Direcția Generală Educație Tineret și Sport

Olimpiada municipală la fizică – 2020

Faza municipală - Clasa a IX-a
Subiectul 1. „Mecanică” [12 puncte]
PARTEA A. O barcă se mișcă pe un râu, inițial din portul A în B, apoi în
C și iar în A, cum este indicat în desen. Viteza bărcii pe primele două
porțiuni este orientată perpendicular pe malurile râului. Se cunosc
următoarele date: AC=d=1 km, τ1=30 min timpul parcurs pe traseul ABC,
τ2=1 h timpul parcurs pe traseul CA. Considerați viteza apei pe tot cursul
râului aceeași, malurile râului sunt paralele, iar barca față de apă dezvoltă mereu aceeași viteză. Aflați:
1.A.1. viteza apei din râu, u-?
1.A.2. viteza bărcii față de apă, υ-?
1.A.3. lățimea râului, h-?
PARTEA B. O bucată de gheață(ρ=0,9 g/cm3) conține un gol, astfel încât fiind introdusă
în apă (ρ0=1,0 g/cm3), plutește pe jumătate scufundată.
1.B.1. Determinați ce parte din volumul corpului îl constitue golul, ε(%)-?
1.B.2. Un cub din gheață compactă cu latura ℓ=10 cm plutește în apă la adâncimea h, fiind
ținut de un fir, vezi desenul. La un moment dat firul se rupe. Neglijind forțele de rezistență
în aer și în apă, care trebuie să fie adâncimea minimă h pentru care cubul să iasă din apă, h-?
PARTEA C. Se dă un sistem format din mecanisme simple legate, vezi
figura alăturată. Date: m1=60 kg, m2=5 kg, m=20 kg masa pârghiei,
AC=ℓ=1m lungimea pârghiei, k=3000 N/m constanta de elasticitate a
resortului, unghiul de înclinație a planului este α=300 Se consideră căci:
planul este neted, resortul, scripeții și firele sunt ideale, iar pârghia este
omogenă. Sistemul este în echilibru și părgia poziționată orizontal.
1.C. Determinați deformația și poziția resortului, Δℓ-? AB-?
Subiectul 2. „Fenomene termice” [12 puncte]
PARTEA A. Pentru a obține V=100 L de apă caldă cu temperatura de t=400C se folosește V1=20 L de apă cu
temperatura camerei t1=200C, apă rece din râu cu temperatura t2=00C și apă fierbinte cu temperatura t3=1000C.
Neglijind dilatarea termică a apei, determinați:
2.A.1. volumul de apă rece, necesar, V2-?
2.A.2. volumul de apă fierbinte, necesar, V3-?
PARTEA B. Într-un calorimetru ideal se află gheață la temperatura tg=−100C se introduce vapori de apă la
temperatura tv=1000C, în urma stabilirii echilibrului temperatura finală a sistemului este t=200C. Se dă:
ca=4200 J/kg0C, cg=2100 J/kg0C, λt=335 kJ/kg, t0=00C și λv=2,26 MJ/kg. Determinați:
2.B. raportul dintre masa gheții și masa de vapori, mg/mv -?
PARTEA C. O pușcă de zăpadă cu randamentul η=40% formează zăpadă uscată cu temperatura de tz=00C din
apă la temperatura ta=+100C, pușca având o putere electrică de P=20 kW. Se știe căci viteza de împrăștiere a
zăpezii este υ=10 m/s. Se dă: ca=4200 J/kg0C, λt=335 kJ/kg, t0=00C.
2.C. Câtă zăpadă se va obține în timp de τ=8 h, m -?

Pagina 1 din 3
Subiectul 3. „Fenomene electrice” [12 puncte]
PARTEA A.
O sârmă de lungime ℓ=5 m s-a tăiat în N=5 bucăți egale și din acestea s-a sudat un
cadru de forma literei „A”, vezi desenul. Punctele de sudură A, B, C, D și E reprezintă
niște contacte electrice. Cunoscând rezistența liniară a sârmei este
λ=1 Ω/m, aflați rezistența electrică pe porțiunile:
3.A.1. AB, RAB-?
3.A.2. AC și AD, RAC, RAD-?
3.A.3. AE, RAE-?
PARTEA B.
În circuitul electric din figură se utilizează două ampermetre ideale , o sursă ideală de t.e.m.
U=12 V, un rezistor și un reostat. Rezistența maximă a reostatului și cea a rezistorului sunt
R= 1,0 kΩ .
3.B. Determinați indicațiile ampermetrelor pentru x= ℓ/2 , unde x reprezintă poziția acului reostatului , I1, I2-?

PARTEA C.
O bară metalică orizontală, articulată la un capăt, are două contacte A și
B între care trece un curent I=10 A și se află în câmp magnetic orizontal
perpendicular pe bară, vezi desenul. Se cunoaște: accelerația
𝟑
gravitațională g=10 N/kg, lungimea barei ℓ=1m, 𝑨𝑩 = 𝟒 𝓵, rezistivitatea
electrică a cuprului ρ=1,7·10-8 Ω·m, densitatea cuprului D=8,9 g/cm3 și rezistența electrică a barei R=1,7 mΩ.
3.C. Pentru ce inducție a câmpului magnetic, capătul liber al barei va începe să se desprindă de suprafață, B -?

Subiectul 4. „Reflexia luminii” [12 puncte]

PARTEA A.
4.A. Un om, înălțimea căruia este h, merge pe trotuar cu viteza constantă v. La
distanța l de trotuar, se află un stâlp de felinar, la capătul căruia se află felinarul ɸ.
Înălțimea stâlpului este H. Determinați viteza de mișcare a umbrei capului omului
pe suprafața trotuarului, u-?
PARTEA B.
4.B. Pe o oglindă plană orizontală cade o rază de lumină sub un oarecare unghi de
incidență într-un punct O, vezi desenul. Aflați unghiul cu care se va roti raza
reflectată, dacă oglinda a fost rotită cu un unghi ascuțit α față de punctul O, β-?

PARTEA C.
La o anumită amplasare a unui obiect liniar în fața unei oglinzi sferice concave imaginea lui este de n=3 ori mai
mare decât obiectul. Dacă însă obiectul este îndepărtat cu ∆=1,2 m față de vârful oglinzii , imaginea lui devine
de n=3 ori mai mică decât obiectul. Determinați:
4.C.1. poziția inițială a obiectului în raport cu oglinda, d-?
4.C.2. raza de curbură a oglinzii, R-?
Pagina 2 din 3
 Direcția Generală Educație Tineret și Sport
Olimpiada municipală la fizică – 2020
Faza municipală - Clasa a IX-a

Subiectul 5. „Refracția luminii” [12 puncte]

PARTEA A.
5.A. O rază de lumină monocromatică cade pe placa paralelipipedică de grosime
H=1 cm, situată deasupra unui ecran. Placa este făcută din sticlă cu indicele de
refracție n=1,73. Din cauza multiplelor reflexii și refracții a razei de lumină, pe
ecran se formează pete luminoase. Determinați distanța dintre pete, dacă unghiul de
incidență este α=600 , iar raza cade perpendicular pe suprafața ecranului, x-?

PARTEA B.
5.B. O rază de lumină monocromatică este incidentă normal pe suprafața laterală a
unei primse optice de sticlă, cea de-a doua suprafața laterală este argintată. Care
trebuie să fie unghiul refringent al prismei, ca raza emergentă să se propage de-a
lungul suprafeței de incidență, φ-?

PARTEA C.
5.C. Luneta astronomică reglată la infinit reprezintă un sistem afocal de doua lentile convergente ce servesc
drept ocularul și obiectivul lunetei. Un fascicol de raze paralele axei optice a lunetei , de diamentru a=4,5 cm,
traversează o lunetă astronomică cu distanța dintre ocular și obiectiv d=90 cm. Diametrul fascicolului după
traversarea ei devine b=0,5 cm. Determinați convergențele obiectivului și ocularului lunetei, C1, C2 -?

Pagina 3 din 3