Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
17 Tabelele resurselor și utilizărilor sunt deosebit de utile pentru estimarea PIB la prețurile pieței
conform metodei bazate pe producție și celei bazate pe cheltuieli. Principalele surse de date în
acest scop sunt anchetele efectuate în întreprinderi și datele administrative precum
înregistrările privind TVA și accizele. Tabelele resurselor și utilizărilor sunt folosite pentru a
combina informațiile obținute prin metoda bazată pe producție și cea bazată pe cheltuieli prin
calcularea și echilibrarea resurselor și utilizărilor la nivelul produselor. Prin această metodă,
resursele unui produs anume sunt calculate și alocate unor utilizări diverse, cum ar fi
cheltuiala pentru consum final a gospodăriilor populației, consumul intermediar și exporturile.
Metoda bazată pe venituri nu asigură același exercițiu de echilibrare solid deoarece excedentul
de exploatare și venitul mixt se estimează, de regulă, în mod rezidual, pe baza informațiilor
obținute prin celelalte două metode. Coerența tabelelor resurselor și utilizărilor cu conturile
sectoriale poate fi verificată prin tabele de legătură, astfel cum se prezintă în tabelul 9.3.
Această confruntare poate ajuta la estimarea PIB la prețurile pieței, prin compararea
informațiilor obținute din conturile de profit și pierderi ale întreprinderilor cu estimări ale
ramurilor de activitate echivalente.
9.18 Tabelele resurselor și utilizărilor servesc pentru o gamă largă de obiective statistice,
de exemplu:
(1) cu ajutorul unor tabele precum tabelul 9.3 care ilustrează legătura cu conturile
sectoriale, este posibil să se compare direct estimările producției, cheltuielilor și
veniturilor obținute în cadrul sistemului resurselor și utilizărilor cu cele provenite
din surse independente utilizate în conturile sectoriale. În această etapă,
reconcilierea garantează faptului că, odată terminat procesul de echilibrare a
resurselor și utilizărilor, se obține o coerență între tabelele resurselor și utilizărilor
și conturile sectoriale;
RO 10 RO
(3) prin realizarea tabelelor resurselor și utilizărilor în prețuri curente și în prețuri
constante pentru doi sau mai mulți ani, este posibil să se echilibreze simultan
variațiile de volum, de valoare și de preț: în comparație cu realizarea și
echilibrarea, în mod separat, a tabelelor resurselor și utilizărilor pentru un singur
an, și numai în prețuri curente, acesta reprezintă un progres major în ceea ce
privește eficiența cadrului resurselor și utilizărilor;
(1) în general, indicatorii de preț și de volum sunt mai reprezentativi la un nivel mai
scăzut de agregare;
(2) variația calității se poate măsura mai bine la un nivel mai scăzut de agregare, de
exemplu pot fi luate în calcul modificările privind compoziția resurselor sau
utilizărilor unui grup de produse;
(3) indicii de preț disponibili pornind de la statisticile privind prețurile sunt, adesea,
indici de tip Laspeyres. Problemele care apar din utilizarea acestora în locul unor
indici de tip Paasche, care sunt, teoretic, mai adecvați, sunt mai puțin grave dacă
sunt utilizați la un nivel scăzut de agregare.
Echilibrarea resurselor și utilizărilor unui produs este mai simplă atunci când numărul de
produse între care se face distincție este mai mare și când sunt disponibile date de bază la acest
nivel de detaliere. Calitatea rezultatelor echilibrate va fi mai bună, în special atunci când datele
sunt incomplete.
9.19 Din punct de vedere analitic, unul dintre principalele puncte forte ale tabelelor intrări-ieșiri
este faptul că permit măsurarea nu numai a efectelor de prim ordin (de exemplu, efectele
cauzate de variația prețului energiei sau a costului mâinii de lucru), ci și a efectelor de ordin
secundar și a efectelor indirecte. Astfel, de exemplu, o creștere semnificativă a prețului
energiei va afecta nu numai ramurile de activitate care sunt mari consumatoare de energie, ci
și pe acelea care utilizează producția celor precedente. Aceste efecte indirecte pot fi foarte
relevante deoarece sunt, uneori, mai importante decât efectele directe.
Clasificări
RO 11 RO
9.21 În tabelele resurselor și utilizărilor clasificarea produselor este cel puțin la fel de detaliată ca și
cea a ramurilor de activitate, de exemplu, la nivelul de trei cifre din CPA și la nivelul de două
cifre din NACE.
9.22 Clasificările ramurilor de activitate și produselor se pot baza pe trei tipuri diferite de criterii:
criterii privind oferta, criterii privind cererea și criterii privind dimensiunile. Pentru analiza
productivității, produsele și producătorii acestora sunt clasificați, în principiu, în funcție de
tipul de activitate de producție. Pentru analiza cererii, produsele sunt clasificate în funcție de
asemănarea destinației acestora - de exemplu, produsele de lux sunt grupate împreună, sau de
asemănarea relațiilor comerciale - cum ar fi tipul de punct de vânzare. Pentru analiza intrări-
ieșiri, se utilizează pentru cerere și ofertă aceeași clasificare a produselor sau a ramurilor de
activitate. Clasificarea este definită astfel încât dimensiunea fiecărei clase să nu reprezinte o
parte prea mică sau prea mare a economiei naționale. Pentru clasificările internaționale,
aceasta înseamnă că importanța cantitativă a majorității claselor este mare în multe țări.
9.23 Clasificările ramurilor de activitate și produselor din conturile naționale sunt, în mod
obligatoriu, bazate pe o combinație între aceste criterii și au origini istorice. Acestea sunt
definite, în principal, din perspectiva producătorilor și sunt, prin urmare, mai puțin potrivite
pentru analiza cererii și a ofertei. Statisticienii și utilizatorii de date din conturile naționale
privind ramurile de activitate și produsele trebuie să cunoască bine ce este inclus și ce este
exclus din fiecare grup și implicațiile aferente. De exemplu, ramura activităților imobiliare
include serviciile de locuință prestate de către gospodăriile proprietarilor ocupanți, iar ramura
asigurărilor exclude administrațiile de securitate socială.
9.24 Unitățile cu activitate economică locale din cadrul unei ramuri de activitate pot avea diverse
procese de producție. Aceasta poate duce la diferențe substanțiale în privința integrării
verticale, cu activități auxiliare precum serviciile de curățenie, transport, administrare și
cantină care sunt subcontractate, închirierea de echipamente, mâna de lucru angajată prin
intermediul agențiilor de plasare a forței de muncă temporară și marketingul. Aceasta poate
reflecta, de asemenea, divergențe între producătorii legali și cei ilegali sau între producătorii
din regiuni diferite.
9.26 Clasificarea produselor din tabelele resurselor și utilizărilor este, în general, mai detaliată
decât clasificarea ramurilor de activitate. Există patru motive principale în acest sens:
a) datele disponibile privind produsele sunt, adesea, mult mai detaliate decât cele privind
ramurile de activitate;
b) producția caracteristică a unei ramuri de activitate poate face obiectul unor regimuri
fiscale și unor prețuri foarte diferite, de exemplu în cazul discriminării privind prețurile.
Distincția dintre diverse produse este avantajoasă pentru calcule și analiză;
RO 12 RO
c) pentru a asigura o calitate ridicată a deflatării și pentru a permite estimarea măsurărilor
în termeni de volum, grupurile de produse sunt omogene și sunt corelate corespunzător
cu deflatorii de preț disponibili;
9.27 Distincția între producția de piață, producția pentru consumul final propriu și producția non-
piață nu se face decât pentru producția totală a ramurii de activitate, aceasta nefiind necesară
pentru fiecare grup de produse, în parte.
9.28 Distincția între producătorii de piață, producătorii pentru consumul final propriu și
producătorii non-piață este utilizată pentru o ramură de activitate atunci când sunt prezente
astfel de tipuri diferite de producători. Prin urmare, această distincție este utilizată, în general,
numai pentru un număr foarte restrâns de ramuri de activitate, cum ar fi serviciile de sănătate
sau cele de învățământ.
9.29 În scopul analizării economiei statelor membre UE din perspectiva europeană sau pentru a
realiza tabele ale resurselor și utilizărilor pentru întreaga UE, importurile și exporturile se
subdivid în:
Principiile evaluării
9.30 Fluxurile de bunuri și servicii sunt evaluate la prețuri de bază în tabelul resurselor și la prețuri
de cumpărare în cel al utilizărilor. Pentru a obține o evaluare coerentă pentru tabelele
resurselor și utilizărilor, tabelul 9.5 ilustrează tranziția de la resurse la prețuri de bază către
resurse la prețuri de cumpărare. Având în vedere că, pentru produse, resursele sunt egale cu
utilizările, se verifică astfel două identități:
9.31 Valoarea adăugată brută este înregistrată la prețuri de bază. Aceasta este definită drept
producția evaluată la prețuri de bază minus consumul intermediar la prețuri de cumpărare.
9.32 În SEC nu se utilizează conceptul de valoare adăugată brută la costul factorilor. Acest agregat
poate fi obținut prin scăderea din valoarea adăugată la prețuri de bază a altor impozite (minus
subvențiile) pentru producție.
9.33 Pentru trecerea de la tabelele resurselor în prețuri de bază la tabele în prețuri de cumpărare este
necesară:
RO 13 RO
a) realocarea adaosului comercial;
a) tabelele resurselor și utilizărilor 9.6 și 9.7, care prezintă, defalcat pe produse, rezultatul
final al echilibrării totalului resurselor și a totalului utilizărilor la prețuri de cumpărare;
RO 14 RO
Tabelul 9.5: Tabelul resurselor la prețuri de bază și transformarea acestora în prețuri de cumpărare
Resurse Ramuri de activitate (NACE) Restul Total Adaos Impozite Total resurse
lumii resurse comercial minus la prețuri de
la prețuri și de subvenții pe cumpărare
de bază transport produse
1–2–3–4-…
Producția de piață
0
Producția pentru
consumul final 0 0
propriu
Producția non-
piață 0 0
Utilizări Ramuri de activitate (NACE) Consum final Formarea Restul lumii Total
brută de
1–2–3–4-… capital
4 c) administrații b) variația
publice obiectelor de
valoare
... c) variația
stocurilor
Total Consum intermediar total pe Consum final Total formare Total Total
ramură de activitate total brută de exporturi utilizări
capital ale
produsel
or
RO 15 RO
Remunerarea Componentele valorii adăugate
salariaților brute pe ramură de activitate
Alte impozite
minus
subvenții
pentru
producție
Consumul de
capital fix
Excedentul net
de exploatare
Venitul mixt
Informații
suplimentare
Formarea
brută de
capital fix
Stocul de
capital fix
Forța de
muncă
RO 16 RO
Adaos comercial și de transport
RO 17 RO
Total Adaosuri totale la Adaos comercial și de transport pentru consumul Adaosuri comercial și Adaosuri comercial și
resurse și utilizări pe intermediar, totalul pe ramură de activitate de transport totale la de transport totale la
produs consumul final formarea brută de
capital
RO 18 RO
9.35 Una dintre etapele tranziției de la prețuri de bază la prețuri de cumpărare în cazul tabelelor
resurselor și respectiv de la prețuri de cumpărare la prețuri de bază în cazul tabelelor
utilizărilor, constă în realocarea adaosurilor comerciale: în cazul evaluării la prețuri de bază,
adaosurile comerciale sunt înregistrate în procesul de comercializare a produselor, în timp ce
în cazul evaluării la prețuri de cumpărare, acestea sunt repartizate produselor la care se
raportează. Același principiu se aplică și în cazul adaosului de transport.
9.36 Totalul adaosurilor comerciale pe produs este egal cu totalul adaosurilor comerciale realizate
de ramurile de activitate comerciale, plus adaosurile comerciale ale celorlalte ramuri de
activitate. Aceeași identitate este valabilă și în cazul adaosului de transport.
9.37 Adaosurile de transport cuprind toate cheltuielile de transport achitate separat de cumpărător și
incluse în utilizările produselor la prețuri de cumpărare, dar nu în prețurile de bază ale
producției unui fabricant sau în adaosurile comerciale ale unui comerciant cu ridicata sau
amănuntul. Ele cuprind, mai ales:
a) costul transportului bunurilor de la locul unde se fabrică la locul de livrare, atunci când
fabricantul plătește unei părți terțe pentru efectuarea acestui transport, cu condiția ca
suma respectivă să fie facturată separat cumpărătorului;
9.38 Toate celelalte cheltuieli de transport ale bunurilor nu sunt înregistrate drept adaosuri de
transport. Astfel:
a) dacă fabricantul transportă bunurile el însuși, costul transportului este inclus în prețul de
bază al producției sale; un astfel de transport constituie o activitate auxiliară, al cărei
cost specific nu poate fi identificat drept cost de transport;
b) dacă fabricantul transportă bunurile fără ca serviciile de transport să fie facturate separat,
cheltuielile de transport se includ în prețurile de bază ale producției fabricantului; ele pot
fi identificabile ca atare și pot fi înregistrate în consumul său intermediar;
d) dacă o gospodărie a populației cumpără bunuri pentru consumul său final și le transportă
apelând la serviciile unei terțe părți, cheltuielile de transport corespunzătoare sunt
contabilizate ca o cheltuială de consum final pentru un serviciu de transport și nu sunt
incluse în adaosul comercial sau de transport.
RO 19 RO