Caracterizarea merceologică

a apei minerale

Nominalizarea şi definirea apei minerale

Apa minerală face parte din grupa băuturilor nealcoolice. Băuturile nealcoolice
cuprind o mare varietate sortimentală cu perspective de diversificare continuă datorită nivelului
înalt al solicitărilor cumpărătorului. Tipurile principale de băuturi nealcoolice sunt reprezentate
în schema următoare:

Este o apă care are originea într-un acvifer ( zăcământ subteran, protejat de orice fel de
poluare, provine dintr-o sursă exploatată prin una sau mai multa emergenţe naturale sau foraje şi
este îmbuteliată în apropierea sursei, cu precauţii de igienă deosebite ).
În general, apele minerale provin din apele de precipitaţii care se infiltrează până la adâncimi
destul de mari şi revin la suprafaţă încărcate cu săruri, gaze şi elemente radioactive.

Prezentarea sortimentului

Apele minerale naturale fac parte din grupa băuturilor nealcoolice şi se pot clasifica după:
*modul de obţinere a apei:

1
 -din izvor natural ca la Stâna de Vale din Munţii Apuseni ( Izvorul Minunilor ), Vatra
Dornei ( Izvorul Alb );
- prin forare – Harghita ( Perla Harghitei ), Borsec.
*destinaţia apei minerale:
- apele minerale naturale de consum;
- apele minerale medicinale.
Apele minerale naturale de consum se clasifică după concentraţia de CO 2 în :
- apă minerală carbogazoasă natural. Dioxidul de carbon existent în apa minerală provine din
aceeaşi sursă cu apa şi are acelaşi conţinut de CO 2 ca la emergenţă;
- apă minerală necarbogazoasă. Apele la emergenţă nu conţin CO 2 ;
- apă minerală decarbogazificată. Apele conţin mai puţin CO 2 ca la emergenţă.
Eliminarea CO 2 poate fi totală sau parţială ( apă plată ).
- apă minerală îmbogăţită cu CO 2 din aceeaşi sursă cu emergenţa şi la îmbuteliere poate să
ajungă cu o concentraţie mai mare ca la emergenţă;
- apă minerală carbogazificată, este o apă care a avut o cantitate mică de gaz sau nu a avut
deloc CO 2 , dar a devenit efervescentă prin adăugarea de CO 2 alimentar.
Mineralizaţia totală a apelor minerale din România variază între 2,7g/l ( Zizin ) şi 15,5g/l
( Slănic Moldova ).
Pentru consum s-a stabilit ca mineralizarea apelor să fie de 6,6g/l. Din acest punct de vedere,
apele minerale de masă se grupează în :
- ape minerale care conţin în jur de 5g săruri/l cum sunt apele de Borsec ( 5,6g/l ), Şarul
Dornei ( 4,78g/l ), Covasna (4,4g/l );
- ape minerale care conţin cantităţi mici de săruri minerale ca Buziaş ( 3,6g/l ), Stânceni.
Apele medicinale conţin în compoziţia lor o serie de săruri după care se face şi clasificarea
lor în :
- ape minerale alcaline. Aceste ape conţin de obicei NaCl, H 2 S, sulfaţi ( SO 4 ), CO 2 şi
minimum 1 g NaHCO 2 ( KHCO 3 )/1l apă. În ţara noastră se găsesc la Biborţeni , Borsec,
Maluaşi Băi, Slănic Moldova;
- ape minerale arsenicale sunt apele ce conţin minimum 0,7 mg ion arsen ( As 3+ )/l apă.

2
Arsenul provine din spălarea unor roci cristaline de origine eruptivă, ce însoţesc filoanele
metelifere. Ele se întâlnesc sub formă de ape arsenicale, femginoase, care în prezenţa aerului se
oxidează foarte uşor. Astfel de ape sunt la Covasna, Vatra Dornei.
- ape minerale carbogazoase conţin minimum 1g CO 2 /l. Dacă CO 2 prezent în straturile
profunde ale subsolului nu întâlneşte H 2 O în drumul său, iese la suprafaţă sub formă de gaz
cunoscut şi sub denumirea de mofetă. Dacă întâlneşte un strat de apă el se dizolvă formând apa
carbogazoasă. Cele mai importante zone cu apă carbogazoasă din România sunt : Borsec,
Buziaş, Covasna, Lipova, Tuşnad, Vatra Dornei, Zizin.
- ape minerale clorosodice sunt ape bogate în NaCl cu limita minimă 1g/l apă. Ele se găsesc
pure, de cele mai multe ori sunt mixte conţinând Fe 2 + , HCO 3−, CO 2 etc. Astfel de ape se
găsesc la Cacica Băi, Ocna Mureş, Ocna Sibiului, Praid, Sărata Monteoru, Vulcana Băi etc.
- apele minerale femginoase conţin minimum 10mg ion Fe 2 + /l apă şi în mod constant conţin
CO 2 . Fierul din aceste ape provine din spălarea rocilor eruptive; au o instabilitate foarte mare,
deoarece în prezenţa aerului Fe 2 + trece Fe 3+, de aceea se recomandă sa îmbutelierea să se facă
direct de la izvor. Sunt extrase de la Buziaş, Covasna, Harghita, Lipova, Tuşnad;
- ape minerale iodurate conţin minimum 1mg iod/litru apă. Iodul provine din rocile
sedimentare depuse de-a lungul erelor geologice pe fundul mărilor dispărute, de aceea ele mai

conţin NaCl şi HCO 3−. Exemplu: Băile Govora, Băile Călimăneşti, Băile Olăneşti;
- ape ologometalice – sunt ape de infiltraţie cu circulaţie prin roci care conţin substanţe
minerale solubile în apă, de aceea ele trebuie să conţină minimum 1g de substanţă dizolvată/l apă
şi maximum 1g CO 2 /l apă.
- ape minerale radioactive – conţin elemente radioactive din seria radiului: radonul, uraniu;
cantitatea de radon se măsoară în Curie. Exempu : Băile Felix, Băile Herculane;
- apele minerale sulfatate conţin Na 2 SO 4 maximum 14 – 15 g/l şi MgSO 4 maximum 50 –
60 g/l. Staţiunile care au izvoare sulfatate sunt: Bălţăteşti, Sărata Monteoru, Slănic Prahova;
- ape minerale sulfuroase conţin minim 1mg S/l apă. Ele sunt simple, sub formă de hidrogen
sulfurat sau săruri ale acidului sulfuric ori pot fi mixte ca exemplu: sulfuroase clorosodice,
sulfuroase carbogazoase, sulfuroase alcalino-teroase. În contact cu aerul apele devin opace şi îşi
pierd din proprietăţile farmacodinamice. De aceea se recomandă să se facă îmbutelierea chiar de

3
la sursă. Cele mai importante staţiuni sunt: Călimăneşti – Căciulata, Govora, Herculane,
Mangalia.
- ape minerale teroase şi alcalino – teroase. Apele minerale teroase conţin CaCl 2 şi

MgCl 2 , alcalino-teroase sunt cele care conţin HCO 3−. Datorită CO 2 pe care-l conţin în
mod constant, ele sunt considerate ca foarte bune pentru masă. Cele mai importante sunt:
Borsec, Buziaş, Stâna de Vale.

Caracteristicile de calitate ale apei minerale

Printre caracteristicile de calitate ale apei minerale,se află:

- limpiditatea care trebuie să se presteze în cadrul termenului de garanţie
- să fie inodoră,cu excepţia celor medicinale care pot avea mirosuri specifice compoziţiei
- sedimentul să fie redus la maximum 0,2g/l
- să conţină cantitatea normală de bioxid de carbon.
Indicatorii de calitate fizico-chimici ai apelor minerale sunt: temperatura apei la sursă,
înregistrată la cea a mediului în momentul determinării, pH-ul, conductivitatea electrică cu
specificarea temperaturii la care se determină, conţinutul în cationi şi anioni şi în substanţe
nedisociale.
Aceste caracteristici de calitate trebuie să fie constante şi să corespundă rezultatelor cuprinse
în buletinele de analiză elaborate de laboratoarele autorizate pa baza cărora s-a acordat
autorizarea exploatării societăţilor comerciale.
Caracteristicile organoleptice ale apelor minerale; culoarea, turbiditatea, mirosul şi gustul
trebuie să fie la sursă, constante, să corespundă buletinelor de analiză şi să se menţină pe
parcursul circulaţiei tehnice, de la îmbuteliere şi până la consumator, înăuntrul termenlui de
valabilitate.
Conţinutul de substanţe indezirabile şi toxice admise în apele minerale naturale este
reglementat prin Normele de igienă.
Din punct de vedere microbiologic, în apele minerale nu trebuie să fie prezente bacteriile
coliforme, streptococii sau clostridiile sulfito-reducătoare şi Pseudomonas aeruginosa într-un
volum de 100ml.
Exploatarea, valorificarea şi comercializarea apelor minerale naturale, din sursele care
îndeplinesc anumite condiţii, se pot face numai de societăţi comerciale autorizate.
4
 Societăţile autorizate pentru exploatarea, valorificarea şi comercializarea apelor minerale
naturale au obligaţia să evite contaminarea; să asigure conservarea calităţii iniţiale ( de la sursă);
să folosească echipamentele de transport, condiţionare şi îmbuteliere constituite din materiale
adecvate, care să nu modifice calitatea apelor, iar transportul să se facă în recipientele destinate
consumului, fiind exclusă utilizarea recipientelor mari şi îmbutelierea la locul consumului.
La apele minerale naturale de consum alimentar se pot face următoarele tratamente:
- separarea constituenţilor instabili ( fier, mangan şi hidrogen sulfurat ), fără a schimba
caracterul chimic general al apelor;
- eliminarea totală sau parţială a dioxidului de carbon prin mijloace fizice;
- impregnarea sau reimpregnarea cu dioxid de carbon provenit de la sursă sau de uz alimentar.
În cazul poluării survenite în timpul exploatării se suspendă valorificarea şi îmbutelierea
apelor minerale de la izvoarele respective.
Societăţile care exploatează apele minerale au obligaţia analizării sistematice a apelor pentru
asigurarea şi garantarea conservării cantitative şi calitative a rezervelor de apă minerală naturală.
Caracteristicile apei minerale naturale sunt determinate prin studii geologice,
hidrogeologice, fizico-chimice, microbiologice şi farmacodinamice, efectuate de Laboratorul
Institutului de Medicină Fizică, Balneoclimatologie şi Recuperare Medicală, Societatea
Naţională a Apelor Minerale S.A. (SN. AM. S.A.) sau laboratoarele LAREX.

Ambalarea şi etichetarea apei minerale

Ambalarea apelor minerale se face la sursă, în butelii din sticlă sau recipiente de materiale
plastice inerte la acţiunea componentelor lor. Recipientele utilizate trebuie închise ermetic pentru
evitarea alterării, inclusiv prin acţiunea oxigenului atmosferic sau a contaminării.
Tipul cel mai frecvent de ambalaj la care consumatorii cumpără apa minerală este PET-ul
( 83,5%), urmează la distanţă mare ambalajul de sriclă (25,7%). Există un procent important de
10,6% din cumpărătorii de apă minerală care achiziţionează acest produs în bidoane de 3 sau 5
litri.
Ambalajul de sticlă este foarte des utilizat în oreşele mici din Ardeal şi în special de către
populaţia cu vârsta cuprinsă între 45 şi 54 de ani, cu un nivel mai scăzut al educaţiei şi angajaţii
mai ales ca muncitori. Bidoanele de 5 litri sunt folosite mai degrabă de persoanele cu studii
superioare, locuind în Bucureşti, cu venitul pe membru de familie de peste 150 USD.

5
 Dintre cei care au achiziţionat apa minerală în ambalaj de plastic, majoritatea au cumpărat
apa minerală ambalată la 2 litri (65,6%) La distanţă urmează ambalajul de 1,5 litri (30%) şi cel
de 2,5 litri (22.2%). Un procent relativ mic de 11,5% au cumpărat apă minerală ambalată la 1
litru. De asemenea, o categorie aparte o reprezintă apa minerală ambalată la 0,5 litri, cumpărată
doar de 5,7% dintre cei intervievaţi. Ambalajele mici, de 0,5 litri, sunt utilizate mai ales de
persoanele tinere, sub 24 de ani.
Etichetele apelor minerale îmbuteliate trebuie să cuprindă :
- denumirea produsului: apă minerală naturală carbogazoasă ( necarbigazoasă );
- compoziţia chimică : sunt prezentate principalele componente caracteristice, cu menţionarea
laboratorului care a efectuat analiza şi data efectuării acesteia;
- conţinutul net în unităţi de măsură a IS;
- amplasarea, denumirea sursei şi adresa celui ce o îmbuteliază;
- ţara de origine;
- notarea lotului;
- data îmbutelierii şi termenul de valabilitate;
- menţiuni de etichetare suplimentare: dacă au efect laxativ ( datorită MgSO 4 ), dacă apa este
tratată.
Nu se trece un nume de localitate sau de loc vestit pe marcă, dacă din acel loc nu se extrage
apă minerală.

Termene de valabilitate şi condiţiile de păstrare în unităţile comerciale

Termenul de valabilitate este specificat pe etichetă: „a se consuma de preferinţă înainte de

data înscrisă pe ambalaj”.
Apele minerale se păstrează la temperaturi între 5 - 15 0 C, într-un loc răcoros, aerisit,
protejat de soare. Se vor evita variaţii bruşte de temperatură.

Bibliografie

- Prof.univ.dr. Neicu Bologa, lect.univ.drd. Alexandru Burda – „Merceologie

alimentară” – editura Universitară, Bucureşti – 2008;
- Georgeta Bărbulescu – „Merceologie alimentară” – editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti – 2003.

6
7