Sunteți pe pagina 1din 10

9.

17 Tabelele resurselor și utilizărilor sunt deosebit de utile pentru estimarea PIB la prețurile pieței
conform metodei bazate pe producție și celei bazate pe cheltuieli. Principalele surse de date în
acest scop sunt anchetele efectuate în întreprinderi și datele administrative precum
înregistrările privind TVA și accizele. Tabelele resurselor și utilizărilor sunt folosite pentru a
combina informațiile obținute prin metoda bazată pe producție și cea bazată pe cheltuieli prin
calcularea și echilibrarea resurselor și utilizărilor la nivelul produselor. Prin această metodă,
resursele unui produs anume sunt calculate și alocate unor utilizări diverse, cum ar fi
cheltuiala pentru consum final a gospodăriilor populației, consumul intermediar și exporturile.
Metoda bazată pe venituri nu asigură același exercițiu de echilibrare solid deoarece excedentul
de exploatare și venitul mixt se estimează, de regulă, în mod rezidual, pe baza informațiilor
obținute prin celelalte două metode. Coerența tabelelor resurselor și utilizărilor cu conturile
sectoriale poate fi verificată prin tabele de legătură, astfel cum se prezintă în tabelul 9.3.
Această confruntare poate ajuta la estimarea PIB la prețurile pieței, prin compararea
informațiilor obținute din conturile de profit și pierderi ale întreprinderilor cu estimări ale
ramurilor de activitate echivalente.

9.18 Tabelele resurselor și utilizărilor servesc pentru o gamă largă de obiective statistice,

de exemplu:

a) identificarea lacunelor și incoerențelor surselor de date;

b) obținerea de estimări în mod rezidual, de exemplu estimarea consumului final de


anumite produse drept element rezidual obținut după alocarea celorlalte utilizări ale
produselor;

c) obținerea de estimări prin extrapolarea cifrelor pornind de la o perioadă de bază către


perioade ulterioare pentru care sunt disponibile informații mai puțin fiabile. De exemplu,
cifrele anuale pot fi estimate pe baza datelor detaliate privind resursele și utilizările
dintr-un an de referință, iar apoi se pot estima cifre trimestriale prin extrapolare pe baza
perioadei de referință;

d) verificarea și ameliorarea coerenței, plauzibilității și exhaustivității cifrelor conținute în


tabelele resurselor și utilizărilor și a cifrelor derivate (cum ar fi cele din conturile de
producție). În acest scop, procesul de echilibrare a conturilor nu se limitează doar la
tabelele resurselor și utilizărilor în prețuri curente:

(1) cu ajutorul unor tabele precum tabelul 9.3 care ilustrează legătura cu conturile
sectoriale, este posibil să se compare direct estimările producției, cheltuielilor și
veniturilor obținute în cadrul sistemului resurselor și utilizărilor cu cele provenite
din surse independente utilizate în conturile sectoriale. În această etapă,
reconcilierea garantează faptului că, odată terminat procesul de echilibrare a
resurselor și utilizărilor, se obține o coerență între tabelele resurselor și utilizărilor
și conturile sectoriale;

(2) procesul de elaborare a tabelelor simetrice intrări-ieșiri pornind de la tabelele


resurselor și utilizărilor poate dezvălui incoerențele și punctele slabe ale acestora
din urmă;

RO 10 RO
(3) prin realizarea tabelelor resurselor și utilizărilor în prețuri curente și în prețuri
constante pentru doi sau mai mulți ani, este posibil să se echilibreze simultan
variațiile de volum, de valoare și de preț: în comparație cu realizarea și
echilibrarea, în mod separat, a tabelelor resurselor și utilizărilor pentru un singur
an, și numai în prețuri curente, acesta reprezintă un progres major în ceea ce
privește eficiența cadrului resurselor și utilizărilor;

e) ponderarea și calcularea de indici și măsuri ale prețurilor și volumelor, de exemplu a


PIB, prin deflatarea utilizărilor finale pe produs sau prin aplicarea metodei dublei
deflatări pe ramură de activitate. Deflatarea se efectuează la nivelul cel mai scăzut de
agregare a operațiunilor, în conformitate cu estimările fiabile ale variației prețurilor, din
următoarele motive:

(1) în general, indicatorii de preț și de volum sunt mai reprezentativi la un nivel mai
scăzut de agregare;

(2) variația calității se poate măsura mai bine la un nivel mai scăzut de agregare, de
exemplu pot fi luate în calcul modificările privind compoziția resurselor sau
utilizărilor unui grup de produse;

(3) indicii de preț disponibili pornind de la statisticile privind prețurile sunt, adesea,
indici de tip Laspeyres. Problemele care apar din utilizarea acestora în locul unor
indici de tip Paasche, care sunt, teoretic, mai adecvați, sunt mai puțin grave dacă
sunt utilizați la un nivel scăzut de agregare.

Echilibrarea resurselor și utilizărilor unui produs este mai simplă atunci când numărul de
produse între care se face distincție este mai mare și când sunt disponibile date de bază la acest
nivel de detaliere. Calitatea rezultatelor echilibrate va fi mai bună, în special atunci când datele
sunt incomplete.

Instrument pentru analiză

9.19 Din punct de vedere analitic, unul dintre principalele puncte forte ale tabelelor intrări-ieșiri
este faptul că permit măsurarea nu numai a efectelor de prim ordin (de exemplu, efectele
cauzate de variația prețului energiei sau a costului mâinii de lucru), ci și a efectelor de ordin
secundar și a efectelor indirecte. Astfel, de exemplu, o creștere semnificativă a prețului
energiei va afecta nu numai ramurile de activitate care sunt mari consumatoare de energie, ci
și pe acelea care utilizează producția celor precedente. Aceste efecte indirecte pot fi foarte
relevante deoarece sunt, uneori, mai importante decât efectele directe.

TABELE MAI DETALIATE ALE RESURSELOR șI UTILIZĂRILOR

Clasificări

9.20 Clasificarea utilizată pentru ramurile de activitate în tabelele resurselor și utilizărilor și în


tabelele intrări-ieșiri este clasificarea NACE, în timp ce clasificarea utilizată pentru produse
este CPA; aceste două clasificări sunt perfect coerente: la fiecare nivel de agregare, CPA
prezintă principalele produse ale ramurii de activitate din NACE.

RO 11 RO
9.21 În tabelele resurselor și utilizărilor clasificarea produselor este cel puțin la fel de detaliată ca și
cea a ramurilor de activitate, de exemplu, la nivelul de trei cifre din CPA și la nivelul de două
cifre din NACE.

9.22 Clasificările ramurilor de activitate și produselor se pot baza pe trei tipuri diferite de criterii:
criterii privind oferta, criterii privind cererea și criterii privind dimensiunile. Pentru analiza
productivității, produsele și producătorii acestora sunt clasificați, în principiu, în funcție de
tipul de activitate de producție. Pentru analiza cererii, produsele sunt clasificate în funcție de
asemănarea destinației acestora - de exemplu, produsele de lux sunt grupate împreună, sau de
asemănarea relațiilor comerciale - cum ar fi tipul de punct de vânzare. Pentru analiza intrări-
ieșiri, se utilizează pentru cerere și ofertă aceeași clasificare a produselor sau a ramurilor de
activitate. Clasificarea este definită astfel încât dimensiunea fiecărei clase să nu reprezinte o
parte prea mică sau prea mare a economiei naționale. Pentru clasificările internaționale,
aceasta înseamnă că importanța cantitativă a majorității claselor este mare în multe țări.

9.23 Clasificările ramurilor de activitate și produselor din conturile naționale sunt, în mod
obligatoriu, bazate pe o combinație între aceste criterii și au origini istorice. Acestea sunt
definite, în principal, din perspectiva producătorilor și sunt, prin urmare, mai puțin potrivite
pentru analiza cererii și a ofertei. Statisticienii și utilizatorii de date din conturile naționale
privind ramurile de activitate și produsele trebuie să cunoască bine ce este inclus și ce este
exclus din fiecare grup și implicațiile aferente. De exemplu, ramura activităților imobiliare
include serviciile de locuință prestate de către gospodăriile proprietarilor ocupanți, iar ramura
asigurărilor exclude administrațiile de securitate socială.

9.24 Unitățile cu activitate economică locale din cadrul unei ramuri de activitate pot avea diverse
procese de producție. Aceasta poate duce la diferențe substanțiale în privința integrării
verticale, cu activități auxiliare precum serviciile de curățenie, transport, administrare și
cantină care sunt subcontractate, închirierea de echipamente, mâna de lucru angajată prin
intermediul agențiilor de plasare a forței de muncă temporară și marketingul. Aceasta poate
reflecta, de asemenea, divergențe între producătorii legali și cei ilegali sau între producătorii
din regiuni diferite.

9.25 Datorită importanței economice variabile a diverselor ramuri de activitate și diverselor


produse, precum și datorită modificării proceselor de producție și apariției de noi produse,
clasificările ramurilor de activitate și ale produselor sunt actualizate în mod regulat. Cu toate
acestea, trebuie să existe un echilibru între necesitatea de a rămâne la curent cu evoluțiile
economiei și nevoia de a asigura comparabilitatea datelor în timp, având în vedere și costurile
implicate de astfel de schimbări majore pentru producătorii și utilizatorii datelor.

9.26 Clasificarea produselor din tabelele resurselor și utilizărilor este, în general, mai detaliată
decât clasificarea ramurilor de activitate. Există patru motive principale în acest sens:

a) datele disponibile privind produsele sunt, adesea, mult mai detaliate decât cele privind
ramurile de activitate;

b) producția caracteristică a unei ramuri de activitate poate face obiectul unor regimuri
fiscale și unor prețuri foarte diferite, de exemplu în cazul discriminării privind prețurile.
Distincția dintre diverse produse este avantajoasă pentru calcule și analiză;

RO 12 RO
c) pentru a asigura o calitate ridicată a deflatării și pentru a permite estimarea măsurărilor
în termeni de volum, grupurile de produse sunt omogene și sunt corelate corespunzător
cu deflatorii de preț disponibili;

d) pentru a asigura transparența calculelor, sunt necesare produse separate pentru a


evidenția anumite convenții specifice importante cu privire la conturile naționale cum ar
fi, de exemplu, privind serviciile de locuință prestate de către gospodăriile proprietarilor
ocupanți, asigurările și producția de piață și cea non-piață a unităților administrației
publice.

9.27 Distincția între producția de piață, producția pentru consumul final propriu și producția non-
piață nu se face decât pentru producția totală a ramurii de activitate, aceasta nefiind necesară
pentru fiecare grup de produse, în parte.

9.28 Distincția între producătorii de piață, producătorii pentru consumul final propriu și
producătorii non-piață este utilizată pentru o ramură de activitate atunci când sunt prezente
astfel de tipuri diferite de producători. Prin urmare, această distincție este utilizată, în general,
numai pentru un număr foarte restrâns de ramuri de activitate, cum ar fi serviciile de sănătate
sau cele de învățământ.

9.29 În scopul analizării economiei statelor membre UE din perspectiva europeană sau pentru a
realiza tabele ale resurselor și utilizărilor pentru întreaga UE, importurile și exporturile se
subdivid în:

a) fluxuri intra-UE, făcându-se distincția între importuri și exporturi efectuate în cadrul


Uniunii Monetare Europene și importuri și exporturi realizate cu alte state membre ale
UE;

b) importuri și exporturi cu țări care nu sunt state membre ale UE.

Principiile evaluării

9.30 Fluxurile de bunuri și servicii sunt evaluate la prețuri de bază în tabelul resurselor și la prețuri
de cumpărare în cel al utilizărilor. Pentru a obține o evaluare coerentă pentru tabelele
resurselor și utilizărilor, tabelul 9.5 ilustrează tranziția de la resurse la prețuri de bază către
resurse la prețuri de cumpărare. Având în vedere că, pentru produse, resursele sunt egale cu
utilizările, se verifică astfel două identități:

a) resursele la prețuri de cumpărare = utilizările la prețuri de cumpărare;

b) resursele la prețuri de bază = utilizările la prețuri de bază.

9.31 Valoarea adăugată brută este înregistrată la prețuri de bază. Aceasta este definită drept
producția evaluată la prețuri de bază minus consumul intermediar la prețuri de cumpărare.

9.32 În SEC nu se utilizează conceptul de valoare adăugată brută la costul factorilor. Acest agregat
poate fi obținut prin scăderea din valoarea adăugată la prețuri de bază a altor impozite (minus
subvențiile) pentru producție.

9.33 Pentru trecerea de la tabelele resurselor în prețuri de bază la tabele în prețuri de cumpărare este
necesară:

RO 13 RO
a) realocarea adaosului comercial;

b) realocarea adaosului de transport;

c) adăugarea impozitelor pe produse (exclusiv TVA deductibilă);

d) scăderea subvențiilor pe produse.

O tranziție similară este aplicabilă în cazul transformării utilizărilor la prețuri de cumpărare în


utilizări la prețuri de bază; totuși, aceasta implică deducerea impozitelor pe produse și
adăugarea de subvenții pe produse. Tabelele 9.8 și 9.9 prezintă mai multe detalii privind
această tranziție. Tabelele respective pot servi și unor scopuri analitice, cum ar fi analiza
prețurilor și analiza efectelor variațiilor cotelor impozitelor pe produse.

9.34 Astfel, prin echilibrarea resurselor și a utilizărilor se obțin următoarele tabele:

a) tabelele resurselor și utilizărilor 9.6 și 9.7, care prezintă, defalcat pe produse, rezultatul
final al echilibrării totalului resurselor și a totalului utilizărilor la prețuri de cumpărare;

b) tabelul adaosurilor comerciale și de transport (tabelul 9.7) și cel al impozitelor (minus


subvențiile) pe produse (tabelul 9.8).

RO 14 RO
Tabelul 9.5: Tabelul resurselor la prețuri de bază și transformarea acestora în prețuri de cumpărare
Resurse Ramuri de activitate (NACE) Restul Total Adaos Impozite Total resurse
lumii resurse comercial minus la prețuri de
la prețuri și de subvenții pe cumpărare
de bază transport produse
1–2–3–4-…

Produse (CPA) Producția, pe produs și pe ramură de Importurile Total


activitate pe produs resurse
1 pe
(CIF) produs
2

Total Producție totală pe ramură de activitate 0

Producția de piață
0
Producția pentru
consumul final 0 0
propriu

Producția non-
piață 0 0

Tabelul 9.6: Tabelul utilizărilor la prețuri de cumpărare

Utilizări Ramuri de activitate (NACE) Consum final Formarea Restul lumii Total
brută de
1–2–3–4-… capital

Produse Consumul intermediar de produse Cheltuiala pentru Formarea Exporturile Total


(CPA) pe ramură de activitate consum final pe brută de pe produs utilizări
produs și pe capital pe (FOB) pe
1 produs și pe produs
a) gospodării ale
2 populației a) formarea
brută de
3 b) IFSLSGP capital fix

4 c) administrații b) variația
publice obiectelor de
valoare

... c) variația
stocurilor

Total Consum intermediar total pe Consum final Total formare Total Total
ramură de activitate total brută de exporturi utilizări
capital ale
produsel
or

RO 15 RO
Remunerarea Componentele valorii adăugate
salariaților brute pe ramură de activitate

Alte impozite
minus
subvenții
pentru
producție

Consumul de
capital fix

Excedentul net
de exploatare

Venitul mixt

Total Total intrări pe ramură de activitate

Informații
suplimentare

Formarea
brută de
capital fix

Stocul de
capital fix

Forța de
muncă

RO 16 RO
Adaos comercial și de transport

Tabelul 9.7: Adaos comercial și de transport - resurse

Adaosul comercial și de transport la resursele


produselor

Comerț cu Comerț cu Transport Adaos


ridicata amănuntul comercial și
de transport

Produse (CPA) Adaos


comercial și
1
de transport
2 la totalul
resurselor și
3 utilizărilor, pe
produs
4

Total Total comerț Total comerț Total Adaosuri


cu ridicata cu amănuntul transport totale la
resurse și
utilizări pe
produs

Tabelul 9.7 (continuare): Adaos comercial și de transport - utilizări

Adaosul comercial și de transport la utilizările de produse

Adaos comercial și Ramuri de activitate (NACE) Consum final Formarea brută de


de transport capital
1–2–3–4-…

Produse Adaos comercial și Adaos comercial și Adaos comercial și de


de transport la de transport la transport la formarea
(CPA) brută de capital pe
totalul resurselor și cheltuiala pentru
produs și pe
utilizărilor, pe consum final pe
1
produs produs și pe
a) formarea brută de
2 capital fix
Adaos comercial și de transport pentru consumul a) gospodării ale
intermediar pe produs și pe ramură de activitate populației b) variația obiectelor de
3 valoare
b) IFSLSGP
4 c) variația stocurilor
c) administrații
publice

RO 17 RO
Total Adaosuri totale la Adaos comercial și de transport pentru consumul Adaosuri comercial și Adaosuri comercial și
resurse și utilizări pe intermediar, totalul pe ramură de activitate de transport totale la de transport totale la
produs consumul final formarea brută de
capital

RO 18 RO
9.35 Una dintre etapele tranziției de la prețuri de bază la prețuri de cumpărare în cazul tabelelor
resurselor și respectiv de la prețuri de cumpărare la prețuri de bază în cazul tabelelor
utilizărilor, constă în realocarea adaosurilor comerciale: în cazul evaluării la prețuri de bază,
adaosurile comerciale sunt înregistrate în procesul de comercializare a produselor, în timp ce
în cazul evaluării la prețuri de cumpărare, acestea sunt repartizate produselor la care se
raportează. Același principiu se aplică și în cazul adaosului de transport.

9.36 Totalul adaosurilor comerciale pe produs este egal cu totalul adaosurilor comerciale realizate
de ramurile de activitate comerciale, plus adaosurile comerciale ale celorlalte ramuri de
activitate. Aceeași identitate este valabilă și în cazul adaosului de transport.

9.37 Adaosurile de transport cuprind toate cheltuielile de transport achitate separat de cumpărător și
incluse în utilizările produselor la prețuri de cumpărare, dar nu în prețurile de bază ale
producției unui fabricant sau în adaosurile comerciale ale unui comerciant cu ridicata sau
amănuntul. Ele cuprind, mai ales:

a) costul transportului bunurilor de la locul unde se fabrică la locul de livrare, atunci când
fabricantul plătește unei părți terțe pentru efectuarea acestui transport, cu condiția ca
suma respectivă să fie facturată separat cumpărătorului;

b) costul transportului de bunuri organizat de fabricant, de comerciantul cu ridicata sau cu


amănuntul, astfel încât cumpărătorul achită separat cheltuielile de transport, chiar dacă
transportul este efectuat de fabricant, de comerciantul cu ridicata sau cu amănuntul.

9.38 Toate celelalte cheltuieli de transport ale bunurilor nu sunt înregistrate drept adaosuri de
transport. Astfel:

a) dacă fabricantul transportă bunurile el însuși, costul transportului este inclus în prețul de
bază al producției sale; un astfel de transport constituie o activitate auxiliară, al cărei
cost specific nu poate fi identificat drept cost de transport;

b) dacă fabricantul transportă bunurile fără ca serviciile de transport să fie facturate separat,
cheltuielile de transport se includ în prețurile de bază ale producției fabricantului; ele pot
fi identificabile ca atare și pot fi înregistrate în consumul său intermediar;

c) atunci când comerciantul cu ridicata și comerciantul cu amănuntul organizează


transportul de bunuri între locul unde le iau în posesie și cel unde le livrează altui
cumpărător, costurile aferente acestui transport vor fi incluse în adaosul de transport cu
condiția ca ele să nu fie facturate separat cumpărătorului. Ca și în cazul fabricantului,
aceste costuri reprezintă o activitate auxiliară a comercianților cu ridicata sau cu
amănuntul sau reprezintă cumpărarea unui serviciu intermediar, făcând astfel parte din
adaosul comercial și nu din cel de transport;

d) dacă o gospodărie a populației cumpără bunuri pentru consumul său final și le transportă
apelând la serviciile unei terțe părți, cheltuielile de transport corespunzătoare sunt
contabilizate ca o cheltuială de consum final pentru un serviciu de transport și nu sunt
incluse în adaosul comercial sau de transport.

RO 19 RO

S-ar putea să vă placă și