=0,70 R'=0,80 R'=0,95 R'=1,10

0 42,9 39,5 38,1 39,5 37,7 38,7
1 42,8 40,0 38,7 40,2 38,4 39,4
2 42,3 40,4 39,2 40,6 39,0 39,9
3 41,5 40,5 39,5 40,7 39,4 40,3
4 40,5 40,4 39,6 40,6 39,6 40,3
5 39,3 40,0 39,6 40,2 39,6 40,2
6 38,1 39,6 39,4 39,7 39,5 39,9
7 36,8 38,9 39,1 39,1 39,3 39,4
8 35,5 38,2 38,7 38,3 38,9 38,8
9 34,2 37,4 38,1 37,5 38,4 38,1
....
II)
0
10 331 36,6 37,5 36,6 37,8 37,3
~
M
11 32,2 35,8 36,9 35,8 37,2 36,5
!2 12 31,7 35,0 36,2 35,0 36,5 35,7
II)
N 13 31,5 34,4 35,6 34,3 35,9 35,0
.s
0::
14 31 6 34,0 35,1 33,8 35,3 34,5
II) 15 32 1 33,7 34,7 33,5 34,9 34,1
M
0 16 33 0 33,7 34,5 33,5 34,6 33,8
0
N 17 34,2 33,9 34,4 33,7 34,4 33,8
..J
..J 18 35,6 34,3 34,5 34,1 34,4 34,0
~ 19 37,3 34,9 34,8 34,8 34,7 34,5
II)
20 39,0 35,8 35,3 35,6 35,1 35,1
~
0 21 40,5 36,7 35 9 36,6 35,6 35,9
SE 22 41,8 37,7 36,6 37,7 36,3 36,9
.!ic: 23 42,6 38,7 37,4 38,7 37,0 37,8
RI
E
0
0:: Temperatura exterioara virtuala pereti exterior! cladiri existente nemodernizate,
.~"C Bucuresti zi de vara de calcul, orientare SV
...
Q)
s
~
RI
-
"C
c:
RI
.
II)
Q)
"C
RI
RI
·c:;
0
~
3
r
4 5
r
6 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
Ora [h]
lR=0,55R=0,65 R=0,70R=0,80R=0,95 R=1,10 I
Figura A8.6 - Pereti exteriori ai cladirilor existente nemodernizate cu orientare cardinala SV
57
SR 6648-1 :2014
Tabelul AS.7 - Pereti exteriori ai cladirltor existente nemodernizate

' cu orientare cardlnala V
Ora R'=0,55 R'=0,65 R'=0,70 R'=0,80 R'=0,95 R'=1,10

0 43,8 39,7 38,2 39,8 37,9 38,8
1 43,9 40,5 39,0 40,6 38,6 39,7
2 43,5 41,0 39,6 41,2 39,3 40,4
3 42,7 41,2 40,0 41,4 39,8 40,8
4 41,7 41,2 40,2 41,4 40,2 41,0
5 40,4 40,9 40,3 41, 1 40,3 41,0
6 39,1 40,4 40,1 40,6 40,2 40,7
7 37 7 39,8 39,8 40,0 40,0 40,2
8 36,4 39,1 39,4 39,2 39,6 39,6
9 35,0 38,2 38,9 38,3 39,1 38 9
....0
IO
10 33 8 37,4 38,3 37,4 38,6 38, 1
~ 11 32,9 36,5 37,6 36,5 37,9 37,3
(")
g 12 32,3 35,7 36,9 35,7 37,2 36,5
IO
N 13 32,0 35,1 36,3 35,0 36,6 35,7
.s 14 32,1 34,6 35,8 34,5 36,0 35,1
0:::
15 32,4 34,3 35,4 34,1 35,5 34,7
"'
(")
0
0
16 33,0 34,2 35,1 34,0 35,2 34,4
N 17 33,9 34,2 34,9 340 35,0 34 3
..J
..J 18 35,1 34,5 34,9 34 3 34,9 34,4
~ 19 36,7 35,0 35,1 34,8 35,0 34,6
"'
~
0
20
21
38,4
40,3
35,7
36,6
35,4
36 0
35,5
36,5
35,2
35,7
35,2
35,9
i 22 41,9 37,7 36,7 37,6 36,3 36,8
ti 23 43,1 38,7 37,5 38,7 37,1 37,8
·c:
"'E
0
0::: Temperatura exterioara virtuala pereti exterlori cladiri existente nemodernizate,
c: Bucurestl, zi de vara de calcul - orientare V
:0
...
41
45
I
"'N ,_
-~
·- l
...
:0 44
I

"'c: ,_ __,_ ,_

"'-
__ ,_ -·~ J t7
"D 43 ' I -
"'
41
42
t l't ·-~ 1~
, ,_ ·- ·-·
v
"D
41
"' I~ ~~
'\~ ~,,
:;::
"'0 ~~I
t:;
·c::; 40
Vi/ r-, I ___

I I
~ ··~ ,_
I
v
,
39
V. ~·
~ o
L35
>
~
37 ,_I- ,_ • I\ ~ ~
~~"
- '~ . . . .<. .
r, ~
- I I /)
36
, "'' 1"'"1 /,..&. ~/.7
1" ""~+:r
35 '--
34 I L£ ~
33
r-, ./ .,I
32
T
<,
'~
I
./
31
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
Ora [hi
!-R=0.55-R=0,65 R=0,70 -R=0,80 -R:0,95 R=1,10 I
Figura A8.7 - Pereti exteriori ai cladirilor existente nemodernizate cu orientare cardinala V
58
SR 6648-1 :2014
Tabelul A8.8 - Pereti exteriori ai cladirilor existente nemodernizate

' cu orientare cardinala NV
Ora R'=0,55 R'=0,65 R'=0,70 R'=0,80 R'=0,95 R'=1,10

0 41, 1 37,6 36,3 37,6 36,0 36,8
1 41,3 38,2 37,0 38,3 36,7 37,6
2 41,0 38,7 37,5 38,9 37,3 38,2
3 40,4 39,0 37,9 39,1 37,8 38,6
4 39,5 39,0 38,1 39,2 38.1 38,8
5 38,5 38,8 38,2 38,9 38,2 38,8
6 37,3 38,4 38,1 38,6 38,2 38,6
7 36,1 37,8 37,9 38,0 38,0 38,2
8 34,9 37,2 37,5 37,3 37,7 37,7
9 33,7 36,5 37,0 36,6 37,3 37,1
10 32,6 35,7 36,5 35,8 36,8 36,4
11 31,8 35,0 35,9 35,0 36,2 35,7
12 31,3 34,3 35,3 34,2 35,6 34,9
13 31, 1 33,7 34,8 33,6 35,0 34,3
14 31,3 33,3 34,3 33,2 34,5 33,8
15 31,7 33,1 34,0 32,9 34,1 33,4
16 32,2 33,0 33,8 32,9 33,8 33,2
17 33,0 33,1 33,7 33,0 33,7 33, 1
18 33,9 33,4 33,7 33,2 33,7 33,2
19 35,0 33,8 33,8 33,6 33,7 33,5
20 36,4 34,3 34,1 34,2 34,0 33,9
21 37,8 35,0 34,5 34,9 34,3 344
22 39,3 35,8 35,1 35,8 34,8 35,1
23 40 4 36,7 35,7 36,7 35,4 36 0
Temperatura exterioara virtuala peretl exteriori cladiri existente nemodernizate,

Bucuresti, zi de vara de calcul - orientare NV.
38
~37
E
>
~ 36
35
34
33
32
31
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
Ora [h)
1R=0,55 R=0,65 R=0,70R=0,80R=0,95 R=1,10j
Figura A8.8 - Pereti exteriori ai cladlrilor existente nemodernizate cu orientare cardinala NV
59
SR 6648-1 :2014
Tabelul AS.9.1 - Pereti exteriori ai cladfrllor existente renovate ~i ai cladirllor noi.

Rezistenta termica corectata cu valoarea 1,80 m2K/W
Ora N NE E SE s sv v NV
0 35,6 36,0 36,7 36,8 36,8 38,1 38,4 37,1
1 35,8 36,1 36,8 36,9 36,8 38,2 38,7 37,5
2 35,8 36,0 36,6 36,6 36,6 38,1 38,6 37,5
3 35,5 356 36,1 36,2 36,2 37,6 38,2 37,1
4 35,0 35,0 35,5 35,5 35,6 36,9 37,4 36,5
5 34,2 34,2 34,7 34,7 34,8 36,0 36,5 35,6
6 33,4 33,4 33,7 33,8 33,8 34,9 35,4 34,6
7 32,4 32,4 32,8 32,8 32,8 33,8 34,3 33,6
8 31,4 31,4 31,7 31,8 31,8 32,7 33,1 32,5
9 30,5 30,5 30 8 30,8 30,7 31,5 31,9 31 3
10 29,6 29,8 30,0 29,9 29,7 30,4 30,8 30,3
11 28,8 29,3 29,5 29,2 28,9 29,5 29,8 29,4
12 28,4 29,0 29,4 28,9 28,3 28,9 29,2 28,7
13 28 2 29,1 29,6 29,0 28,2 28,6 28,8 28,5
14 28 3 29,5 30,2 29,5 28,4 28 6 28,8 28 5
15 28,7 30,0 30,9 30,3 29,0 29,0 29,2 28,9
16 29,3 30,7 31,7 31,3 29,9 29,7 29,7 294
17 30,1 31,4 32,5 32,2 30,9 30,6 30,5 30,2
18 30 9 32,2 33,4 33,2 32,1 31,7 31,5 31 0
19 31,8 33,0 34,1 34,1 33,2 33,0 32,6 32,0
20 32,7 33,8 34 9 34,9 34,3 34 3 33,9 33,1
21 33,6 34,6 35,6 35,6 35,2 35,6 35,3 34,3
22 34,4 35,2 36,1 36,2 36,0 36,7 36,6 35,4
23 35,1 35,7 36,5 36,6 36,5 37,5 37,7 36,4
Temperatura exterioara virtuala, pereti exlstenti modernizati si pereti noi, R'=1,80 mp.K/W -
Bucuresti, zi de vara de calcul
39
38
37
36
35
0 34
t...
>
$ 33
32
31
l
30
29
28
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
Ora [h]
-N NE E SES SV-v ::;::wJ
Figura AS.9.1
60
SR 6648-1 :2014
Tabelul A8.9.2 - Peretl exteriori ai cladlrilor existente renovate ~i ai cladirilor noi.

0 34,2 34,8 35,6 35,7 35,4 36,2 36,3 35,3
1 34,6 35,1 35,9 35,9 35,7 36,7 37,0 35,9
2 34,9 35,3 36,0 36,0 35,9 37,0 37,3 36,2
3 34,9 35,3 35,9 35,9 35,8 37,0 37,4 36,3
4 34,8 35,0 35,6 35,7 35,6 36,8 37,2 36,2
5 34,5 34,7 35,2 35,3 35,2 36,3 36,8 35,8
6 34,0 34,1 34,6 34,7 34,6 35,7 36,2 35,3
7 33,4 33,5 34,0 34,0 34,0 35,0 35,4 34,6
8 32,7 32,8 33,2 33,2 33,2 34,2 34,6 33,8
9 31,9 32,1 32,4 32,4 32,4 33,3 33,7 33,0
10 31,2 31,3 31,7 31,6 31,5 32,4 32,7 32,1
11 30,5 30,7 31, 1 30,9 30,7 31,5 31,8 31,3
12 29,9 30,3 30,6 30,4 30,0 30,7 31, 1 30,5
13 29,4 30,0 30,4 30,1 29,6 30,2 30,5 30,0
14 29 2 30,0 30,5 30,1 29,3 29,8 30,1 29,7
15 29,2 30,2 30,8 30,3 29,4 29,8 30,0 29,6
16 29,4 30,5 31,2 30,8 29,7 29,9 30,1 29,7
17 29,8 30,9 31,8 31,4 30,3 30,3 30,4 30,0
18 30,3 31,4 32,4 32,1 31,0 30,9 30,9 30,5
19 30,9 32,0 33,0 32,8 31,8 31,7 31,6 31,1
20 31,5 32 6 33,6 33,5 32,7 32,6 32,4 31,8
21 32,2 33,2 34,2 34,2 33,5 33,6 33,4 32,7
22 32,9 33,9 34,8 34,8 34,3 34,6 34,5 33,6
23 33,6 34,4 35,3 35 3 34,9 35,5 35,5 34 5
Temperatura exterioara vlrtuala - peretl existent! modernlzati sl pereti noi, R' = 2 mp.KJW -
Bucuresti zl de vara de calcul
38
I
37
.i I
36
--t-1-+-
i
35
34
()
'; 33
!
32
31
30
29
28

r
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
Ora I h I
-N NE E -SE -S -SV
-V-NV!
Figura A8.9.2
61
SR 6648-1:2014
Tabelul A8.9.3 - Pereti exteriori ai cladirilor existente renovate ~i ai cladlrllor noi.

0 33,9 34,6 35,4 35,5 35,1 35,9 36,0 35,0
1 34,4 35,0 35,7 35,8 35,5 36,5 36,7 35,6
2 34,7 35,1 35,9 35,9 35,7 36,8 37,1 36,0
3 34,8 35,2 35,8 35,9 35,7 36,9 37,2 36,2
4 34,7 35,0 35,6 35,7 35,5 36,7 37,1 36,1
5 34,5 34,7 35,3 35,3 35,2 36,3 36,8 35,8
6 34,1 34,2 34,8 34 8 34,7 35,8 36 3 35,4
7 33,5 33 7 34,1 34,2 34,1 35,2 35,6 34,7
8 32,9 33,0 33,4 33,5 33,4 34,4 34,8 34,0
9 32,2 32 3 32 7 32,7 32,6 33,6 33,9 33,2
10 31,4 31,6 32,0 31,9 31,8 32,7 33,1 32,4
11 30,7 31,0 31,3 31,2 31,0 31,8 32,2 31,6
12 30,1 30,5 30,8 30,6 30,3 31, 1 31,4 30,8
13 29,6 30,2 30,6 30,3 29,8 30,5 30 7 30,2
14 29,4 30,1 30,6 30,2 29,5 30,1 30,3 29,9
15 29,3 30,2 30,8 30,4 29,5 29,9 30,2 29,7
16 29,4 30 5 31 2 30,7 29,8 30,0 30 2 29,8
17 29,7 30,8 31,7 31,3 30,2 30,3 30.4 30,0
18 30,2 31,3 32 2 31,9 30,9 30,8 30,8 30,4
19 30,7 31 8 32,8 32,6 31 6 31,5 31,5 31,0
20 31,4 32 4 33 4 33,3 32,4 32,4 32 2 31,7
21 32,0 33 0 34,0 33,9 33,2 33,3 33,2 32,4
22 32,7 33,6 34,6 34,5 34,0 34,3 34,1 33,3
23 33,3 34,2 35,0 35,0 34,6 35,2 35,1 34,2
Temperatura exterioara virtuala • pereti existenti modernizati si peretl noi, R'=2,50 mp.K/W •
Bucuresti zi de vara de calcul
37
36
35
~34
t
>
Cl)
- 33
32
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
Ora [ h)
-N NE E -SE -s-SV -V-Nvj
Figura A8.9.3
62
SR 6648-1 :2014
Tabelul A8.9.4- Pereti exteriori ai cladirilor existente renovate ~i ai cladirllor noi.

Rezlstenta terrnica corectata cu valoarea 3,00 m2K/W
0 32,9 33.7 34,5 34,5 34,0 34,5 34,6 33,7
1 33,4 34,1 34,9 34,9 34,5 35,2 35,3 34,3
2 33,8 34.4 35,1 35,1 34,8 35,6 35,8 34,8
3 34,0 34,6 35,3 35,3 35,0 35,9 36,2 35,2
4 34,2 34,6 35,3 35,3 35, 1 36,1 36.4 35,4
5 34,2 34,5 35,2 35,2 35,0 36,0 36,4 35.4
6 340 34,3 34,9 34,9 34,8 35,8 36,2 35,2
7 33,7 34,0 34,6 34,6 34,4 35,4 35,8 34,9
8 33,3 33,6 34,1 34,1 34,0 35,0 35,3 34,5
9 32,9 33,1 33,6 33,6 33,4 34,4 34,8 34,0
10 32,3 32,5 33,0 33,0 32,8 33,7 34,1 33.4
,....
I()
11 31,7 32,0 32,4 32,4 32,2 33,1 33.4 32,7
0
~ 12 31,2 31,5 31,9 31,8 31,6 32,4 32,7 32,1
M
0 13 30,7 31, 1 31,5 31,3 31,0 31,8 32.1 31,5
ii)
N 14 30 3 30,8 31,3 31,0 30,6 31,2 31,5 31,0
..J 15 30,0 30,7 31,2 30,9 30,3 30,9 31,2 30,6
a::
(/) 16 29,9 30 7 31,3 31,0 30,3 30,7 31,0 30,5
M
0 17 30,0 30,9 31,6 31.2 30,4 30,7 30,9 30,5
0
N 18 30,2 31,1 31,9 31,6 30,7 30,9 31,0 30,6
..J 19 30,5 31,5 32,3 32,0 31, 1 31,3 31,3 30,9
..J
~ 20 30,9 31 9 32,7 32,5 31 7 31,8 31,8 31 2
(/)
21 31,3 32,3 33,2 33,1 32,3 32.4 32,3 31,7
~ 22 31,8 32,8 33,7 33,6 32 9 33,1 33,0 32,3
c
:i 23 32,4 33,3 34 1 34,1 33,5 33 9 33,8 33,0
iO
·cnl
E Temperatura exterioara vlrtuala • pereti noi, R'=3 mp.K/W • Bucuresti zl de vara de calcul
0
a:: 37
c
:c
e 36
::3
~nl
35
-
"C
c
nl
.
(/)
Cl)
"C
34 t
nl
nl u
I l
t
"i) t... 33
0 >
~
~ I
32. --t~
31 I
30
I
t t L
t I I
29
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
Ora [ h)
-N NE E-SE
-S-SV
-V ="NV]
Figura A8.9.4
63
SR 6648-1:2014
Tabelul A8.9.5 - Pereti exteriori ai cladlrilor existente renovate §i ai cladirilor noi.

Rezistenta, termica corectata cu valoarea 5,00 m2K/W
0 31,2 32,0 32,8 32,6 32,0 32,4 32,5 31,9
1 31,5 32,2 33,0 32,8 32,3 32,7 32,8 32,1
2 31,7 32,5 33,2 33,1 32,6 33,0 33,2 32,4
3 32,0 32,7 33 5 33,4 32,9 33,4 33,5 32,8
4 32,2 32,9 33,7 33,6 33,1 33,7 33,9 33,1
5 32,5 33,1 33,8 33,8 33,3 34,0 34,2 33,3
6 32,6 33,3 34,0 33,9 33,5 34,2 34,4 33,6
7 32,8 33,3 34,0 34,0 33,6 34,3 34,6 33,7
8 32,8 33,4 34 0 34,0 33,6 34,4 34,7 33,8
9 32,8 33,3 34 0 33,9 33,6 34,4 34,7 33,8
10 32,8 33,2 33,9 33,8 33,5 34,3 34,6 33,8
11 32,6 33,1 33,7 33,6 33,4 34,2 34,4 33,6
12 32,5 32,9 33,5 33,4 33,2 34,0 34,2 33,5
13 32,2 32,7 33,2 33,2 32,9 33,7 34,0 332
14 32 0 32,4 33,0 32,9 32,6 33,4 33,7 32 9
15 31,7 32,2 32,7 32,6 32,3 33,1 33,3 32 6
16 31 5 32,0 32,5 32,4 32,0 32,8 33,0 32 3
17 31 3 31,8 32,4 32,2 31,8 32,5 32,8 32,1
18 31, 1 31,7 32,3 32,1 31,6 32,3 32,5 31,9
19 31,0 31,7 32,3 32,1 31,6 32,1 32,4 31,8
20 31,0 31,7 32 3 32,1 31,5 32,1 32,3 31,7
21 31,0 31,8 324 32,2 31,6 32,1 32,3 31,7
22 31,1 31,9 32,6 32,4 31,8 32,2 32,3 31,7
23 31,3 32,0 32,8 32,6 32,0 32,4 32,5 31,9
Temperatura exterioara virtuala pereti nol, R=S mp.K/W - Bucurestl, zi de vara de calcul.
34,0
33,5
~ 33,0
o
~
31,5
30,5 +l1''1'1'liL'll4''!11L,,__l
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
Ora [hi
1-N NE esessvvNVJ
Figura A8.9.5
64
SR 6648-1:2014
Tabelul AB.10 - Terase ale cladirilor existente §i terase ale cladlrilor noi
Ora R'=1,1 R'=3,0 R'=S,O R'=3,0 R'=S,O

coef.abs. =0,88 coef.abs.=0,30 coef.abs.=0,30 cool roof cool roof
0 55.6 38,5 35,5 32,5 30,7
1 55,0 39,0 35,8 33,0 30,9
2 54,0 39,3 36,2 33,3 31,2
3 52,6 39,4 36,5 33,6 31,4
4 51,0 39,3 36,8 33,7 31,6
5 49,2 39,0 37,0 33,7 31,8
6 47,4 38,6 37,2 33,5 32,0
7 45,5 38,0 37,3 33,2 32,1
8 43,6 37,4 37,3 32,8 32,2
9 41,8 36,6 37,3 32,3 32,3
10 40,3 35 8 37,2 31,8 32,2
11 39,1 35,0 37 0 31,2 32, 1
12 38,5 34,2 36,7 30,6 32,0
13 38,6 33,6 36,4 30,1 31,8
14 39,4 33,1 36, 1 29,7 31,6
15 40,9 33 0 35,7 29,5 31,4
16 42,8 33,0 35,4 29,4 31,2
17 45,1 33 4 35, 1 29,5 30,9
18 47,5 33,9 35,0 29,7 30,8
19 49,9 34,6 34,9 30,0 30,7
20 52,1 35,4 34,9 30,5 30,6
21 53,8 36,3 35,0 31,0 30,6
22 55,0 37, 1 35,1 31 5 30,7
23 55,6 37,9 35,4 32,0 30,8
Temperaturl exterloare virtuale terasa - cladlrl exlstente sl cladirl renovate sl nol,

Bucurestl, zl de vara de calcul
56
54
52
50
48
46
E.. 44
f. 42
; 40
s
38
36
34
32
30
28
0 2 3 4 5 6 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
ora( h)
R'=S,O; coof.abs.=0,30 -R'=3cool roof -R'=Scool root I
Figura A8.10
65
SR 6648-1:2014
Anexa B
(lnforrnativa)
Raspunsul Termic Unitar al elementelor opace

monofazice omogene §i neomogene
Raspunsul Termic Unitar (R.T.U.) al unei placi plane confectionata din material omogen ~i izotrop,
solicttata la limita (conditie Dirichlet) cu functia Dirac, se deterrnina prin calculcu ajutorul relatiilor:
"A.
-· (t+b)+2·
ab
l
i=1
Ln 1-exp{-Pi ·(t+b)]l
pi
I t e(-b; OJ
"A. "A. t.. ~{1-exp[-Pi ·(t+b)

2·---·(t+b)+2·-· L...i
/::,. 6·b D.·b 1=1 pj
{X} _2.1-exp(-PJ ·t)} t E (O; bJ (8.1)

pi
"A. 11-exp[-P1 ·(t+b)J 1-exp(-PJ ·t) 1-exp{-Pi ·(t-b)J)
2·· 2· +---"'----
D.·b P P Pi
t E (b; co)
-~.f(t+b)+2· ±(-1)i .1-exp[-PJ ·(t+b)]) t e (-b; OJ

6. b 1 i=1 Pi
-2.2:.+~·(t+b)-2·~· ±(-1)1.f1-exp[-Pi ·(t+b)] _

/::,. D.·b 6·b i~ l ~
1- exp( -P1 . t)}
{Y} - 2 · t e (0; b] (8.2)
pl
A. n · 11-exp[-P1 ·(t+b)] 1-exp(-Pj -t) 1-exp[-Pi ·(t-b)])
-2·-·l:(-1)l· -2· +----'----
/::,. ·b J=1 p p pl
t E (b; 00)
a .
PJ = rt 2 . J.2 . 2• J = 1 , 2, ... , n t - variabila timp
6
NOTA - Referitoare la utilizarea practica a metodei R.T.U.: Conform modului de calcul al valorilor X (r) 9i Y ('r)
rezulta ca in cazul unei placi plane omogene densitstlle de flux termic au semne diferite, dupa cum urrneaza:
fluxul termic care patrunde Tn placa plana qp; > O;
fluxul termic care parase9te placa plana qPe < 0.
'[inand seamade cele de mai sus, conditiile la lirnita de speta a 111-a se scriu sub forma:
66
SR 6648-1 :2014
qpj (t)- Clj. [9j(t)- 9pj(t)) = 0

(B.3)
{ qpe(t) +Cle · [9pe (t)- 9e (t)] = 0
Bilantul termic al unei structuri de tip multristrat cu .n" straturi de material, se scrie sub forma
ecuatiilor:
a;[9i(t)- 0pi(t))-[ f X1(t - kt.t) · 0pi(k6t) + f Y1(t - kt.t) · 91(k6t)]=0

k=O k=O
m m
:l:X1(t-kt.t) · 91(kt.t) + :l:Y1(t -k6t) · 9pi(k6t) =
k=O k=O
m m
IO
= :l:X2(t-k6t)·S1(kD.t)+ :l:Y2(t-kt:.t)·S2(kD.t)
..... k=O k=O
0
~ m m
:l:X2(t - kot) · 92(kt.t) + :l:Y2(t - kt.t) · S1(kt.t) = (B.4)
~ k=O k=O
N
.s
n::
m m
(/) = IX3(t-kD.t)·S2(kD.t)+ IY3(t-kD.t)·S3(kD.t)
M
0 k=O k=O
0
N
..J
..J m m
~ :LX0(t-k6t) · 0pe(k6t) + :LY0(t- k6t) · Sn-1(k6t) +
.....
(/)
k=O k=O
~
c +Cle· [0p0(t)- 0E(t)] = 0
:E
.!ic: ale carer necunoscute sunt 0 Pl (t), S1(t), lh(l), ... , Sn-1(t), 0 Pe(t).
"'E
ti 0 proprietate utila a RTU este data de relatia:
c:
:c m m
e LX(t-kt.t)+ LY(t-kD.l)=O
"'N
:c... k=O k=O
"'c:
"C
-"'
(/)
f
k=O
x(t-k6t) = f
k=O
Y(t-kt.t) =~
QI
"C
"'
:;:;
"'
'(j
0
(B.5)
Ill
~
in continuare se prezinta grafic sub forma functiilor {X} 9i {Y}, R.T.U. al unor structuri omogene 9i
neomogene reprezentative pentru cladiri existente 9i pentru cladiri noi.
67
SR 6648-1 :2014
25 ~~~~~~ 5,0E02
20"' I ,_~L_J__..._.=::::::=::===t:::::t===:t::::::1~=i::============:::::j o.OE•OO
5.0E·02
15
1.0E01
10
1,5E01
~ ~
ci ci
E 5 - 2.0E01 ~
~ ~
,..
i
18 24 30 36 42 48 54 78 84 90 96 102 108 114 1 0
3.0E01
.5
·3.SE·OI
10 I ·4.0E01
....
I()
0 15 '---''--l.---------'---'------1.--'---------'---------L 4,5E01

~
(")
Momentul (hi
0 l-{X)-(Y}
In
N
.s
0::
"'
(")
0
Figura B.1 - Raspunsul Termic Unitar- Perete R = 0,55 mp·KJW
0
N
...J 2s~~,-~----~ 2.0E·02
...J
~
"'c
~
20
·2.0E02
15
~ ·4,0E·02
Cl:i
·c:C'O 10 ·6.0E02
E ·8.0E02 ~
0
0:: l-+--+l----------1---l------+--1------- .....-------l ~
c: ·1,0E01 i,..
:c
....
QI u--11----------+-+----1r---+-----------+-------l.1,2e01
C'O 18 24 30 36 48 54 00 72 78 84 90 96 102 108 114 1 0
N
:c.... ·1,4E01
,,c:
C'O
5
"',,
·1.6E·01
J
C'O ·10
1.8E·01
QI
15 ''''' ·2.0E01

C'O
; Momentul [hi
C'O
'ij I {X) (Y} I
0
~
68
SR 6648-1 :2014
25 2.0E02
I
20
...
1
v- I O.OE+OO
v
~- 1 ·2.0E02
t
15
'I
4,0E02
10
I
' I I 6.0E02 ~
' i
I I 8.0E02 >
*
I
/'
24 ~ Tl! 96 102 108 114 1 C>ol.OE01
v
1 18 30 6 42 48 54 66 84 QC)
I
·5 '- .L,
I ! I
I
·1.2E·01
_,_
I 1
·10 ·1.4E·01
.....
II)
0 I
~
M 15 1.6E01
Momenlul [h)
~
N 1-(X)-{V}
.r
a:
(/)
M
0
0
N
Figura B.3 - Raspunsul Termic Unitar- Perete R = 0,70 mp·K/W
...J
...J
<( ......... 2.0E02
1-
(/)
~
0 15 L-1-----t--T---:--------;--------1 O.OE•OO
I
SE
(13.
·c:nl I ·2,0E02
E
0
a: 2" 5
I ·4.0E·02 2°
c:
:0
...
Q)
l
)(
·.l:lo-+--l--------+--+-----i--.--------------..---1 ·6.0E02 >
l
Ill 66 72 78 84 90 96 102 108 114 1 0
N
~Ill -5 H---------l--+----+----------1-------1
8.0E·02
"C
-
c:
Ill
(/) ·10 ·1.0E01
Q)
"C
Ill 15 ..___, _ _,_ ..__._._ ..____, _ _;_ _ _,_ _,_ __, 1,2E01
~
'o Momentul [h)
0 1-(X)-{V)J
VI
<(
Figura B.4 - Raspunsul Termic Unitar - Perete R = 0,80 mp·K/W
69
SR 6648-1 :2014
20 rir....,...r...,.1...... 1.0E02
151 F-\-\ ~ ~ ~ :::..1+f=~::=::::t=::::::=t
7· - -
~ O.OE•OO
1,0E·02
10
2.0E02
~5 ~
i
~
j ·3,0E·02 i
d
>< O /....L112
,+i++l~30 0.4,0E·02>
36+424354llOE.+6+21+884~.96102108.114l1
.5 H++l+/14+.J.~!+l
5,0E02
·6.0E·02
·15 '---'--'---'---''-----'-------.L---'--~·-L----...L---------' ·7.0E02

Momentul [h)
I {X)-{Y)
Figura B.5 - RaspunsulTermic Unitar- Perete R = 0,95 mp·K/W
20 5.0E03
A -: -
O,OE•OO
15
·5.0E03
10 ·1.0E·02
7
I
•1,5E·02
5' s c- - . ~
·2,0E02 ~
d
!
l
\v
)( 0
,, iz 1 30 36 42 48 54 6() E~ 1iz B 84 9!) 96 102 108 114 1
·2,5E·02 ~
o.3,0E·02
>
> ·3.5E·02
·10 lJ . ~ ,. ~ ,_ ·4,0E·02
4.5E·02
·15 ·5.0E·02
Momenlul [hi
[-tX}-(Y)
Figura B.6 - Raspunsul Ter rete R = 1,10 mp·K/W
70
SR 6648-1 :2014
14 ~~r 2.0E03
12
_1~; o.oE•OO
10
·2.0E03
6.0E03 i
·8.0E03 >
66 78 84 90 96 102 108 114 120 1 6 132 138 144 150 156 162 168 174 1 o·l,OE02
·1.2E·02
·1.4E·02
·6
'' 1.6E·02

Momentul (hi
-1x1-(Y)I
12 ~~~ 1.0E.03
10
-----~------1 o.os-oo
·1,0E03
·2.0E·03
4
~ ·3.0E·03 ~
C>.
~ 2 ~
~
)( 4,0E·03 ,_i
!-----'I-.---__
12 84 96 1 8 120 132 1l4 1$6 168 180 192 204 216 228 2 O·S.OE·03
·2
.... -~+--....__ 6.0E03
·6 ·7.0E03
-8 ''"'' ·8.0E03
Momentul (h)
-(X)-(Y)
71
SR 6648-1 :2014
8
_J----;:---------r O.OE+OO
·1,0E.03
5'
ci.
·2.0E03 .§
~
>
0
12 1 i8 120 1 2 144 1 6 168 1 0 192 204 216 228 2 0 252 264 276 288 3 o3.0E03
·2 I
4.0E03
IO
..-
0
I
!:::! ·6 '''''L'''_.._ _._ _, ·5.0E03
M
0
Momentul (h)
iO
N (X)-{Y)
J
0::
(/)
M
0
0
N
..J
..J
10
~
(/)
z
c
~
5.0E04
.!!!
c:
(0
E
0
0:: 5'
c
:0
·1.5E·03 i
ci.
Cl) >
~...
'C
0 1.. --++--+---+--~r--+-----+----+-----------....---1
·2.0E03
1 8 120 132 1 4 156 158 1 0 192 204 216 228 210 252 264 276 288 3 0
(0
'C ·2.SE03
-
c:
(0
(/)
Cl)
'C
(0
:;:;
(0
~'-----'--'----'---"'---_.._ _._ __.__...__--'---'------- ·3.SE03
·c:; Momentul [h)
0 [-{XJ-(Y}
I/)
<(
72
SR 6648-1 :2014
10 ~· 5.0E·04
1--.---+--T-t"i O.OE•OO
·5,0E04
·1,0E03 ;;<
ci
·1,5E03 >
i
1 8 1 0 1 2 1 4 1 6 168 1 0 192 204 216 2 8 240 252 264 2 6 288 300 3 2 324 3 6 3 3 0
·2.0E03
·2
·2.SE03
I()
.....
0
to! ·6 __ _.___ ,,.. _--L----1--.1.-..1--1·3.0E03
M
Momontul (h]
~
N 1-{X}-(Y}
...i
c:::
Cl)
M
0
0
N
Figura B.11 - Raspunsul Termic Unitar - Perete R = 4,00 mp·KJW
..J
..J
..............~..... 2.0E04
~
Cl)
~
c
~ ·2.0E04
.!l!
c: 4,0E04
Ill
E 6.0E·04
0
c::: ~
c:
"C
·8.0E·04 i
....
Cl
RI
=---+---4+---+--+----/---------+----+--t-----+----- ....... ...1
456 4 o· 1,0E·03
>
168 192 216 2 0 264 288 3 2 336 360 384 408 432
N
~ ·2
·1,2E03
RI
"C
c: ·1,4E03
Ill
en
Cl ·1.6E·03
"C
Ill
;: 6 -L----'--'---'--L-----------'----"---L------'--------...J.
·1.8E·03
Ill
'(j Momontul (h]
0 -{X}-M
Ill
<
73
SR 6648-1 :2014
14 ~~~~~
5.0E·03
12 ~1 I -
·4
·6
·2.SE02
·10 3.0E02
,...
IO
·12
0
~ 14 ..___ _._ __ _... __ ..__ ___._
·3.SE02
s
M
Momontul (h)
N •-{X)-{Y)
.r
ex:
Cl)
M
0
0
N
Figura B.13- Raspunsul Termic Unitar-Terasa R = 1,10 mp·K/W
..J
..J
14 1.0E03
~
Cl) 12
~ 10
c
SE ·1,0E03
.ic:
IO ·2.0E03
!
E
0
ex: ~
2
c: h--'"---!--!------..,~-+--1-------+-~------------i2
:s
....
Q)
!
)( ·2
0
12 108
0.·43,.00EE··0033
120 132 1•• 1$6 168 180 192 204 216 228 ;
s
:s....
.4
·5.0E·03
IO 6
"C
c: ·6.0E·03
s ·8
.._..___.______._]
Cl) ·10
Q) ·7.0E·03
"C ·12
IO
:0:
·
IO ·14 ·' 8.0E03
·13 Momentul [h)
0 1-(X)-{Y}
Ill
<
Figura B.14- Raspunsul Termic Unitar-Terasa R = 2,50 mp·K/W
74
SR 6648-1 :2014
14 5,0E04
I I I I I
J-w--
12
h I I
O,OE•OO
_,__
I l
\
10
- ,_
vv
- ·5,0E04
I I
8 1 I
JI; I
6
I
_,_
,_ ,__
I-
v . I I I
:
1,0E03
v
~ 2
,__ ,_ -
t/ I i I I I
I
• 1,SE03
i'
ci
i
a. I
2.0E·03 .!i
0
12 ~ :16 <la GO 1 ~) L®~~b8 1 0 1 2 114 1f6 168 180 192 204 2)6 228 210 252 264 276 288 3 0 i
>< 2
v I
I I
2.5E03
>
t
I
V-
.I
·6 I- - 1-- I I ·3,0E·03
/
·8 I- I I
·3.SE·03
I I
-· I
I .
10
.....
IO
0 ·12
\ .../ I
1 I
I ·4,0E03
~
0
·14 ,_,..,,
Momentul (h]
4,SE03
iO
N i-{X)-(Y)
...J-
o::
"'
M
0
0
N
Figura B.15 - Raspunsul Termic Unitar- Terasa R = 3,50 mp·K/W
...J
...J
14 .~~~ .......~.~. 5.0E·04
~
"'
12
~ 10 __ l----------i O.OE•OO
0
SE 8
(0- 5.0E·O•
6
'2
Ill
E ·1,0E03
0
0:: ~
c: ..--+--11--+-----+-'"'*"-l--+---------------------i
0.
.!i
:c 216 228 240 252 264 276 288 3 0
·1,5E·03
i>
...
GI
Ill 2.0E03
N
:c...
Ill ·6
"C ·2,5E03
-
c: ·8
Ill
"'
GI
10 ·3,0E03
"C
Ill
:::;
·12
-14 .___._ ........_
-----··--....l.-·-------
I - ·3.SE03
Ill
'ij ~omentul (hi
0 -(X)-(V)
f/J
<
Figura B.16- Raspunsul Termic Unitar- Terasa R = 4,00 mp·K/W
75
SR 6648-1 :2014
14 rr....,..,,....,,.,.. 5.0E04
121---l--+-+-------l--1---l--+-----1------1--+-+----------l
:_.L_.:;::_:=::::::..:;;:=;;;;..•1
O,OE+OO
6 ---f. ·5,0E·04
;2' 2 ~---1--U- 1 ·1,05·03 ;;
!
ii ii
)( ·2
0 1 0 132 144 156 168 180 192 2 4 2 6 2 8 240 252 264 276 288 3 0
·1.5E·03 >-
i
·6 ·2,0E03
· · ·· _ J
·8
...c
·10 ·2.5E03
I()
·12
~
M 14
c Momentul [h)
iO -{X)-{Y}
N
.s
"c
Cl)
M
c
N
Figura B.17 - Raspunsul Termic Unitar- Terasa R = 4,50 mp·K/W
...J
...J
~
6,.-----------.....,--------,----.--.,----,...------.------ 5.0E04
Cl)
z
0
~
'~4:::1=~==r O,OE+OO
.!ic:
Cl! ·5,0E04
E
0
":0c:
...Cl!
QI
N 3 0.1,5E·03
~Cl!
"Cl
-
c:
Cl!
·2.0E·03
Cl)
QI
"Cl
·3+-------------+-------1---1---l---+--~'------~·
Cl! 4 .._ __,, _._ __ ....__ _._ __ ......._''_,, ·2,5E·03
:;::
·u0
Cl!
Momentul (h)
VI F1x1-<Yl
<(
Figura B.18 - Raspunsul Termic Unitar - Terasa R = 5,50 mp·K/W
76
SR 6648-1 :2014
Anexa C
(normatlva)
Transmisivitateatotala a radiatiei solare prin ferestre
Fereastra dubla/cuplata, geam normal, coeficient de extinctie k = 0,161 cm", grosime

sticla: 0,3 cm
Transmisivitatea in raport cu componenta directa a radiatiei solare, i0:
5 0,612 0,766 0,765 0,544
6 0,387 0,760 0,766 0,672
an 7 0,095 0,741 0,765 0,716

T""
0
~ 8 0,680 0,758 0,730 0,138

s 9 0,486 0,736 0,728 0,375
M
10 0.134 0,656 0,709 0,532

N
...r 11 0,392 0,649 0,605 0,172
Q:
en 12 0,000 0,484 0,625 0,484 0,000
M 13 0,172 0,605 0,649 0,392
0
0
N
14 - 0,532 0,709 0,656 0,134
_J 15 0,375 0,728 0,736 0,486
_J
~
16 - 0,138 0,730 0,758 0,680
en
z
17 0,095 - 0,716 0,765 0,741
c
18 0,387 - - 0,672 0,766 0,760
s 19 0,612 0,544 0.765 0,766

ii
20 0,710 0,264 0,758 0,768
·c:
('a
E Transmisivitatea tn raport cu componenta difuza a radiatiel solare: id1r. = 0,6759
0
Q:
:5 Fereastra dubla/cuplata, geam clar, coeficient de extinctie k = 0,04 cm", grosime
~ sticla: 0,3 cm
s
:0
::; Transmisivitatea tn raport cu componenta directa a radiatiel solare, i0:
'O
c
~
en Ora N NE E SE s sv v NV

Q)
'O 5 0,670 0,825 0,825 0,597
~
('a
6 0,425 0,821 0,826 0,734
·u 7 0,104 0,804 0,825 0,780
0
Ill 8 0,742 0,820 0,794 0,151
<(
9 0,534 0,799 0,792 0,412
10 0,148 0,717 0,772 0,583
11 0,430 0,709 0,662 0,190
12 0,000 0,531 0,684 0,531 0,000
13 0,190 0,662 0,709 0,430
14 0,583 0,772 0,717 0,148
15 0,412 0,792 0,799 0,534
16 0,151 0,794 0,820 0,742
17 0,104 0.780 0,825 0,804
18 0,425 - 0,734 0,826 0,821
19 0,670 0,597 0,825 0,825
20 0,773 - . 0,290 0,820 0,826
Transmisivitatea in raport cu componenta difuza a radiatiei solare: i:dit. = 0,5906
77
SR 6648-1 :2014
Fereastra termoizolanta, geam normal, coeficient de extinctie k = 0,161 cm", grosime

sticla: 0,3 cm
Transmisivitatea Tn raport cu componenta directa a radiatiei solare, 10:
5 0,520 0,665 0,664 0,436 .
6 0,266 0,662 0,665 0,593 .
7 0,050 0,654 0,664 0,638 -
8 0,602 0,661 0,648 0,076
9 0,368 0,651 0,647 0,254
10 0,074 0,575 0,632 0.421
11 0,270 0,566 0,512 0,098
12 0,000 0,366 0,537 0,366 0,000
13 0,098 0,512 0 566 0,270
14 . 0.421 0,632 0,575 0,074
15 0.254 0,647 0,651 0,368
16 0,076 0,648 0,661 0,602
17 0,050 0,638 0,664 0,654
18 0,266 . 0,593 0,665 0,662
19 0,520 . . 0,436 0,664 0,665
20 0,633 . 0.162 0,661 0,666
Transmisivitatea Tn raport cu componenta difuza a radiatiei solare: idif. = 0,5327
Fereastra termoizolanta, geam clar, coeficient de extlnctie k = 0,04 cm", grosime

sticla: 0,3 cm
Transmisivitatea Tn raport cu componenta directa a radiatiei solare, 10:
5 0,570 0,716 0,716 0.478 .
6 0,292 0,715 0,716 0,648 . . .
7 0,056 0,710 0,716 0,695 . .
8 0,658 0,715 0,705 0 084
9 0,404 0,708 0,704 0,279 .
10 0,081 0,629 0,688 0 462 .
11 . 0,297 0,619 0,560 0,108
12 0,000 0,401 0,588 0,401 0,000
13 . 0,108 0,560 0,619 0,297 .
14 0,462 0,688 0,629 0,081
15 . 0,279 0,704 0,708 0,404
16 0,084 0,705 0,715 0,658
17 0,056 0,695 0,716 0,710
18 0,292 . 0,648 0,716 0,715
19 0,570 . 0,478 0,716 0,716
20 0,689 0,178 0,715 0,716
Transmisivitatea Tn raport cu componenta difuza a radiatiei solare: idif. = 0,6354
78
SR 6648-1 :2014
Coeficlentii de absorbtie a radiatiei solare in grosimea foilor de sticla
Fereastra dubla/cuplata, geam normal, coeficient de extinctie k = 0, 161 cm", grosime

sticla: 0,3 cm
Absorbtia In raport cu componenta directa a radiatiei solare, t0 · (1 - tabs):
5 0,072 0,089 0,089 0,065
6 0,046 0,088 0,089 0,079
7 0,011 0,087 0,089 0,084
8 0,080 0,088 0,086 0,016
9 0,058 0,086 0,086 0,045
10 0,016 0,078 0,083 0,063
....
IO 11 0,047 0,077 0,072 0,021
0
~ 12 0,000 0,058 0,074 0,058 0,000
M
Q
13 0,021 0,072 0,077 0,047
IO 14 0,063 0,083 0,078 0 016

N
_j 15 0,045 0,086 0,086 0,058
0::
!/) 16 0,016 0,086 0,088 0,080
M 17 0,011 0,084 0,089 0,087
0
0 18 0,046 0,079 0,089 0,088

N
..J 19 0,072 - 0,065 0,089 0,089
..J
~
20 0,084 0,031 0,088 0,089
!/)
~ Absorbtia In raport cu componenta difuza a radiatiei solare: tdil · (1 - tabs)= 0,098
c
:E
·c:
Ill Fereastra dubla/cuplata, geam clar, coeficient de extinctie k = 0,04 cm", grosime
Ill sticla: 0,3 cm
E
0
0::
Absorbtia In raport cu componenta directa a radiatiei solare, to· (1- tabs):
.E
"C
e
Ill N NE E SE s sv v NV
Ora
:a...
N
5 0,019 0,024 0,024 0,017

Ill
"C 6 0,012 0,024 0,024 0,021
e
Ill 7 0,003 0,023 0,024 0,022
!/)
8 0,021 0,024 0,023 0,004
GI
"ti 9 0,015 0,023 0,023 0,012
;
Ill
10 0,004 0,021 0,022 0.017
.!!!
o 11 0,012 0,020 0,019 0,005
0
en 12 0,000 0,015 0,020 0,015 0,000
< 13 0,005 0,019 0,020 0,012
14 0,017 0,022 0,021 0,004
15 0,012 0,023 0,023 0,015
16 0.004 0,023 0,024 0,021
17 0,003 0,022 0,024 0,023
18 0,012 0,021 0,024 0,024
19 0,019 0,017 0,024 0,024
20 0,022 0,008 0,024 0,024
Absorbtia In raport cu componenta difuza a radiatiei solare: i:dil · (1- tabs)= 0,022
79
SR 6648-1 :2014
Fereastra termoizolanta, geam normal, coeficient de extlnctie k = 0,161 cm", grosime

sticla: 0,3 cm
Absorbtia Tn raport cu componenta directa a radiatiei solare, To· (1 - iabs):
Ora N NE E SE s SV v NV
5 0,120 0,150 0,150 0,101
6 0,062 0,150 0,150 0,137
7 0 012 0,150 0,150 0,147
8 0,139 0,150 0,149 0,018
9 0,085 0,149 0,148 0,059
10 0,017 0,133 0,145 0,098
11 0,063 0,131 0,118 0,023
12 0,000 0,085 0,124 0,085 0,000
.....
II')
13 0,023 0, 118 0,131 0,063
0
~ 14 0,098 0,145 0,133 0,017
(")
0 15 0,059 0,148 0,149 0,085
iO
N
16 0,018 0,149 0,150 0,139
.s 17 0,012 0,147 0,150 0,150
IX'.
Cl) 18 0,062 0,137 0,150 0,150
(") 19 0,120 0 101 0,150 0,150
0
0
N
20 0,145 0,038 0,150 0,150
...J
...J
~ Absorbtia Tn raport cu componenta difuza a radiatiei solare: id11 · (1- Tabs)= 0,141
Cl)
z
0 Fereastra termoizolanta, geam clar, coeficient de extinctle k = 0,04 cm", grosime
SE sticla: 0,3 cm
ra·
'2
ra Absorbtia in raport cu componenta directa a radiatlei solare, to· (1- tabs):
E
0
IX'.
c: sv v
:c Ora N NE E SE s NV
....
41 5 0,034 0,043 0,043 0,029
(0
N 6 0,017 0,043 0,043 0,039
~(0 7 0,003 0,042 0,043 0,041
"O 8 0,039 0 043 0,042 0,005
-
c:
(0
9 0,024 0,042 0,042 0,Q17
Cl)
10 0,005 0,038 0,041 0,028
..
41
"O 11 0,018 0,037 0,033 0,006
(0
12 0,000 0,024 0,035 0,024 0,000
Ill
'(3 13 0,006 0,033 0,037 0,018
0
II) 14 0,028 0,041 0,038 0,005
ct
15 0,017 0,042 0,042 0,024
16 0,005 0,042 0,043 0,039
17 0,003 0,041 0,043 0,042
18 0,017 0,039 0,043 0,043
19 0,034 0,029 0,043 0,043
20 0,041 - 0,011 0,043 0,043
Absorbtia Tn raport cu componenta difuza a radiatiei sol are: tdif · (1- tabs)= 0,038
80
SR 6648-1:2014
Anexa D
(normativa)
Determinarea fluxului termic cedat prin sol ~i a temperaturilor

spatiilor secundare in contact cu solul
D.1 Generalltati
'
Se au Tn vedere urrnatoarele cazuri:
a) Spatiu de tip subsol tehnic nelocuit - contlne/nu contlne conducte prin care sunt
vehiculate fluide calde - caracterizat de temperatura 058 (variabila Tn functie de bilantul termic al
spatiului), caracterizat de pereti verticali neizolati I izolati termic adiacenti solului cu Tnaltimea hs sub
CTS (cota terenului sistematizat), precum ~i de pardoseala neizolata/izolata termic. Fluidele calde
sunt reprezentate de apa calda de consum menajer.
u,
o...
0, 0,
1.1.
Figura 0.1 - Cladire cu subsol integral sub parter, casa a scartlor - dotata cu terasa
/ , ;,
o.
1.3.
Figura 0.2 - Cladire cu subsol integral sub parter, casa a scarilor - dotata cu pod nelocuit
81
SR 6648-1 :2014
b) Spatiu de tip subsol locuit - caracterizat de temperatura 8;,o, caracterizat de pereti verticali
neizolati I izolati termic adiacenti solului cu inaltimea h, sub CTS (cota terenului sistematizat), precum
§i de pardoseala neizolata I izolata termic.
c) Cladire arnplasata pe un soclu cu lnaltimea hsc deasupra CTS, cu subcazurile:
c.1) Soclul fara termoizolare §i pardoseala cladirii neizolata termic;
c.2) Soclul §i pardoseala izolate termic;
c.3) Cornbinatii intre starea soclului ~i pardoselii din punct de vedere al dotarf cu izolatie terrnica.
Tn toate cazurile cladirea este dotata cu spatli secundare - casa scarilor ~i pod sau numai casa
scarllor.
.....
It)
0 0,.,
~
s
N
.s
0::
Cl)
M
0
0
N
0 ..
..J
....I
~
Cl)
~
c
(l,
o,
~ / .,,,, //' .
, ,".
·cic:
~ / / • I , ' ' •,
IO
~
E 11.1.
0
0::
c:
:c Figura D.3 - Cladire a~ezata pe soclu, casa a scarllor - dotata cu terasa
...
QI
IO
N
:c...
IO
e
c:
IO
U)
QI
't)
IO
=·c:;
IO ~o .. _.__ ..
0
VI
<(
11.2.
Figura D.4 - Cladire asezata pe soclu, casa a scarllor - dotata cu pod nelocuit
82
SR 6648-1 :2014
D.2 Spatiu de tip subsol tehnic nelocuit
D.2.1 Spatiu de tip subsol tehnic nelocuit - confine conducte prin care sunt vehiculate fluide calde.
Subsolul este amplasat sub intreaga suprafata a parterului cladiril. Cladirea este dotata cu casa a
scarilor.
Temperatura spatlului subsolului se deterrnina din figura 0.5:
24
23
u 22
..
t...
0
..ii 21 t--t--t---f---1-~::"""-~
.g -+-=="""-"'=--+
E
~ 20
19
18
11~-r---t-----'---''---+---l---''---+--...._--i_-+-_....___. +-__,~--~
0.2 0,4 0,6 0,8 1.2 1,4 1,6 1.8 2 2.2 2,4 2.6 2,8 3 3,2 3,4 3,6 3,8 4 4,2
Rpl [mp.KIW]
~ to.m.s19'C • to.m.=21'C to.m.=24'C • te.m.=27'C • te.m.=30'C te.m.=33'C I
Figura 0.5 - Temperatura subsolului fara instalatil termlce in dotare ~i

cu anvetopa subterana neizolata termlc
Temperatura spa\iului easel scarilor se deterrnlna prin calcul cu ajutorul relatiei (D.1 ):
(D.1)
in care:
p, ~ (~lcs
Num 1
p
2·1
=(~Les Num I
p _(~ts
2•2 - Num I
e 2•3 _(He.cs
Num I
·
'
~ _ 0,334 · na.cs · Vcs

2'4
Num I
Num1=(A) +(A) +(~) +(A) +0,334·na.cs·Vcs

R i,CS R PE.CS R T.CS R FE.CS
ei(t)- reprezinta temperatura interioara rezultanta medie a lncaperilor adiacente casei scarilor:
(0.2)
83
SR 6648-1 :2014
unde valorile Oi,CS,k (t) ale temperaturilor interioare rezultante ale incaperilor adiacente casei scarilor
se deterrnina cu ajutorul relatiilor (33) - Etapa preliminers, respectiv (38) - Etapa tinet«.
6ev.Pe(t) reprezinta temperatura exterioara virtuala a peretilor exteriori ai casei scarilor (conform
anexelor de la A 1 pana la A41 );
eev,r{t) reprezinta temperatura exterioara virtuala a terasei casei scarilor (conform anexei A);
0Fe,ecH(t) reprezinta temperatura exterioara echivalenta a ferestrelor casei scarilor conform relatiel
(14) ~i anexei C);
e {t)
0 reprezinta temperatura exterioara din ziua de vara de calcul (SR 6648-2).
Fluxurile termice disipate dinspre zona principala a cladirii - incinta k - catre zonele secundare se
determina dupa cum urmeaza:
• Flux disipat catre casa scarilor dinspre incinta cllmatizata, adlacenta spatiului casei scarilor "k":
of~s (t) =(A )(k) · [efkl(t)- 0cs {t)]

R i,CS
• Flux disipat catre subsolul neocupat:
Q~~9(t)= (A)(k) · [afkl(t)-ese]

R i,SB
D.2.2 Spatiu de tip subsol tehnic nelocuit - contine conducte prln care sunt vehiculate fluide calde.
Subsolul este amplasat sub intreaga suprafata a planseul parterului cladirii. Cladirea este dotata cu
casa a scarilor adiacenta spatiului subsolului tehnic.
Temperatura spatlului subsolului se deterrnina din figurile D.6 ~i D.7:
0.2 0,4 0.6 0,8 1,2 1,4 1,6 1,8 2 2,2 2,4 2,6 2.8 3 3,2 3,4 3,6 3,8 4,2
Rpl (mp.KIW)
• te.m.=19•c • te.m.=21•c te.m.=24•c • te.m.=27°C • te.m.=3o•c te.m.=33'C I
Figura D.6 - Temperatura subsolului tehnic cu anvelopa subterana neizolata termic
84
SR 6648-1:2014
iI
26
25
24
0
::- 23
0
.8
.,".;
.....
~ 22
21
,...
IO
0 20
~
M
0
in 19'---+-~-1---11--_,_~..1---1~-1-~-l---'~-l-~4--4~-'-~-'---4~-'-~4----l-~-;---1
N
.r
0:::
0.2 0,4 0,6 0,8 1.2 1.4 1,6 1,8 2 2.2 2,4 2,6 2,8 3 3,2 3,4 3,6 3,8 4,2
(/) Rpl (mp.K/W)
M
0
I• te.m.:19'C • to.m.~21•c to.m.:24'C • lo.m ...27'C • lo.m.n30'C to.m.•33'C I
0
N
..J
..J
~
(/)
Figura D.7 - Temperatura subsolului tehnic cu anvelopa subterana izolata termic
3:
c Temperatura spatlului casei scarilor se deterrnina prin calcul cu ajutorul relatlel (D.1 ).
:E
ri Fluxurile termice disipate dinspre zona principala a cladirii - incinta k - catrs zonele secundare se
·cnl: determina dupa cum urmeaza:
E
0
0::: • Flux disipat catre casa scarilor dinspre incinta climatizata, adiacenta spatiului casei scarilor "k":
I:
:s
e
13
~
nl
"O
s
I:
(/)
GI
(AR. )(k)
"O
.!!!
1;j
(k)
Qi,se(t)=
r (k) (t)-0se
·L0i
)
'i3 1,SB
0
en
c(
D.2.3 Spatiu de tip subsol tehnic nelocuit - contine conducte prin care sunt vehiculate fluide calde.
Subsolul este amplasat sub intreaga suprafata a parterului cladirii. Cladirea este dotata cu casa a
scarilor. Cladirea dispune de pod nelocuit.
Temperatura subsolului 056 se determina din figura D.6 sau din figura D.7, dupa caz.
Temperatura podului neocupat se deterrnlna cu ajutorul relatiei (D.3):
0po (t):::: 0.t . e,{UE)(t)+ 0.2,1 . 0po,ECH(t)+ 0.2.2 . 0ev.PE (t)+ 0.2.3 '0ECH,FE (t)+ 0.3 . 0e (t)
(D.3)
in care:
0PD.ECH(t) = e, (t)+ O.abs.ACOP. '[lo.oriz. (t)· Cs+ ldif. (t)]

<Xe
o.abs.ACOP. - reprezinta coeficientul de absorbtie a radiatiei solare al suprafetei acoperisului

(tabelul 01)
85
SR 6648-1:2014
(UE) - ultimul etaj
Tabelul D.1
Denumire mateiral ~i calitatea O.abs,ACOP. O.abs,ACOP. / O.e

suprafetel m2°C/W
A. Metale
Aluminiu polizat 0,04 ... 0,06 (2,28 ... 3,42)·1 o-3
Aluminiu oxidat 0, 11 ... 0, 19 (6,28 ... 10,8~~· 10·3
Alarna polizata 0,032 ... 0,035 (1,82 ... 2)·10
Crom 0,08 ... 0,26 (4,57 ... 14,85)·10"3
Cositor stralucitor 0,064 3,65·10-3
Cupru polizat 0,02 1 14·10·J
I •3
Cupru oxidat 0,47 ... 0,55 (26,85 ... 31,42)·10
Fonta strunjita 0,50 ... 0,70 (28,57 .. .40)·10"3
Fonta cu asperita\i 0,95 54,28·10"3
Fonta oxidata 0,65 ... 0,78 (37,14 .. .44,57·10"3
Niche! polizat 0,045 ... 0,087 (2,57 ... 4,97)·10""
Niche! oxidat 0, 11 6,28·10"3
Otel polizat 00,52 ... 0,56 (29,71 ... 32)·10"3
Otel cu asperitatl 0,94 ... 0,97 (53,71 ... 55,42)·10"3
Otel oxidat 0,082 46,85·10"3
Plumb oxidat 0,28 ... 0,63 0,016 ... 0,036
Tabla zlncata noua 0,23 13 14·10"3
Tabla zlncata oxldata 0,278 15.88·10"3
' .3
Zinc oolizat 0,045 ...0,053 (2 57 ... 3,02)· 10
B. Materiale de ccnstructit
Ardezie 0,93 0,0531
Azbociment 0,93 0,0531
Caramida cu asperitati 0,80 45 7·10"3
Cuart(nisip) 0,93 53: 14·10"3
Caucluc 0,8 ... 0,92 (45,71 ... 52,57·10"3
Carton asfaltat 0,91 52·10"J
Caramida 0,93 53,M0-3
Email alb 0,90 51 42·10"3
Ghips 0,80 45:71·10"3
Geamuri duble 0, 12 6,8·10"3
Geamuri simple 0,06 3 4·10"3
' .3
HMie 0,8 ... 0,9 (45,71 ... 51,42)·10
Lemn de constructie 0,8 ... 0,9 (45,71 ... 51,42)·10·3
Lac negru 0,8 ... 0,95 (45,71 ... 54,28)·10·3
Marmura 0 94 53,71·10"3
Negru de furn 0,93 ... 0,98 (53, 14 ... 56)·1 ff"
Platra de calcar 0,95 54,28·10"3
Placi ceramice 0,95 54,28·10"3
Sticla neteda, groasa 0,93 ... 0,94 (53,14 ... 53,71) ·10"3
Stuc 0,93 53, 14·10-3
$amota 0,59 33,71·10"J
Tenculala, mortar 0,91 52·1 o-3
Vopsele de aluminiu 0,2 ... 0,35 (11,42 ... 20)· 10"3
Voosele de ulei 0,8 ... 0,9 (45,71 ... 51,42)·10"3
c:
2,1
= (~tCOP ..
Num2 ,
0.
2·2 -
(~)PE PD
Num2
' .
'
a. 2·3
-
(~)FE . PD .
Num2 '
0.
3 -
0,334. naPD . Vpo
•
Num2
86
SR 6648-1 :2014
Num2 =(A) +(A) +(A) +(A) +0,334· na.PD · VPD

R i,PD R PE.PD R FE.PD R ACOP
Temperatura spatiului casei scarilor 0cs se deterrnina prin calcul cu ajutorul relatiel (0.4):
(0.4)
in care:
Num3 =(A) +(A) +(A) +(A) +0,334·na ·Vcs

R i,CS R CS.SB R PE,CS R FE.CS
determina dupa cum urmeaza:
• Flux disipat catre casa scarilor dinspre incinta cllrnatizata, adiacenta spatlului casei scarilor "k":
o~~s(t)=(A)(k) .[efkl(t)-ecs(t))
R i,CS
• Flux disipat catre podul neocupat:
0.3 Spatiu de tip subsol locuit
0.3.1 Spatiu de tip subsol locuit cu temperatura interioara ei,O. Subsolul este amplasat sub intreaga
suprafata a parterului cladirii ~i anvelopa subterana nu este izolata termic. Cladirea este dotata cu
casa a scarilor. Cladlrea dispune de terasa.
Temperatura spatiului casei scarilor se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (0.1) in care
coeficientul P1 include coeficientul de cuplaj termic dintre subsolul locuit ~i casa scarilor.
Fluxul termic disipat catre mediul exterior dinspre subsolul locuit se determine prin calcul cu ajutorul
rela1iei (0.5):
Os8dt)=Oe,o+Ot+[(A) +(A) +0,334·n8·VssL]·(ei-0e)+

R PE,SBL R FE,SBL
(0.5)
+(A) ·[9i-9cs(t)]
R SBL,CS
A1at + Apard ( - )
Oe,o +Ot = R ·\9i -ee,c
e,c
87
SR 66481:2014
Tn care:
reprezinta rezistenta termica de contur care se determine din figura 0.8;
Subsol locuit cu anvelopa subterana neizolata termic • rezistenta termica de contur
1,75
1,7
~ 1,65
ci
.§.
~ 1,6 t----"--+--,,,C-----'---'---+---+----t---+---=---1----''---,..--,..--+---'---I
Cl:
1,55
1,5
1.45
1.4 1+f...l+11.. +......'i'1

100 150 200 250 300 350 400 450 500 550 600 650 700 750 800 850 900 950 1000
Apl.[mp.)
Figura 0.8 - Rezistenta termlca de contur a subsolului locuit cu anvelopa subterana nelzolata termic
reprezinta temperatura exterioara de contur care se determina din figura 0.9, Tn

functie de temperatura exterioara medie zilnica :;>i de aria pardoselii pe sol.
17,5 ...,....,..........,. ....... ...... .......
17
14
13,5
13
12,5 l------T---+----'---+----11-----'----I----'---+-----+---'----'---+--~
5.5 6 6,5 7.5 8 8,5 9 9,5 10 10,5 11 11.5 12 12,5
Temp.ext medle anuala re)
[!Apl.=1 OOmp. • Apl.=200mp. Apl.=300mp. • Apt=400mp. • Apl.=500mp. Apl.=600mp. • Apl.=800mp. • Apl.=1000mpj
Figura 0.9 - Temperatura exterioara de contur a subsolului locuit cu anvelopa subterana neizolata termic
88
SR 6648-1:2014
determina dupa cum urrneaza:
• Flux disipat catre casa scarilor dinspre incinta clirnatizata "k", adiacenta spatiului casei scarilor:
D.3.2 Spatiu de tip subsol locuit cu temperatura interioara 9i,O. Subsolul este amplasat sub planseul
parterului cladirii ~i anvelopa subterana nu este izolata termic. Cladirea este dotata cu casa a scarilor
adiacenta spatiului subsolului locuit. Cladirea dispune de terasa.
Temperatura spa\iului casei scarllor se deterrnina prin calcul cu ajutorul relatiei (D.1 ).
....
It)
0 Fluxul termic disipat catre mediul exterior dinspre subsolul locuit se determina prin calcul cu ajutorul
~
(")
0
relatiel (D.6):
it;
N
Q~o1) + o, +[(A) +(A)R + 0,334. na . VssL]. Se)+

...J.
0::
(/) OssL.O = (ei -
(") R PE,SBL FE,SBL
0 (D.6)
+(A)R
0
N
...J
...J
·[ei-9cs(t)]
SBL,CS
~
~
c A1at + Apard ( )
Oe,o +Qt= R ~ei ee,c
:i e,c
.!i
c
I'll
E Tn care:
0
0::
c
:0 Re.c reprezinta rezistenta termica de contur care se determina din figura 0.10.
~
is 3.16
~I'll
'C 3,14 i+''·l+4
c
s
(/) 3,12
GI
'C
I'll 3,1
;:
I'll
'(j
0 +
Ill ~ 3.08
<
ci
.E. 3,06
g
oc: 3,04 +------!--·"'---
3,02
r
j
3 t --!-
2,98 . + +
2,96++1..'
100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000
Apl. [mp]
Figura D.10 - Rezistenta termica de contur a subsolului locuit cu anvelopa subterana izolata termic
89
SR 6648-1:2014
00 c reprezinta temperatura exterioara de contur care se determina din figura 0.11, In

functie de temperatura exterioara medie zilnica ~i de aria pardoselii pe sol.
15,5
15
14.5
14
0
:...
~ 13,5
0
u
~., 13
..
ci.
E
I-
12.5
12
11,5
~
11
5,5 6 6,5 7 7.5 8 8,5 9 9,5 10 10,5 11 11.5 12 12,5
Tamp.ext.med. anuala re)
[±Apl.>•100mp. • Apl.•200mp. Apl.•300mp. A Ap!.=•400mp. • Apl.zSOOmp. Apl.•600mp. A Apl.s800mp. A Apl.•1000mp. I
Figura D.11 -Temperatura exterloara de contur a subsolului locuit cu anvelopa subterana lzolata termic
• Flux disipat catre casa scarilor dinspre incinta clirnatizata "k", adiacenta spatlulut casei scarilor:
Q~~5(t)=(A)(k) .[a~k)(t)0cs(t)]
R i,CS
0.4 Cladire amplasata pe soclu
0.4.1 Cladire arnplasata pe soclu. Cladirea este dotata cu casa a scarilor ~i cu terasa.
Fluxul termic disipat spre exterior la frontiera cladire-sol adiacenta spatiului locuit, se determine prin
calcul cu ajutorul relatiei (0.7):
Qsc.1oc = Apard.loc
R ·
( -
01,0 0e.sc
) (D.7)
e.sc
In care:
Re.sc reprezinta rezistenta terrnica de contur pentru aria parsose/ii pe sol neizolata
termic, care se deterrnina din graficul din figura D 12;
90
SR 6648-1:2014
1,6
1,58
1.56
1.54
1.52
1,5
~
! 1,48
..,·;:
1.46
Cl.
.;
~ 1.44
1.42
....0
It) 1,4
~
(")
1,38
0
iO 1.36 +
N
.r
0:::
1,34
100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000
(/)
(") Apl[mp.)
0
0
N
..J
..J
Figura 0.12- Rezletenta termlca de contur a soclului cu pardoseala nelzolata termic
~
z
0 ee.sc reprezinta temperatura exterloara de contur, care se deterrnina din figura D.13;
SE
.!!f
c 17.5 .....~~~~~~
C'G
E
0
0::: 17
c:
i5
! 16,5
~
~C'G
"C
E
~ 16
c:
s 8
(/)
G)
"C
..
;i
ci 15.5
C'G ...~
~
'() 15
0
II)
ct
14,5
14-+---'----+---;----+----+----i----+------'----;.--~---'---..__ _ _,
5,5 6,0 6,5 7,0 7.5 8,0 8,5 9,0 9,5 10,0 10,5 11,0 11.5 12.0 12,5
Temp.medle anuala
(ete.m.=19'C •te.m.=21•c te.m.=24'C •te.m.=27"C Ale.m.=30'C le.m.=33"c]
Figura D.13 -Temperatura exterioara de contur a soclului locuit cu pardoseala neizolata termic
R
''e,sc - reprezinta rezistenta termica de contur pentru aria parsoselii pe sol izolata termic,
care se deterrntna din graficul prezentat in figura 014;
91
SR 6648-1:2014
2,73 -
2.72
2,71
2.7
~a. 2,69
.s;;
.
~ 2,68
a:
2,67
2,66
2,65
2.64
100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000
Apd.(mp.)
Figura 0.14 - Rezistenta terrnlca de contur a soclului cu pardoseala lzolata termlc
ee,sc reprezlnta temperatura exterioara de contur, care se determine din figura 0.15 pentru
pardoseala izolata termic;
5,5
Temp.medlo anuala ['CJ
I• te.m.=19'C • te.m.=21'C te.m.=24'C • te.m.=27'C • te.m:=30'C : te.m.=33'C I
Figura 0.15-Temperatura exterloara de contur a soclului locuit cu pardoseala izolata termic
92
SR 6648-1 :2014
In ambele cazuri, temperatura exterioara de contur se determina In functie de temperatura exterioara

medie anuala proprie localitatii In care se afla cladirea (SR 6648-2:2014) ~i de temperatura medie
zilnica din ziua de vara de calcul a localitatii in care se afla cladirea (SR 6648 - 2:2014).
Temperatura spatiului casei scarilor Scs se determine prin calcul cu ajutorul relatiei (D.4).
D.4.2 Cladire arnplasata pe soclu. Cladirea este dotata cu casa a scarilor ~i cu pod nelocuit.
Fluxul termic nominal disipat spre exterior la frontiera cladire-sol aciacenta spatiutul locuit, se
deterrnina prin calcul cu ajutorul relatiei (D.7).
Temperatura podului neocupat se determlna prin calcul cu ajutorul relatiei (D.3).
Temperatura spatiului casei scarilor Scs se deterrnina prin calcul cu ajutorul relatiei (D.4).
....
in
0
!::!
M
~
N
.s
0::
en
M
0
0
N
..J
..J
~
en
z
s
0
co"
'i:
co
E
0
0::
c:
:0
...
4>
l'3
~co
'tl
-
c:
co
en
4>
e
co
:;::
co
·u
0
I/)
<
93
SR 66481:2014
Anexa E
(normatlva)
Determinarea temperaturilor spatlilor care nu sunt racite direct

din componenta zonei principale a cladirii
E.1 lncinta arnplasata la ultimul etaj al unei cladiri de tip condominiu, dotata cu subsol tehnic
neclimatizat ~i terasa.
lncinta este adicenta unui nurnar de k incaperi climatizate direct, caracterizate fiecare de ternperatura
interioara de calcul ei.k, spatiului casei scarilor caracterizat de temperatura ecs.
IO
..- Temperatura spatiulu' casei scanter 8cs se deterrnina prin calcul cu ajutorul relatiei (D.4), anexa D.
0
~
M
~ Temperatura tncaperf neclirnatizata direct 9, se determine prin calcul cu ajutorul relatiei (E.1 ):
N
.s
a:::
Cl)
I(;.) · 81ok I( A.) +I(~) + (A.) + 0,334 · na · Vx
e
M
0
_ k k,x j R PEj,x j R FEj.x R T,x
0
N 8x - + . eO 1
..J Num6 Num6
..J (E.1)
~
Cl)
~
c
+(~t.,
Num5 . 8 cs
~
.~-
c in care:
"'E0
a:::
c Num5=L:(A.) +L:(A.) +L:(A.) +(A.) +(A.) +0,334·na·Vx
:c k R k,x j R PEj,x j R FEj,x R T,x R CS,x
...
CLI
:c"'...
N
E.2 tnclnta arnplasata la ultimul etaj al unei cladiri de tip condominiu, dotata cu subsol tehnic
"'c

0 neclimatizat ~i pod nelocuit.
"' lncinta este adtcenta unui numar de k lncaperi climatizate direct, caracterizate fiecare de temperatura
.."'"'
Cl)
CLI
0
interloara de calcul eiO.k, spatlului easel scarilor caracterizat de temperatura 9cs ~i spatiului podului
·u nelocuit caracterizat de temperatura 9 Pd.

0
Ill
<t
Temperatura spatiului casei scarilor 9cs se deterrnina cu ajutorul relatiei (D.4), anexa D. Temperatura
podului 0po se deterrnina prin calcul cu ajutorul relatiei (D.3), anexa D.
Temperatura tncaperf neclimatizata direct 9x se deterrnina prin calcul cu ajutorul relatiei (E.2):
I(RA') ·81ok I(A.) + I(A.) +0,334·na ·Vx

_ k k,X J· R PE'J,X J· R FE'J,X 8
8x - + . eO +
Num7 Num7
(E.2)
in care:
94
SR 66481 :2014
Nurn- = .z::(A.)
k R k,x + .z::(A.
j R) PEj,x + .z::(A.
j R) FEj,x +(~)
R PD,x +(A.)R CS,x +0,334·na ·Vx
E.3 lncinta arnplasata la etajul curent al unei cladiri de tip condominiu, dotata cu subsol tehnic
neclimatizat ~i terasa.
lncinta este adicenta unui nurnar de k Incaperi climatizate direct, caracterizate fiecare de temperatura
interioara de calcul B;o.k, spatiului casei scarilor caracterizat de temperatura Bes
Temperatura spatiului casei scarilor 9c5se deterrnina prin calcul cu ajutorul relatiei (D.4), anexa D.
Temperatura Incaperli neclirnatizata direct 9,. se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (E.3):
.....
I()
0
~
M
.z::(;.
k ) k,x ·0iok + .z::(;. ) PEj,x + .z::(;.) FEj,x +0,334·na .v, . {\eo +
e x _
~
I() j j
N 0
..J Numa Numa

c::: (E.3)
(/')
M
0
0
N
..J
+ (~t., e
Numa . cs
..J
~
(/')
z in care:
0
~
.!i Numa=L:(A.) +I(A.) +I(A.) +(A.) +0,334·na·Vx
c
CV
k R k.x J R PEj,x i R FEJ,x R CS,x
E
0
c::: E.4 tncinta arnplasata la etajul curent al unei cladiri de tip condominiu, dotata cu subsol tehnic
e
15 neincTlzit ~i pod nelocuit.
e
CV
N lncinta este adicenta unui nurnar de k lncaperi climatizate direct, caracterizate fiecare de temperatura
~CV intertoara de calcul 9;o.k, spatiului casei scarilor caracterizat de temperatura 9cs. Temperatura
'O
-
e
CV spatiului casei scarilor 9cs se deterrnina prin calcul cu ajutorul relatiel (D.4 ), anexa D.
(/')
.
Cl)
'O
CV Temperatura lncaperii neclirnatizata direct 8.1• se deterrnina prin calcul cu ajutorul relatlei (E.4):
CV
'ij
0
L(RA') ·Biok L(A.) + .z::(A.) +0,334·na ·Vx

VI
<
J. R PE. J· R FE'
e x - k k ,X j,X J,X 0
Num9 + Num9 · eO +
(E.4)
JHs.
Num
, 9 ·
e
cs
in care:
Numg=I(A.
k )R k,x +I(A.)
j R PEj,x +I(A.)
j R FEj,x +(~)
R CS,x +0,334·na·Vx
95
SR 66481 :2014
E.5 lncinta arnplasata la parterul unei cladiri de tip condominiu, dotata cu subsol tehnic neclimatizat
~i terasa.
lncinta este adicenta unui numar de k lncaperi climatizate direct, caracterizate fiecare de temperatura
interioara de calcul 0;o.k, spatiului casei scaritor caracterizat de temperatura 0cs , subsolului
neclimatizat caracterizat de temperatura 9 SB .
Temperatura spatiului casei scarilor Elcs se deterrnina prin calcul cu ajutorul relatiei (0.4), anexa 0.
Temperatura spatiului subsolului 9s8 indicata Tn anexa 0, cu una din diagramele din figurile 0.5, D.6
sau D.7, dupa caz.
....0
It') Temperatura Incaperii neclimatizata direct 0..\ se deterrnina prin calcul cu ajutorul relatiei (E.5): .
!::!
e
M
It')
L(RA') ·9iok L(A. ) + L(A.R) +0,334·na .v,
e x _-
N
..1 k k,X · R
J PE'j,X J· FE'J,X 9
a::: + . eO +
I/) Num10 Num10
(E.5)
t,
M
(Hs.,
0
0
N
_J (~ o
+ Num10 . 9 cs + Num10 .
_J
SB
~
II)
z
0 tn care:
:E
·cIii
E
:
Cll Num10 =I(~)
k R' k,x
+ L:(~)
J R' PEj,x
+ L:(~) +(~)
J R' FEj,x R' SB,x
+
0
a:::
c:
=ti +(4)
R CS,x
+(A.R) Rd/Ri,x
+0,334·na .v,
...
GI
Cll
N
...
=ti
Cll
E.6 lncinta arnplasata la parterul unei cladiri de tip condominiu, dotata cu subsol tehnic neclimatizat
"C ~i cu pod nelocuit.
-
c:
Cll
II) lncinta este aoicenta unui nurnar de k Incaperi climatizate direct, caracterizate fiecare de temperatura
GI
"C
Cll
interioara de calcul ei0,k 1 spatiului casei scarilor caracterizat de temperatura eCS 1 soclului.
::::;
Ill
'u0
Temperatura spatiului casei scarllor 0cs se determina prin calcul cu ajutorul relatiel (0.4), anexa 0.
~
Temperatura spatiului subsolului eSB se determine din anexa 0, cu una din diagramele din figurile
0.5, 0.6 sau D.7, dupa caz.
Temperatura tncaperf neclirnatizata direct ex se deterrnina prin calcul cu ajutorul relatiei (E.5)
E.7 lncinta arnplasata la parterul unei cladiri de tip condominiu, arnplasata pe un soclu.
lncinta este aoicenta unui numar de k lncaperi climatizate direct, caracterizate fiecare de temperatura
interioara de calcul
9;o.k ~i spatiului casei scarilor caracterizat de temperatura Bes (a se vedea D.1 ).
Temperatura spatiului casei scarilor Besse deterrnina prin calcul cu ajutorul relatiei (0.1 ), anexa 0.
Temperatura lncaperii neclirnatizata direct, ex se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (E.6):
96
SR 6648-1 :2014
I(;.) ·8io.k ~(;.) + ~(;.) +0,334·na .v,

e x _- k k,x
+
J PE,x J FE.X
.
e eO +
Num11 Num11
(E.6)
+(~),cs
Num11
e
. cs
tn care:
Num11 =I(~)Rk k.x

+ I(A.R)
j PEj,x
+ I(A.R)
j FEj.x
+0,334·na ·Vx +
.....
IO
0
N
c;;
+(;.)x,CS
0
iO
N
_J
~
Cl)
M
0
0
N
-I
-I
~
Cl)
z
c
s
.!:¬
c:
Cll
E
0
~
·= "C
e
Cll
N
~Cll

"C
c:
Cll
Cl)
Cl)
"C
Cll
+:
Cll
'<:)
0
VJ
<
97
SR 6648-1:2014
Anexa F
(normatlva)
Coeflcienti numerici pentru calculul parametrilor termodinamici interiori
F.1 Coeficienti numerici

'
Coeficienti numerici utilizati la 5.1, relatille de calcul de la (27) pana la (38):
.....
It')
0
~
M
0
i:i'i
N In care:
.s
c::
"'
0
M
0
N
..J
..J
<
.....
"'~
c
s Lista de notatii:
ni'
·c:RI O.cv - repreztnta coeficientul superficial de transfer de caldura prin convectie naturala In spatii
E
0 deschise, exprimat In [W/m2K];
c::
c
:c Se recornanda utilizarea valorii acv = 3,50 W/m2K.
~
RI
N
:c... «, reprezlnta coeficientul superficial de transfer de caldura prin radiatie, exprimat In [W/m2K];
..
RI
"C
c
RI Se recornanda utilizarea valorii c, = 4,50 W/m2K.
"'
"C
Cl)
o.i - reprezinta coeficientul superficial de transfer de caldura, exprimat In [W/m2K];

RI
:;::
RI
·;:;
0
VI
FR reprezinta factorul de torrna mediu, adimensional [ -1
<
AE - reprezinta aria totala a elementelor de constructie care torrneaza anvelopa lncaperf (opace ~i
transparente adiacente mediului exterior ~i spatiilor lnvecinate prin care se produce transfer
de caldura), exprirnata In [m2];
Ar - reprezinta aria totata a suprafetelor de transfer de caldura ale elementelor de constructie

interioare ~i a celor care definesc conturul termodinamic al Incaperii, exprimat In (m2];
Ap reprezinta aria totala a suprafetelor de transfer de caldura ale elementelor de constructie

interioare adiacenta spatiului ocupat al lncaperii, exprimat In [m2];
R'- reprezinta rezistenta terrnica corectata medie a elementelor de constructie care forrneaza
conturul termodinamic al unei lncaperi, prin care se produce transfer de caldura, exprimat In
[m2K/W];
98
SR 6648-1 :2014
IAk
R' =
~(~1
--'k""-~
R'k - reprezinta rezistenta terrnica corectata a elementului de constructle "k" [m2K/W]
Np1 - reprezinta numarul de pereti interiori ai unei rncapert, cu referire la conturul termodinamic al
Incaperii. Se considera perete interior elementul de anvelopa care desparte ocua lncaperi
caracterizate de diferenta dintre temperaturile interioare rezultante .:'.l8i s 2 K. Procedura
detaliata de determinare a valorii Np1 se prezinta la F.2.
F.2 Determinarea numarului de pereti interiori

.....
It)
0
~ Se consldera o incinta clirnatizata arnptasata la ultimul nivel al unei constructii de locuit ~i deasupra
s
M
N
unei incepert cu temperatura interioara rezultanta 01 = 26°C, avand caracteristicile geometrice ca in
figura F.1.
~
"'
M
0
0
N
...J
...J
<
I-
"'~ ®
0 ©
SE
.!ic: Oc
RI 8i=26°C ©
E
0
c::
©
c:
:.c; 8i.,=30°C
...
Q)
RI
N
:.c;...
©
e
RI
©
-
c:
RI
"'e
Q)
0is=29°C
RI
;
·uRI0
Cl)
< Figura F.1- Caracteristici geometrice ale incintei luate ca exemplu
Nurnarul peretilor interiori Np; se determina dupa cum urrneaza:
• nurnarul total de elemente de constructie amplasate in planuri distincte este:
• numarul peretilor exteriori, N~~al= 6, se deterrnina din respectarea conditiei:
Calculele valorilor .:'.lSk sunt centralizate in tabelul F .1.
99
SR 6648-1:2014
Tabelul F1
A R ti.0k
Tip
Perete [m2] [m2K/W] f°Cl
1 5,7 1,4 26 te PE
2 5,7 1,4 26 te PE
3 6,5 1,4 26te PE
4 8,9 1 3 PE
5 5,7 0,9 4 PE
3,1 0,7 Pl
6 0,6
4, 1 0,7
7 3,0 0,7 -4 Pl
8 3,2 0,7 0 Pl
9 4,1 0,9 0 Pl
10 12,7 0,9 0 Pl
.....
I()
Pd 24,0 0,7 0 Pl
0
~ PL 24,0 2,0 20te PE
M
0
in
N NOTA- Diterenta medie de ternperatura 696 caracterlstica peretelui exterior 6 este:
.s
a::
en
3,1 ·4 4,1 ·4
M
0
0 0,7 0,7
N =-0,56
_J
3,1 4,1
_J
ct -+-
....
en
0,7 0,7
z
l (
0 • nurnarul peretilor interiori este:
i
co·
·c: Npi =6· 1-~NReal =6· 1--
6)
= 30
(0
[ NReal 12 '
E
0
T
a::
e
:.0
....('O
Q)
N
:.0....
('O
"O
-
c('O
en
Q)
"O
('O
+:
(0
·c:;
0
VI
ct
100
SR 6648-1 :2014
Anexa G
(lnformativa]
Elemente de configurare energetica a unei cladirl pe baza

necesarului de calcul de frig sensibil - Studiu de caz
G.1 Prezentarea cladlrii:
Amplasare: Bucuresti
Functlune: Cladire de locuit
....
IO
0 Geometria ~i dimensiuni:
~ Forma elernentara de paralelipiped dreptunghic
s
M
Volum liber: 5.016 m3
N Aria utila a pardoselii: 1.858 m2
.s
a: Aria totala a supratetelor elementelor interioare de constructie: 2.500 m2
(/')
Pereti exteriori opaci - suprafata: 984,24 m2
M
0
0
Terasa - suprafata: 309,60 m2
N Ferestre termoizolante low-e - suprafata: 273,62 m2
...J
....I Orientari cardinale: N, E, S, V .
~
(/')
~ Structura constructive:
0 R~E = 2,10 m2K/W; R~ =6,00 m2K/W; RFE =0,77 m2K/W
SE
rO
·c:
(0
G.2 Rezultate aplicare metoda de calcul
E
0
a: G.2.1 Cazul de baza - finisaje conventionale §i fara protectie solara,
.E
"C
·12 42
~
(0
.!::! ·14 40
....(0
"C
·16
"C 36
-
c:
(0 ·16
(/')
36
IV ·20
"C 34
(0 ·22
::::
(0 32 0
·24
'i3 t..
0 §"
(/) ~261+~~~i+~ll>l
<( 0
·28
.3o~=t=::::t~~:t:-::~:::::1~i::::::±::::t=-"t:=~:::!::::::~::t:;;~~'.:""':~~~==~~::::!~26
.32
24
22
36.
·40 18
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 16 19 20 21 22 23
Ora Ih]
1o -ta br t~ 1
Figura G.1 - Rezolvare conventionala - cladire noua

(model de simulare fara capacitate terrnica)
101
SR 6648-1 :2014
G.2.2 Cazul 1 alternativ - finisaje pasive, acoperis (terasa) cu finisaj reflectorizant §i

protectie solara
-i-------~ 42
40
10
38
36
14
34
32 u
L
~
~ 18
0
II) 20
......
0 26
~
M 22
24
~
N 24
..0::.s 22
(f) 26 20
M
0
0
N 28
...I 0 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
...I
Ora [ h)
~
(f)
z ata lir 1eJ
c
SE
.ic Figura G.2 - Pasivizare anvelopa, inclusiv terasa de tip cool roof ~i protectie solara
(0
E
0
0:: G.2.3 Cazul 2 alternativ - finisaje pasive, cool roof, protectie solara §i ventilare
.5 nocturna in scopul raciril spatiilor ocupate
"C
e
s
:e...
2 42
0 40

(0
"C
c: 2
(0 38
(f) .4
Q)
"C 6
='(j
(0
(0
·8
0 10
II)
< ~ 12
~
0 14
16
18 26
20 24
22
22
24
20
·26
·28 -1--1---~--------~---------------..------i1a
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
Ora [hi

ata ur
Figura G.3 - Pasivizare anvelopa, inclusiv cool roof, protectie solara ~i ventilare nocturna
102
SR 6648-1 :2014
G.2.4 Comparatle necesar de frig sensbil de calcul:
Cazul de baza: 37,50 kW
Cazul 1: 26,40 kW (reducere necesar de calcul de racire prin raportare la cazul de baza:
29,60%)
Cazul 2: 26, 18 kW (reducere necesar de calcul de racire prin raportare la cazul de baza:
30,20%)
G.2.5 Ccmparatle necesar zilnic de frig in ziua de vara de calcul:
.....
It')
0
~ ·100
---- ....... {. -1'
e
(")
It')
N
150 I <, .
.r 200
'''I
o:: 1' ...... ....... 1'
en :c' 250
(") .......
0
0 ~
w 300
N
...I
...I 350
~
en 400
~ ·450
c
:IE 500
ni'
·c:111 550
E ·6001------l--+---+--1------1------4-----1-___;___; ....J_ ___.
0
0:: 0 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
.!:
"C
e
111
- ,.;.._
- Cazul2 • altemativ _
Ora ( h]
Cazul 1 • atternatlv --Cazul de baza I

:c...
N
111
"C
...c:
111
en Figura G.4 - Necesar zilnic de frig sensibil in zlua de vara de calcul
(I)
"C
.!!! Cazul de baza: 588,60 kWh/zi
iii
'(j
~ Cazul 1: 392,27 kWh/zi (reducere necesar zilnic de racire prin raportare la cazul de baza: 33,36%)
<
Cazul 2: 276, 49 kWh/zi (reducere necesar zilnic de racire prin raportare la cazul de baza: 53,06% )
G.3 Concluzii
in scopul atingerii obiectivelor Directivei Europene 31/2010/UE (Art.9) se recomanda adoptarea
solutiei tehnice proprii Cazului 2 alternativ - finisaje pasive, cool roof, protectie solara ~i racire prin
ventilare nocturna, Eficienta econornica a solutiei se deterrnina prin estimarea duratei de recuperare a
investitiei suplimentare proprie solutiei tehnice recomandate prin reducerea costurilor de exploatare,
pe durata de viata a cladirii.
103
SR 6648-1 :2014
Anexa H
(inforrnatlva)
Determinarea necesarului de frig sensibil de calcul al incaperilor caracterizate

de capacitate termica semnificativa a elementelor de constructie , interioare
In cazul Incaperitor/cladirilor caracterizate de valori ale capacitatii termice specifice a elementelor de

constructie interioare, me> 0,03 kWh/m2K, cu referire la aria utila a pardoselii cladlril, relatia de
determinare a necesarului de frig sensibil Tn ziua de vara de calcul tine seama de valoarea reala me a
capacitatii termice specifice a elementelor de constructie interioare.
Din punct de vedere geometric elementele de constructie interioare sunt formate din peretii
....
It)
0
despartitori din spauul Incaperii, stalpii din interiorul Incaperii, jumatate din grosimea peretilor care
!::! desparte incinta de calcul de celelalte tncaperi ~i jurnatate din grosimea planseelor care despart
C"')
incinta de calcul de tncaperue alaturate pe verticals. Nu intra Tn calculul capacitatil termice specifice
~ elementele masive adiacente mediului exterior natural ~i construit neclimatizat - spatil care apartin de
N
.r zona secundara a cladirii.
a:
en
C"')
0 Elementele de constructie masive interioare sunt caraterizate de temperatura ep(t), variabila in timp.
0
N
...J
...J Metoda de calcul se bazeaza pe proprietatea de ergodicitate a solutiilor ecuatiei de variatie a energiei
~ interne a elementelor de constructie interioare in raport cu valoarea de initializare arbitrara 9p (t = 0).
en
~
c In scopul anularii efectelor valorii Op(t = 0) asupra solutiei finale de calcul se recomanda utilizarea
:i unui interval preliminar de calcul format din minim 7 zile consecutive, identice cu ziua de vara de
·c:ra-
C'CI
calcul. Valorile utile calculului sunt cele caracteristice zilei urrnatoare intervalului preliminar de calcul.
E
0 Necesarul de frig in ziua de vara de calcul se deterrnina prin calcul cu ajutorul relatiei (H.1 ):
a:
.s"t:J
e
C'CI
0 a.ref. (t)-F 11 (t)-C 1 (t)·e P (t6t)·1-exp(-D·6t)_C
( ) 0 . 6t 1
(t)· F21(t) ·[1_ 1-exp(-D·6t)J
Mc . 0 0 . 6t
N (H.1)
:a... Qt =~~~~~~~F-12(-t)-+-~-2-~)-.-C~1(~t)-.1---e-xp~(--D~-6~t),...---"-~~~~~

C'CI
e 0 · D· 6l
c:
C'CI
en tn care:
4)
e
C'CI
:;:;
C'CI
'(j
0
111
ci:
(H.2)
FR = 0,2 · (6-Np1) - factorul de forrna mediu al lncaperii;
se determine prin calcul cu ajutorul relatiei {11 );
se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (12);
nurnarul de pereti interiori ai Incaperii;
(H.3)
104
SR 6648-1 :2014
AE reprezinta aria totala a suprafetelor elementelor de constructie care forrneaza

anvelopa lncaperf (apace ~i transparente adiacente mediului exterior ~i spatiilor
invecinate ptin care se produce transfer de caldura);
Ar - reprezinta aria totala formata de suprafata elementelor de constructie care

forrneaza anvelopa tncaperf ~i suprafata de transfer de caldura a elementelor de
constructie interioare;
Ap reprezlnta aria suprafetelor de transfer de caldura ale elementelor de constructie

interioare.
Coeficientii numerici neexplicitati in text (A,, A2, A3, B1, B2, 83) sunt prezentati in anexa F.
....0
II)
Temperatura medie virtuala 8 v(t)

0 a lncaperii "j" se deterrnina prin calcul cu ajutorul relatiei (H.4 ):
~
~
N
..J"
0::
(/)
("') Sev(t)= k
I[(;.) PE.k ·0ev,k(t)l+J ~[(~)
1 FE,1
. ·SFE,ECH,i(t)]
+
0
0
N
AE
..J
..J R (H.4)
;!
(/)
z I[(A)
n R FE OB,n
· SoB.ECH,n(t)] +I[(~)
p v,p
· Szs.1,p(t)]
0
s +--"-----------------------"-----=-----------------=-
AE
ni
·c:ro R
E in care:
0
0::
c valorile Oev.k (t) se determina din anexa A (paJ\ile de la A 1 pana la A38);
:e
~
ro
valorile eFE.ECH.1(t)
:e"'ro se deterrnina prin calcul cu ajutorul relatiei (15);
'O
-
c
ro
(/) valorile 006.EcH.1(t) se deterrnina prin calcul cu ajutorul relatiei (18);
41
'O
ro
:;::;
ro
'(j
- valorile 0zs.1.p(t) se deterrnina din anexele D ~i E.
0
Cl)
<(
Se stabilesc valorile necesare ale temperaturii medii volumice a aerului in functie de regimul termic
acceptat de beneficiar sau/si de specificul Incaperil/cladirtl:
Sa.min. s Sa (t)::; Sa.max. (H.5)
Valorile de referinta sunt valorile e~")(t) determinate la 5.1.1.5. Relatia (34) conduce la urrnatoarele
decizii:
105
SR 6648-1 :2014
prin care se adopta valorile necesare ale temperaturii medii volumice a aerului in regim de climatizare.
ea.re1(t)- reprezinta valoarea de referinta a temperaturii interioare a aerului eqala cu:
ea.min. daca e~nl(t) < ea.min. - rezulta O(t) > O , lncazire a spatiului
e~nl(t) daca ea.min. < e~nl(t) < ea.max. - rezulta O(t) = O, regim termic natural
ea.max. daca e~nl(t) > ea.min. - rezulta O(t) < o, racire a spatiului
I()
.......
0
;;s
~ in care Mc reprezinta capacitatea termica a elementelor de constructie interioare, exprimata in (JI K).
N
.s
a:::
(/) Temperatura elementelor de constructie interioare la momentul t se deterrnina prin calcul cu ajutorul
I")
0 relatiei (H.6):
0
N
...J
...J
(H.6)
~
(/)
z
c
Si Temperatura medie a elementelor interioare de constructie pe intervalul de calcul t e [o. 6t] se
.!!! determlna cu ajutorul relatiei (H.7):
c:
ra
E
0
a::: (H.7)
.5
"C
era Pe baza carela se deterrnina temperatura medie volurnica a aerului din incinta 9i temperatura
N
~ra interioara rezultanta din incinta la momentul t.

"C
c: Metoda de calcul a valorilor orare O(t) este urmatoarea:
ra
(/)
Q)
"C se determlna valoarea O(t=6t) prin calcul cu ajutorul relatiei (11) in care 0p(6t-lit=0) are
ra
:;;
ra valoare arbitrara;
·u
0
Ill
< se determina valorile ep (tit) 9i Sp (tit) prin calcul cu ajutorul relatiilor (H6) 9i (H?);
se determine valorile ea (6t) 9i 0ir (6t);
se deterrnina valoarea O(t = 2 ·lit) prin calcul cu ajutorul relatiei (11) in care se utilizeaza valoarea
ep(M);
se deterrnina valorile 0p(2·6t) 9i 8p(2·6t) prin calcul cu ajutorul relatiilor (H6) 9i (H?);
se deterrnina valorile ea (2 ·lit) ~i eir (2 · 6t);
- se deterrnina valoarea O(t = n ·lit) prin calcul cu ajutorul relatiei (11) tn care se utillzeaza valoarea
ep[(n-1)·6t];
106
SR 66481 :2014
se deterrnina valorile Sp(n · 6t) ~i ep(n · 6t) prin calcul cu ajutorul relatiilor (H6) ~i (H7);
se determina valorile Sa (n · 6t) ~i Sir (n · 6t).
Tn care 6t reprezinta pasul de timp de calcul (se recomanda pasul de 3600 s), iar n este nurnarul de
pasi de timp pana la momentul t = n t.t .
Necesarul de frig sensibil de calcul se deterrnlna prin calcul cu ajutorul relatiei:
....0
I()
~
(")
0
in
N
.J
Q::
(/)
(")
0
0
_,_,
N
~
(/)
z
0
s
.!!!
c(0
E
0
Q::
c
:0
~
(0
N
:0
....
(0
e
c
s
,,
(/)
Q)
Ill
:;::
Ill
'()
0
I/)
<(
107
SR 6648-1 :2014
Anexa I
(lnformatlva)
Calculul umbririi produse de alte cladiri sau obstacole inalte -

Exemple de calcul pentru umbrire
1.1 Calculul umbririi produse de alte cladlri sau obstacole inalte
1.1.1 Declinatia soarelui, o, reprezinta unghiul pe care II forrneaza directia razei solare in punctul
considerat cu planul ecuatorial al boltll ceresti.
Valorile oecflnatlei o in functie de luna !?i zi sunt date in tabelul 1.1.

.....
I()
0
Tabelul 1.1
~
~
N
...J" Luna Ziua 5 Luna Ziua 5
0:::
Cl) lanuarie 10 -22 lulie 10 22,3
M
0 21 -20,3 20 20,9
0
N 21 -20 23 20
...J 30 -17,6 30 18,8
...J
Februarie 10 -14,8 August 10 15,8
~
Cl) 20 -11,3 20 12,7
~ 21 -11 24 11
c 28 -8,3 30 9,2
:E Martie 10 -4,5 Septembrie 10 5,4
.ic: 20 -0,5 20 1,6
ro 22 0 23 0
E 30 3,3 30 -2,5
0
0::: Aprilie 10 7,6 Octombrie 10 -6,2
c: -10
:0 20 11 20
ero 30 14,4 23
30
-11
-13 4
N
:0
.... Mai 10 17,2 Noiembrie 10 -16,8
ro 20 19,8 20 -19,5
"C
c: 21 20 22 -20
.!!!
Cl) 30 17.2 30 -21,5
Q) iunie 10 22,9 Decembrie 10 -22,8
"C
ro 20 23,4 20 -23,4
:;::: -23,5
ro 21 23,5 22
'i3 30 23,2 30 -23,3
0
VI
< 1.1.2 Unghiul de inaltime solara, , reprezinta unghiul format de directia razelor solare cu planul
orizontal (figura 1.1 ).
108
SR 6648-1 :2014
/.HIAZ/.
...."'
0
~
M
·c '
~
N
.s
a:: -, ~i:;:w' m.:rid10l'' ai'
en 1~~1.:u! coosiaeroi
M
0
0
N
_J
_J
Figura 1.1 - Unghi de inaltime solars §i unghi de azimut solar
~
en
z
0 sin i = sin o -sin o
cp + cos ·cos mt• (1.1)
sIll.
in care:
·cIll:
E reprezinta declinatia solara:
0
a::
e
:c cp reprezinta latitudinea geografica;
e
Ill
.!::! art" reprezinta unghiul orar masurat in sens retrograd fata de directia sud.
"EIll
"C
-
c:
Ill tn = 2n = 360 = 15 o I h (1.2)
en 24 24
C1)
"C
r•
Ill
:;:: reprezinta timpul calculat fa\a de amiaza solara, pozitiv pentru orele de dupa amiaza ~i
Ill
'() negativ pentru orele de dirnineata.
0
VI
<
1.1.3 Unghiul de azimut solar, a. (figura 1.1) este unghiul format de planul meridian al locului ~i planul
vertical ce trece prin scare ~i axul parnantulul ~i se mascara de la directia nord, exprirnandu-se prin
relatia:
a= 180+A (J.3)
in care valoarea unghiului A se deterrnina prin calcul cu ajutorul relatlilor:
. *
tgA = sin O)'t
(1.4)
sin cp cos w• * - cos cptgo
sau
109
SR 6648-1:2014
. A cos Svsinccr"
Sin = (1.5)
cosi
1.1.4 Umbrirea ferestrelor (sau a altor elemente de constructie) poate fi cauzata de pozitia ferestrei Tn
fatada §i de existenta unor obstacole Tnalte Tn apropiere (cladiri, perdele de copaci etc.).
Stabilirea conturului umbrei pe elementul de constructie considerat se poate face utilizand diagrama
indicata In figura 1.2.
.....
It)
0
~
M
~
N
.s
0::
(/)
M
0
0
_,_,
N
~
(/)
~
c
~
'°'
'2
ell
E
0
0::
c:
"O
e
ell Figura 1.2 - Diagrama
N
~ell
Daca fereastra respectiva poate fi consloerata punctitorrna Tn raport cu obstacolul, atunci aceasta

"O
c: poate fi redusa la centrul sau 0.
ell
(/)
QI
"O Oaca fereastra are una din dimensiuni mai mare, se aleg 2 sau mai multe puncte (1 ... i)
;
ell reprezentative in axul sau; daca ambele dimensiuni ale ferestrei sunt importante, punctele
ell
'(3 reprezentative se aleg pe conturul ferestrei.
0
VI
< Se aleg puncte reprezentative la partea superioara a conturului obstacolului care produce umbrirea
(1,2 ... j).
Conditia ca punctele 1, 2 ... i sa nu fie umbrite, este ca unghiul de lnaltime solars sa fie mai mare
decat unghiurile pe care le fac dreptele j - 0 ... j - i pe plan orizontal (unghiurile acestora fata de
directia nord).
Se retranspun perechile de valori pentru unghiurile de lnaltlrne solara §i de azimut Tn diagrama din
figura 1.2.
1.2 Exemple de calcul
1.2.1 Calculul umbririi pe o suprafata verticala
Sa se analizeze umbrirea produsa de o cladire mai lnalta asupra unei ferestre amplasate pe fatada
SV dintr-o cladire mai [oasa, aflata la distanta (pe orizontala) de 45 m, daca aticul cladirii mai 'inalte
depaseste axul ferestrei cu 6H = 30 m (figura 1.3).
110
SR 6648-1 :2014
.
....
It')
0
S:::!
M
~
N
.s
a::
"'
M
0
Figura 1.3 - Umbrire produsa de o cladire
0
N
..J Constderand fereastra punctiforrna in raport cu dimensiunile cladirii se considera in centrul sau,
..J
punctul 0.
~
"'
~ Se aleg la partea cea mai de sus a conturului cladirii inalte punctele reprezentative 1, 2 ... 7.
0
SE
cO Pentru ca fereastra in care este lasat observatorul (punctul) 0 sa nu fie urnbrita, trebuie ca unghiurile
·cra: de inaltime soIara pe directiile 0-1; 0-2; ... 0-7 sa fie mai mari ca unghiurile pe care le fac dreptele 0-1;
E 0-2; ... cu prolectiile lor in plan orizontal (v. sectiunea AB din figura 1.3).
0
a::
c: Se calcuteaza unghiurile de Inaltirne solara, i, corepunzatoare punctelor considerate, de exemplu:
:c
era
.1' 6H 30 "
= 0,557
N
:c.... tg1k = -11- = i = 29,98° dimensiunile I,, 12 ... 17 se oeterrnlna pe baza planului de situatie:
ra
't)
52
-
c:
ra
- se calculeaza unghiurile de azirnut, a, ale dreptelor c-t: c-2 etc. fata de directia nord, de exemplu:
"'
QI
't)
ra
zra I\
'(3
0
tg405 =
45 30•51
11
=
63
=0484
'
405 = 26° ·,
Ill
<
deci
I\ I\
a = N05 = 180 26 = 154°
Valorile unghiurilor de inaltime solara ~i respectiv de azimut solar pentru punctele considerate sunt
recapitulate in tabelul 1.2.
Tabelul 1.2 -
I 1 2 3 4 5 6
g
~
I\
i 29,98 33, 11 30,46 25,46 23,19 18,82

I\
a 255 237 197 180 154 135
111
SR 6648-1:2014
Retranspunerea acestor perechi de valori pe diagrama solars indicata in figura 1.2, conduce la
conturul poligonal indicat tn figura 1.4.
N
Umbra oroous:i o~
-nu:-~ ~ro(Jv:,~ ::. ~
c!cd1r~ .ootrc
f::t'-l Ge P"'Or: rt t
II')
e
0
~
~
N
. .s
a:
"'
M
0
0
N
..J
..J
ct
I-
ll)
~
0 Figura 1.4
Si
.!ic: Se considera observatorul 0 (fereastra) in centrul diagramei.
111
E
0 Se inscriu perechile de valori (i,a) din tabelul de mai sus rezultand punctele 1, 2 ... 6.
a:
c:
:0 Prelungirea in aceasta diagrama a dreptelor 0-1; 0-2 etc. dau la intersectia cu marginea diagramei
...
Cl)
111
punctele corespondente 1 '; 2'; ... 6' .
N
...
:0
111 Zona posata cuprinsa Tntre 1-2 ... 6-6' - 5' ... 1' - 1 reprezinta de fapt conturul umbrei anuale lasate de
"C
"'-
c: cladirea mai tnatta pe suprafata considerata.
111
Cl) Zona posata la dreapta razei 0-6-6' reprezinta zona de umbra proprie, cauzata de pouitia ferestrei In
"C
111 cladirea in care este arnplasata.
:;:
111
·u Examinarea figurii obtinute permite evidentierea urrnatoarelor asepcte:
0
~
- intre 20 aprilie 9i 20 august fereastra consdierata este complet tnsorlta, cladirea tnalta neavand nici
un fel de influenta asupra sa.
Tnainte de 20 aprilie 9i dupa 20 august, fereastra este partial urnbrita, doar in orele tarzii dupa pranz
(orele 16) este din nou tnsorita.
- in intervalele cuprinse intre 10 februarie 9i 20 aprilie, respectiv 20 august - 10 noiembrie, fatada este
partial tnsorlta intre ore le 9, 15 ... 16.
- aripa cladirii inalte rnarcata prin punctele 4-5-6, urnbreste suprafata considerate dupa 1 noiembrie
pana la 1 februarie in crusul zilei de la ora 9, pana la ora 12, In rest nu are nici o influenta,
- aripa cladirii inalte rnarcata cu 1-2-3-4, in intervalul de timp cuprins intre 20 aprilie 9i 1 noiembrie
urnbreste suprafata considerate mai mult sau mai putin in timpul zilei intre orele 12 9i 16.
- se observe ca daca nu ar exista aripa cladirii pe zona 1-2-3, dupa 10 februarie suprafata considerata
nu ar mai fi umbrita pana la 1 noiembrie.
112
SR 6648-1:2014
- tn intervalul 10 noiembrie - 10 februarie fereastra este urnbrita In perrnanenta, In toate orele zilei.
NOTA - Pentru marirea preciziei se pot lndesi atat punctele alese pe conturul cladirii (ex. In zona 1-2-3-4) cat §i
curbele de pe diagrama polars (figura 22) In sensul detalierii intervalului cuprins lntre doua luni (ex. lntre 22
martie - 20 aprilie; 20 aprilie - 21 mai etc.).
1.2.2 Calculul unghiuluide lnaltime solara
Sa se determine unghiul de Tnaltime solara In ziua de 21 iunie ora 15 pentru latitudinea cp = 45 °N.
Din tabelul 1.1 rezulta: o = 23,5 ° ~i pentru r• = 15 -12 = 3 : pe baza relatiei (1.1) se obtine:
sin i = sin 23,5 sin 45 +cos 23,5 cos 45 cos(3 x 15) = 0,74
....0
IO i = 47,77° = 48°
~
(")
!2 1.2.2 Calculul azimutului solar

IO
N
...J Sa se determine azimutul solar pentru 23 iulie, ora 10, ~i latitudine cp = 45 °N .
l:t:
en
(")
0
0
Din tabelul 9 , o = 20 °; r* = 10 -12 = -2 conform relatiei (1.3) se obtine:
N
_,
..J
sin-2x15°
~
en
tgA = = -1,4085
z sin45° cos-2x15° -cos45 · tg20°
c
SE sau conform relatlei (1.4) rezulta:
.~c-
co
E
0
l:t:
sin A= cos20° · sin(-2x15° L_ 0
819.
A= _55 0
cos55° ' '

c:
:0
~ deci: a = 180 ° - 55 ° = 125 °
s
~co Valorile orare ale unghiurilor de tnaltlrne ~i de azimut solar, calculate pentru fiecare luna, zilele
"C rnentionate ~i latitudinea de 45 °N, continute tn tabelul 1.3 sunt retranspuse In diagrama polara din
-
c:
co figura 1.1, care permite o analiza eflcienta a umbririi produsa de un obstacol asupra unei suprafete
en verticale sau orizontale.
Cl)
"C
co
:;:
co Valorile unghiurilor (In grade) de Tnaltime solara (i) ~i azimut (a) pentru 45 ° latitudine nordica.
·u
0
I/) Tabelul 1.3
<
21 ianuarie 21 februarie 22 martie 20 aprilie 21 mai
Luna 21 iunie 22 decembrie
22 noiembrie 23 octombrie 23 septembrie 24 auoust 23 lulie
Ora i a i a i a i a 1 a i a i a
5 4 67 6,5 64
6 8 82 14 76 16,5 73
7 3 108 10,5 100 18.5 93 24,5 86 27 84
8 5 125 12 119 21 112 29 104 35 97 37,5 93 2,5 127
9 13 137 21 132 30 125 39 117 45,5 109 48 104 10 139
10 19,5 150 28 146 38 142 47,5 133 55 125 58 122 16 151
11 23,5 165 32,5 162 43 158 54 154 62 147 65,5 145 20 165
12 25 180 34 180 45 180 56 180 65 180 69 180 21,5 180
13 23.5 195 32,5 198 43 202 54 206 62 213 65,5 215 20 195
14 19,5 210 28 214 38 218 47,5 227 55 235 58 238 16 209
15 13 223 21 228 30 235 39 243 45,5 251 48 256 10 221
16 5 235 12 241 21 248 29 256 35 264 37,5 267 2,5 235
17 - - 3 252 10,5 260 18,5 267 24,5 274 27 276
18 - - - 8 278 14 284 16,5 287 -
19 4 293 6.5 296
113
ASRO - Asociatia
•
de Standardizare din Romania
organismul national de standardizare cu atributii exclusive privind activitatea de
standardizare nationala ~i reprezentarea Rornaniel in procesul de standardizare
european ~i international.
Standardele constituie rezultatul creatiei Este important ca utilizatorii standardelor

intelectuale 9i sunt protejate prin drepturi de romans sa se asigure ca sunt in posesia ultimei
.....
I()
autor. in calitate de organism national de editii 9i a tuturor moditicartlor in vigoare .
0
~ standardizare, ASRO este titularul drepturilor Utilizatorii standardelor sunt raspunzatori pentru
M
de autor asupra standardelor romans 9i interpretarea 9i aplicarea corecta a prevederilor
~ urrnareste respectar a drepturilor de autor standardelor romane,
N
.r asupra standardelor ene 9i internationale Utilizarea standardelor romans nu inlatura
a:::
(/) in Romania. f!f ~10 obliqatia respectarf prevederilor legale in
M
0 Fara acordul pre ~~,~~ s al ASRO, vigoare.
0
N standardele nu ~ se in alte lnforrnatille referitoare la standardele romans
..J
..J documente sau ~i · . Standardele sau sunt publicate lunar in ,.Buletinul standardlzarii".
parti din acestea pot fi traduse pentru a fi Lista 9i datele bibliografice complete ale tuturor
~
(/) comunicate public sau pentru a reprezenta standardelor nationale, europene 9i
~ opere derivate, cum ar fi cursuri de formare Internationale adoptate in Romania, in vigoare
0
s profeslonala, baze de date, publicatti
documentatii de specialitate.
9i 9i anulate, se regasesc In aplicatia electronica
lnfostandard, care se achizltioneaza de la
·c"': Respectarea drepturilor de autor asupra ASRO.
"'0 E standardelor nu atecteaza libera lor utilizare 9i
a::: aplicare.
.5
"C
~
.~"'
.
"C
"'c:

"C
"'
(/)
Cl)
"C
"'
+::
"'0
·c:;
I/)
<
ASOCIATIA
, DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA
www.standardizarea.ro http//magazin.asro.ro http ://standard izare.wordpress.com/
Director General: Tel.: +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70
Standardizare: Tel. +40 21 310 17 29, +40 21 310 16 44, +40 21 312 47 44, Fax: +40 21 310 17 29
Vanzari/Abonamente: Tel. +40 21 316 77 25, Fax+ 40 21 317 25 14. +40 21 312 94 88; vanzari@asro.ro
Redac\ie - Marketing, Drepturi de Auter: Tel.: +40 21 316.99.74; marketing@asro.ro
114 pagini

SR-6648!1!2014 - Instalatii Ventilare - Aporturi Din Exterior La Sarcina Termica de Racire

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SR-6648!1!2014 - Instalatii Ventilare - Aporturi Din Exterior La Sarcina Termica de Racire

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ICS 91.140.

Standard Roman Octombrie 2014

Ref.: SR 6648-1 :2014 Editia 4

pentru a determina necesarul de frig al unei instalatii de climatizare.

- in cadrul etapei preliminare cu functie predictiva, utila in activitatea de Proiectare lnteqrata, se

- s-au introdus precizari referitoare la climatizarea cu interrnitenta a claoirilor/tncaperilor in functie de

• etapa prelirninara (predictive) In cadrul careia se definesc temperaturile interioare semnificative

impunerea regimului termic de confort reprezentat de temperaturile interioare semnificative, Tn

lncluderea anexelor G ~i H reprezinta adaptarea standardului national la exiqentele activitatii de

1.2 Determinarea aporturilor de caldura sensiblla §i a necesarului de frig sensibil al

1.3 Parametrii climatici de calcul

Parametrii climatici de calcul sunt prezentati In SR 6648-2 pentru un nurnar de 38 de localitati cu

caracteristici de identificare geografica;

ziua reala desernnata ca zi de vara de calcul;

SR 6648-2 lnstalatii de ventilare §i climatizare. Parametri climatici exteriori

SR EN 15255 Perforrnanta terrnlca a cladirilor. Calculul sarcinii de racire pentru o lncapere cu

SR EN 15265 Pertorrnanta terrnica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru lncalzlrea §i

formalismului matematic al regimului stationar de transfer de catdura prin elemenete de constructie

4 Calculul fluxurilor termice

QAp(t) = LQAP.PE.j(t)+LQAP.FE.j(t)+ LQAP.1./t) (1)

ei(t) reprezinta temperatura lnterioara rezultanta a lncaperii, constanta sau variablla in

9ev,J(t) reprezinta temperatura exterioara virtuala a elementului opac de constructie "j"

R'PE.i reprezinta rezistenta termica corectata a elementului de constructie "j". Rezistenta

reprezinta aria suprafatei de transfer de caldura a stratului de material .,j", exprimata in

A reprezinta aria suprafatei de transfer de caldura a elementului de constructie rnasurata in

oj reprezinta grosimea stratului de material ,,j", exprirnata in (m];

pj reprezinta densitatea materialului ,,j", exprirnata in [kg/m3]:

ci reprezinta caldura specifica rnasica a materialului ,,j", exprirnata in [J/kg K].

4.1.1.1.4 In anexa B (informativa) se prezinta fundamentarea metodologica a determinarii temperaturii

4.1.2.1 Fluxul termic pre/uat la nivelul incaperiiprin captarea radiatiei so/are

4.1.2.1.1 Determinarea caracteristicilor optice ale ferestrelor ;;i ale lncaperilor:

4.1.2.1.1.a) Transmisivitatea supteietet vitrate a ferestrelor In spectrul rediette; de unda scurta

poate utiliza valoarea °'abs. =0,40;

Ar reprezinta aria laterals totala a lncaperii, exprirnata in [m2];

Fo• dif1 ,J · -­ tr , dif1 ,J· ·a abs.

H 9i B reprezlnta inal\imea, respectiv latimea ferestrei, exprimata in m;

hu 9i bu reprezinta lnaltimea, respecitv latimea umbrei in planul ferestrei, conform figurii 1,

:e. "' °'

...2c: .... .,.:..: -: -: ~~

tJ ~ 0"' ~ ..... <") ~

' ~­ ' . . . '

!HOZ/£0/SZ ·1~s £00Z 11'11SNI aiw 'e!uewo~ U!P <uez!pJepue~s ap eHeposv

Tn care coeficientul Caer = 0, 10.

Tn care Cab,D,i 9i Cab,dif,i reprezinta absorbtivitatile ferestrelor in raport cu componenta directa.

4.1.2.2.3 Se defineste temperatura exterioara echivalenta a flecarei ferestre "l" ca fiind:

Temperatura eFE.ECH,j(t) a ferestrelor are functie sirnilara cu temperatura exterioara virtuala a

~ aabs,ob reprezinta coeficientul de absorbtie a radia\iei solare propriu suprafetei adiacente

ei(t) reprezinta temperatura interioara rezultanta a Incaperii, constanta sau variabila in

0zs.1,j(t) reprezinta temperatura spatiilor interioare neclimatizate incluse in zona principala a

4.3 Necesarul de aer proaspat preluat din exterior Ill

a) lncapere fara instalatie de ventilare

Se recomanda urmatoarele valori ale numarului de schimburi de aer:

pentru cladiri de locuit si similare acestora:

(echivalent cu 0,792 m3/h/m3)

na = 0,228 x 10·3 m3/s/m3 (echivalent cu 1,0 m3/h/m3)

reprezinta coeficientul de infiltratie a aerului prin rosturi, conform tabelului 2, exprimat in

V reprezinta volumul liberal Incaperii, exprimat in m3.

Tabelul 2 - Valoriale coeficientului de inflltratie a aerului prin rosturi- ferestre existente

U~i ~i Valorile coeficientului i

ea.ref ­ reprezinta temperatura aerului interior cu valoarea de reterinta specifica confortului

V reprezinta volumul liberal tncaperli. exprimat in rrr'.

na = ~nasuJ . fvj (26)

n reprezinta nurnarul de schimburi de aer corespunzator debitului de aer proaspat introdus

0su,j (t) = 0e (t)· (1-sRC.j )+ 0a (t)· l>RC,j

Fo• dif1 ,J · - tr , dif1 ,J· ·a abs.

' ~ ' . . . '

ea.ref reprezinta temperatura aerului interior cu valoarea de reterinta specifica confortului

(temp.ext tev.PE.S tev.PE.V tev.T I

M Ltemp.exl. 1;;,pe.5 1ev.PE.V lev.!J