Tema 2.

Raportarea poziției și a performanței financiare ale entității conform

IFRS
Exerciții
2.1 Prezentarea situaţiilor financiare și raportarea financiară interimară
(IAS 1 și IAS 34)
Exercițiul 1.
La data de 30 septembrie N, entitatea BAL întocmește situațiile financiare trimestriale, în
conformitate cu prevederile din IAS 34 Raportarea financiară interimară.
Ce perioade de raportare trebuie să fie adoptate în prezentarea informațiilor financiare pentru
perioada curentă și pentru perioada comparativă?

Exercițiul 2.
Exercițiul financiar al entității BAL este cu închidere la data de 31 martie. Aceasta întocmește situații
financiare semestriale la data de 30 septembrie. Entitatea decide să modifice data de raportare anuală pentru
data de 31 decembrie. Ea întocmește situații „anuale” pentru cele 9 luni până la 31 decembrie N. Pentru
anul N+1, raportul financiar semestrial va cuprinde informațiile existente până la data de 30 iunie N+1.
Care este perioada comparativă adecvată de raportare?

Exercițiul 3.
În primul trimestru al anului N, entitatea X a înregistrat costuri suplimentare ocazionate de
disponibilizarea personalului. Mărimea acestor costuri este semnificativă pentru primul trimestru, dar nu
va fi semnificativă la nivelul întregului exercițiu financiar. În setul complet de situații financiare aferent
exercițiului financiar anterior nu au fost înregistrate astfel de cheltuieli. Astfel, entitatea caută soluții cu
privire la prezentarea costurilor ocazionate de disponibilizarea personalului.
Când este adecvată includerea unui element-rând suplimentar în conținutul unui raport financiar
interimar?

Exercițiul 4.
Entitatea X își desfășoară activitatea în domeniul prelucrării lemnului și face parte din categoria
entităților cotate pe piața de capital. La data de 31 martie N, entitatea întocmește raportul financiar
trimestrial, în conformitate cu IAS 34 Raportarea financiară interimară.
Conducerea entității cunoaște faptul că IFRS 15 Venituri din contracte cu clienții intră în vigoare
pentru situațiile financiare anuale aferente perioadel
or cu începere de la 1 ianuarie N. Ea nu este sigură dacă acest Standard trebuie să fie aplicat pentru
prima dată la întocmirea raportului financiar interimar sau pentru întocmirea situațiilor financiare anuale
ale exercițiului cu închidere la 31 decembrie N.
O entitate trebuie să aplice, în rapoartele sale financiare interimare, cerințele unui nou Standard
care intră în vigoare în anul curent?

Exercițiul 5.
Entitatea X are ca obiect de activitate producția de confecții. Cheltuielile ocazionate de activitatea
desfășurată au înregistrat niveluri inegale de-a lungul exercițiului financiar, după cum urmează:
- cheltuielile cu publicitatea sunt angajate în cursul primului trimestru; şi
- primele salariale sunt plătite la sfârșitul anului, având la bază nivelul realizat al vânzărilor anuale fată de
cel prevăzut; nivelul vânzărilor în primul trimestru a depășit previziunile conducerii, însă acestea reprezintă
doar 15% din volumul vânzărilor anuale.
Entitatea intenționează să amâne cheltuielile cu publicitatea de-a lungul exercițiului financiar și să
recunoască, în primul trimestru, doar o parte din primele salariale.
 Care sunt circumstanțele în care o entitate trebuie să anticipeze cheltuielile și să amâne costurile
în rapoartele financiare interimare?

Exercițiul 6.
Entitatea X, specializată în producția și desfacerea echipamentelor electronice, vinde mașini de
spălat, pentru care asigură o garanție standard de 12 de luni aferentă componentelor și manoperei. Ea
întocmește și prezintă situațiile financiare interimare în conformitate cu IAS 34 Raportarea financiară
interimară.
Potrivit informațiilor existente cu privire la înregistrarea intervențiilor în perioada de garanție, s-a
stabilit că 5% din mașinile de spălat vândute vor prezenta defecte. Această experiență este reflectată de
provizionul pentru garanții constituit în primul trimestru al anului. În al doilea trimestru al anului N,
entitatea a constatat existența unui defect în procesul de fabricație, ceea ce a condus la revizuirea estimărilor
de la nivelul de 5% la cel de 9%.
Ca urmare a vânzărilor din primul trimestru care s-au ridicat la nivelul sumei de 500 000 lei, entitatea
a constituit un provizion de 25 000 lei. În cel de-al doilea trimestru, entitatea X a mai obținut venituri din
vânzarea mașinilor de spălat de 500 000 lei.
Cum va estima entitatea, la sfârșitul unei perioade de raportare interimară, un provizion pentru
garanțiile acordate clienților?

Exercițiul 7.
Entitatea X are ca obiect de activitate producția de medicamente și întocmește situațiile financiare
pentru exercițiile financiare cu închidere la 31 decembrie. În plus, ea întocmește și situații financiare
trimestriale, în conformitate cu IAS 34 Raportarea financiară interimară. În anul N, departamentul de
cercetare este angajat într-un proiect amplu de dezvoltare. Cheltuielile de dezvoltare trimestriale înregistrate
în anul N, se prezintă astfel:
Trimestrul I 5000 LEI
Trimestrul II 6000 LEI
Trimestrul III 1 iulie – 31 august 3500 LEI; 1 septembrie – 30 septembrie 3000 LEI.
Trimestrul IV 7500 LEI.
La data de 1 septembrie N, departamentul de cercetare determină faptul că criteriile de capitalizare a
cheltuielilor de dezvoltare prezentate în conținutul IAS 38 sunt îndeplinite începând cu această dată.
Cum vor fi prezentate aceste cheltuieli în situațiile financiare trimestriale?

2.2 Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile şi erori (IAS 8)

Exercițiul 1. Se cere de determinat cum modificările din politicile contabile vor influenţa
asupra raportării financiare la 30 iunie N.
Entitatea “Leonard”, este o societate cotată la bursă, care suportă cheltuieli de cercetare şi
dezvoltare majore. Până la moment politicile contabile, elaborate conform cerinţelor SNC, prevedea
capitalizarea acestora. Entitatea a luat decizia de a trece la cerinţele IFRS. Cheltuielile de cercetare
dezvoltare recunoscute anterior ca imobilizări necorporale nu întrunesc condiţiile de constatare conform
IFRS.
Se prezintă situațiile financiare anuale de la 30 iunie N-1 şi proiectul situațiilor financiare pentru
anul N, care au fost întocmite în conformitate cu politica anterioare.

N,$ N-1,$
Venituri 101,260 97,250
Costul vânzărilor 56,010 60,530
Profit global 45,250 36,720
 Cheltuieli administrative 37,397 31,260
Profit până la impozitare 7,853 5,460
Impozit pe profit 3,141 2,260
Profit 4,712 3,200
Profit nerepartizat la începutul perioadei 23,950 22,500
Profit anual 4,712 3,200
Dividende 2,500 1,750
Profit nerepartizat la finele perioadei 26,162 23,950

1. Valoarea rămasă a cheltuielilor de cercetare dezvoltare incluse în componenţa imobilizărilor

necorporale la: 30 iunie N-2 - 400$, 30 iunie N-1 - 450$; 30 iunie N - 180$ .

2. Amortizarea cheltuielilor capitalizate: pentru anul ce se finisează la 30 iunie N-1 – 450$, la 30 iunie
N– 870 $.

3. Cheltuielile de cercetare dezvoltare capitalizate pentru anul ce se finisează la 30 iunie N-1 – 500$,
la 30 iunie N – 600$.

Exercițiul 2. Se cere de explicat şi de efectuat Aplicarea retroactivă a modificării

politicii contabile.
Societatea ALFA a utilizat tratamentul alternativ privind capitalizarea dobânzilor pentru o
clădire aflată în curs de construcție, în cursul exercițiului N, societatea decide să schimbe metoda
contabilă şi să contabilizeze aceste dobânzi la cheltuieli, deoarece se oferă mai multă transparență
privind costurile de finanțare iar noua metodă contabilă este mai consecventă cu practica locală,
făcând astfel rapoartele financiare ale societății Alfa mai transparente şi comparabile. Societatea
Alfa a capitalizat costurile îndatorării în valoare de 40 000 $ în N-1, 20 000 $ în N-2 şi 10 000 $
în N-3. Societatea nu a înregistrat cheltuieli cu amortizarea clădirii până la sfârşitul exerciţiului
financiar N deoarece construcţia nu a fost finalizată.

Extrasul din contul de profit şi pierdere pentru N şi N-1 prezintă următoarele informaţii în
Iei:
Elemente N N-1
Profit înainte de dobânzi şi impozitul pe profit 200.000 150.000
Cheltuieli cu dobânzile (30.000) -
Profit înaintea impozitării 170.000 150.000
Impozit pe profit (27.200) (24.000)
Profit 142.800 126.000
În N-1, soldul iniţial al rezultatului reportat a fost de 200 000 $ şi soldul final de 326 000
$. Cota de impozit pe profit se presupune a fi de 16%. Societatea Alfa are un capital social de
100000 $ şi nici o altă componentă de capitaluri proprii cu excepţia rezultatului reportat.
 Exercițiul 3. Se cere de explicat și de efectuat aplicarea retroactivă a erorilor

In anul N2 compania Beta a descoperit ca anumite produse care fuseseră vândute în decursul anului
N1 au fost înregistrate incorect in stocuri cu valoarea de 6500 u.m. la 31 decembrie N1.
Evidențele contabile ale companiei Beta pe anul N2 prezintă vânzări in valoare de 104 000 u.m.,
costul bunurilor vândute în valoare de 86 500 u.m. (inclusiv 6500 eroare în soldul inițial al stocului) și un
impozit pe profit de 5250 u.m.
În anul N1 Beta a raportat:
✓ Vânzări: 73 500 u.m.;
✓ Costul produselor vândute: (53 500) u.m.;
✓ Profit înaintea impozitării: 20 000 u.m.;
✓ Impozit pe profit: (6000) u.m. ;
✓ Profit: 14 000 u.m.

In anul N1 soldul inițial al rezultatului reportat a fost de 20 000 u.m. și soldul final – 34 000 u.m.

Rata impozitului pe profit pentru Beta s-a calculat la o cota de 30% atât pentru anul N2 cât și pentru N1.
Nu au existat alte venituri și cheltuieli.

Beta a avut un capital social de 5000 u.m. și nu a avut nici o altî componentă de capitaluri proprii, cu
excepția rezultatului reportat. Acțiunile sale nu sunt tranzacționate în mod public și nu prezintă rezultatul
pe acțiune.

2.4 Segmente de activitate (IFRS 8)

Exercițiul 1. Verificați criteriile de agregare și decideți care segmente ar putea fi
agregate.
Entitatea SEWING cu domeniul principal de producere a costumelor bărbătești, realizează
mai multe activități de producție, ce se prezintă în tabelul ce urmează:
Segmentul operațional Ponderea veniturilor din
vânzări, %
1. Fabricarea costumelor bărbătești 46
2. Servicii de logistica 3
3. Confecționarea de pălării, căciuli, etc pentru bărbați 20
4. Evacuarea gunoiului 5
5. Servicii poștale 1
6. Lucrări de secretariat 8
7. Servicii de depozitare 7
8. Cusutul de cravate 10
Total: 100

Exercițiul 2. Verificați pragurile cantitative pentru raportarea segmentelor de

activitate.
Compania britanică Manufacture, a cărei acțiuni sunt cotate, în anul N, a achiziționat cinci
filiale străine pentru a gestiona producția și pentru a-și îmbunătăți rentabilitatea. Datele privind
ponderea veniturilor companiilor în grupul nou format sunt prezentate în tabel.
 Denumirea entităților Locația Genul de activitate Cota parte in
(filiale) entităților structura veniturilor,
(filialelor) %
1. Entitatea Marea Britanie Fabricarea de 34
mamă Manufacture instrumente
2. Entitatea fiică Ship Norvegia Fabricarea navelor 12
building
3. Entitatea Spania Confecționarea de 8
fiică Clothing îmbrăcăminte
4. Entitatea Italia Producerea de mobilă 7
fiică Furniture
5. Entitatea fiică Textile Turcia Confecții 15
6. Entitatea Franța Construcții de mașini 24
fiică Machine
Total: 100

2.6 Efectele variației cursurilor de schimb valutar (IAS 21)

Exercițiul 1. Recunoașterea inițială.
O entitate achiziționează pe data de 7.05.N mărfuri în valoare de 10 euro. Cursurile de schimb la
vedere au fost: la 01.05.N = 17,2 lei/euro; la 07.05.N = 17,1 lei/euro; la 31.05.N = 17,3 lei/euro.

Exercițiul 2. Recunoașterea ulterioară.

Extrasul la închiderea exercițiului financiar N al entității ALFA S.A. se prezintă astfel: o clădire cu
valoarea netă contabilă de 10.000 euro, achiziționată la 30.02.N-3; un echipament achiziționat la cost de
3.000 euro, pe data de 15.07.N-3 și reevaluat la 31.12.N-1 la 9.000 euro; cheltuieli în avans 500 euro
efectuate la 03.04.N; provizioane pentru garanții acordate clienților constituite la 31.12.N-1 în valoare de
400 euro; un stoc de mărfuri cumpărat la 17.08.N-2 în valoare de 200 euro; un stoc de materii prime
cumpărat la 30.07.N-1 la cost 1.000 euro și depreciat pentru suma de 200 euro la închiderea exercițiului N;
o datorie de 300 euro fată de un furnizor extern, corespunzătoare unei achiziții efectuate la 25.11.N; o
creanță de 1.500 euro asupra unui client extern corespunzătoare unei vânzări efectuate la 12.08.N;
beneficiile angajaților achitabile în numerar 1.600 euro;

Cursurile de schimb au fost:

N-3 N-2 N-1 N

30.02 15.07 31.12 17.08 31.12 30.07 31.12 03.04 12.08 25.11 31.12

18,6777 19,0605 18,9966 21,1468 21,4779 21,9180 20,8895 20,7775 21,0030 21,1234 21,0012

Exercițiul 3. Recunoașterea diferențelor de curs valutar.

a). În anul N se efectuează următoarele operații: facturare mărfuri la 12.06.N în valoare de 10 euro,
curs de schimb la data facturării 21,2078 lei/euro; achiziție materii prime la 1.08.N în valoare de 20 euro,
curs de schimb la data achiziției 21,0033 lei/euro. Decontarea tranzacțiilor se realizează la 12.10.N la cursul
de 20,5090 lei/euro.
b). În anul N se efectuează următoarele operații: facturare mărfuri la 12.06.N în valoare de 10
euro, curs de schimb la data facturării 21,2078 lei/euro; achiziție materii prime la 1.08.N în valoare de 20
euro, curs de schimb la data achiziției 21,0033 lei/euro. Cursul de schimb la închiderea exerciţiului
financiar N este de 21,4098 lei/euro. În anul N+1 are loc decontarea tranzacțiilor la cursul de 20,5600
lei/euro.

Exercițiul 4. Conversia elementelor nemonetare reevaluate.

 a). O entitate a achiziționat la data de 04.05.N-1 o clădire la costul de 40.000 euro. La data de
31.12.N clădirea a fost reevaluată la valoarea justă de 50.000 euro. Cursurile de schimb au fost: la 04.05.N-
1 = 20,4900 lei/euro; la 31.12.N =21,4200 lei/euro.
b). O entitate a achiziționat la data de 04.05.N-1 o clădire la costul de 40.000 euro. La data de
31.12.N clădirea este reevaluată pentru prima dată, valoarea justă fiind 35.000 euro. : la 04.05.N-1 =
20,4900 lei/euro; la 31.12.N = 21,4200 lei/euro.

Exercițiul 5. Investiția netă într-o operațiune în străinătate.

1. O entitate americană X acordă un împrumut unei filialei Y ale cărei activități se desfășoară în
Franța în valoare de 100 euro, cursul de schimb fiind de 1 dolar = 3 euro. La sfârșitul anului cursul de
schimb este de 1 dolar = 2,8 euro.
2. O entitate americană X împrumută de la filialei Y ale cărei activități se desfășoară în Franța
100 euro, cursul de schimb fiind de 1 dolar = 3 euro. La sfârșitul anului cursul de schimb este de 1 dolar =
2,8 euro.
3. Societatea comercială ALFA S.A. are în evidenta contabilă o creanță (fără dată fixă pentru
încasare) în sumă de 10 USD asupra unei entități externe A. La data contractării creanței în anul N-1 cursul
de schimb valutar a fost de 3,2 lei/USD. La sfârșitul anului N-1 cursul de schimb a fost de 3,5 lei/USD. La
sfârșitul anului N cursul de schimb valutar s-a modificat la 3,1 lei/USD. În exercițiul N+1 societatea vinde
investiția în entitatea externă A la prețul de vânzare negociat de 15 USD, cursul la data vânzării 3,8 lei/USD,
titlurile de participare fiind înregistrate la valoarea de 500 lei.
4. Societatea comercială ALFA S.A. are o datorie de 20 USD rezultată în urma unui împrumut
contractat de la o filială a sa B. La data contractării datoriei în anul N-1 cursul de schimb valutar a fost de
3,2 lei/USD. La sfârşitul anului N-1 cursul de schimb a fost de 3,5/USD. La sfârșitul anului N cursul de
schimb valutar s-a modificat la 3,1 lei/USD. În exercițiul N+1 se rambursează împrumutul primit de la
entitatea externă B la cursul de schimb de 3,4 lei/USD.

Exercițiul 6. Conversia situațiilor financiare în moneda de prezentare

Societatea românească ALFA deține o filială BETA în Franța. La sfârșitul anului N bilanțul și
contul de profit și pierdere ale lui BETA sunt:
Bilanț societatea BETA la 31.12. N (euro)
Activ Capital propriu + Datorii
Imobilizări corporale 1.200 Capital social 600
Amortizarea imobilizărilor corporale (200) Rezerve 240
Mărfuri 250 Rezultatul exercițiului 60
Ajustări pentru deprecierea stocurilor (10) Datorii 1.000
de mărfuri
Clienţi 600
Conturi la bănci 60
Total 1.900 Total 1.900

Contul de profit şi pierdere al societăţii BETA la 31.12.N în euro

Denumire 31.12.N
Venituri din vânzări 1.200
Costul mărfurilor vândute (960)
Cheltuieli cu amortizarea (120)
Cheltuieli cu ajustări pentru deprecierea stocurilor (10)
Alte cheltuieli (50)
Rezultatul exerciţiului 60
Alte informații: BETA a fost înființată la începutul anului N-2; ALFA deține 100 % din BETA;
rezervele de la sfârșitul anului N provin din rezultatul exercițiului N-2 (100) și N-1 (140); cursurile de
schimb au fost:
31.12.N-3 2,96
15.03.N-2 3
31.12.N-2 3,04
31.12.N-1 3,1
 31.12.N 3,2

2.7 Evenimente ulterioare perioadei de raportare (IAS 10)

Exercițiul 1. Pe 15 ianuarie N+1, auditorul societății ALFA descoperă că stocul de materii prime
este supraevaluat, deoarece există lipsuri la inventar care nu au fost înregistrate în contabilitate si
recomandă, în consecință, ajustarea situațiilor financiare. Contabilul, în urma analizării listelor de inventar,
ajunge la concluzia că, din cauza unor erori de calcul, nu a fost înregistrată o lipsă la inventar în valoare de
25.000 lei.
Care este tratamentul contabil conform IAS 10?

Exercițiul 2. Entitatea „Alfa” își încheie exercițiul financiar la 31 decembrie. În ianuarie N

entitatea „Epsilon”, pentru care „Alfa” garantase, în anul N-1, un împrumut bancar pe termen lung, a intrat
în faliment. Cum va trata operațiunea dată entitatea „Alfa” ?

Exercițiul 3. Managementul societății ALFA pregătește situațiile financiare pentru exerciţiul N.

Pe 25 ianuarie N+1 are loc un accident pe un teren al unui client. Unul din camioanele ALFA descărca acid
sulfuric în rezervorul clientului. Sub presiune, pompele au cedat si acidul sulfuric a infestat terenul,
proprietatea clientului. Costurile de curăţare sunt estimate la 200 000 lei. Nu se cunoaşte încă cine va fi
declarat vinovat de incident. Cum va fi reflectat acest incident în situaţiile financiare ale societăţii ALFA,
ştiind că aceasta aplică normele internaţionale

Exercițiul 4. Societatea ACVA deţine un stoc de marfă achiziţionat la un cost de 10.000.000 lei.
La 31.12.N societatea a determinat valoarea realizabilă netă a stocului la 9.000.000 lei si a înregistrat,
potrivit IAS 2, cheltuieli pentru deprecierea mărfurilor în valoare de 1.000.000 lei. Pe 15 ianuarie N+1,
societatea a vândut stocul de mărfuri la 8.000.000 lei. Care este tratamentul acestui eveniment conform IAS
10?

Exercițiul 5. Societatea VIORICA SA este producătoare de produse cosmetice. Pe 15 octombrie

N, o clientă a deschis acţiune în justiţie împotriva entității, ca urmare a unei reacţii alergice suferite în urma
utilizării unei creme produse de VIORICA. La 31.12.N, în urma discuţiei cu avocatul societăţii,
managementul a estimat un provizion pentru litigii în valoare de 50 000 lei. Pe data de 24 februarie este
pronunţată sentinţa potrivit căreia societatea VIORICA trebuie să plătească despăgubiri în valoare de 75
000 lei. Care este tratamentul acestui eveniment, conform IAS 10?